Termenul "putere" este folosit pe scara larga ?

i a fost utilizat �n mod abuziv

�ntr-o maniera mai degraba globala
la o varietate de capacita?i ?i efecte diferite. Vreau sa �ncerc sa evit asta
o scurta analiza a conceptului de "putere". Termenul deriva din limbajul latin,
"Capacitatea" de a atinge un anumit scop. Cu toate acestea, puterea �n afacerile
umane
�n general, implica controlul asupra celorlal?i. Aceasta distinc?ie �ntre "puterea
de a" ?i
"Puterea peste", �ntre puterea ca capacitate ?i ca o rela?ie �ntre oameni,
este fundamental pentru toate cele ce urmeaza (Isaac 1992: 47; Pred 1981). Dar este
primul
dintre acestea este primar. Potrivit lui Rorty (1992: 2) "Puterea este
abilitatea ... sa
sa defineasca ?i sa controleze circumstan?ele ?i evenimentele astfel �nc�t sa poata
influen?a lucrurile
merge?i �n direc?ia propriilor interese ". "Capacitatea" de a imagina, construi ?i
locuiesc �ntr-un mediu construit mai bine este ceea ce noi �nsemna mai ales prin
�mputernicirea
aici. Capacitatea de a potrivi o camera, de a alege o casa, de a merge pe o plaja
sau
critica unei scheme de proiectare urbana sunt toate formele de �mputernicire. C�nd
spunem
ca cineva este �mputernicit, �n?elegem ca capacitatea lor de a ac?iona este marita.
�mputernicirea este legata de "autonomie" ?i "libertate", ambele implic�nd a
"Eliberare" de formele arbitrare de putere asupra noastra. Primatul puterii ca
capacitatea provine din faptul ca puterea fa?a de ceilal?i are o rela?ie parazita
cu
putere ca capacitate (Isaac 1992: 41). Puterea asupra altora este �n mare masura
determinata de
dorin?a de a valorifica capacita?ile altora de a-?i �mputernici propria persoana.
Aceste
doua forme de putere, ca ?i capacitate ?i rela?ie, sunt reciproce. Cu toate
acestea, puterea este
capacitatea este at�t sursa, c�t ?i sf�r?itul acestei rela?ii.
�n via?a de zi cu zi avem tendin?a de a observa puterea, �n timp ce puterea este
luata-forgata.
Aceasta creeaza iluzia ca puterea este oarecum primara - o iluzie
ceea ce sugereaza o opozi?ie �ntre putere ?i emancipare. Totu?i emancipare
este tocmai o forma de �mputernicire. Opresiunea ?i eliberarea sunt cele doua
fe?ele monedei de putere. �n timp ce puterea este forma primara de putere, legata
la �mputernicirea, �mputernicirea unei persoane poate fi oprimarea altcuiva.

?i puterea asupra altora poate fi folosita pentru �mputernicirea lor. Pentru a

defini puterea
�n primul r�nd �n ceea ce prive?te puterea asupra altora este o gre?eala de
categorie care construie?te a
joc cu suma zero �n care fiecare pierdere de putere este c�?tigul altui. Este un
fundamental sim? materialist �n care lupta pentru resurse este
un joc cu suma zero; spa?iul este o resursa finita, iar designul este o opera?iune
de taiere a tortului.
Cu toate acestea, exercitarea puterii poate diminua sau cre?te puterea totala p�na
la
resursa. �n acest sens, practica puterii nu este un joc cu suma zero.
Puterea este at�t pozitiva, c�t ?i negativa, ea elibereaza ?i oprima. In timp ce
aten?ia mea se va concentra pe formele contencioase de putere, puterea de a ram�ne
forma primara. Aceasta no?iune pozitiva ?i primara a puterii este cea umana
capacitatea de a imagina ?i de a crea un mediu construit mai bine care conduce
argumentele
din aceasta carte.

FORME DE PUTERE "PESTE"

"Puterea peste" este puterea unui agent (sau a unui grup) asupra celuilalt, puterea
de a
sa asigure respectarea celeilalte de voin?a persoanei. Exista multe concepte
care sunt par?ial sinonime cu puterea �n aceasta privin?a ?i distinc?iile
�ntre ele sunt importante. Pentru scopurile mele vreau sa iau �n calcul c�teva
distinc?ii �ntre for?a, coerci?ie, manipulare, seduc?ie ?i autoritate
"For?a" este exercitarea deschisa a puterii care �mpra?tie subiectul oricarei
alegeri
nerespectarea. Exemple tipice �n forma construita includ toate tipurile de spa?iu
for?at
(�nchisori ?i institu?ii de �ncarcerare) ?i a excluderii spa?iale aplicate
(cetatea medievala, enclava locuin?elor, �ncuietori, bare ?i pere?i). Utilizarea
for?ei �n
Forma construita este comuna deoarece to?i pere?ii, u?ile, gardurile ?i
dispozitivele de siguran?a care �mpiedica acest lucru
accesul impune practicile spa?iale �n aceasta maniera destul de evidenta. For?a
este o forma limitata
de putere, deoarece poate �mpiedica ac?iunea mai u?or dec�t o poate crea.
"Constr�ngerea" poate fi definita ca amenin?area cu for?a de a asigura
conformitatea. Acesta poate
sa fie interpretat ca un tip de for?a latenta. Coerci?ia este mai eficienta dec�t
for?a evidenta
deoarece func?ioneaza sub acoperirea voluntariatului. �?i c�?tiga puterea de la
implicit
sanc?iuni, care adesea �mpiedica subiectul sa formeze vreodata vreo inten?ie de
rezisten?a.
C�nd subiectul anticipeaza exercitarea for?ei ?i ac?ioneaza �n consecin?a, puterea
ram�ne
latent. Coerci?ia func?ioneaza prin construc?ie �n cel pu?in trei moduri
principale.
Primul dintre acestea poate fi numit "domina?ie" sau "intimidare" - unde
formele de arhitectura, designul urban ?i comportamentul spa?ial pot reprezenta o
amenin?are
de for?a. Garzile de "onoare", parade militare ?i semne "de raspuns armat" sunt
indicatori proeminen?i ai for?ei latente. Monumentele publice folosesc adesea
memoria unui a
utilizarea ulterioara a for?ei de catre stat pentru a semnifica o astfel de
posibilitate viitoare. Spa?ial domina?ie
prin scara exagerata sau loca?ie dominanta poate submina subiectul uman
deoarece semnifica puterea necesara produc?iei sale.
Cu toate acestea, exista forme mult mai subtile de coerci?ie spa?iala legate de
limba latina
radacina coercere, "pentru a �nconjura". Pentru Weinstein, controlul organiza?ional
al spa?iului este a
forma de constr�ngere:

Mediul construit �ncadreaza via?a de zi cu zi oferind anumite spa?ii pentru

programate, �nchiz�nd �n acela?i timp alte posibilita?i. �n nenumarate moduri �n
fiecare zi
evitam acele comportamente ?i limite care credem ca vor fi �nt�mpinate cu for?a.
Majoritatea formelor de supraveghere ?i control spa?iale sunt coercitive �n acest
sens, ci �n
eticheta acestor forme de "coerci?ie" a controlului spa?ial nu �nseamna neaparat
sinistru
motive. �n timp ce coerci?ia spa?iala poate fi clara �n termeni inten?iona?i, �n
practica acolo
nu exista o linie clara �ntre formele necesare ?i cele problematice de ordine spa?
iala.
Una dintre acestea este "manipulare" - o forma de constr�ngere care opereaza �n
primul r�nd
prin pastrarea subiectului ignorant. Exercitarea puterii este facuta invizibila
pentru ea
subiect ?i posibilitatea eliminarii rezisten?ei este astfel eliminata (Wrong 1979).
subiectul este "�ncadrat" �ntr-o situa?ie care se poate asemana cu alegerea libera,
dar exista o a
ascunderea inten?iei. Un exemplu comun din arhitectura si designul urban
apare atunci c�nd reprezentarile proiectelor de proiectare sunt distorsionate
pentru a produce o forma
de "consim?am�nt manipulat" de catre participan?ii ignoran?i.
Barnes argumenteaza ca coerci?ia necesita at�t cunoa?tere, c�t ?i ignoran?a, este
cel mai eficient atunci c�nd subiec?ii sai sunt "con?tien?i de conexiunea directa
dintre
comportamentul lor ?i eventualele sanc?iuni, dar care nu sunt con?tien?i de
indicele indelungat
conexiuni prin care comportamentul lor (compatibil) ... ajuta la constituirea ?i
sus?inerea
feedback-ul de constr�ngere ?i de sanc?ionare care �i controleaza "(Barnes 1988:
101).
Organizarea timpului ?i spa?iului pentru medierea interac?iunii sociale, �n special
a
vizibilitatea ?i invizibilitatea celorlal?i, devine cruciala pentru practicile
eficiente de constr�ngere.
Fragmentarea spa?iului ?i a timpului, pierderea unui sentiment de orientare ?i
istoric, poate conduce la controlul coercitiv. Subiec?ii sai, potrivit lui Barnes
(1988: 101), "ar trebui sa traiasca ca atomi, �n �ntregime �n domeniul public, sub
supraveghere,
dar, pe c�t posibil, fara rela?ii sociale ".
"Seduc?ia" este o practica care manipuleaza interesele ?i dorin?ele
subiect. Aceasta este o forma extrem de sofisticata a "puterii peste" care este
legata de
construc?ii de dorin?a ?i identitate de sine ?i cu implica?ii semnificative pentru
mediu construit. Dupa cum spune Lukes (1974)
Nu este exerci?iul suprem ?i insidios al puterii de a preveni
oameni, �n orice grad, de a avea nemul?umiri prin modelarea lor
percep?ii, cogni?ii ?i preferin?e �n a?a fel �nc�t acestea
sa accepte rolul lor �n ordinea existenta a lucrurilor, fie pentru ca ei
�?i pot vedea sau nu-?i pot imagina nicio alternativa la aceasta sau pentru ca o
vad
naturale ?i neschimbate, sau pentru ca o apreciaza ca fiind divin
hirotonit ?i benefic?

Semnalele mele de aici sunt destinate sa coreleze cu modul �n care forma construita
formeaza percep?ia ?i cunoa?terea. Ea structureaza ordinea spa?iala luata pentru a
fi acceptata
�ntr-un mod pe care adesea �l vedem ca fiind natural ?i neschimbat.
Nu este nimic sinistru �n legatura cu aceasta construc?ie
?i �ndepline?te anumite dorin?e. Toate reprezentarile arhitecturale construiesc
imagini ale
natura ?i ordinea, formeaza viitorul imaginat. Seduc?ia are implica?ia asta
dorin?a a fost manipulata ?i ca ne-am rasplatit o astfel de dorin?a �mpotriva
interesului nostru real.
Astfel, conceptul de seduc?ie se bazeaza pe o distinc?ie �ntre "real" ?i "perceput"
interese. Cu toate acestea, aceasta este o deosebire foarte problematica, deoarece
implica subiectul
nu pot sa-?i judece propriile interese. Din ce pozi?ie se poate sugera ca
placerea nu este reala? Arhitectura joaca neaparat dorin?ele noastre, sarcina este
�n?elege mai degraba dec�t sa-?i eradica capacita?ile sale seductive.
"Autoritatea" este o forma de "putere peste" care este integrata cu institu?ia
structurile societa?ii - �n primul r�nd statul, societatea privata ?i familia.
Autoritate
este marcat de lipsa de argument, se bazeaza pe o recunoa?tere indiscutabila
?i conformitatea. Bazat pe drepturile ?i obliga?iile recunoscute social,
autoritatea
este cea mai rasp�ndita, mai fiabila, mai productiva ?i mai stabila forma de
putere. Este �ntruchipata
puterea de a eluda argumentele ?i de a �ncadra termenii de referin?a ai oricaror
discutie. Cu toate acestea, autoritatea se bazeaza pe o baza de "legitimare"
(Arendt 1986: 65).
Legitimitatea este ceea ce conecteaza autoritatea cu "interesul public". Noi
recunoa?tem
autoritate ca fiind legitima, deoarece este vazuta sa serveasca un interes mai
mare; �n cazul �n care
statul este interesul public. Cu toate acestea, legitimarea este unul dintre
mijloacele prin care
ar putea fi transformata �n dreapta (Wrong 1979); exercitarea ineficienta a for?ei
este
transformata �ntr-o autoritate necontestata.

Turnul corporate de birouri domina orizontul aproape a tuturor ora?elor mari - a

tip de cladire globala pentru func?iile de comanda ale corpora?iilor din ce �n ce
mai globale.
Exprim�nd zeitgeistul secolului al XX-lea, astfel de cladiri au capturat mult timp
un anumit element al imagina?iei publice. Early skyscrapers, cum ar fi
Cladirile Woolworth ?i Chrysler din New York, erau pline de dragoste
ating�nd cerul. Acestea erau ?i cladiri urbane care se a?ezasera u?or �n interiorul
cladirii
ora? ?i via?a vitala stradala, ?i nu �nalt de standardele de astazi. Nu mai folosim
termenul de "zg�rie-nori" at�t de mult - romantismul distan?ei a disparut. Sunt
acum cladirile comune ale culturii corporative, un fel de vernacular corporativ,
iar atrac?ia a disparut din mai multe motive.
Cladirile �nalte reprezinta un raspuns la presiunea pie?ei pentru un spa?iu mai u?
or de �nchiriat
dar exista limite fizice pentru aceasta cre?tere a eficien?ei site-ului. Ca o lunga
cladire sub?ire �ntre?inuta �n �ntregime de la un v�rf, turnul ca ?i tip pierde
eficien?a
cu �nal?ime. Miezul de serviciu necesar se extinde exponen?ial �n raport cu
suprafa?a podelei deoarece fiecare podea suplimentara necesita o cre?tere a
miezului de serviciu pentru fiecare
podea dedesubt. Bancile de ascensoare consuma progresiv volumul cladirii p�na la
fiecare etaj nou din partea superioara consuma un nucleu de servicii mai mult dec�t
se adauga �n spa?iul utilizabil.
C�nd acest efect este cuplat cu cerin?ele de parcare la baza, turnul ajunge
un punct �n care costul unei �nal?imi mai mari depa?e?te c�?tigurile din zona de
�nchiriere.
�n ciuda acestor ineficien?e func?ionale, turnul corporativ se prolifereaza.
Aceasta
o face �n primul r�nd datorita rolului sau �n discursul simbolic al corpora?iei
cultura ?i aceasta este cultura pe care vreau sa o explorez aici. Pe masura ce
turnurile depa?esc limitele
limitele eficien?ei func?ionale, probabil 10-20 de niveluri, pia?a lor devine
din ce �n ce mai mult �n capitalul simbolic - valoarea capitalului atribuita unei
simbolice,
aura estetica sau mitologica (Bourdieu 1977). Imaginea cladirii �ncepe
o importan?a economica re�nnoita ca un prim generator al capitalului simbolic. La
fel de
capitalul a devenit din ce �n ce mai preocupat de producerea de semne ?i imagini
(Baudrillard 1981, Ewen 1988), astfel �nc�t turnul sa creasca
pe baza acestei noi economii politice a semnului. �n masura �n care podea service
spa?iul este un produs standardizat, capital simbolic ?i avantaj de localizare (de
asemenea
�n mare masura simbolice) reprezinta ceea ce confera un avantaj de pia?a unei
cladiri de birouri
o alta. �n boom-ul de la sf�r?itul anilor 1980, aceasta cautare pentru capitalul
simbolic a ajuns
noi �nal?imi, transform�nd ora?ele noastre �ntr-o cautare a domina?iei, ambele
simbolice
?i literala (Barna 1992). Acest proces a fost multina?ional, bazat �ntr-o economie
globala,
o noua flexibilitate a investi?iilor de capital ?i o lupta �ntre ora?e at�t pentru
acest lucru
investi?ii ?i pentru pozi?ia �n ierarhia emergenta a ora?elor lumii (Regele 1990).
Fereastra mea speciala �n cultura corporativa este publicitatea corporativa
turnuri �n Melbourne �n timpul boom-ului din 1989-91.1 Aceasta publicitate este
domeniul
discursul care �ncadreaza decizia de �nchiriere, pe care se bazeaza profitul. Este
scump,
sensibile la pia?a ?i, prin urmare, ar putea sa reflecte valorile primare ale celor
carora li se adreseaza
este �ndreptata - elita corporativa. Publicitatea este un circuit primar de
simboluri
capital. Scopul analizei discursului este decodificarea miturilor publicita?ii
ca ideologie, sa articuleze experien?a �n care este executivul corporativ
induse.2 Publicitatea descrie un ideal mai degraba dec�t o realitate; aceasta
distorsioneaza a?a ceva
mythologizes. Distorsiunile sunt, de asemenea, indicii ale idealurilor ?i valorilor
care pot fi
conducerea procesului de imagine. Nu voi discuta inten?iile arhitec?ilor,
nici experien?ele utilizatorilor. Acest lucru nu se datoreaza acestor inten?ii ?i
experien?e
sunt mai pu?in importante, dar pentru a se concentra pe sursa de profit - decizia
de a
leasing. De asemenea, voi trece peste chestiunea masurii �n care aceasta este una
locala sau globala
discurs, cu toate ca �n mod clar am asumat c�teva for?e globale puternice.

Turnul corporativ de succes ofera o imagine distinctiva la care locatarii sunt

invita?i sa le conecteze imaginea corporativa. Aceasta cautare este pentru o
imagine a cladirii ca
figura pe un fundal care poate fi realizat �ntr-o varietate de moduri. Unul dintre
aceasta este distinc?ia operei de arta, creata autentic de catre individ
geniu. O serie de reclame prezinta cladirea ca o "capodopera"
creat la r�ndul sau de Van Gogh, Seurat, Michelangelo, Rembrandt, Toulouse-Lautrec
?i Leonardo da Vinci. �ntr-o serie de interviuri falsificate, ace?ti arti?ti �l
extrad
virtu?ile cladirii pe care o reprezinta cu ea, reprezentate �n stilul lor
particular
(Figura 8.1). Cladirea este �n cea mai mare parte singura, asemanatoare cu cea a
falului, �mpotriva cerului.
artistul este prezentat implicat �n actul de creatie. Michelangelo este scufundat
�ntr-o gramada de
dar�maturi de marmura, pe masura ce da la o parte detaliile finale ale ferestrei:
foarte ocazional o lucrare de arta atinge un nivel de excelen?a care o c�?tiga
titlul de capodopera. O sculptura de Michelangelo, de exemplu, prin
forma ?i echilibrul sau depa?esc toate celelalte. O noua capodopera sculpturala
este acum �n forma.
Leonardo este aratat la desen cu o captu?eala de pene �n m�na opusa
�mpotriva unei ma?ini moderne de redactare. Condi?iile biroului real de desen ?i

site-ul nu apar. Aura estetica ascunde faptele sociale, politice ?i

economice, pe masura ce construie?te o autenticitate legata de no?iunile de geniu ?
i
autoritate. Aceasta este o suprafa?a care semnifica o ad�ncime falsa �n timp ce �?i
?terge propriile sale spa?ii
ad�ncimea temporala. Desigur, nimeni nu crede ca cladirea a fost produsa efectiv
�n acest fel, dar produc?ia aurii nu se bazeaza pe o astfel de credin?a literala.
Distinc?ia este de asemenea realizata printr-o cautare a unicita?ii formei daca
vizionate �n orizontul ora?ului sau �n legatura cu cladirile vecine. Idealul
turn este un punct de reper �n sensul literal de a lasa un semn pe teren. Cladirile
sunt descrise �n mod divers ca: "Unul dintre cele mai semnificative repere din
acest ora?"
?i o "identitate unica atunci c�nd este privita �n orizontul ora?ului". Metafora
comuna
este de a "greva": "un nou profil izbitoare pe urbanism", spune unul ?i altul "a
avut
un acoperi? sculptural impresionant, ?tampileaza autoritatea ". Vederi ale cladirii
pe orizont
?terge adesea cladirile vecine �nalte, le diminueaza �n dimensiune sau arata
�ntr-un contur de tip fantoma pentru a diminua prezen?a lor (figura 8.2).
Cautarea distinc?iei vizuale este urmarita ?i prin materiale. High Tech
imagini ale sticlei reflexive �n cazul �n care cladirile "Reflecta imaginea
corporativa",
a renun?at �n anii 1980 la fa?adele lustruite de granit ?i piatra reconstituita.
O cladire, se argumenteaza, "va domina cu exteriorul detaliat de piatra detaliat"
?i un altul "se eviden?iaza �ntr-o padure de beton".
Discursul distinc?iei este inseparabil de cel al puterii; ea �ntruchipeaza
metafore de for?a, statura ?i strategie. O cladire "a fost data vizibil
puterea de pe fa?a nordica curbata ". Al?ii se bazeaza pe ceea ce nume?te Tafuri
(1979)
"Metafizica a cantita?ii", metronomul proeminen?ei fizice care se traduce �n
termeni financiari
dominare (Figura 8.3). O cladire "se �nal?a peste competi?ie", �n timp ce alta
este "proiectat sa domine". Turnul ca un tip de cladire este necesar pentru acest
simbolism.
Termenii "statura", "statut", "stabilitate", "stabilire" ?i "proprietate" �mparta?
esc toata radacina
sta (sa stea). Lefebvre teoreticizeaza forma monumentala verticala construita ca
falica:
"Metaforic, simbolizeaza for?a, fertilitatea masculina, violen?a masculina ...
Erectilitatea palida
confera un statut special perpendicularului "(Lefebvre 1991: 287). Acest patriarhal
Figura 8.1
Bourke Locul: geniu ?i
distinctie
Acest discurs dezvaluie o comunitate corporatista �n care imaginea arhitecturala
este
de importan?a fundamentala. �n mod colectiv aceste sensuri duc la un ora? �n care
fiecare
cladirea vrea sa fie diferita, sa pretinda identitatea, autenticitatea ?i puterea.
Aceste for?e
sunt susceptibile de a conduce la o orizont din ce in ce mai diverse de noi imagini
care cauta pentru totdeauna
distinctie. ?i sunt, de asemenea, susceptibile de a conduce la un orizont mai
�nalt, unde se afla reperele actuale
sunt pierdute �n mul?ime sau �n orice noua gama de imagini �?i revendica semnifica?
iile.
O tema suplimentara �n aura turnului corporativ ideal este un sentiment de
atemporalitate. O cladire �ncorporeaza o "fa?ada atemporala bogat ornamentata

granit'. Piatra este un semn important al permanen?ei ?i naturii, pentru

autenticitate
valori care nu se schimba. Problema mica ca piatra a fost zdrobita ?i
reconstituit pentru a ob?ine o calitate consistenta �n foile sale foarte sub?iri.
Bro?urile
arata?i mostre de bijuterii �n forma rustica, cvasi-naturala. Aceasta naturalizare
a
adica este o componenta importanta a mitului. "Tema" a unuia
turn este descris ca taiat de cristal, o metafora atribuita arhitectului
(Kurokawa).
Imaginea ideala se refera at�t la spate, c�t ?i la �nainte, �n timp, este conceputa
pentru
viitorul, dar cu ecouri ale unui trecut elegant ". O cladire este proiectata sa se
�ntinda
trei secole "; dezvoltatorii sunt arata?i poseta?i cu fotografii ale Tajului
Mahal ?i bazilica Sf. Petru. Trupa "Capodopera" a lui Toulouse-Lautrec este numita
Qualit�
�ternelle d'une oeuvre. Limba este orientata spre un gust executiv educat,
portretiz�nd o arhitectura care scapa de moda prin atingerea unor standarde eterne
calitate. Astfel, o investi?ie �n capitalul simbolic pe care cladirea o
�ntruchipeaza
nu va deveni devalorizat.

Loca?ia din ora? genereaza, de asemenea, capital simbolic: locurile �ntruchipeaza

puterea.
Centrul cartierului financiar mai vechi este v�ndut ca
Cea mai puternica adresa de afaceri a Austriei: ... �n fiecare ?ara exista a
strada care gazduie?te cele mai puternice ?i de succes afaceri.
Wall Street din New York, Strada Threadneedle din Londra. ?i Collins
Strada din Melbourne ... Coridorul de putere de 300 de metri ... adresa
are o lunga istorie de putere ?i de succes dat�nd din anii 1890.
Evolu?iile dintr-un alt district utilizeaza istoria sa ?i metafora militara a lui
"terenul �nalt" pentru a lega un mit al artei, al ?tiin?ei ?i al politicii care va
spori
capitala simbolica a locului:
De-a lungul deceniilor, mari arti?ti, mari medici, mari figuri politice
to?i au locuit pe Pam�ntul �nalt ... Acesta este Pam�ntul �nalt ... Exista
alte par?i ale strazii Collins, �nsa, �n mod natural, domina?ia High Ground domina
Mall-ul.
Folosirea de capitale �n text este o tactica comuna �n �mpletirea mitului, care
semnifica
ca limba �nseamna mai mult dec�t denota. O cladire "are toate
credin?ele pe care le-a?i a?tepta de la adresa cea mai buna ".
Vecinii sunt importan?i pentru loca?ie. Har?i proliferate �n bro?uri
arat�nd sedii corporative din apropiere, hoteluri ?i centre de putere. Idealul
turn este �n "cea mai buna companie", cu spa?ii de fotografii care prezinta
fragmente
din cartier ?i facilita?ile sale. Acestea includ via?a stradala, restaurantele,
cafenele, magazine, strada istorica, ma?ini de lux, femei elegante ?i via?a de
noapte.

turnul de birouri ideal este conceput ca �n armonie cu acest context; contribuie la

aceasta
caracterul urban ?i pastreaza calita?ile trecutului. O cladire este
"Distinct Melbourne, cu detalii ale fatadei, turnului ?i lobby-ului legate de
forme tradi?ionale ", �n timp ce alta este" inspirata de caracteristicile clasice
tipice ale lui Collins
Strada'. Aceste conota?ii de armonie sunt sus?inute de ilustra?iile din strada
care sunt distorsionate masiv pentru a produce vederi de-a lungul strazii care
ar fi cu totul imposibila cu ochiul uman (Figura 8.4). Un proiect care a fost
for?at sa conserve un copac istoric sus?ine design-ul arata "respectul pentru aceia
lucruri care nu au valoare monetara, dar sunt nepre?uite datorita frumuse?ii lor
?i semnifica?ia istorica ... care lucreaza �n armonie cu natura ". Aceasta
naturalizare
a imaginii, mitul �ntaririi ora?ului ?i legaturile cu el
contextul, at�t temporal c�t ?i spa?ial, sus?ine o ideologie a inevitabilita?ii
aceste cladiri, a progresului continuu al orizontului ora?ului ?i p�na acum
�n sus. Ora?ul este reconstruit �n numele unui "sentiment de loc", natura ?i
respect fa?a de trecut. Ma voi �ntoarce la aceste contradic?ii mai t�rziu.

Prima impresie pe care o primesc clien?ii, asocia?ii de afaceri ?i furnizorii

compania dvs. apare atunci c�nd intra �n foaierul cladirii dvs.
Importan?a simbolica a foaierului este evidenta �n ubicuitatea cu care este
ilustrate ?i descrise. Spre deosebire de imaginile statice ale exteriorului aici
textul adopta o forma narativa care descrie experien?a intrarii:
printr-o porticoasa de piatra ridicata, �ntr-un foi?or de atrium care cre?tea trei
niveluri deasupra podelei. �n acest spa?iu spa?ios ?i aerisit, ve?i fi
privi?i p�na la o nervura structurala dramatica definind marginea spa?iului.
Foaierul este un sit important pentru inova?ia arhitecturala �n spa?iul grandoare.
Scopul este destul de literal de "intrare" prin gestionarea impresiilor. �Van
Gogh "este citat:" foaierul ?i zona de curte sunt o realizare arhitecturala
�n mare mare?ie ". �n alta parte ni se ofera impresia unei sali mari ?i
experien?a ultima a spa?iului ". Foaierul este o scena pentru drama
�Intra�. Ilustra?iile prezinta de obicei reflectoare deasupra capului ?i jocul de
lumina
pe suprafe?ele de piatra creeaza un efect evanescent. Un foaier este flancat de
"Julieta"
balcoane.
Materialele predominante din foaier sunt marmura si piatra neteda. Ca �n
Speer's Berlin este scara ?i volumul spa?iului care constituie foaierul
contribu?ia la discursul puterii. Dimensiunea verticala da cladirea
valoare simbolica, pe masura ce pretinde ca acel cric uria? �n g�tul marelui
cladirile publice ?i religioase din trecut. "Una va fi imediat ridicata de ea
marime, totu?i binevenita de caldura culorilor ?i texturilor sale. O adevarata
opera de arta.
Utilizarea calificativului "�nca" �n acest text arata ca "ridicarea" nu este �n
�ntregime
propor?ional cu "bun venit". Foaierul este at�t o �nt�mpinare celebrata cu arta
?i afi?area arhitecturala ?i, de asemenea, un fel de intimidare. Grafica generoasa
�mparta?e?te a
stralucirea rece ?i o ordine severa (Figura 8.5). Aici sunt ecouri ale marmurei
hale ?i suprafe?e alunecoase din Versailles ?i Berlin. Foile sunt populate de
oameni
�n rochii de afaceri, de mers pe jos sau de a face afaceri. Acesta nu este un loc
pentru a ram�ne, nici
pentru hainele imbracate. Foile sunt o prezentare �n tehnica de sarbatoare a
locului,
dar este "locul" redus la imaginea comportamentului ?i a arhitecturii. �n foaier,
triumful suprafe?ei atinge v�rful sau ca un spectacol de arta, spa?iu ?i lumina, ?i
coregrafia simbolica a disciplinei corporative

printr-o porticoasa de piatra ridicata, �ntr-un foi?or de atrium care cre?tea trei
niveluri deasupra podelei. �n acest spa?iu spa?ios ?i aerisit, ve?i fi
privi?i p�na la o nervura structurala dramatica definind marginea spa?iului.
Foaierul este un sit important pentru inova?ia arhitecturala �n spa?iul grandoare.
Scopul este destul de literal de "intrare" prin gestionarea impresiilor. �Van
Gogh "este citat:" foaierul ?i zona de curte sunt o realizare arhitecturala
�n mare mare?ie ". �n alta parte ni se ofera impresia unei sali mari ?i
experien?a ultima a spa?iului ". Foaierul este o scena pentru drama
�Intra�. Ilustra?iile prezinta de obicei reflectoare deasupra capului ?i jocul de
lumina
pe suprafe?ele de piatra creeaza un efect evanescent. Un foaier este flancat de
"Julieta"
balcoane.
Materialele predominante din foaier sunt marmura si piatra neteda. Ca �n
Speer's Berlin este scara ?i volumul spa?iului care constituie foaierul
contribu?ia la discursul puterii. Dimensiunea verticala da cladirea
valoare simbolica, pe masura ce pretinde ca acel cric uria? �n g�tul marelui
cladirile publice ?i religioase din trecut. "Una va fi imediat ridicata de ea
marime, totu?i binevenita de caldura culorilor ?i texturilor sale. O adevarata
opera de arta.
Utilizarea calificativului "�nca" �n acest text arata ca "ridicarea" nu este �n
�ntregime
propor?ional cu "bun venit". Foaierul este at�t o �nt�mpinare celebrata cu arta
?i afi?area arhitecturala ?i, de asemenea, un fel de intimidare. Grafica generoasa
�mparta?e?te a
stralucirea rece ?i o ordine severa (Figura 8.5). Aici sunt ecouri ale marmurei
hale ?i suprafe?e alunecoase din Versailles ?i Berlin. Foile sunt populate de
oameni
�n rochii de afaceri, de mers pe jos sau de a face afaceri. Acesta nu este un loc
pentru a ram�ne, nici
pentru hainele imbracate. Foile sunt o prezentare �n tehnica de sarbatoare a
locului,
dar este "locul" redus la imaginea comportamentului ?i a arhitecturii. �n foaier,
triumful suprafe?ei atinge v�rful sau ca un spectacol de arta, spa?iu ?i lumina, ?i
coregrafia simbolica a disciplinei corporative.

Vederea disponibila de la turnul corporativ este un punct de v�nzare primar ?i

valoarea evaluata
vizionarile sunt de doua tipuri. �n primul r�nd sunt viziunile lungi ale naturii ?i
peisajului, parcurile,
gradini, lacuri, r�u, golf, plaje ?i mun?i. �n al doilea r�nd sunt vederi
panoramice ale
ora?ul ?i institu?iile sale dominante. Viziunea, a?a cum este facuta publicita?ii,
nu este niciodata pe un stradal
cu oamenii ?i via?a ora?ului. Este ora?ul �n abstract, de sus ?i de la distan?a -
suprafa?a, nu via?a. Viziunea aproape inevitabila direct �n cladirile de birouri
din apropiere
niciodata nu intra �n publicitate. Implica?ia este ca cineva se uita �ntotdeauna de
la
cea mai �nalta cladire din cartier ?i niciodata la alte cladiri �nalte. A?a este
o prima pe pozi?iile de margine cu vizionari care nu pot fi construite: "parerile
pe care le-a?i �nchiriat
acum va fi acolo pentru totdeauna ". Cererea pentru o viziune lunga �nseamna ca
capitalul simbolic
a unei cladiri este legata nu numai de amplasamentul ei, ci ?i de turn ca un tip de
cladire cu un
serviciu de baza �nconjurat de o margine de spatiu inchiriabil.

Semnifica?ia vederii are mai multe componente. Una este pur ?i simplu estetica
sus?inere, legata at�t de placere, c�t ?i de sanatate. O panorama a ora?ului este
subtitrata
"Lua?i �n considerare acest lucru ca parte a planului dvs. de sanatate
corporativa". Vederea este importanta
o parte din setarea comportamentului pentru luarea deciziilor corporative;
directorii sunt deseori
aratat �n timp ce vorbea sau g�ndea. ?i vizualizarea este un simbol de stare care
se crede ca �i impresioneaza pe vizitatori, o componenta a discursului corporativ
negociere: "Impresioneaza oamenii cu punctul tau de vedere". Pentru a avea o
viziune trebuie sa fie
vazuta a avea o viziune, iar opiniile sunt pe scara larga descrise ca fiind
"comandante".
"Interviu" cu "Toulouse-Lautrec" folose?te un umor crud (pentru cei care ?tiu)
pentru a explica ceea ce majoritatea anun?urilor de publicitate la: "Bea �n acest
fel de vedere ?i
�n?elegi ce �nseamna sa sim?i statura. Te face sa te sim?i �nalt de zece picioare
". Un literal
legatura este stabilita �ntre cladirea �nalta, oamenii �nal?i ?i sentimentul de
putere. Folosirea umorului �n astfel de reclame stabile?te un efect de distan?are
fa?a de
astfel de dorin?e; permite sensibilitatea unor semnifica?ii literale, dar
puternice, unde
altfel ar parea grosolan ?i fals. Dominan?a cladirii ca
un punct de reper pe orizont este �nconjurat de senza?ia de putere generata de
vedere comanda de la biroul de colt.
Vederea, totu?i, nu este pentru toata lumea. Unele dintre bro?uri ofera indicativ
modele interioare ?i imagini care pot fi interpretate pentru sensuri ?i sociale
ierarhiile pe care le indica. Exista patru setari de lucru primare care le formeaza
planuri: biroul executiv, zona de recep?ie, camera de bord ?i deschiderea
sta?iile de lucru planificate. Figura 8.6 arata clar aceste setari ?i, cu excep?ia
din sta?iile de lucru, acestea sunt ilustrate pe scara larga �n alte publica?ii.
biroul executiv arata un executiv de sex masculin care confera altor barba?i un
v�rstnic
stil birou din lemn. �n fundal exista un ?emineu ?i un mantel cu portrete de
familie,
toate inundate de lumina naturala. Acesta este un domeniu extrem de personalizat ?i
masculin
unde prevaleaza imagini conservatoare solide. �n schimb, zona de recep?ie este
proiectata
�n mod lucioasa, este servita exclusiv de catre tinerele femei ?i nu are
ferestre. Aceasta este o versiune mini a foaierului, o imagine completa controlata
cu iluminare dramatica, modele de pardoseli ?i flori. Sala de consiliu este
descrisa
ca o "sala dramatica de bord de �nalta tehnologie, cu vederi expansive asupra ora?
ului central". Doua
cifrele masculine se confrunta �n timp ce studiaza un raport. Setarea finala este
deschisa
sta?iile de lucru fara ferestre planificate, care sunt identice ?i computerizate.
Acest
este men?ionata �n text ca "camera motoarelor", o metafora nautica care
reliefeaza productivitatea stivei de santier a navei corporative dinamice.
flexibilitatea acestui spa?iu interior este tema publicitara dominanta.
Analiza planurilor indicative arata ca 42% din toate posturile de lucru
primi?i lumina naturala ?i puncte de vedere.3 De?i exista mai multe excep?ii
egalitare,
turnul ideal este organizat �n termeni generali cu o rama executiva (masculina)
care �nconjoara
un nucleu de produc?ie. �n cazul multor planuri orientative, birourile private
?i zonele executive sunt umbrite �n planul de a face ierarhia de birouri aparenta
pe imagine. Trebuie adaugat ca consumul de spa?iu pe podea (?i
prin urmare, de vedere) pe executiv este adesea de c�teva ori cea a produc?iei
lucratorului ?i ca acesta din urma va petrece o propor?ie mai mare din ziua
lucratoare la
sta?ia de lucru. Daca o vedere ?i o lumina naturala sunt sanatoase, atunci capul
barbatului
organismul corporativ pare sa ob?ina un beneficiu dispropor?ionat.