Data: 13.I.

2006 Clasa: a VIII-a

Şcoala: cu clasele I-VIII Dulceşti Obiectul: Istoria românilor
Profesor: Colesniuc Magdalena Timp: 50 min
Tipul lecţiei: predare-învăţare
Unitatea de învăţare: VI. Ţările române şi statele vecine între diplomaţie şi confruntare
Conţinutul (lecţia): VI.2 FAPTA LUI MIHAI VITEAZUL
Motivaţia: Prin intermediul cunoştinţelor expuse în cadrul acestei lecţii, elevii vor reţine
principalele aspecte ale domniei lui Mihai Viteazul, primul unificator al ţărilor române.
Resurse materiale: - Mihai Manea, Adrian Pascu, Atlas şcolar de istorie universală,p. 32-33
- Manual, Ed.Sigma, p.56-57
- Manual, Ed. Humanitas, p. 72-73
- Tabla, creta
Mod de lucru: frontal şi individual
Condiţii prealabile: Din lecţiile anterioare, elevii şi-au însuşit termenii istorici specifici
transformărilor suferite de societatea medievală românească şi au luat cunoştinţă de aspectele
specifice primelor confruntări cu puterile străine. Din perspectivă educaţională, elevii
aprofundează modurile de expunere, de demonstraţie, de conversaţie euristică, dezbaterea pe
marginea textului istoric, învăţarea prin descoperire.
Obiectivul general: Receptarea noilor realităţi existente în ţările române în timpul domniei lui
Mihai Viteazul.
Obiective operaţionale:
- capacităţi de comunicare:
 Să definească termenii istorici noi (regim tributar, regim vasalic, capitulaţii)
 Să utilizeze termenii istorici daţi în contexte noi O1
- capacităţi de tip cognitiv:
 Să prezinte cronologic evoluţia evenimentelor din timpul domniei lui Mihai O2
 Să expună cauzele, forţele participante şi condiţiile specifice ale unirii săvârşite de
domnitorul român O3
 Să reţină importanţa şi urmările unirii de la 1600 O4
- aptitudini:
 Să discute pe baza textelor din manual O5
 Să urmărească pe hărţi traseul campaniei militare întreprinse de Mihai O6
 Să realizeze o bandă cronologică cu principalele momente ale domniei
- atitudini:
 Să perceapă semnificaţia deosebită a faptei lui Mihai Viteazul pentru urmaşi
Extensie: exerciţii de completare a unei hărţi mute
Bibliografie: - Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Ed. Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 1999, p. 122-134
- Georgescu, Vlad, Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre, Ed.
Humanitas, Bucureşti, 1992, p. 54-68 (pentru înţelegerea contextului general)
- Panaitescu, P.P., Mihai Viteazul, Ed. Corint, Bucureşti, 1992, passim
Evaluare: Pe parcursul lecţiei, prin coordonarea elevilor în cadrul procesului instructiv-educativ,
se pune accent pe activitatea individuală (învăţarea prin „redescoperire”), se va formula astfel o
evaluare continuă, formativă.
 SCHEMA LA TABLĂ

MIHAI VITEAZUL (1593-1601)

1. Contextul internaţional la sfârşitul secolului al XVI-lea

 Ţările Române se aflau sub dominaţie otomană la mijlocul secolului al XVI-lea
 Trecere de la regim tributar la regim vasalic (dominaţie politică şi economică directă); intenţia
de a le transforma în paşalâcuri
 Raporturile turco-româneşti erau reglementate prin acte numite capitulaţii
 Pericole externe: - Imperiul otoman (apogeu în timpul lui Soliman Magnificul)
- Polonia
- Imperiul Habsburgic
 Transformarea Ungariei în paşalâc şi a Transilvaniei în principat autonom sub suzeranitate
otomană au dus la prăbuşirea sistemului de alianţe ale statelor creştine, pe care se baza politica
de cruciadă

2. Lupta antiotomană
a. Prima etapă
- aderarea la Liga Creştină (Statul Papal, Spania, Austria, Toscana, Modena,
Ferrara), alături de principele Transilvaniei (Sigismund Bathory) şi domnitorul
Moldovei (Aron-vodă)
- declanşează răscoala antiotomană (Bucureşti-1594 şi linia Dunării, excepţie
Giurgiu)
- este nevoit să încheie tratat de alianţă cu principele Sigismund Bathory (Alba
Iulia, mai 1595), deşi devenea vasal (la fel va proceda şi domnitorul Moldovei,
Ştefan Razvan)
b. A doua etapă
- începe lupta directă – Călugăreni (aug.1595) Giurgiu (oct.1595, aici au participat
armatele reunite ale celor trei ţări româneşti)
- în urma victoriilor – obţinerea independenţei
- pace cu Imp. Otoman (1597), cu condiţia plăţii tributului
- 1598 – tratat cu împăratul habsburg Rudolf al II-lea (recunoştea domnia ereditară
a lui Mihai, anula tratatul de vasalitate cu Sigismund Bathory)

3. Unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul

 Cauza – destrămarea frontului antiotoman pe care-l formau cele trei ţări
române, prin numirea unor domni filopoloni sau filoturci (Andrei
Bathory în Transilvania – filoturc; Ieremia Movilă în Moldova –
filopolon; Polonia chiar dorea să ofere tronul Ţării Româneşti lui Simion
Movilă) – era necesară refacerea lui pentru a putea rezista în faţa
turcilor
a. Transilvania
- 1599- bătălia de la Şelimbăr
- 1 nov. – în Alba Iulia
- măsuri
 recunoscut principe de Dieta Transilvaniei
 acordă drepturi tuturor satelor româneşti şi preoţilor români
 sprijină biserica ortodoxă română
 danii către bisericile româneşti
  a scutit de robotă preoţii români
 nemulţumeşte astfel pe împărat şi nobilii maghiari
a. Moldova
- mai 1600 intră în Moldova
- este acceptat ca domn, în locul lui Ieremia Movilă
- 27 mai 1600 – titulatura de domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată
Ţara Moldovei (pentru prima dată de la vechea Dacie)
b. Destrămarea unirii
- unirea nemulţumeşte: Imp. Otoman, Imp. Habsb. şi Polonia nu doreau un alt stat
puternic în zonă; nobilii maghiari nu acceptau stapânirea română şi îl trădează,
închinându-se împăratului habsburgic
- sept.1600 – înfrângerea de la Mirăslău (în faţa generalului Basta trimis de
împăratul habsb. şi armata nobililor maghiari)
- în Moldova revine Ieremia Movilă, cu ajutorul polonezilor
- în Ţara Românească, polonezii îl instalează pe tron pe Simion Movilă
- Mihai ia drumul pribegiei – la împăratul Rudolf al II-lea (îl va ajuta deoarece
nobilii din Transilvania se răasculaseră şi împotriva lui şi îl readuseseră pe
principele Sigismund Bathory, fără acceptul împăratului)
- armata lui Mihai şi a fostului său inamic, generalul Basta, înving armata lui
Sigismund Bathory la Guruslău (1601)
- Mihai e readus pe tronul Ţării Româneşti, dar nu va apuca să se bucure de
victorie, fiind ucis mişeleşte în complotul organizat de generalul Basta, pe Câmpia
Turzii (capul luat de boierii Buzeşti, credincioşi lui, şi îngropat la Mănăstirea
Dealu)
4. Importanţa domniei
- s-a integrat Ligii creştine, la fel ca ceilalţi domnitori români
- a iniţiat mişcarea de eliberare a popoarelor din Balcani
- a organizat un front unit antiotoman
- a recâştigat independenţa Ţării Româneşti
- a realizat prima unire politică a celor trei ţări române
5. Concluzie
- politica de cruciadă a voievozilor români a împiedicat transformarea Ţărilor
Române în paşalâcuri şi a întârziat pătrunderea turcilor în Europa centrală
- secolul al XV-lea reprezintă un secol al efortului românesc în apărareacivilizaţiei
europene
- Mihai Viteazul a reuşit să realizeze mai mult decât o alianţă, reunind tot spaţiul
nord-dunărean sub un singur sceptru
 VOCABULAR

 Autonomie – drept al unui stat (regiune)de a se administra după legile proprii în

cadrul unui regim de dominaţia instaurat de o altă putere
 Capitulaţii – convenţii încheiate de Ţările Române cu Imperiul otoman ce cuprindeau
privilegii recunoscute acestora în schimbul a diverse obligaţii
 Cruciadă – expediţie militară iniţiată de Biserica catolicăşi organizată cu ajutprul
unor state medievale creştine împotriva otomanilor
 Liga Creştină – coaliţie antiotomană formată din Imperiul Habsburgic, Statul Papal,
Spania, ducatele italiene Parma, Modena, Ferrara, Toscana, la care au aderat
Transilvania, Moldova şi Ţara Românească (sfârşitul secolului al XVI-lea)
 Regim tributar – sistem de raport al Ţărilor Române cu Imperiul otoman prin care
acestea îşi răscumpărau pacea prin tribut, menţinându-şi structurile politice
independente în raport cu Poarta, dar obligându-se să nu întreprindă acţiuni ostile
împotriva sa
 Regim vasalic – formă de dependenţă politică specifică dreptului feudal în care statul
dependent (vasal) se obliga să fie loial statului suzeran şi să-i dea ajutor militar şi o
contribuţie bănească
 Suzeranitate – control exercitat de un stat asupra altuia, lipsit de independenţă, dar
care-şi păstrează autonomia internă
 Tribut – dare, obligaţie (percepută de obicei în bani) plătită de un stat vasal statului
suveran
 Vasalitate – situaţie de dependenţă politică a unui stat faţă de altul mai puternic, cu
păstrarea autonomiei

CRONOLOGIE
 1593 – banul Craiovei ajunge domnitor al Ţării Româneşti, „cumpărând”
bunăvoinţa sultanului
 1594 – răscoala antiotomană
 1595 – luptele de la Călugăreni şi de pe linia Dunării
 1597 – pacea cu turcii
 1598 - tratat cu Imperiul habsburgic
 1599 – victoria de la Şelimbăr şi intrarea în Alba Iulia
 1600 – unirea cu Moldova
 1600, sept – destrămarea unirii (înfrângerea de la Mirăslău)
 1601 – victoria de la Guruslău şi asasinarea lui Mihai Viteazul pe Câmpia Turzii
 Succesiunea secvenţelor de învăţare:

Momentele Ob. Conţinutul informaţional-formativ Dozare Strategii Evaluare

lecţiei op. Activitatea profesorului Activitatea elevilor
metode mijloace
Se citeşte catalogul, pentru Răspund la întrebările profesorului 2 min
Activitate efectuarea prezenţei.
pregătitoare

Verifică cu ajutorul unor texte Elevii tratează următoarele subiecte: 10 min Descoperirea Texte
Verificarea istorice (Anexa 1) noţiunile - domnia lui Mircea cel Bătrân Comparaţia prezentate
cunoştinţelor predate anterior privitoare la: - domnia lui Vlad Ţepeş în xerox Observarea
anterioare - Mircea cel Bătrân - ascensiunea unui nobil român la conducerea Lucrul cu sistematică
- Vlad Ţepeş Transilvaniei izvoare
- Iancu de Hunedoara - semnificaţia istorică a domniei lui Ştefan cel istorice
- Ştefan cel Mare Mare şi principalele sale bătălii (studiul de
text)

Descoperirea

Anunţarea Informează că vor primi Receptează mesajul, direcţionând structurile 2 min Expunerea Tabla
subiectului şi informaţii privitoare la Mihai cognitive către preluarea şi procesarea de noi
a obiectivelor Viteazul, primul unificator al informaţii
operaţionale ţărilor române; enunţă
obiectivele
Dirijarea Prezintă: Receptează mesajul, citesc pe rând textele şi 25 min Expunerea Tabla
învăţării - textele (Anexa 2) răspund la întrebările din josul lor, obţinând astfel Explicaţia Textele Observarea
- harta (Anexa 3) informaţiile necesare întocmirii schemei de la Descoperirea prezentate sistematică
- schema la tablă tablă. Studiul pe în xerox
Urmăresc explicaţiile date pe hartă. text Harta
Notează pe caietele de clasă schema de la tablă. Conversaţia
euristică

Fixarea Prezintă o bandă a principalelor Completează locurile libere din dreptul datelor cu 10 min Conversaţia Banda
cunoştinţelor date din timpul domniei lui Mihai evenimentele corespunzătoare şi adaugă numele de fixare cronologică
Viteazul şi o hartă mută. lipsă de pe harta mută. Harta mută