Sunteți pe pagina 1din 24

REVISTA LUNARA EDITATA DE 0.0. AL U.T.C. ANUL XV - NR.

173 4/85
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI

SUMAR
ÎN ÎNTÎMPINAREA FORUMULUI
TINEREI GENERATII ............ pag. 2-3
Noi surse de energie: Mini-
captator solar
INITIERE ÎN
RADIO ELECTRONICA pag.4-5
Aplicaţii
AO
Experiment
CQ-VO ... l ..................... pag.6-7
T ransverter 14/144 MHz
HI-FI .......................... pag. 8-9
Corector de ton
Distorsiunile neliniare ale
amplificatoarelor audio de
putere
ATELIER ....................... pag.10-11
Regulator de turaţie. con-
stantă la sarcină variabilă
lacăt cu cifru

LA CEREREA CiTITORILOR ..... pag.12-13


AUTO-MOTO ...... o i . . . . . . . . . . pag.14-15
Autoturismele OLTCIT:
Service
Dispozitiv de omogenizare a
amestecului carburant
LABORATOR ................... pag. 16-1~
Generator de semnal TV
Voltmetru electronic cu indi-
caţie optică )
CITITORII RECOMANDA ........ pag.18-19
Comutator senzorial
Alimentator autoprotejat
Alarmă
Termostat
FOTOTEHNICA ................. pag. 20-21
Dispozitiv de copiere color
Dulap de. uscare pentru foto-
grafii Re
REVISTA REViSTELOR .......... pag.22

IIENERATIII
Corector
Preamplificator
Rx-Tx
Indicator
TELEVIZIUNEA ÎN CULORI pag. 23
SERVICE ,...................... pag. 24
Tesla B 42 DE SEMNAL (CITIŢI iN PAG.16)
J

realizează efectul de seră, majorl nd placii, este fixată o altă conductă de


cîştigul termic. Construcţia, deş i cupru, cu diametrul interior de
Student KAZIMIR RADVANSKV, foarte simplă, ,asigură o bună robus- 5-6 mm, care se va găsi chiar În
Petroşani teţe mecanică, este uşor de focarul concentratorului si care
transportat şi montat şi ocupă un preia vectorul de fluid din 8' si îl În-
A. CONSIDERATII GENERALE. este concentrata pe o conducta spaţ iu redus. O rientarea se face ma- călzeşte la temperatura finală: Ţevile
PRINCIPIUL DE FUNCTIO- montată În focarul reflectorului pa- nual foarte simplu, cu circa 5 ° în sî nt cositorite de placă pentru a pre-
NARE.PERFORMANTE rabolic şi prin care trece apa, obţ i- avans, faţă de direct ia soarelui, lua căldura cît mai bine, Tevile A si
La proiectarea acestLiimic capta- nÎ ndu-se la ieş ire apă caldă. Vitraiu I orientare valabilă Înjur de o oră şi 8 au capetele puţin turdte şi bine
tor solar, a cărui masă totală nu de-
păşeşte 6 kg, am pornit de la consi-
derentulue a obţine apă caldă pen- cald
tru uz menajer cu o instalaţie de di-
mensiuni cît mai mici, realizată cu utilizare
materiale uşor de procurat şi avînd
o construcţie cît mai simplă. Am
ales varianta cu focalizare liniară a
radiaţiilor printr-unconcentrator pa-
rabolic, utilizînd În loc de oglindă o
rece rece
simplă tablă de aluminiu, mult mai
uş or de procu rat şi care satisface
cerinţele impuse.
rezervor A -A
La temperatura mediului de 2?DC
pe o zi Însorită am reuşit. să încăl­
zesc apa de la temperatura de 17°C
la cea de 68°C, suficient pentru
scopul propus. Am reuşit În acest
mod să reduc substanţial consumul
de gaz de butelie pe care îl afectam
Încălzirii apei pentru gospodărie,
precum şi consumul de energie
electrică la Încălzitorul maş inii de
spălat. 666
Pînă În prezent, ca rezervor am
utilizat un bidon de 20 " aşezat la
un nivel superior captatorului, dar În B
viitor doresc să folosesc un rezervor
mai mare. Schema de interconexiuni
este dată În figura 1 şi este foarte
cunoscută, În continuare prezentînd
doar captatorul propriu-zis.
I
La construcţ ia captatorulu i am
pornit de la ideea de a Îmbina un
r'
i'
captator plan cu unul cu focaliza re
liniară (fig. 2). "
O parte din razele solare care I
ajung la captator cad direct pe o \
placă înnegrită cu suprafaţa de \
300 cm 2 , pe care sînt montate două
conducte legate în paralel prin care
circulă apa, realizÎndu-se o preîncăl­ SCARA 1: 2
zire, iar cealaltă parte a radiaţiilor
Jumătate, după care se trece la o
Vedere de ansamblu nouă orientare.
1 - reflector parabolic; 2 - picior de fixare; 3
- postament; 4 - furtun racord. 8. PĂRTI CONSTRUCTIVE
I
Captatorul solar· este alcătuit din cositorite. Circulaţia apei este repre-
urmă toarel e pă rţ i com ponente: v i- zentată printr-o linie· discontinuă re-
traj, placă absorbantă cu tubulatură, dată la culoare. La capătul 8, per-
un concentrator liniar parabolic şi pendicular pe placă, se cositoreş te
postamentul de fixare. o fîşie de tablă, aripioară ce serveşte
1. Vitrajul (fig. 3) este realizat la îmb~narea cu vitrajul şi fixarea În
dintr-un tub de sticlă organică utili- reflector. După cositorire se face o
zat ca element de protecţie la cor- verificare a etanseitătii circuitului de
purile de iluminat CFS utilizate În fluid. Debitui de' circulaţie pe care ÎI
subteran. Pentru fixare, tubul este realizează tubulatura este de
prevăzut la un capăt cu o clemă de 0,8 I/min. Vopsireâ'se face În două
fixare, iar la celălalt capăt cu două straturi cu negru mat. Ansamblul
decupaje pentru îmbinarea cu placa placă-vitraj este prezentat În foto-
absorbantă. ' grafia din figura 5.
2. Placa absorbantă (fig. 4) este 3. Concenîratoru' liniar parabolic
formată dintr-o fîs ie de tablă de cu- (fig. 6) este constituit din două părţi
pru de 3 mm grosime, avînd la ca- laterale, A şi 8, realizate din lemn
pete cositori te două bucăţi de ţeavă de brad de 20 mm grosime. Pe hî r-
de cupru 0 12 mm (A şi 8). Pe par- tie milimetrică se trasează o para-
tea superioară se află cositorite bolă avî nd distanţ a focală p/2 egală
două ţevi de cupru, cu diametrul in- cu 120 mm. Se trasează pe scîndură
terior de 3 mm şi care fac legătura profilul conform desenului şi se de-
între A si B. Practic cele două con- cu pează. Partea A este prevăzută cu
ducte sî'nt legate În paralel şi prin două orificii pentru introducerea
ele va circula apa introdusă În A conductelor de intrare si ies ire din
printr-o bucată de ţeavă de ace/aşi tubu latură. Pe, ambele' capete se
tip. Pe partea inferioară, În centrul montează cu două holzş uruburi cîte

2 TEHNrUM 4/1985
b'3S

A-A

SCARA 1:1

Vedere lat~ală captator


1 - element lateral pentru fixarea reflectorului
parabolic; 2 - plăcuţă metalică; 3 - buton pen-
tru fixarea· (orientarea) captatorului; 4 - termo-
metru (pentru mediul ambiant).
/,,0/'1r°j,o;lc
o plăcuţă pentru fixarea pe posta- rul a două Ş urubu ri M5 avÎ nd la ca-
ment. pete un buton pentru o uşoară ma-
Reflectorul este realizat dintr-o nevrare. Prin slăbirea suruburilor,
bucată de tablă de aluminiu lu- captatorul se roteşte În 'poziţia do-
cioasă de 0,5 mm, cu dimensiunile rită şi după strîngere acesta rămîne
de 700 x 580 mm, şi este fixat pe fixat rigid.
pă rţ ile laterale cu holzş urubu ri Pentru montare se introduc cele
scurte. În figura 7 se prezintă vede- două conducte prin orificiile late-
rea laterală a captatorului. rale, se poziţionează tubul captator
4. Postamentul de fixare (fig. 8)
este realizat din lemn de brad şi
este prevăzut cu două picioare de
susţinere realizate din platbandă de
oţel. Fixarea se realizează cu ajuto-

Corpul captator
1 - vitraj; 2 - corp negru (tubulatura); 3 -
aripioară de fixare; 4 - ctemă de fixare; 5 - in-
trare apă rece; 6 - ieş ire apă caldă.

._}---'-3
(

1=- 1- - -el

~
\'1) 1-- picIOr
~
,.cit t ~ '-.I
r I •

9'H Sm",
şi se Îndoaie aripioara de fixare. În
figura 9 este prezentată vederea din
faţă a captatorului.

BIBLIOGRAFIE:
G. Folescu - Aventura surselor de
SCARA 1:10 energie
Almanah "Tehnium" '82

TEHNIUM 4/1985 3
~"~=".~-".~"2"~:".~z&.Z._~~".~".~".~«".~ ...

E·I

Fiz. A. MÂRCULESCU
+U
Intrarea neinversoare a opera- praunltar I'n tensiune. Pentru R, ':-> R4 •
ţionalului este polarizata static la R" cistigul este dat practic de
U/2 cu ajutorul divizoruiui R)-R 2 raportul RiRs.
(rezistenţe egale). Pentru a separa la / Daca acest montaj se completeaza
ieş ire această componenta continua. cu un etaj repetor pe emitor pentru
partea neliniară a montajului a fO,st a-i reduce impedanţa de ieş ire. el
cuplată prin condensatorul C 3 . In poate fi utilizat ca milivoltmetru
regim continuu. operaţionalului i se alternativ, aşa cum se arată În figura
aplică o contrareacţie slabă prin 133 13.
(cu valoarea de cîţiva megaohmi).ln Nu s-au indicat valorile pieselor, •
regim dinamic. reactanţa capacitivă acestea fii nd âtese experimental În
a co ndensatoarel or C2 siC Î fi i nd funcţie de destinaţia concretă a --~~--~---+~----------------~--~--~-oov
neglijabilă. bucla de reacţie r1Rqativă redresorului. Se pot lua orientativ: U
se mai Închide şi prin 0 1 R4 • res- = 9 -7- 15 V (tensiune unică, foarte
pectiv prin O2 , Regăsim astfel bine filtrată, stabilizată); R1 = R2 = =1 kO -7- 4,7 k!l; C l , C 3 = 0,1 jlF 1- scală.
schema redresoruiui monoalternanta 4,7 kH -7- 120 kn; R3 = 1Mn -7- 4,7 1 jlF (nepolarizate); C 2 = 10 jlF -7- 47 Folosind un amplificator operaţio­
cu ieşire pozitiva (nodul D 1-R 4'), MO; R4 - se alege .în tuncţ ie de jlF; C 4 = 47 jlF -:- 470 jlF; T 1 - orice nal de tip {3A741 , cîştigul În tensiune
care mai prezintă, În plus. datorita cîştigul În tensÎune dorit (zeci-sute tranzistor npn cu siliciu, de mică nu va fi luat mai mare de cca 50,
divizorului R4-R~. şi un cîştig su- de kiloohmi); Rs = 1 kn -7- 3,3 k.o; R6 putere; V - voltmetru de tensiune pentru a acoperi Întreaga gamă de
continuă cu 0,6 V -7- 3 V la cap de audiofrecvenţă.

Atunci cînd am analizat functiona- contrar existînd riscul deteriorării 1n cazul particular (frecvent trei intrări este prezentat În figura 2.
rea amplificatorului inversor cu re- generatoarelor de semnal (sau al întîlnit) cînd rezistenţele de intrare Valoarea rezistenţei Rl se alege În
acţie (vezi nr. 3/1984). am subliniat o distorsionării semnalelor). date fiind se iau egale, R i1 = R i2 = RI' ecuaţ ia funcţie de cîştigul în tensiune dorit
particularitate importanta a acestui nivelurile În general diferite şi rezis- de transfer devine: (100 kO--1 Mfll. Condensatoru! de
circuit, qnume faptul că "nodul" În tenţele interne diferite al8 genera- intrare C 1 (nepolarizat) se ia cu o
care sînt conectate rezistenţa de toarelor. valoare suficient:' de mare (constante
intrare, rezistenţa de reacţ ie şi Curentul prin rezistenţa de reacţ ie mari Ri . C l ), pentru a asigura trans-
intrarea i nversoare a AO se com- Rf va fi egal cu suma algebrică a miterea. neatenuată a frecvenţelor
portă ca o masă virtuală. Această curenţilor prin R il şi R i2 . Ţinînd cont ceea ce Înseamnă amplificări egale joase. In plus, cele trei intrări au
observaţie stă la baza circuitelor de caracteristica de transfer a ampli- pentru ambele semnale, plus inver- fost prevăzute cu potenţ iometre i n-
sumatoare cu AO, configuraţia in- ficatorului inversor cu reacţie, dedu- sare. Un caz şi mai particular - dividuale pentru dozarea nivelurilor
versoare permiţînd amplificarea si- cem pentru circuitul din figura 1: întîlnit şiei În practică - este acela injectate În mixer, P1 - P 3 . Semna-
multană a unui număr dat (dorit) de În care rezistenţele de intrare sînt lul de ieş ire se culege din cursorul·
semnale de intrare, fără nici o inter-
ferenţă Între sursele respective.
E=-(~
R,!
E.I +-
R,)
E,) (1) egale între ele şi egale cu rezistenţa
de reacţ ie. Caracteristica de transfer
potenţiometrului de volum general,

Să considerăm Întîi exemplul cel se rezumă aici la sumare algebrică


mai simplu de sumator (fig. 1), cînd Tradusă Î'f1 cuvinte, relaţia (1) ne plus inversare:
intrării inversoare a AO i se aplică, arată că semnalele de intrare Eil şi Ea =- (E i1 + E i2 ) (3)
prin rezistenţele separate R il • Ri2' Ei2 sînt amplificate de RrlR i1 ,respec- Cele spuse pînă acum pot fi uşor
două semnale de intrare, Eil' respec- tiv RtlRi2 ori, Însumate algebric (mă­ generai4zate pentru orice număr n
tiv Ei2 . Deoarece nodul N este o rimile f::j includ Ş Î semnele) şi SI- de semnale de intrare, Ei1' E i2 ,· .. Ein·
masă virtuală, cele două surse de Circuitele sumatoare Îşi găsesc
multan rezultatul este inversat,
semnal nu pot debita curenţi una adică defazat (;lJ 180G • nenumărate aplicaţii practice, dintre
prin .cealaltă, indiferent de valorile Intrarea neinversoare este conec- care menţionăm În primul rînd mixe-
rezistenţelor Ri1' Ri2' fiind astfel tată la masă printr-o rezistenţă R rele de audiofrecvenţă.
complet .separate (independente). egală aproximativ cu rezultanta In acest caz intrările şi ieşirea se
Această condiţie este esenţ ială pen- combinaţiei paralele R i1 II R i2 II Rf , cuplează capacitiv, pentru blocarea
tru un circuit de sumare, În caz .,vă zută " de intrarea neinversoare eventualelor componente continue
(pentru compensarea curenţilor de suprapuse peste semnalele "utile".
po!arizare de intrare). ' Un exemplu simplu de mixer AF cu
Rf ov
100k.Cl. 100k1l.
100kll

IeşirEI

"
TEHNIUM 4/1985
de reţea se va face de preferinţă
prin conductoare liţate izolate
(eventual cordon bilîfar), terminate
cu banane (ştecher) pentru racorda-
rea comodă şi sigură la priza de re-
ţea. leş irea se poate tace prin cose
Pj'inse În şuruburi (fig. 2) sau prin
conductoare liţate bine izolate (fig.
3). Pentru a preîntîmpina atiJ:lgerile
accidentale pe spate cu diverse
Foarte Îndrăgite de tineri, monta- obiecte metalice aflate eventual pe
jele electronice de orgă de lumini· masa de lucru, plăcuţele au fost
dau adeseori multă bătaie de cap prevăzute cu şuruburi de distanţare.
constructorilor începători, nu atît care În fi nal pot servi şi la fixarea
pentru complexitatea schemelor modulului de cutia aparatului.
abordate, cît mai ales În ceea ce pri-
veş te alegerea şi verificarea com po-
nentelor, experimentarea cu piesele 2. MODULUL BECURllOR
procurate (nu Întotdeauna identice
cu cele recomandate de autor), Pe parcursul fazei experimentale,
prezenţa becurilor conectate perma-
efectuarea modificărilor ce se impun
În funcţie de performanţele pieselor, nent la montaj îngreunează mult lu-
de condiţiile concrete de alimentare crul, impunînd o atenţie sporită la
şi excitare cu semnal AF şi, În fine,
transpunerea întregului montaj "pe
curat", într-o variantă proprie de ca- r----------------- --------.., -----------1
blaj. Numeroase dificultăţi apar: MODULUL FÎlTRELOR : (+220V puls.) :
chiar şi după realizarea montajului,
cînd se Încearcă utilizarea lui În alte
I
I
+U ---41---------..., I
condiţ ii decît cele În care a fost ex- I I
perimentat sau cînd constructorul--'-;-----.
descoperă o nouă schemă mai AF I P1 I+-~----C:J-~r--......-+fl.
atractivă, cu performanţe Îmbunătă- I
ţîte. Cablajul~nghesuit, dimensiona-
rea incompatibilă a unor compo-
nente esenţiale, ca şi prezenţa dife-
ritelor tensiuni de lucru (reţea, ali-
mentare C.C., semnal AF) fac ade-
seori imposibilă adaptarea, impu-
nÎ nd reexperimentarea şi reproîecta- 52 : l22 lZ
rea Întregului cablaj.
in cele ce urmează propunem I
constructorilor amatori de experi- _1
mente electronice realizarea unui
ansamblu modular de .orgă de
lumini cu trei canale care Înlătură în
bună parte neajunsurile menţionate, PR:
oferind totodată posibilitatea utiliză~ 3PM4{61
rii diverselor module În numeroase I 20PM4
alte scopuri. Vom exemplifica : MOD~WL I
această sugestie pe varianta clasică I BECURIlOR I
L _______ --1
de orgă cu tiristoare şi becuri de re- MODULUL DE
ţea, conform schemei simplificate I
din figura 1, pe care o vom analiza I y I REDRESARE
În d~aliu de la coadă spre cap. [~-~~~~~sa_~~_ _~~_~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~_~_~M~I~
1. MODULUL DE REDRESARE _________________ -1I . IM'
___ J

Folosite direct la tensiunea de re-


tea (220 V/50 Hz), tiristoarele pot fi
comandate numai pe durata semial-
ternantelor care fac anodul pozitiv
În raport cu catodul, ele fiind În
fond niş te diode cu conducţ ia
controlată prin intermediul potenţia­
lului aplicat porţii. In acest fel, con-
sumatorul plasat În serie În circuitul
anod-catod va putea primi cel mult
o jumătate din tensiunea eficace de
220 V a reţelei, respectiv va func-
ţiona la maximum jumătate din pu-
terea sa nominală.
Remediul îl constituie redresarea
bialternanţă a tensiunii de reţea, fo-

1-'. Tensiunile de alimentare ( ± 9 V manipulare, Înlocuită adeseori prin


±15 V) vor fi foarte bine filtrate,
de preferinţă stabilizate. Î n schem~
o repetate co nectă ri şi deco nectă rI
provizorii, care la rÎ ndu I lor sporesc
riscu I de strecu rare a u nor greş el i
nu s-au figurat, dar se recomanda
introducerea unor condensatoare de costisitoare.
Sugerăm Înlăturarea acestui in-
decuplaj Între terminalele de alimen-
tare ale AO şi masă (22-100 nF). convenient prin realizarea unei pla-
cuţe separate pe care se monteaza
Există unele aplicaţii În care func-
t ia de transfer dorită este chiar trei mufe (prize etc.), interconectate
suma algebrică a semnalelor de in- conform schemei generale de prin-
trare, cu alte cuvinte cînd circuitului cipiu, de exemplu aşa cum se arată
i se impune să efectueze operaţia:
Eo = E i1 + Ei2 + ... + E in (4)
o În figura 4. Legăturile cu modulul de
redresare (pFusul tensiunii redre-
În astfel de cazuri se renunţă la sate) şi cu modulul.Jiristoarelor se
cîştigul În tensiune (se asigură cîştig
vor face prin cordoane liţate izolate,
unitar pentru toate semnalele), ale- iar cuplarea becurilor se asigură
losind În acest scop o punte monoli- două variante constructive pentru prin mufe corespunzătoare (şte­
gînd rezistenţele de intrare egale Î n- tică (sau patru diode montate În modulul de redresare, prima utili-
tre ele ,ş i egale cu rezistenţa de chere etc.).
punte), care trebuie să suporte lejer zînd o punte de tip 3PM4 sau 3PM6 Experimentarea se efectuează co-
reacţie. In plus, trebuie anihilată in-
tensiunea de vîrf a reţelei (3 A/400 V, respectiv 3 A/600 V), mod cu cîte un singur bec pe canal,
versarea de fază, lucru ce se obţine (1,41 x 220 V = 310 V) si curentul iar cealaltă o punte de tip 20PM4
uşor adăugînd la ieşire Încă un in-
de preferinţă colorat şi de mică pu-
maxim total solicitat de becuri. Re- (20 A/400 V). Ambele plăcuţe au tere (25-40 W/220V). Becurile se
versor cu AO fără amplificare, aşa dresarea se face obligatoriu fără fil- fost prevăzute cu soclu pentru sigu- montează În dulii adecvate, fiind
cum se arată în exemplul din figura trare (fără condensator), pentru a ranţă fuzibilă (So), aceasta din urmă prevăzute cu cordoane liţate izolate.
3. Atunci cînd se lucrează cu sem- păstra trecerea prin zero a tensiunii fiind dimensionată În funcţie de
nale de intrare mici (milivolţ i zeci terminate prin mufe "tată". Pentru
pulsatorii obţinute, condiţie esen- consumul total preconizat. Nu se re- puteri mici (sub 60-100 W) am fo-
de milivolt i), se poate impune intro- ţ iala pentru autoblocarea tiristoare- comandă utilizarea tehnicii cu cir-
ducerea reglajului de offset pentru losit cu bune rezultate mufele de
lor la Încetarea semnalului de co- cuit imprimat, cablajul fiind clasic, microfon ("mamă" şi "tată").
fiecare operaţional. mandă pe poartă. cu fire groase de conexiune si Îmbi-
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR) În figurile 2 şi 3 sînt sugerate nări solide prin cositori re. Intrarea (CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

TEHNIUM 4/1985 5
V03CO
Montajul prezentat permite lu- 130 MHz. Semnalul rezultat este
crul În banda de 2, m, avînd ca de 14 MHz, care prin mufa K2
element de bază un transceiver se aplică receptorului.
pe banda de 20 m. Acest La emisie, semnalul de
transverter a fost experimentat 144 MHz se aplică la mufa K3
de către OK2BNG şi OK3DQ şi pentru bobina L 1. In divizorul
publicat În revista "Amaterske C1 C2 se aplică şi semnal de
Radio".
130 MHz pentru modulatorul
Modul de funcţ ionare a apara- format din T1 şi T2. La ieş irea
tului este ilustrat În figura 1, În modulatorului semnalul are frec-
care transferarea frecvenţei de venţa de 144 MHz. Urmează
14 MHz se face graţie unui osci- apoi un lanţ de amplificare ce
lator pe 130 MHz, pilotat cu permite ca la filtrul L 1OC25C26
cuart. Partea ae emisie debi-
sa se obţ mă o putere de peste
tează 1,3 W, Întregul adaptor fi- 1 W. Comutarea de pe Rx pe Tx
ind alimentat cu 12 V.
se face cu ajutorul unui releu.
La recepţie, semnalul de Schema electrică completă
144 MHz se aplică de la antenă esJe prezentată În figura 2.
bobinei L 19, unde este amplifi- Intregul montaj se concreti-
cat de tranzistorul T9. Tranzisto- zează pe un cablaj imprimat, ale
rul T8 primeş te semnal de la T9 cărui formă şi dimensiuni apar
şi de la oscilatorul local În figura 3.
Pe cablaj apare şi dispunerea
componentelor (vederea cabla-
jului este dinspre partea pla-
cată).
Pentru ca radioamatorii să .... LI
Antena folosită este un horn cu cîştigul poată confecţiona mai uşor bo-
sar pentru modulaţie nu justifică introdu- binele, prezentăm schiţele aces-
de 20 dB şi unghiuri egale În cele două
cerea unui amplificator operaţional.
planuri, respectiv 15° (fig. 11). După rea- tora şi tabelul cu datele lor.
Cu potenţiometrele semireglabile P, ŞI
lizarea tuturor elementelor se asamblează
partea de SHF=. P 2 se fixează tensiunea de modulatie
pentru microfon, respectiv pentru dip, la
La montaj cavitatea oscilatorului se se-
valoarea de 10 mVvv, ceea ce determina
pară prin diafragma de cu plaj, care are şi o variaţie de frecvenţă de 50 kHz.
rolul de a Îmbunătăţi stabilitatea frecven-
ţei. Trebuie menţ ionată utilitatea deosebltd
a generatorului de dip-uri. care permite
Acum prezenţa oscilaţiilor de mi- orientarea cu uş urinţă a antenei.
crounde se poate pune În evidenţă prin
Puterea de ieş ire este de aproximativ
conectarea Întreanodul diodei mixer şi
35 mW şi, din păcate, pînă la redactarea
masă a unui miliampermetru; prin diodă
va trece un curent În jur de 1 mA (valoa-
rea depinde de putere).
Din păcate, pentru acord nu se poate
materialului În vederea publicării, n-am
reuş it să determin distanţa maximă la
care poate fi realizată o radiolegătura.
J
.... ,
L5

Dar, Înaintea prezentării aparatelor la


recurge la metode improvizate, fiind ne-
Campionatul naţional de creaţie tehnica
cesar un undametru de microunde sau
un frecvenţmetru numeric. din domeniul radiocomunicatiilor, ne-au

~
convins experimentările de la Ploieş ti ca
Pentru acord se introduce tija de reglaj distanţa de 300-400 m este prea mica L6
fin la 1,5-2 mm În interiorul cavităţii, deoarece se producea microfonie (recep-
apoi se fixează frecvenţa În jurul valorii ţ ia se făcea În difuzoare) şi, pentru a ne
dorite cu ajutorul pistonului, urmînd ca
putea Înţelege, a trebuit să dezorientam
acordul fin să se realizeze prin introduce- antenele. ~()JJ5
rea sau scoaterea tijei.
VerifiCÎnd Împreună cu ing. Kiss Deneş.
Ca receptor am folosit un aparat FM În- Y06CBN, funcţionarea aparatului său.
tre 98 şi 102 MHz şi CAF pe toată banda. ne-am auzit la circa 1,5 km, iar la
Experimentările au dovedit eficienţa Cluj-Napoca am stabilit prima legătura
sistemului CAF, care reuşeşte să com- oficială În banda de 10 GHz Între L8
penseze unele deplasări ale frecvenţei Y06CBN/P5 (LG28a) şi Y09AZD/P5
(de exemplu, la transport), precum şi va- (LG18rl) ORB 8 km.
riaţ iile de frecvenţă În timpul fu ncţ ionă rii. Tututor pasionaţilor undelor ultrascurte
Partea de mOdulator, generator de dip-uri care doresc să realizeze aparatura pentru
şi stabilizator (fig. 12) incluse pe un cir-
aceasta bandă le stau la dispoz~ie cu la-
cuit imprimat au fost realizate după (3), muriri suplimentare, le doresc succes ŞI TX"MHz
cu menţiunea că nivelul foarte mic nece- la reauzire În 10 GHz! K3

UGvn"
8v

------------------
K2

KF525

6
TEHNIUM 4/1985
~_~"J~~~~~~"~~~~ ~,~ ~~~~~ 7_ V

-1 ,...
m ~
:::r:
:z "tA
E
s:
~
'-
.....
CD
00 L.-J
91
l 12

'---~~ ~-1
,...
~
C3 ~

I---!Q.---.j r-
I ~

2>tKFf73 KF173 KF622 KY130

LIO ,...

:t'~
rx ta

~
@50L;V C11
@) ®
5)6
K3
/
R5
5k6
~

3le3
R1

1<1
j}~
;:j
w ;:j
1'44 t\J
-------
fllt
~_i
Q'
... 12 V
(RX,rX)
KF525
~
KFfn KSY62B KF525
K2
~
mai Înalte nu mai are nici un ef.ect. de nivel al amplitudinii acestora.
O dată cu mărirea spectrului frec- Diagramele teoretice din figura 1
venţelor joase spre frecvenţe me- descriu În mod explicit cot:~cluziile
dii-î nalte, condensatoarele C 1 şi C 2 menţ ionate anterior. '•.
decuplează porţiunile rezistive afe- S-:-a pus problema modifidlrii cir-
rente ale potenţiometrului P 1 , iar co- cuitului Baxendall, În aşa fel ca În
recţia de amplitudine Începe să de- urma schimbărilor efectuate să nu
vină eficientă. Aspectul acesta nu se complice prea mult montajul, să
apare În cadrul grupului destinat co- fie lărgite posibilităţile., sale d~~ lucru
rectării amplitudinii frecvenţelor şi să nu fie afectate per.formanţele În
Inalte. Datorită configuraţiei sche- ceea ce priveş te .banda de frecvenţe
mei electrice, o dată cu cres terea de lucru. nivelul distorsiuni/or şi al
spectrului frecventelor Înalte,' con- zgomotului de fond. In ,continuare
densatorul,C 3 Îşi 'mic;;orează impe- descriem comportarea unui crfcuit
danţa, iar controlul frecvenţelor Baxendall care Î ntruneş te .condiţiire

CORECTOR
Înalte are efect În mod permanent. menţionate.
Rezistenţa R3 constituie un tampon Schema electrică de principiu a
necesar prevenirii controlului nivelu- circuitului Baxendall modificat este
lui frecvenţelor joase de către po- prezentată În figura 5. Comportarea
tent iometrul care efectuează contro- teoretică a circuitului este descrisă
lul nivelului frecvenţelor Înalte. To- de diagramele teoretice din figura 2.

DE TON Ing. EMIL MARIAN


tuş i, pentru frecvenţe foarte înalte
(mai mari deCÎt 10 kHz). potent io-
metrul P2 reprezintă doar un reglaj

FRECV.4NT4'
""",,SE
Analizînd schema electrică, se ob-
servă adăugarea potenţ iometrelor P,
şi P 4 care pot modifica În limite des·

Pentru îmbunătăţirea unei audiţii serva că pentru frecvenţa de 10 kHz


muzicale conform preferinţelor as- corecţia obţinută are valoarea de
cultătorului, accentuarea sau dezac- 18 dB, or, se ştie că accentuarea ni-
centuarea unei porţ iuni din banda velului frecvenţelor medii-Înalte ma-
de audiofrecvenţă se -efectuează În reş te automat nivelul zgomotului de
cadrul amplificatorului de către eta- fond situat În această zonă. Dacă se
Jul corector de ton. Orice amplifica- doreş te dezaccentuarea frecvenţei
tor de audiofrecvenţă este dotat cu de 200 Hz cu 4 dB, se observă că
un CNector de ton mai simplu sau pentru frecvenţa de 50 Hz apare o
mai complex, În funcţie de perfor- dezaccentuare de 12 dB, deci o mo-
manţele generale estimate de firma dificare însemnată în spectrul frec- P2
producătoare a complexului elec- venţelor joase. Un alt dezavantaj al
troacustic. Majoritatea corectoarelor unui circuit Baxendall clasic îl con-
de ton sînt de tip Baxendall (fig. 4). stituie lipsa posibilităţii de corecţie a
Acest ci rcu it, foi osit frecvent dato- amplitudinii semnalului audio util În
rită simplităţii sale, prezintă totuşi, zona centrală de audiofrecvenţă. Să
În urma unei analize mai amănun­ analizăm comportarea circuitului
ţite, unele deficienţe. Dezavantajul Baxendall clasic care are schema
esenţial al unui circuit Baxen.dall electrică explicitată În figura 4. Se
clasic îl constituie efectul de corec- observă că la frecvenţe foarte joase
ţie foarte mare la extremele benzii porţiunea de circuit pentru corecţia
deaudiofrecventă. Să analizăm dia, frecvenţelor joase se comportă
gramefe teoretice din figura 1, care practic rezistiv. De aici rezultă că la
descriu comportarea acestui tip de controlul frecvenţelor joase se ob-
corector de ton. Astfel, dacă se do- ţine un simplu reglaj de nivel al am-
reş te mărirea amplificării cu 6 dB plificării, iar Într-o zonă largă din
frecvenţa de 2 kHz, se ob- spectrul audio controlul frecvenţelor

A [dGJ

:/
/'
-' V
/ C

-'
..,,-~
~
~

~~
"- .......
~
o
~ -2g~--~----~--J- __- L_ _ _ _~_ _- L__~____-L__~
20 "'11t elJlC ea ~Q
/,,#.;..1

8 TEHNIUM 4/1985
tul de'largi nivelul corecţiilor efectu..,
ate de potenţiometrele Pl şi P 2 · Re-
~istenţele inseriate cu potenţ iome-,
trele P3 ŞiP4 au rolul de evitare.a
~untăriÎ potenţiometrelor P l şi P 2 .ln
scopul bunei . comportări la. frec-
venţe Înalte, P4 a fost izolat galvan ic
de P,â prin Înserierea cu condensato'"
rul "'c 4.
Schema completă a corectorului
de ton Baxendall modificat este pre-
zentată În figura 6. Valorile compo-
nentelor au fost astfel alese Încît să
'optimizeze funcţionarea circuitului
" din to~te punctele de vedere. Sem-
nalul audio util se aplică prin inter-
mediul condensatorului C l . Etajul
de intrare care conţine tranzistorul
J 1 reprezintă' un repetor pe emitor.
Acest tip de etaj are rol de adaptare
Între impedanţa de ieş ire a sursei. de
semnal şi impedanţa de intrare a co-
rectorului. Semnalul audio util obţi­
nut În emitorul tranzistorului T 1 este
aplicat reţelei modificate de corecţie
Baxendall şi ulterior etajului urmă­
tor, care conţ i ne tranz istoarel e T 2 şi
T 3, prin intermediul condensatorului
C7 .Acest etaj constituie un amplifi-
cator de bandă largă, necesar com-
pensării atenuării introduse ~de re-, Fig. 6: Schema electrică a corectorului de ton Baxendall mo-
teaua de corecţie. Datorită conexiu- jîficat.
nii de tip Bootstrap, etajul oferă
montajului avantajul unei amplificări
mari cu distorsiuni minime. Atît ţiei oscilaţiilor. De asemenea, confi- T 4 şi reprezintă un repetor pe emi- gura 3. E-te!'reprezintă funcţionarea
condensatorul. C 2 , cît şi condensato- guraţia în curer.tt continuu a etajului tor, care, de asemenea, are rolul În trei cazliÎ-i limită, şi anume:
rul C l1 au rolul de reducere !Ia mini- implică o bună stabilitate termică unui adaptor de impedanţă.Funcţio­ diagramele A, reprezintă cazul
mum a instabililăţii montajului şi de într-un domeniu larg de temperaturi. narea corectorului este de.scrisă de
evitare completă a posibilităţii apari- Etajul de ieş ire conţinetra.nzistorul către diagramele prezentate În fi- (CONTINUARE ÎN PAG. 19)

c! relaţie asemănătoar~ se utilizează

DISTORSIUNILE pentru calculul valorii totale a raportului


semnal/zgomot al unui lanţ audio.
Avî nd În vedere cele prezentate mai sus
despre sursele de semnal şi valorile coe-
ficienţilor de distorsiuni armonice neli-

INIARE niare
dacă
care le introduc, să urmârim
pe deplin justificată obţinerea
pentru am plifi catoru I de
valori de ordinul sutimilor
de procent.
a unor
miimilor

I Standardul DIN

difuzorul DM-6. produs de


Beaver Wilkins din Marea Britanie. are
coeficient de distorsiuni armonice de. ma- am
ximum 1% În intervalul de frecvenţă de la masu-
100 la 20 000 Hz: banda
difuzoarele NS 670 şi NS 690. normal, în
duse de firma Yamaha (Japonia), un rareori seuti-
coeficient de distorsiu ni, armonice de audio şi se În--
0.8% în banda de frecvenţă reprodusă; ~a puterea nomi-
- difuzorul 545 STUDIO - MFB'-Phi- nominală, coeficienţii
lips (Olanda), destinat studiourilor de în- distonsiulni armonice scad simţ itor, 'lar
registrări, are un coeficient de distorsiuni sunetului repwdus se poate
armoni ce de maximum 0,3% În banda de de' dinamica sursei de
frecvenţă apropiată de 300-450 Hz. Se rezervei de putere. Acest
subînţelege că produsele de larg consum, ce se utilizează În condiţii
indiferent de provenienţă, au performanţe camere de locuit) amplifica-
sub realizările de vîrf utilizate În studiou- cu puterea nominală cu mult peste
riie de î nregistră ri. necesarul unei audiţii normale. Acelaşi
Pentru calculul coeficientului de distor- lucru este valabil şi pentru incintele acus-
siuni armoni ce neliniare. Ka, al unui lanţ tice.
de reproducere electroacustică, se folo- În concluzie. putem spune că obţinerea
seşterelaţia: unor coeficienţi de distorsiuni armonice
de ordinul sutimilor sau miimilor de pr0-
cent nu are o justificare practică impe-
K" == rioasă. fiind de cele mai multe .ori o pro-
blemă cu caracter de reclamă.

În care Kai coeficientul de dist~rsiuni


= BIBLIOGRAFIE:
introdus de componentul "i" al lanţ ului Colecţia revÎsteLRADIO, U,R.S$.,
electroacustic; n = numărul total de com- 1983-1984
ponente ale lanţului. Colecţia .198()-"-198.1
STEREO REVIEVV,,,:rj(j}~":,,"
' <
curenţii suportaţ; de cele două
tranzistorului deoarece În cu
punţ~, tiristor şi existenţa radia-
alternativ prin Rx tr~ce cu
toarelor). Condensatorul de fil-
- traj, de 200 MF/350+385 V, se În- după ce s-a amorsat ,deja tiri.
carcă (Ia valoarea de vîrf) la
rul (care rămîne deschis pînă la
320 V. Rx se dimensionează trecerea sinusoidei prin zero)
după realizarea integrală a comanda automată a o'ScJlatorYl:
montajului. avînd În jur de 0,1 n. lui nemaiavînd nici un efect făra
Se alimentează montajul, se Înmagazinarea pe condensatqr.
porneşte motorul şi se reglează
Reglajul automat trebuie să se
turaţia minimă din P. Motorul nu facă pe prima "bucată" de sinu-
trebuie să ia viteza maximă. soidă Înainte ca tiristorul 'să se
Dacă reglarea lui P nu are efect, deschidă, frecvenţa oscilatomlui
se reduce rezistenţa. Fixăm apoi fiind dictată În momentul di-
aproximativ 200 V la bornele nainte de deschiderea tiristoru-
motorului (din P) şi Încercăm lui, oscilatorul dictînd de fapt
să-I mîna. Vom con- momentul de deschidere. Deci
stata nu iar tensiunea rezolvarea comenzii de reglaj
la bornele lui automat sincron cu alimentarea
320 V interme-
de la
bornele lui Rx nu este posibilă
decît Înmagazinarea
care va
ia urmă toarei
oscilatoru-
motorului

Pentru
de c.c. ·.."'",,, ....,,"' ...,rI
traiUl care
produsă de
lui.

4/1985
CONSTANTIN POPESCU,
Suceava

Lacătul cu deschider.e cifrată O vopsire corespunzătoare a


avînd cheie încorporată rigid are suprafeţelor exterioare (rol~le 4
avantajul eliminării posibilităţii si saiba 5 nu se vor VOpSI) va
de a pierde cheia. Prin poziţio­ proteja lacătul împotriva coro- Toate reperele sÎ nt desenate
narea rolelor 4, care au gravate ziunii şH va da un aspect plă­ la scara 2:1. Reperele 4 şi 5 se
pe supr:afaţa cilindrică exte- cut. vor executa din bronz, celelalte
rioară un număr de cinci cifre repere se vor executa di n oţel
diferite, se obţ i ne separarea care se prelucrează uşor.
subansamblului format din ele- Lungimea suprafeţ ei exte-
mentele 2, 3 şi 6 şi implicit des- rioare a rolei 4 va fi împărţită În .
chiderea lacătului. Cele cinci cinci părţi, pe care se vor grava
role care au gravate pe supra- cinci cifre diferite; canalul inte-
faţa exterioară cifre au posibili-
rior (3 x 2 x 2,5) al rolei se va
tatea rotirii pe Închizătorul cane- executa prin pilire, după grava-
lat 7. rea cifrelor pe suprafaţa exte-
AlegÎndu-se de pe fiecare rolă rioară a rolei, deoarece proiecţia
o cifră, se creează posibilitatea iui pe suprafaţa exterioară a ro-
ca prin rotirea corespunzătoare 6 lei trebuie să fie exact la mijlo-
a rolelor să se elibereze cheia 6 cul sector_ului corespunzător ci-
Împreună cu subansamblul for- frei alese. 1,
mat din elementele 2 si 3. Deci
închiderea si deschiderea lacă­ j---- -----
tului se realizează cu ajutorul
I
unui cifru (un număr format din -i--,-If--- Cl"}1----
cinci cifre conventional alese). \ '-----~------~
_ - - - - - - ~"'lI"lI""l~,."..".""".,..,..,..,..,.,.m~~
~ifrul poate fi chiar şi numărul.
de telefon de acasă. O execuţie
ingrijită dă garanţ ia unei funcţio- 6 II
nări sigure, fără a fi blo-
cat, cu m se uneori la
lacătele clasice introduce-
rea În locul cheii de catre rau-
voitori a de
chibrituri etc.
Dimensiunile
lacătului cît
alese
tele .... .."...,.,.,."'....
pectării
tie si
. Deschiderea întîmplătoare a
lacătului fără cunoasterea cifru-
lui este practic exclusă.

30

TEHNIUM 4/1985
II
TELEVIZORUL
----- - -----,
!j
1 Q) MODUL FINAL VIDEO P 35303
I BA \57 BF457E BA 157
I 0301 T 301 . O 302

I
I
FLORIN GHEORGHE nalul 6 al tubului catodic tensiunea va-
riază Între -50 V şi +55 V atunci cînd se I
-PLOIEŞTI acţionează asupra butonului de luminozi-
tate. Verificaţi apoi dacă la terminalul 3
aveţi tensiunea de 500 V. Cel mai sigur ca
Faptul că imaginea a devenIt foarte această tensiune de pOlarizare de 500 \i
neagră (Ia televizorul Diamant 162), iar lipseşte. Verificaţi prezenţa tensiunii de
butonul de reglare a luminozităţii este 500 V la bornele rezistorului R708. Daca
ineficace nu Înseamnă că tubul catodic la ieş irea acestui rezistor tensiu nea este
este defect. Ca să determinaţi defectul va de 50-70 V, înlocuiţi condensatorul C709
trebui să faceţi unele măsurători, şi (10 nF/600 V). Puteţi Începe depanarea
anume trebuie să verificaţi dacă la term;- izolî nd mai Î ntî i acest condensator.

DORElDINU-
HUNEDOARA

Diodele din tuburile


electronice pot fi Înlo-
cuite În montaje cu
diode semiconductoare
cu rezultate cît se
pqate de bune.
In discriminator la
Stradivari 3 În locul
diodelor din tubul
EAaC 80 montaţ; diode
1N4148. Conectaţ; a-
ceste diode chiar pe
soclul tubului.

AVRAM OVIDIU nic distorsionat, iar la tensiuni


BACĂU mai mari aparatul poate fi dis-
trus; primele- elemente care se
STABILIZATORUL Receptorul Omega este con-
struit ca să fie alimentat cu
defecteaza sÎ nt condensatoarele
electrolitice. Dacă· audiţia este
puternic distorsionată şi slabă,
4,5 V. La tensiuni mai mici de verificat i starea condensatoare-
alimentare semnalul este puter- lor C406 $ i C403 (200J.l.F/6 V).

OROS SAI\lIUEL Dacă tensiunea de intrare


(reţeaua) variază cu ±20%, ten-
TG. MUREŞ siunea de ieş ire variază cu cel
mult ± 1%.
Rebobinarea unei părţi vă re-
Stabilizatorul de tensiune Dy- comandăm să fie executată de o
natra a cărui schemă o prezen- cooperativă specializată În bobi-
tăm este construit pentru diverse naj, cu respectarea tipului de
puteri şi lucrează la o tensiune sîrmă şi a numărului de spire.
de intrare de 110 V şi 220 V. Pe carcasa stabilizatorului
Tensiunea de ieş ire este tot de scrie la ce putere poate lucra -
110 V sau 220 V. nu depăş~i această putere.

SAMOILĂ ION
IAŞI

Tubul catodic DE 418 PA are


diametrul 180mm, diametrul util
al ecranului 150 mm, tensiunea
de filament 6,3 V, curentul de
filament 0,5 A. Celelalte valori
ale tensiunilor sînt:
U a3 = 4 000 V, U a2 = 2 000 V,
Ua1 = 380~570 V, UG = -30-80
V, sensibilitate X = 2,5-33
V/mm, sensibilitate Y = 2,4-3,1
V/mm.

12 TEHNIUM 4/1985
C2 i.oo~F R12 39kS'l
1-I ~~----~~~--~-------------1----------~~-------------------------- ~.12V
Re
__
PLl2

-------., I
I .
BANU GRIGORE e,o ~
SATU MARE 220pF :
I
1
I
RlO
Vă prezentăm amplificatorul L 53 68kS'l I
de intrare al magnetofonului :i ----- -- --,
I

Ferguson 3232. Din această E (;)


$2 I
schemă lipsesc elementele de 1=
I
I
cr
comutare. Avînd valorile com- I
I
ponentelor se pot măsurq polari- r
I
zările tranzistoarelor. I nlocui- I
rea tranzistorului T 1 se face cu .J

un SC 109 de exemplu, care


trebuie să fie select ionat- o-Cu
zgomot mic. Oscilatorul este de r-----f'------......- + 12V
tip contratimp cu două tranzi's-
toare BC119 s j-este alimentat cu Ca
12 V. ,,-
4pF R27
22kQ
47nF Be 119

C61
470pF

Pagini realizate de inq. ~LIE MIHÂESCU

300)1 ,,75S'J.

RA IORE EPT RUL

ClucA VIRGil are un SC 108. Amplificatorul


de frecvenţă intermediară este
TIMIŞOARA constituit cu 4 circuite integrate
flA 703.
Gama acoperită În UUS este
Amplificatorul de intrare şi 87,5-108,5 MHz, iar sensibili-
mixerul de la receptorul Gorler tatea 0,7 flV-1 ,7 V.
sînt echipate cu tranzistor FET. Acest receptor poate lucra şi
Oscilatorul are un tranzistor În standard OIRT cuplînd 18 pF'
AF 124, iar amplificatorul RAS În paralel pe L1, L3, L4, L7.

r - - -_ .... - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- -- ------- - - - -------.-:. - - - - - - - - - - - - - - --- - - - -- - - - - - - -- - -


nn 2m
.,onF 5,6pF

tt,,
I

I
,
,,,
,
I
I
1
I
I
I
I
I
I
82~

I ,

: e2~ IW'
L_,____ _____ ____ _____ ________ _________ ___ _______ ________ __ _______ ___ __ ___ _______ ___ ______ ____ __ _____ ~_ ___ __ _______ J
f

C.AF BF

TEHNIUM 4/1985
13
li

Motorul M 031 (autoturism Oltcit Special)*


În cadrul serialului s-a căutat a se explica În detaliu, pe inţelesul
tuturor, marea mâjoritate a operaţiilor de întreţinere, control şi repa-
raţii ale pieselor şi organelor principale ale autoturismelor OLTCIT,
cu scopul' bine definit - acela de a elimina, de la inceput, erorile

1 IU I 111 " I tehnice ce pot fi făcute de către conducătorii auio amatori, de a


apela la personalul competent al·· atelierelor service pentru execu-
tarea lucrărilor cu grad de dificultate mai mare.

1. Caracteristici şi particularităţi (77 mm); cursa (70 mm); raport vola-


CI". ing. TRAIAN CANTÂ constructive. Tip motor: M 031 (ci- metric (9/1); putere efectivă maxima
lindreea, 652 cmc); placa de identi- (34 CP-DIN, la 5250 rot/min):
ficare a motorului (V 06/630); nr. ci-
lindri: 2 orizontali, opuşi; alezaj

Economizorul îmbogăţeşte ames- . elastic; 9, 10 colier; 11, 12 - se-


tecul furnizat motorului de către ji- micolier; 13, 14, 15 - şurub; 16, 17,
. clorul .. principal la toate regimurile 18 - piuliţă; 19, 20, 21, '22 - ron-
de plină sarcină. Circuitul economi:- delă.
zorului este format din camera de Ulterior se vor nr"'7ant", unele par-
nivel constant, supapa economizo- ticularităţi Întreti nerea, ex-
rului 42, canalul economizorului 40, ploatarea instalaţiilor de
tubul emulsor 3 al corpului I şi cen- alimentare evacuare.
tratorul de amestec 5 al corpului 1.
Ulterior se vor prezenta alte aspecte 19 16
privind exploatarea şi
Iral:oarel()f autoturis- 2 iO
I
de evacuare
evacuare ale autotu-
18 21

I
~-­ ~I
/~
rismelor OLTCiT sînt diferite. Sînt
din după
se poate I
Piesele componente ale 11
de evacuare autoturismului I
Special se în figura 9: 12
amortizor 2 - conductă
intermediară 3 - conductă
intermediară: 4 detentă; 5
ţeavă d e ' 6 - garnitură
eşapament; 8 - suport
elastic; 9 colier; - semico- 1S
lier; 12, 13, 14 - şurub; 15-22
piuliţă ..
în figura 10 se prezintă piesele
componente ale instalaţiei de evacu-
are a autoturismului Oltcit Club, În
care s-a notc.it cu: 1 - conductă de
legătură, dreapta; 2 - conductă de
legătură, stînga; 3 - legătură "Y" de
7
evacuare; 4 - tobă detentă; 5 -
amortizor zgomot; 6 - conductă de cuplul maxim (5;1 kg.m la 3750 rot!
lJ6gătură; 7 - bridă;. 8 - suport min); răcirea (forţată, cu aer); unge-
rea (sub presiune, realizată'
pompă tip "Eaton", montată În
pul arborelui cu camel. Carburator
(SOLEX sau CARFIL, 26/35 CSIE>
CIT 235); aprinderea (dispo-
electronic "A.E.I." compus din
calculator, 2 captoare de turaţie, 1
de depresiu ne; avansul ini-
10 la turaţia de 850rot/min);
ie cu came, plasat
sub cotit, antrenat prin pi-
nion de construcţie speciala, cu
preluare automată a jocurilor).
Semicarterele motorului sînt etan'"
sate în planul de separare 7 (fig. 1)
cu o de etans are "Form-
etanch". cotit este asamblat
la cald, cu cele 2 avînd: jocul
axial, nereglabil mm);
diametrul- al arbo
(30

nu se repara.
·,~,,;r4.~~'~I~ de gripare, sau
defectare a unor piese. care apar în
cazul întreţinerii şi exploatarii inco-
recte, se Î nlocu ie:; te Întreg ansam
blul cu unul nou.

:-Y~~':r~hniu'm" nr. 7/1983 si nr. 8/1983


s-a prezentat descrierea motorului M 031,

14
Bielele. Jocul lateral al blelelor
10,08-0,13 mm); alezaJu'l bllcselor
de biela (20,085 {gg6~ mm). Volan-
tul. Sensul de montare al coroanei
\ cu faţa neprel ucrata Î ndreptata
catre umarul volantului). Bătaia ma-
ximă a coroanei demarorului (0,3
rnm). Cilindrii. Se utilizează o sin-
gură clasa, la interior fiind acoperiţi
cu un strat cu grosimea de 0,07-
0,11 mm, pe bază de aliaj de nichel
(Ni-Cr-Co-Si), depus electroli-
tic prin procedeul ELNISIL. Cilin-
drii au diametrul interior nominal de
77 mm, interschimbabili. Cilindrii
din aluminiu, nichelaţi,pot fi recu-
peraţi În următoarele condiţii (fig. Ing. GABRIEL CUNESCU
2): aripioarele "a" să nu fie rupte Dispozitivul prezentat mai jos rea- TEHNOCOL RAPID.
sau deformate, pe suprafaţa "Ali să lizează, prin modificarea centratoru- Din tablă de cupru de 0,5-0,6
nu existe urme de tasare sau fisuri; lui de la carburatorul autoturismelor mm se vor confecţiona două supra-
ovalizarea si defectele de rectifi- "Dacia" 1300, o dispersie foarte fină feţe tronconice avînd dimensiunile
care pe generatoare sa nu fie mai a particulelor de combustibil. La din figura 4.
mari de 0,01 mm - defecte ce se centratorul origi nal, aducţ iu nea Cele două suprafeţe obţinute se
elimina prin honuire (procedeu combustibilului de la camera de ni- vor asambla prin cositori re la bazele
FLEX-HONE), respectînd unghiu- vel constant se face printr-un singu·r mici ale trunchiurilor de con
rile striurilor de rodaj. Suprafeţele F orificiu; la cel propus, aducţ iunea Această cositori re se va finisa pen-
şi F 1 trebuie să respecte condiţiile combustibilului se realizează prin tru a obţ i ne o lucioasă. La
tehnice privind starea suprafeţei şi mai multe orificii de dimensiuni mai partea de sus se un numar
de 6 sau 8 găuri ca În fI-

se con-
ară tată
care de 0,5
să fie sect iu-
capul pistonului. Pot fi 3 b vederea' de
locuiti cu usurintă În cazul uzării cum se vede, din această face
lor, cu aceea.s' de a verifica figură, se un nu- cet ai
starea tehnica a si cilin- măr de opt găuri 0 1,25 mm. Concomitent cu operaţii,
drului respectiv. . Ordi- confecţionare şi curăţare, subsemnatul recomandă si mărirea
nea de strÎ ngere la montarea lor - piesa figura 3 se introduce prin orificiului de retur al pompei de
la rece - este următoarea: piuliţa partea de jos În centratorul modifi- benzină pÎ nă la 2,0 mm.
superioară faţă - piuliţa supe- cat ca În figura 2. Cu modificările respective, dispo-
rioară spate - piu liţa inferioară. Se va acorda o atent ie deosebită zitivul se poate adapta la orice tip
Supapele (fabricate la I.A-Piteşti, etanşării dintre cele două Corpuri de autoturism cu aprindere prin
Topoloveni, după TEVES) au para- ale piesei astfel obţinute. La partea sCÎ nteie.
metrii: diametrul talerului, În mm de sus, tubul se va dornui usor si cu rămîne plăcut
(39,5 10,2 la admisie şi 35,75 la eva- atenţie În gîtul centratoruluf. Lane- C'n,,.·in;~c.,-,"',,I,., ce o
cuare); diametrul tijei, În voie se poate face etanşarea cu ră­ mul dv. şi de
(8:gg~~ la admisie şi 8,479 şini epoxidice sau chiar cu AGO sau realiza.
la evacuare); lungimea, În mm
ENEKATIIB
E SEMNAL CBA1 CBA 3

Majoritatea depanatorilor ÎŞ i do-


Ing. NICOLAE NITĂ,
Bucureşti

De asemenea, CBA 1 controlează


~

i
,
AI'
i.!..j GRF ~SEMfiAL
COMPLEX
resc un generator de semnal com- pe CBA3 şi CBA2 pe CBA4, pentru
plex avînd În vedere că nu ca barele să fie stabile pe ecran.
Întotdeauna există posibilitatea de a Semnalele se sumează algebric cu eBA 2 CBA4
recepţ iona o emisiu ne TV pentru a patru diode.
verifica funcţionarea blocurilor din
televizor.
Acest montaj a fost realizat si ex-
perimentat pentru a răspunde 'aces-
MOdulaţia generatorului de radio-
frecvenţă se face pe bază, impulsu-
rile de sincronizare crescînd ampli-
tudinea subpurtătoarei, iar cele de
S1NC~D n (+) CATRE
tor cerinţe. Mu~i tineri nu pot pro-
cura circuite integrate sau piese so-
fisticate, de aceea am plecat de la
Început În conceperea unui montaj
bare scăzînd-o (fig. 3). Cu valorile
GRF din sCFlemă (fig. 4), semnalul
se situează În canalele 4-5 FIF.
Montajul consumă aproximativ 35
(-) BARED O "'PUNCTUlX

cu piese de uz larg; Comun. mA şi se alimentează dintr-o sursă


De asemenea, realizarea este fa- stabilă de 9 V. CADRU
cilă, iar verificarea nu necesită apa- S~ realizează cît mai compact şi
raţură'specială. se Introduce Într-o cutie metalică.
In esenţă, montajul este compus
din patru circuite basculante asta- FORMA SEMNALULUI COMPLEX
bile, un sumator cu diode şi un ge- LA IESIREA
I
FI F
nerator de Înaltă frecventă m odu lat.
Schema bloc este dată in figura 1.
Circuitele basculanteastabile au NS - NIVEL SINCRO
următoarele roluri: ' N N - NIVEL DE NEGRU
CBA1 - generează impulsuri de
sincronizare a cadrelor cu. perioada. NÂ - NIVEL DE ALB
de 20 ms şi durata de 0,2 ms;
CBA2 - genereaza analog impul-
suri sincro linii cu perioada de 64 jJs
SI durata de 8 jJ.s;
CBA3 - generează barele orizon-
tale (aproximativ cinci bare); E
C8A4 - genereaza barele verti-
cale (aproximativ şapte bare).

iTI ai mic decît cel

iori ntre 0,6


măsura continue I ca acelea mi\ cînd LED-ul este stins, de cca
de vÎ rf a tensiunilor cu tensiuni de iucru '15 mA CÎ LED-ul pî ie şi de cca
Gama de măsură poate fi extinsa kl!1V si În General Dioda Zener DZ va fi de tipul 30 mA CÎ nd lED-ul aprins con-
pî nă la 400 V. Se recomăndă ~cc,i",t,.,nl 5V1 5V6, 6V2, care are tinuu.
rnt:>TlI~I"'lnl temperatură redus. la variaţia temperaturii ambiante
Ca dezavantaje aş menţiona impo- dar se pot folosi cu bune rezultate Ş
sibilitatea măsurării tensiunilor mai rezistoare cu peliculă de carbon, se- zistenţa se stabileş te experimen- cu ±soC, de" exemplu, tensiunea de
mici decît 1 V sia tensiunilor lent lectate la o punte de precizie. Se vor tal astfel ca dioda să fie pOlarizată deschidere a tranzistorului se va
variabile, cît şi faptul că o mÎ nă a înseria CÎte două rezistente de valori' Într-o zonă cu rezistenţă dinamică modifica, rezultînd astfel erori de-
operatorului este ocupată cu mane- potrivite, fiind astfel mai 'usor să se scăzută, determinată prin ridicarea pendente de telifperatură de ±2% În
vrarea aparatului. obţină rezistenţa necesară.' De reţi­ caracteristicii statice a diodei. Se exemplul dat. Pentru a obţine o pre-
Aparatul este constituit din două nut că nu este atît de importantă va- pot lua Ş Î datele de catalog, Însă ex- cizie mai bună s-a prevăzut şi un
părţi: loarea rezistoarelor, cît să se men- perimental se poate ajunge la un circuit de calibrare, care va fi folosit
- voltmetrul electronic pro- ţină constant raportul lor În propor-
priu-zis, cu sensibilitate de 0,5 V si ţiile indicate În tabel.
un curent. sub 0,1 jJ.A. ' Potenţ iometrul trebuie să se miş te R, Rl+R2 R1 +R 2+R 3 P R4 R5 R6 Rs Rg
- divizorul de intrare, redresorul uşor, fără salturi şi fără joc. Atrag
şi dispozitivul de calibrare. atenţia că un potenţiometru de 1 M!2 00 (k!VV) 1MO 2MO 3Mn 1+1,1Mn 35kn 25kn 40kH 11,1kH 9OkO
poate avea valori cuprinse Între 800
PIESELE FOLOSITE k.o şi 1,2 M!l, deci trebuie măsurAt (k!1/V) 10R 20R 30R 10+11R 0,4R 0,2R 0,4R 0,111R Q..9Ar
şi în funcţie de valoarea lui se stabi-
oleranţa 0,5% 0,5% 0,5% liniar 0,5% 0,5% Q,5%
Tranzistoarele T l' T 2 vor fi de tip leşte R.
pnp, cu siliciu, de exemplu BC177, Diodele 0 1 şi O 2 trebuie să aibă
178,251,252,253. Se recomanda f3? tensiuni inverse de două ori mai R4 +R 5 +R 6 = 100 kH (=R), cu tolerantă 0,5%.

TEHNIUM 471985
16
1OKn,+ 5K.n TRIME R

Aspectul semnalului pe ecran

Reglaje
Montajul se cuplează la un televi-
zor bun. Se decu plează C 1!J.F In
punctul X. Se acordează televizorul
pÎ nă CÎ nd imaginea devine rteagra
(se stinge). Se cuplează condensa-
torul în punctul X.
Se ajustează potenţ iometrele se-
mireglabile de 5 kn din CBA1 SI
CBA2 pentru stabilitate orizontală ŞI
verticală.
Dacă dorim să schimbăm numărul
pă trăţelelor p~ orizontală (respectiv
pe verticaIă),\ În CBA3 (respectiv
'CBA4) se pot înlocui rezistenţele de
12 kO cu valori cuprinse Între 10 ki!
şi 27 kn (fig. 5)
Toate rezistenţele sînt de 0,5 W,
condensatoarele electrolitice, res-
L :::: 5 spire CuEm 0,6, D:::: 8 mm pecti~ ceramice; celelalte piese şi
Toate diodele - universale, cu sili- CBA1 : T 1 :::: 19,8 ms + 0,2 ms :::: 20 valorile lor sînt indicate În figura 4.
ciu ms
De asemenea GRF se ecraneaza In
Toate tranzistoarele - universale. interiorul acestei cutii.
CBA2 : 56!J.s 8!J.s 64 fiS
npn cu siliciu (excepţie oscilatorul RF 2 ms 2 ms Semnalul se obţine pe cablu coa-
CBA3: :~ 4 ms
- BF 215) xial.
CBA4: 8 !J.s + 8 !J.S 16 ~,s

la schimbarea temperaturii am- seamnă că factorul de amplificare al lungime mai mare de 2 cm. poziţ ia la care este fixat K1.
biante. tranzistoarelor este prea mic şi se Potenţiometrul P va fi gradat de la La măsurarea tensiu nilor mari se
Î nainte de folosirea aparatului, se poate Încerca mărirea valorii con- 1 la 11 V, din 0,2 În 0,2 V, ca În foto- trece K3 pe poziţia "X10" şi se vor
trece comutatorul K2 (care poate fi densatorului C, Însă prin acesta grafie. Gradarea se va face mai uşor Înmulţi indicaţiile aparatului cu 10.
si un buton cu revenire aflat în mod creste curentul absorbit la intrare. marcînd poziţiile În care valoarea re- Rezistenţa sa de intrare va fi Însă de
normal pe poziţ ia "măsurare") pe Cu' valorile din schemă 5 i pentru zistenţei este cea cerută pentru o 10 on mal mica, deCI de cca 10 k!VV
poz~ia "calibrare" şi se reglează Ro (> (T 1 , T 2 ) .2: 300, curentul de mtrare anumită tensiune de intrare. De În c.c. şi 5 kWV În c.a. Trebuie luate
pÎ nă CÎ nd LED-ul va pîlpî i. Apoi se CÎnd LED-ul pîlpîie va fi de cca 0,08 pA, exemplu, cînd aparatului i se aplică măsuri speciale de izolare a tensiu-
trece K2 pe pozit ia "măsurare". deci o rezistenta de intrare de cca 6 . o tensiune de 5,6 V, rezistenţa pa- nilor mari şi În plus şi masa va tre-
MO. Avî nd o s~ns'b:litate atît de ridi- tent iometrului va fi de 460 kH sau În bui să fie bine izolată, existînd peri-
INDICAŢII PENTRU REALIZAREA cată, aparatul trebuie sa fie complet general (Ux-1)xR pentru Ux=1...11 col de electrocutare prin traseul de
PRACTICA ecranat, altfel mîna operatorului va V. Cînd se va efectua măsurarea, la masă. Dacă nu se foloseşte aparatul
afecta indicaţiile, iar legătur,a dintre tensiunea marcată pe scara poten- la măsurarea tensiuniior mari, se vor
Dacă nu se va putea realiza pî Ipî i- divizorul de intrare si intrarea IN va ţ iometrului P se va adăuga tensiu- elimina com'utatorul ~-2, rezisten-
rea LED-ului de la prima proba, În- trebui şi ea ecranată, dacă are o nea de O, 10, 20 sau 30 V dată de ţele Ra, R g şi dioda D1' nemaifiind
necesare nici măsuri speciale de
izolare.
Dacă aparatul se foloseşte la tem-
U~400V peratură ambiantă relativ constantă,
1 se poate renunţa la circuitul de cali-
ca. 01 F407 brare format din bateria de 9 V,
dioda Zener DZ, R 10 , R 11 şi comuta-
(Uvf)u ~50V
2m-:::.-IIil__ ~
torul K2.
Comutatorul K1 cu 4 poziţii este
02 EF0108t--_--o greu de procurat. Acesta poate fi
c.c. construit sau se poate renunţa la a
(- ) 3~-----.I . X10 4-a poziţie, astfel că aparatul va mă­
X1 K3-1 sura tensiuni PÎnă la 30 V, respectiv
300 V.
o În sfîrşit, dacă aparatul se folo-
C2 oprit seşte numai În c.c., se poate re-
10 nF nunţa la intrările 1, 2 (eventual şi la
500V K1, introducînd 4 borne de intrare),
diodele 0 1 şi O 2 , condensatoarele
Ct. şi C 2 şi rez istenţa R7 •
In final aş menţ iona că aparatul
este bine protejat contra supraten-
C4
100l - siunilor, În cazul cel mai defavorabil
(deci CÎ nd este reglat pentru a mă­
sura 1V) putî nd suporta o tensiune
de cca 150 V fără a se deteriora,
tensiunea fiind preluată de rezis-
tenţa R4' cu o putere de cel puţin
0,5 W. La aplicarea tensiunilor de
polaritate opusă, LED-ul va rămîne
stins, iar joncţiunea bază-emitor a
tranzistorului T 1 va fi protejată de
0 3,

R8

TEHNIUM 4/1985 17
deschide tranzistoarele T6, T7; releu I este C4 elimină tensiunile alternative parazite
acţionat şi Închide contactele de alimen- de Înaltă frecvenţă.
tare ale consumatorului. Dispozitivul se Alimentarea se poate face ta o tensiune
menţine În aceaştă stare pînă la atingerea de 9-12 V, bine filtrată. Releul va av;ea
sesizorului 82. In acest caz, tranzistorul rezistenţa mai mare de 400 !l cu tensiu-
T2 se deschide şi determină apar~ia unui nea de acţionare corespunzătoare celei
curent suplimentar, suprapus peste cel de alimentare. .'
iniţ ial. cu rent care ridică potenţ ial u I Tranzistoarele T1, T2, T4, T5, T6 sînt
pun<;:tului A peste potenţialul B. Tranzis- de tipul SC177, BC178B, T3 de tip
torul T5 se blochează şi taie curentul de BC108S, BC107B, iar T7 de tip B0135
bază al trC!nzistorului compus, care se sau AC181K. Diodele 01, 02 sînt de tipul
blochează. In acelaş i timp trec În starea 1N4001, 1N4005, F407.
de blocare şi tranzistoarele T6, T7 cu Toate tranzistoarele vor fi sortate pen-
ROMEO BOARIU, deschiderea contactelor releu lui Re. Con- tru a avea curentul rezidual cît mai mic şi
jud. Botoşani densatorul C1 contribuie, prin curentul factorul de amplificare f) cît mai mare,
său de descărcare, la accelerarea blocării In figura 2 este prezentată schema cir-
Dispozitivul prezentat în figura 1 per- Tranzistoarele T3, T4, T5 formează eta- tranzistorului T5. Condensatoarele C2, cuitului imprimat, iar În figura 3 un mod
mite pornirea, respectiv oprirea, unui ju I propriu-zis de comutare, lucrî nd În re-
consumator electric. Comanda se face gim saturat-blocat. La atingerea cu mÎ na
prin atingerea sesizoarelor 81, 82 din ba- a sesizorului 81 tranzistorul T1 intră În r------.----~--------~-----.-----.----~K --Q12V
zele celor· două tranzistoare T1, T2. conducţie, polarizÎ nd baza tranzistorului
La Închiderea întrerupătorului K, toate compus, format din T3 şi T4. Căderea de
tranzistoarele sînt blocate; consumul dis- tensiune pe potenţiometrul P determina
pozitivului este În această stare de deschiderea tranzistorului T5, care men-
0,05-0,08 mA, În funcţie de calitatea ţine În continuare polarizarea tranzistoru-
tranzistoarelor folosite. Releul Re este lui compus şi după blocarea tranzistoru-
nealimentat si are contactele normal des- lui n. De pe cursorul potenţiometrului P
chise. . se culege o tensiune de 1,4-15 V. care

e
E
O +
V"I

de realizar'e a celor două sesizoare.

BI BllOGRAFIE
A. Vătăşescu şi colaboratorii, Circuite in-
tegrate liniare, voI. 1.
Colecţia "Tehnium".

90mm

torului T 2 (2N17i1) trebuie să fie rezistoarele R5 şi R6 legate În serie


mai mare de 100. In rest, celelalte la bornele de ieş ire.
componente nu necesită precizări Două. t;fiode cu si!icru (0 5 şi 0 6)
speciale. determina ca potenţialul bazei tran-
Transformatorul Tr, şi grupul de zistorului T 3 să fie apropiat de cel
diode redresoare (01".04, de tipul de emitor, tranzistorul blocîndu-se
1 N4007) furnizează tensiunea nece- În caz de scurtcircuit; În acest mod
sară pentru a fi stabilizată. Un con- este protejat tranzistorul T l'
densator de 2 200 ţ,iF (el) permite Pentru a obţine o tensiune varia-
un prim filtraj suficient de bun. Sta- bilă Între O şi U va trebui să se foio-:
Praf. MIHAI CORUTIU
bilizarea se efectuează cu tranzistcr sească o diodă Zener aVÎ nd o ten-
Acest alimentator a fost conceput în figură este prezentată schema rul T 1 montat ca regulator serie şi siune de stabilizare egală cu U/2.
cu scopul de a satisface nevoile electrică a alimentatorului. Valoarea comandat de către tranzistoarele T 2 Astfel, În cazul În care dorim ca ten-
unui experimentator al montajelor de 24 V a fost aleasă ca valoare ma- şi T 3. siunea maximă de ieş ire să fie 24 V,
tranzistorizate. EI permite obţinerea ximă, dar nimic nu împiedică pe Dioda Zener DZ permite obţinerea vom folosi o diodă Zener de 12 V.
unei tensiuni continue regtabile de constructor să aleagă o alta, In unei tensiuni de referinţă care este Transformatorul de reţea Tr. va
la O la 24 V şi poate debita un cu- acest caz trebuie să se folosească, aplicată pe baza lui T 3, folosit ca furniza o tensiune de 24 V, avînd o
rent cu intensitatea maximă de 2 A. pe de o parte, diode redresoare (0 1 tranzistor de comandă. Acesta este putere aparentă de 45 VA
Mai mult, acest montaj este, capabil .... 0 4 ) adecvate şi. pe de altă parte, polarizat printr-o punte formată din
să suporte un scurtcircuit. In acest o diodă Zener conform precizărilor
caz tensiunea la bornele de ieş ire făcute În continuare.
devine nulă prin blocarea tranzisto- Factorul de amplificare altranzis- T,:2NJOSS
rului T 1 . O dată cu Înlăturarea scurt-
circuitului, reapare tensiunea la bor-
nele de ieşire, fără nici o manevră
şi, bineînţeles, fără nici o deteriorare IP~
a montajului:
Ion

0,

D$
{JAY19
li Dl
'0/
~V)
YI9 +

18 TEHNIUM 4/1985
F

Student AUREL GONTEAN,


+12 V
1k fig.2
Timişoara
Schema prezentată În figura 1 6), se cqmpletează cu schema din
este o alternativă la variantele cla- figura 2. In caz contrar, din figura 2
sice cu componente discrete. Ea se- ..se păstrează două rezistenţe şi două
sizează închiderea a două întrerupă­ diode Zener. Montajul decuplat nu
toare independente şi declanşează o consumă nimic. O aplicaţie imediată
alarmă 30 s după 5 s de la schim-
barea stării unuia din întrerupătoare.
este o alarmă auto; de aceea s-au
folosit Întrerupă toarele cu becu ri şi
t~1
Montajul are nevoie de un singur în- tensiu nea de 12 V. A2
trerupător K pentru alimentare. Mod de utilizare. Se deschide usa
CI1 şi CI2 asigură temporizările (se Închide unul din întrerupătoare); 4V3 G
de 5 s, respectiv de 30 s. Condensa- se Închide K; alarma este pornită. La
torul de 0,1 ,uF împreuna cu rezis- o nouă deschidere a uş ii sî nt dispo-
tenţa de 5,1 kn asigură, pentru CI3 nibile 5 s pentru a decupla întreru-
Q = O În momentul alimentarii (un pătorul K.

~ +12V'
RESET automat). Tranzistorul T1 ;.L.~ •
aSigura oprirea alarmei după 30 s. I K
Rezistenţa din emitorul lui T2 se
r-
alege În funcţie de tipul tiri.s.. torUIUi.
k
Elementul sonor de avertizare tre-.
buie să asigure dezamorsarea tiris-
torului (un claxon auto), În caz con-
trar tiristorul se înlocuieste cu un A1 CI 1 Q COS 474E
releu şi T2 cU un tip mai puternic """"'--1 A2
(BC327 sau .chiar BD135).
S este un stabilizator de minimum
5 V/100 mA; poate fi un circuit inte-
grat (7805). Daca dorim să suprave-
ghem mai multe obiective (pî nă la
fig.1
2x COS 4121 E

+9-:-12V

MIHAI COSTEA, laşi


Propun cititorilor un montaj sim- tervalul de temperatură 0-100°C la
plu de termostat fără releu şi fără o valoare prestabilită printr-un sis-
termistor (ca element termosensi- tem de reglaj aflat la partea supe-
bil). Conceput pentru menţinerea rioară. Rs
temperaturii constante de 50° C la Principiul de funcţionare este ur-
vÎ scozimetrele H6ppler (cu termos- mătorul: cînd termocontactul K este
tate luate din import) din dotarea la- deschis, '\lituaţie în care temperatura '-----n 220 V
boratorului unde lucrez, aparatul lichidului sau a volumului de aer ce
poate avea multiple alte Întrebuin- trebuia termostatat este mai mică ~
tări. Precizia acestui termostat este decît cea dorită reglată din termo-
de ±D,1 ° C. Elementul de, comandă contact, T j se blochează, făcînd ca lui T 2 şi amorsarea tiristorului se fac In schema de princIpIu alimenta-
(K) este un termocontact produs la C x să se Jncarce prin R2' ducînd la În funcţie de constanta de timp C x . rea montajului se face cu +9-:-12 V.
noi În ţară. Acesta se compune deschiderea tranzistorului T 2 şi la R2· Cînd termocontactul K este În- Această tensiune poate fi luată din
dintr-un termometru cu mercur a amorsarea tiristorului, situaţie În chis, situaţie În care temperatura Ii- secundarul unui transformator de'
cărui variaţie execută contact În in- care R 5 va functiona. Deschiderea chidului sau a volumului de aer ter- sonerie (borna de 8 V}, redresÎnd-o
mostatat este mai mare decît cea cu ajutorul unei punţi redresoare
dorită (prestabilită dinainte), T 1 se 1PMO,5 şi filtrată cu un condensator
deschide, determinÎ nd descărcarea de cca 200 ,uF(C 1 ). Pe cablajul im-
condesatorului C x şi blocarea lui T 2. primat apar şi aceste componente.
Tiristorul se va dezamorsa Î ntreru- Termostatul prezentat poate lua
pÎnd pe Rs, acesta putînd fi un ter- multiple Întrebuinţări: menţinerea
moplonjor, un reşou, o rezistenţă de temperaturii constante În acvariu;
Încălzire etc. Puterea lui Rs variază menţ inerea temperaturii dorite În in-
În funcţie de tipul tiristorului şi al cu batoare etc.
diodelor folosite (D j -:-D 4 ). Cu tiris-
toara de tipul T10N600 şi °1-:-04 de Notă. T ermocontactul K poate fi
tip 10816 se poate ajunge pînă la folosit pentru termostatare şi sim-
1 000 VA. Pentru puteri mici, sub plu, caz În care puterea comandată
200 W, diodele 0 1-:-°4 pot fi F407, de el este sub 10 VA. Caracteristi-
iar tiristorul T6N600. Pentru această cile lui sînt: comandă == 250 V; Ic
putere redau alăturat schema cabla- = 0,03 A.
jului imprimat văzut dinspre partea
pieselor (fig. 2).

În care potenţ iometrele P 1 şi P2 sÎ nt riante care să - optimizeze cerinţele


acţionate la nivel maxim, iar poten- corecţ iilor efectuate.
ţiometrele P3 şi P 4 au valoarea ma- Circuitul se realizează În variantă
ximă; mono sau stereo, pe o plăcuţă de
- diagramele B reprezintă cazul sticlostratitex placat cu folie de cu-
În care potenţiometrele P 1 şi P 2 sînt pru, ţinînd cont de toate precautiile
acţionate la nivel mediu, iar poten- necesare realizării acestui gen de
ţiometrele P 3 şi P 4 au valoarea rezis- montaj (lipsa buclei de masă, trasee
tivă maximă; cît mai scurte, ansamblu compact
- diagramele C reprezintă cazul etc.). Conexiunile dintre potenţ io-
În care potenţiometrele P 1 şi P2 SÎnt metre şi cablaj se efectuează obliga-
acţionate la valoarea maximă, iar toriu cu conductor ecranat. Compo-
potenţiometrele P3 şi P 4 prezintă va- nentele utilizate vor fi de bu nă cali-
loarea zero. tate pentru obţinerea unor rezultate
Se observă că posibilităţile corec- care să Încadreze montajul În cate-
ţiilor efectuate În banda de audio- goria HI-FI.
frecvenţă s-au mărit esenţial. Ale- BIBLIOGRAFIE:
gînd diferite combinaţii intermediare WIRELE88 WORLD, nr. 1465,
cazurilor limită, se pot obţine va- noiembrie 1974.

TEHNIUM 4/1985 19
I I
Ing. VASIL.E CALINESCU

Într-o fototecă bine organizată, pe treime spectrală (descompuneri de


plicurile cu negative se află de obi- culoare).
cei o copie pozitivă 1 :1", astfel Din punct de vedere constructiv
Încît nu fi e necesară desfacerea (vezi şi fig. 2), dispozitivul este o ca-
pentru verificarea conţinu- setă prevăzută la partea superioră
lor. Healizarea acestor copii de cu o placă semitransparentă sau
control se face prin copiere, fiind translucidă pe care se aş ază, pe faţa
evident necesare dispozitive adec- superioară, materialul de copiat, lu-
vate. Revista "Tehnium" a publicat
de altfel modul de realizare a unui
astfel de dispozitiv echipabil cu
sursă de lumină cu becuri sau tub
fluorescent.
În fotografiei color apare as-
specific că lumina trebuie să
corectabilă prin filtrele cunos-
cute, galben, purpuriu, azuriu. Pre-
supunînd folosirea unor filtre nor-
male de corecţie, numărul de clişee
copiabile este limitat de. mărimea fil-
trelor (7,5 x 7,5 cm sau 6 x 6 cm În
practica amatorilor).
descris În continuare
copierea peliculelor nega-
color folosind drept sursă de lu-
mină aparatul de mărit. Evident, 7
aparatul de mărit va fi echipat cu ! este măsură să o realizeze.
sertar pentru filtrele de corecţie sau Ca parţ i constructive distingem: 1)
cap color cu filtre dicroice. Soluţ ia I suport metalic; 2) perete longitudi-
oferă următoarele avantaje: I nal; 3) perete lateral; 4) placă pre-
--- simplifică realizarea dispoziti- soare; 5) mîner; 6) placă de aşezare;
vului de copiat; 7) oglindă; 8) colţar; 9) geam de
lumina de copiere este corec- p rotecţ i e; 10) ecran protect ar; 11)
tabilă atît cromatic, cît si ca intensi- I şurub; 12) piuliţă randalinată.
acţionarea diafragmei apa- § I Caseta alcătuită din pereţii de
(7;
de mărit; ~ lemn 2 şi 3 est~ Îmbinată pe supor-
-- suprafaţa de copiere este rela- i tul 1 de care prinderea se face cu
I
tiv mare; holzşuruburi adecvate. Suportul 1 se
I
- timpul de expunere se reglează " face din tablă de otel sau alamă de
pe ceasul de expunere al aparatului I 1,5-2 mm, constituind totodată si
de mărit. prima suprafaţă reflectantă. Aceasta
Figura 1 Înfăţişează aspectul exte-
rior al dispozitivului, poziţionarea lui m se obţine prin nichpl:1ka sau cro-
marea lucioasă a plăcii. Evident, su-
faţă de aparatul de mărit şi traseul prafaţa de reflexie propriu-zisă va fi
luminii. 250 perfect plană şi netedă. În cazul În
Prin ridicarea lanternei pe coloana care acoperirea galvanică nu vă este
aparatului de mărit suprafaţa de co- accesibilă, se va obţine suprafaţa re-
piere; poate fi mă rită cu o creş tere 250 flectantă prin lipirea unei bucăţi de
corespunzătoare a timpului de ex- ta oglindă (cca 250 x 90 mm) poziţ io-
punere. Dispozitivul este dimensio- nată adecvat. Su portul se va vopsi
nat astfel Încît să permită copierea în această situaţie.
concomitentă a sase clisee 24 x Pereţii 2 şi 3 se fac din scîndura
36 mm sau a trei' clisee 6 x 6 cm. - - r------------ --- ----- -----------, de lemn, preferabil o esenţă tare,
Dimensionarea a avut ca bază I :
I
bine uscată, pentru a evita modifi-
uzanţa de a păstra peliculele nega- I cări dimensionale ulterior. Pereţii 2
se execută conform schiţei din fi-
tive color În bucăţi cuprinzînd 6 cli-
şee. ,
I
I
gura 3. Cota "a" se stabileşte În
Dispozitivul poate fi folosit la I I funcţie de grosimea plăcii 6. Unul
L
I _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .JI
orice operaţii de copiere de pe un din pereţii 2 se va decupa după linia
suport transparent pe un material I \ întreruptă rcu traforajul).
fotosensibil aflat În contact, fie el Pereţii 3 sînt din scîndură de lemn
hîrtie sau peliculă. Astfel se pot du- 230 de 8-10 - mm grosime, de formă
bla clişee negative sau diapozitive, l 1 \0 aproape pătrată; respectiv 75x71
se pot obţine pozitive de contraste I I mm. Se Îmbină cu pereţii 2 cu
diferite pentru tehnici speciale color mina de copiat fiind proiectată pe Construcţia este simpla ŞI nu ne- holzşuruburi după ce suprafeţele În
sau alb-negru. Este posibil totodată faţa inferioară prin intermediul a cesită indicarea tuturor detaliilor, contact s-au dat cu aracet. Ansam-
să se obţină imagini cromatice par- două suprafeţe reflectante Înclinate orice amator cu un minimum de ex- ' blul astfel realizat se prinde de
ţiale prin filtrări intensive pe fiecare la 45°. perienţă şi cu puţină Îndemînare placa suport 1.

-; EHNIUM 4/1985
v!?defe din A

PENTRU FOTOGRAFII Re tr---.~:----_~--_---6


ADRIAN ALEXANDRESCU
Fabricaţia de hîrtie fotosensibilă capac 8 perforat.
pe suport din materiale plastice Pe cîte patru colţaredin lemn 9 se o
lI1
(RC) s-a extins deosebit de mult În· fixează filtrul de aspiraţie 10 şi aero- N

ultimii ani, În special În cazul foto- terma 11. Difuzorul 12 şi gră tarele
grafiei color. Deş i durabilitatea ei nu 13 se ~ază pe cuiele 14 (cîte 4 la
a fost suficient testată şi deş i nu În- fiecare nivel). Filtrul 10 şi aeroterma
truneşte adeziunea multor fotografi 11 se introduc pe la partea infe-
din întreaga lume, marele avantaj rioară a zonei de uscare, du pă care
(datorat grosimii foarte mici a stra- se ~ază difuzorul 12. Cablul elec-
tului celulozic emulsionat) al unor tric de alimentare se trage printr-un
tratamente de developare extrem de orificiu lateral care se etanşeizează
scurte determină utilizarea ei din ce apoi cu cauciuc sau material plastic.
În ce mai intensivă. Aerul aspirat de aerotermă pro-
Specific hîrtiei RC este şi modul vine din exteriorul dulapului, fiind
de uscare. Existenţa peliculei de purificat la trecerea prin filtrul 10.
material plastic împiedică folosirea Aerul cald iese din aerotermă, este
uscătoarelor electrice clasice, usca- uniformizat prin intermediul difuzo-
rea nefiind posibilă decît În aer. Ac- rului 12 şi, după ce se Încarcă cu
celerarea uscării este posibilă prin vapori de apă, iese· pe la partea su-
plasarea fotografiilor într-un' curent perioară.
de aer cald (30-40° C). Desenele conţin principalele date
Realizarea unui dulap de uscare necesare construcţiei, detaliile ur-
cu aer cald pentru fotografii este un mînd a fi rezolvate de fiecare În
lucru de interes pentru fotoamatorii parte pe baza experienţei personale.
na;;tri, dată fiind producţia de hîrtie
color pe suport polietinat AZO. Du- 439
lapul va putea fi evident folosit si
pentru uscarea peliculelor. '
Dulapul a cărui construcţie o pro- -- -"" 435
punem permite uscarea concomi-
tentă a cca 90 de fotografii 9 x 12 (9
x 14) cm, ori 36 de fotografii 13 x 18
cm, ori 9 fotografii 24 x 36 cm (30 x l- i"" l- I- 1--
40). La uscarea f.ormatelor 13 x 18
'cm şi 24 x 36 cm se mai pot usca si-
multan 18 formate 9 x 12 (9 x 14)
cm. -1--- i- . r- .- 1
/' -,..- ' . - ~- . !--
Construcţia nu este complic~tă şi
nici scumpă. Ca sursă de aer cald
se foloseşte o aerotermă normală ~

(format paralelipiped dreptunghic i- i- l- I- i-

100 x 300 x 200 mm).


Dulapul propriu-zis se confecţio­
nează din placaj sau carton melami-
natpe un schelet din lemn.
Să analizăm figurile 1 şi 2. Pe pa-
tru şipci cu profil pătrat, 1, se mon-
tează pereţii 2 şi 3 prin încleiere cu Şipcile 1 au profil pătrat 40 x 40
aracet si fixare cu holzs uruburi. Pe- mm. Sînt din lemn, preferabil de
retele frontal este compus dintr-o esenţă tare. Important este ca ele să
parte fixă 4 şi o uşă mobilă 5, prevă­ fie bine uscate pentru a nu avea
zută cu un mîner 6. Usa se fixează tendinţe de deformare. Pereţii 2, 3 şi
cu două balamale 7. Închiderea usii 4 se fac din placaj de 5-10 mm sau
este asigurată cu magneţiiperma­ carton melaminat. Usa 5 se face din
nenţ i 15 de genul celor folosiţ i la placaj de 8-10 mm 'sau carton me-
mobilă. La partea de sus se află un laminat armat cu o structură din
fel Încît particulele de praf să adere
de ele.
Figura 4 redă constructiv difuzorul
şipci pentru rigidizare. Cotele pere- 12. Acesta are dublu rol: de a uni-
Placa de asezare 6 va fi din sticlă jată de praf în dreptul deschiderii formiza aerul cald care se Îndreaptă
opală sau mată (se ~ază cu partea din peretele longitudinal posterior ţilor se deduc cu uş urinţă după sta-
spre fotografii Ş Î de a Împiedica apa
opală sau mată În jos), de 2,5-4 cu un geam 9 prins cu două coltare bilirea exactă a dimensiunilor profi-
care se scurge de pe fotografii să
mm, grosimea preferabilă fiind de 3 din tablă subţire (lungi cît geamul), lului reperelor 1.
cadă pe aerotermă. Pe un cadru
mm. Placa va avea 250x76 mm. Pe fixate la rîndul lor cu cuis oare sau Mînerul 6 este oarecare. Balama-
subţire, din lemn sau aluminiu, se
ea se ~ază pelicula de copiat, iar holzş uruburi. Geamul 9 va avea di- lele 7 vor fi obligatoriu cromate. Uşa
prind o serie de inferiori mai
peste aceasta materialul fotosensibil mensiunile 240x65 mm, gros de se va monta cu multă precizie pen-
înguşti şi o altă serie voleţi supe-
pe care se face copierea. Contactul 2-3 mm şi va fi transparent. tru a nu permite scăpări de aer cald.
riori mai astfel încît prin supra-
acestora se asigură de placa pre- Pentru a exclude lumina neutilă Eventual se etanşează" cu burete
punerea adecvată să nu existe
soare 4 care face corp comun cu dată de aparatul de mărit spre ope- foarte subţ ire care să nu Împieteze
asupra forţei de atracţie a magneţi­ posibilitatea de trecere pe o linie
mînerul 5. rator se poate monta un ecran pro- dreşptă a aerului În sus) sau
Placa presoare se propune a se tector, 10, din carton. Dimensiunile lor 15 care pot fi mai mult de doi.
Desigur că În dreptul magneţilor se a ulnor eventuale de apă de
face din sticlă groasă (pentru a avea acestuia se determină practic. Acest sus În jos). se fac din
greutate) de 8-10 mm sau plexiglas ecran nu este· necesar cînd aparatul vor fixa tăbliţele metalice aferente,
necesare Închiderii circuitului mag- de aluminiu groasă de cca 1 mm
de aceeaş i grosime. Mînerul poate fi de mărit dispune de vOleţ; mobili sau din oţel, În care caz se cro-
din lemn, mat~rial plastic sau chiar pentru limitarea cadrului proiectat netic.
mează. Prinderea pe contur se face
dintr-un metal' uşor. Ansamblul pla- (cazul aparatelor KROKUS 3, 4). cu holzs urubu ri ~ sau s urubu ri
că-mÎ ner treou le să ai bă o greutate Dispozitivul se ~ază pe placa de Capacul 8 se face din acel aş i ma- în funcţie de .
suficientă pentru presarea materia- bază a aparatului de mărit. Pentru o terial ca şi pereţ ii, practieî ndu-se În mensiunile pot fi modificate.
lului de copiat. Placa presoare se in- bună fixare se pot prevedea o prin- el un număr cît mai mare de orificii Grătarele 13 se fac_ din sîrmă de
dică a fi dintr-un material. transpa- dere cu un şurub plasat de jos În cu diametrul de 8-10 mm. Se 2-3 mm diametru prin lipire sau su-
rent pentru a permite controlul pozi- sus şi o pjuliţă randalinată. Şurubul prinde de pereţ ii laterali prin lipire şi dare, conform schiţei din figura 5.
ţionării materialelor fotosensibile În va fi M6. In placa 1 se va practica În capul şipcilor 1 cu holzşuruburi. Alte tipuri se grătare sînt posibile
contact. Ansamblul placă-mîner un canal corespunzător. După exe- Colţurile 9 vor fi de asemenea din
dacă satisfac condiţiile de a permite
poate fi la fel de lung sau mai lung cuţ ie şi verificare dispozitivul va fi lemn. Cotele lor se stabilesc con- ~ezarea pe verticală a fotografiilor
decît caseta. vopsit Într-o culoare Închisă, nere- structiv astfel încît să corespundă şi de a nu permite căderea lor. Folo-
Oglinda 7 este tot metalică; di- flectantă, cel mai bine negru. scopului. Prinderea se face de repe- sirea unor grătare din tablă perfo-
mensiunile ei se stabilesc construc- Re~e.re!e din sticlă se şlefuiesc pe rele 1 (prin intermediul pereţilor), de rată nu este indicată deoarece ar
tiv. Se va folosi tablă· de oţel sau margini, In special pe acele muchii asemenea cu holzsuruburi. obtura- În prea mare măsură fluxul
alamă de 0,5-1 mm. Suprafaţa re- care pot veni În contact cu pelicula. Filtrul 10 este redat separat În fi- de aer cald. Grătarele se cromeaza
flectantă poate fi obţinută şi prin li- O ilustrare a construcţiei prezen- gura 3. Este alcătuit dintr-un cadru dacă sînt făcute din alamă sau oţel.
pirea unei oglinzi normale din sticlă. tate este copia color a cinci clişee de lemn pe care se Întind două feţe Aşezarea gră tarelor se face pe
Piesa 7 se prinde la partea infe- redată alăturat. din plasă metalică (mărimea ochiu- cuÎe cu floarea tăiată, cu 2-3 cm
rioară (îndoită ca În fig. 2) de pere- Dispozitivul poate fi util şi În lui de cca 0,5-1 cm 2 ) Între care se lungime parte liberă. Se vopsesc
tele longitudinal posterior cu cîteva cursul procesului de corectie, exe- află cloburi ceramice relativ mari,
după batere.
h olzs urubu ri. cl:ltÎnd probe pe întreg clişeul copiat astfel încît aerul să ci rcu le us OI".
Caseta dispozitivului este prote- la scara 1:1. . Cioburile se ung cu ulei mineral ast- (CONTINUARE ÎN PAG. 23)

TEHNIUM 4/1985
Montajul, intercalat Într-un
RE TI
venţelor joase, iar din R6 plaja Cre;; terea amplificării peste un
TOI'
Nivelul este indicat de o diodă
preamplificator, este de o deose- frecvenţelor Înalte. Potenţ iome- anumit nivel la preamplificatoare sau LED comandată de un amplificator
bită eficacitate atît la frecvenţe amplificatoare se remarcă prin apa- de curent continuu.
trele R7 si R8 corecteaza tim-
jo?se, cît şi la frecvenţe Înalte. brul semnalului. riţia unor importante distorsiuni şi Schema este dată pentru un mon-
In montaj sînt folosite circuite apoi prin supraîncărcarea părţii elec- taj stereo.
NE5534 si 5532. tronice. VTM, 5/1983
WIRElESS WORlD, 1576
Din R3' se reglează plaja frec- Un indicator de nivel se poate
confecţiona cu schema alăturată.

2. KC508 2. KA 501 2. KF507 LQ100


r---.--------_--...--_....... 9-12V

C6 ZZ!11C
)( tSB G1

If!.f
It?K
. ORZ NE5531t

0113
NE 5532

R7/DII'
.JOASE

f lIfi ,
Montajul este destinat să am- frecvenţe este cuprinsă. între 30
plifice semnalul de la un cap şi 20 000 Hz, iar pe 9,5 cmls
magnetic de casetofon. Primul Între 30 si 15000 Hz.
etaj este cu un tranzistor cu Semnalul la ieş ire este cuprins
efect de CÎmp, după care semna- Între 0,5 V şi 2 V.
lul este amplificat şi corectat de
un circuit integrat. RADIO TElEVIZIA ElECTRO-
Pe viteza de 19 cmls banda de NIKA, 9/1984

Aparatul prezentat alăturat este un receptor-emiţător


de mici dimensiuni cu raza de acţ iune de pî nă la 1 km şi
lucrează pe frecvenţa de 27 MHz.
Receptorul este de tip detector superreacţie, care
aplică semna!ul unui amplificator obişnuit AF. Tranzi-
stoarele sînt EFT353 în amplificatorul audio, EFT317 În
etajul de emisie şi În etajul superreactiv.
Bobina L 1 de la receptor are 8 spire CuEm 0,4,
bobinate "pe un suport prevăzut cu miez de ferită.
Bobina L 2 din emiţător are 10 spire bobinate În aer
(CuEm 0,6), cu diametrul bobinajului 6 mm şi pas 0,5.
Prizele sînt la spira 5 pentru antenă şi priza 7 pentru
modulaţie şi polarizare.
Şocurile din emitorul lui şi colectorul lui T 4 au cîte
25 de spire CuEm 0,25, bobinate pe un mic suport.
Antena este un fir lung de 70-100 cm.
TEHNICKE NOVINE, 5/1985

22 TEHNIUM 4/1985
. rea principală constă de obicei (nu

CALITATEA RECEPTIEI EMI IUNILO întotdeauna) în faptul că la recepţ~i;e


se preferă diagramele unidirecţi(~­
nale, de mare cîştig pe direcţia stâ-

DE ţie) captate.
! n caz ul antenelor de recepţ ie, În
afară de cîştigul G, se urmăreşte re-
ducerea la minimum a lobilor se;

TEL·EVIZIUN cu ndari ai diagramei de radiaţie (ra-


port faţă/spate şi faţă/lateral), pen-
tru a se atenua cît mai multinfluen-
Ing. VICTOR SOLCAN ţele reflexiilor şi perturbaţiilor "pro-
venite din mediul înconjurător. La
CAPTAREA SEMNALULUI TV marrmea curentului pe sarcina şi zează prin mai mulţi parametri: im- am plasarea antenelor de recepţ ie se
este egală cu 'Alrr. Factorul 1/2 pedanţă caracteristică, atenuare la urmă reş te Ş i obţ in erea unei bu ne.
În antena de recepţ ie, plasată rezultă din condiţia transferului m~- diferite frecvenţe pe unitate de lun- degajări pe direcţia staţiei dorite
într-un cîmp radioelectric de o inten- xim de ie cînd Ra = Rs. In ime, eficacitatea ecranului, putere pentru ca puterea semnalului captat
sitate E, are loc transformarea ener- situaţ ia inter este cazul I ie), dimen- să nu coboare sub un minimum im-
giei undelor radioelectrice În curenţi a antenei e instalare, pus de receptor şi de ansamblul in-
de Înaltă frecvenţă; aCe? tia, prin tive, trans 'ului am- stalaţiei de recepţ ie.
intermediul cablulu i de coborî re, loc atunci vom lua În
ajung la borna de antenă a televizo- a antenei Ş uarea cablu- ZGOMOTUL DE FOND
rului. Pentru a se trece de la valoa- conjugate (Za = ite frecvenţe,
rea cîmpului, În locul de amplasare a Dar în calculele mina pierderile Una din principalele cauze care li-
antenei, la tensiunea curentului de la are în vedere numai canale TV (vezi mitează posibilităţile recepţionării
bornele antenei, plasată pe o rezis'- impedanţei. unor imagini de bună calitate la
tentă de sarcină egală cu impedanţa Cînd la bornele semnale slabe, sub un prag minim,
caracteristică a cablului de coborîre, ţie TV, care de cel este zgomotul de fond de natură
trebuie să se ţină seama de cîştigul are o construcţie si termică, produs parţ ial chiar de că­
antenei comparat cu cel. al unui nectează un cablu co tre antena de recepţ ie. şi În măsură
dipol În Al2, corespunzător frec- mai frecvent), este . mai importantă de către etaje)e şi
venţei medii a canalului recepţ ionat. realizeze două genu elementele -,de circuit ale televizoru-
Relaţia care face legătura dint ume s.i ntre.- borna de antenă şi elec-
cîmp şi terrsiune la bo 9mandă ai cinescopului.
dipol 'A/2 sau a unei termic' se manifestă pe
cîştig oarecare G în c mişcare haotică de
ferului maxim de similară cu aspectul
de coborîre este i de furnici sau a
(2), care ţine seama ordonate de fulgi de
optimă între antenă, . Pe sunet, zgomotul
internă Ra, şi sarcină, efect acustic ca la o
Rs. apă sau un jet de aburi
ne.
Us = 1/2 . 'Ahr . E.G. zgomotul termic se dato-
ene. urenţ i electrici generat i
În relaţia de mai sus Alrr cum am amintit, dioelectrică). de ag a termică la o anumită
înălţimea efectivă (hef) a dipolului este condiţia transferului optim al Antena de recepţ ie se tratează Î n- temperatură a materiei, dată de miş­
'A/2 (fig. 3), iar G cîştigul în tensiune energiei captate către televizor. O tocmai ca si o antenă de emisie, fi- carea dezordonată a moleculelor,
?lI antenei În cauză, faţă de dipol. adaptare neoptimă poate cauza şi ind reciproca ei. Determinarea para- atomilor şi electronilor liberi etc.
Inălţimea efectivă a dipolului Al2 se pierderi de informaţie. Atît adapta- metrilor antenei de recepţie (dia- ACe? ti curenţi alternativi aleatori au
determină prin considerarea unei rea cît şi simetrizarea se co ndiţ io- gramă, cîştig, impedanţe, adaptare un spectru foarte larg de frecvenţe
distribuţii sinusoidale a curenţilor nează reciproc în anumite limite. etc.) se face ca şi la antena de emi- şi o densitate de energie uniformă
indu$ i de-a lungul dipolului amintit. Cablul de coborîre se caracteri- sie, de cele mai multe ori. Deosebi- In toată banda canalului recepţionat.
Intensitatea maximă a curentului Intre componentele spectrului cu-
este la bornele de conectare a cablu renţilor .de zgomot nu se poate sta-
sarcinii. Lungimea unui dreptunghi a
cărui suprafaţă este egală cu cea a cobor7r~ bili o corelaţie.

semisinusoidei, cînd înălţimea este


egală cu curentul.de pe sarcină, se
antena
nume?te înălţime efectivă (fig. 3c).
Aceasta rezultă din integrarea supra-
feţei unei alternanţe împărţită prin

E
(URMARE DIN PAG. 21)
Aşezarea gră tarelor ca În desenul
din figura 2 permite cuprinderea fo-
tografiilor la mărimea şi În numărul a
menţionat la început.
Aşezînd cîte două pe rînd, pe fie-
care grătar încap 18 fotografii (sau 40 Fig. 3: Schema (simplificată) Curentul acesta variabil (aleator)
~~ echivalentă a unei instalaţii de
mai multe dacă se micşorează inter- al zgomotului termic se suprapune
st~iile). Scoţînd grătarele doi şi pa- 30 antenă de recepţie. Antena de peste curentul semnalului purtător al
v'" ~
tru (de jos În'sus), se pot introduce / V rezistenţă internă Ra conectată la informaţiei de televiziune şi produce
fotografii format 13 x 18 cm. Sco- E '/ ./
./ o rezistenţă de sarcină Rs (a) . efecte cu atît mai supărătoare cu cît
ţînd grătarele doi şi trei, se introduc 20 o Aceeas i antenă conectată la intensitatea sa, în comparaţie cu cea
fotografii format 24 x 30 cm. Dacă
o ~ / /' rezistenta de intrare În receptor a semnalului util, este mai impor-
se scot gră tarele doi, trei şi patru,
1", / ./' /'
încap fotografii de 30-40 cm. For-
15
ce y / V
Rr, prin intermediul unui cablu
de lungime I şi de atenuare A dB
tantă (fig. 5).
Puterea zgomotului este direct
. . .V 2/ /"
"O
matele 24 x 30 cm şi 30 x 40 cm în-
cap în cîte un exemplar pe fiecare 10 v
V = a . I (b).
Relaţia Intre lungimea dipolu-
proporţională cu temperatura abso-
lută (T) măsurată În Kelvin (t =OK =
rînd. 8 V ./'/ / lui A 2 şi înălţimea sa efectIvă -273° C) şi cu banda de trecere .j,f
7
vV
La introducerea fotografiilor în hef = A JT (c). În hert:~i (Ia -3 dB) a canalului
.~
cantitate mare se va pune o tăviţă 6 recepţ ionat.
pe difuzor pentru a prelua apa . . . .v
scursă. Tăv~a se va scoate, evident, 5 (CONTINUAAE ÎN HR. VIITOR)
la pornirea aerotermei, care se face 4 /'
prin ridicarea uşoară a difuzorului. v
In funcţie de gradul de încărcare cu Fig. 4: Atenuarea (a) a diferite cabluri coaxiale
fotografii se va folosi numai prima cu izolaţie din polietilenă şi conductoare din
treaptă de încălzire sau ambele. Se cupru. 1) \2) 3,7/0,6 mm; 2) \2) 4,2/0,7 mm; 3) \2)
va introduce un termometru În in- 2 7,2/1,2 mm.
cintăla nivelul primului grătar, veri- 50 80 150 300 500 800 HHZ Fig. 5: Influenţa asupra calităţii recepţiei la
ficrndu-se să nu se depăşească 60 100 200 400 600 900 diferite trepte de raport semnal/zgomot: foarte
40-45°C. Dacă temperatura este bună (a), bună (b), mediocră (c), proastă (d).
totuşi mai ridicată, se impune Înlo-
cuirea rezistenţelor de 1 000 W ale
aerotermei cu altele mai mici, de
600 W.
Dulapul se Iăcuie?te cu multă
atenţie În cîteva straturi pînă cînd
suprafaţa interioară este uniform lu-
cioasă. Se va folosi PALUX.
Un dulap existent, chiar metalic,
poate fi de asemenea adaptat cu
succes'. ( d
TEHNIUM 4/1985 23
remediat numai În urma
masuratori Într-un laborator

MIHAI - Otopeni
Magnetofonul redă aprozimativ
16 kHz.
Pentru orice tip de emiţător tre-
buie autorizaţie M. T. Te'. Utiliţaţi
benzi Agfa. Durata de funcţionare a
gimu/ de înregistrare primeşte sem- schema dorită. unui cap magnetic Elepinde de tipul
MARIAN - Tulcea de bandă .
nal de la radio.
Vom publica reţete de lipire a sti- Ondularea imaginii se datorează LAMt-IHAQ,L:,H~ IOAN - BucUteşti ','
clei. tensiunii de alimentare de la La televizor verificaţi tuburile
LINCA GEORGE -jud. Teleorman VERMESAN FLORIN - jud. electronice. Receptorul trebuie re-
Micşorarea dimensiunii imaginii tJu putem aprecia cum vor fun- o cooperativă.
se datorează micşorării tensiunii de cţiona diverse montaje interconec-
OOREL - Telega
Există În comerţ orgi de lumini cu
alimentare din televizor. tate. Vom publica schema magne-
PĂOURARU PETRICĂ - GaiaN tofonului Kashtan. La oalele de fe- tiristoare.
La redresorul prezentat tensiu-
Vom publHCa <;;ele so1iclt:ate despre nea scade dacă aveţi un consum rită dimensiunile se iau aşa cum
Pe potenţiometru este indicat
în ,~l"r'I",,..,~t'" dacă are variaţia liniară sau logarit-
tutJuri Legaturile 18 PlSOO şi PL36 prea mare de curent.
miCĂ a rezistenţei (ex. 10 kU-Ioq)
au fost putJlicare În revista noastră. NICULESCU C. - Constanţa
Nu am întelesmtrebarea referi- Cele două antene se conectează Protecţia anticorosivă a antEl'1elor
OPRESCU MIHAI - Ploieşti
t08re 18 "Un' elÎmentator de 20 Vcc la cablul de ce borÎre prin interme-· Vagi se poate face cu orice ,el de Pragul de aprindere a becuri/or
cu tensiunea de 9 Vcc'. stabileşte din potenţiometre.
diul unui filtru. Consultaţi colecţia vopsea (de nematali-
MACOVEI ŞTEFAN - laşi "Tehnium" unde fost publicat un zată). Calitatea recepţio-
STANCIULESCU ION- Constanta
Circuitul AY 3-8 SOO echipeaza astfel de filtru. nat nu este diminuată de vopsea. Bobimele au 5 spire CuEm 0,6, cu
televizparele cu joc TV. BANU MIHAI - Ploieşti BARAS A. - TimişoBl'S
PANŢIRU LIVIU - Sighişoara Sunet de la televizor se poate lua Construiţi orice tip de convertî-
Dacă la red8re semnalul este bun, direct de la iesirea discriminatoru- zor şi televizorul va funcţiona.
nu C<lpul universal creează Clsime- lui. ' BĂDITĂ - , Tirgovişte
triB. 'Verificaţi unele c:or(9ponente. GHINEA GABRIEL :- Olteniţa Căderile tensiune se dator-ese
LUNGU VALENTIN - Piteşti Verificaţi funcţionarea blocului reţelei şi nu pot fi Înlătu-
Înlocuirea tranzistoarelor pnp cu de intrare UUS, care probabil este rate
tranzistoare npn nu este posibilă defect, şi apoi puteţi monta o an- La CI nu are echiva:
deoarece- impune schimbarea pola- tena exterioară. lent
rizării tensiunii de alimentare. RUDNIŢCHI MARIUS - Bucureşti BOTEZ - Bucureşti
La casetofon, prin construcţie re- Vă invitam la redacţie să va ale- Defectul fiind complex, poate fi 1. M.

106 NU 70 2 X 108 NU 70

3~----~==F----+----~~--~~~~~~~
(3J

Î = Înregistrare A=- pis/o (-It-


R= redare 8= pista 2-3
5 (,) 01!J 290 039
8
7 o
0I rl8 ]8CII! r
0171/0
38
037
60 of6260 035060 oli
5
4-0
OI rf525°1 r~5501
Ofy 2~ o 031t5~0
r 7S
°7t.,
.
104NU 71
106NU70
OC 72
De30
2 NU 72
+1!J,3V

100 /lI
096 J!5/3IJV
'-=n,

30 ofJ 230 0J3 530 073 830 08& 930


2°1
fo
rf22201 r325201
Of! 210

-rÎ
oJf 51 0 1"'2 e2~111~8S 92;1/ ,";5
011

R
8f °

-
08H/O

A -
ooQlt

B
W=~ 8
-0= E
C ,

~) 22[JY
O--~J 12