Aderarea Regatului Unit al Marii Britanii si a Irlandei de Nord la U.E.

Cu toate că după încheierea Celui de-Al Doilea Război Mondial, Marea Britanie a
menţinut regimul de austeritate, iar din punct de vedere economic încă se chinuia să se
stabilizeze, ea a continuat să fie una dintre marile puteri mondiale. În 1957 a refuzat să se
alăture grupului fondator al Uniunii Europene, asta ca mai târziu să-i fie refuzată de două
ori cererea de aderare.
Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial , odată cu revenirea la putere a conservatorilor ce
a adus Marii Britanii aşa numita Epocă de Aur. Reconstruirea economică, socială şi politică
era în plină dezvoltare. Marea Britanie a început să îşi redefinească statutul de putere
mondială, în special în domeniul economic, dar şi cu ajutorul educaţiei, promovându-şi
sistemul educaţional în toată lumea. Nivelul de trai începea să se reabiliteze, rata şomajului
fiind scăzută. Marea Britanie s-a concentrat mai mult pe problemele interne, fiindu-i clar că
lupta pentru menţinerea Imperiului Britanic era una imposibilă. Acest aspect definitivându-
se în anii’70, când s-a retras de pe aproape toate coloniile ocupate.
Marea Britanie credea că statutul de lider al Commonwealthului îi oferea un statut
privilegiat în comparaţie cu celelalte state europene, în afacerile internaţionale, în special
cele cu Statele Unite ale Americii. După ce a fost fondată Comunitătii Economice Europene
, in 1957,Marea Britanie a refuzat propunerea alaturării la noua organizatie. Se pare că la
baza refuzului Marii Britanii au contribuit în linii mari, trei factori. În primul rând, pentru
britanici Commonwealthul şi Axa Atlantică păreau mai importante în acel moment. În al
doilea rând, progresul economic al Marii Britanii s-a realizat în termeni de politică internă,
nu pe fundalul unor alianţe externe. Şi un al treilea motiv, neîncrederea în succesul viitoarei
organizaţii, având în vedere faptul că în 1950, tot cele şase puteri europene au dat greş în
încercarea de înfiinţare a Comunităţii Europene pentru Apărare.Însă după ce liderii politici
Englezi au inceput să considere că orientarea Regatului doar către Commonwealth este o greşeală,
Marea Britanie ,sustinută de S.U.A. ,a depus cerere de aderare la Uniune, ce a fost respinsă
de Franţa de 2 ori ,condusă atunci de preşedintele De Gaulle. Doar după demisionarea
acestuia ,Regatul Unit devenise membru Uniunii in 1973.
După valoarea PIB-ului,Regatul Unit ocupă Pib Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord
locu 5 în lume (2,945,146 milioane de dolari),

Maximul valorii PIB-ului a fost inregistrat in anul 2008 ,inaintea crizei economice de 2,9697 trilioane de
dolari , scazând la 2,3146 trilioane in 2009.

Marea Britanie mereu fusese o importanta putere economica mondiala,pozitionată pina acum pe locul 5

printre cele 7 mari puteri mondiale , insă ,la momentul de faţă, din cauza votului făcut la 23 iunie 2016
pentru Brexit , cetătenii Regatului simt deja efectele negative asupra economiei in general. Astfel, rivalul
istoric Franta a trecut pe locul 5 mondial in ierarhia celor mai mari economii, dupa ce lira sterlina a
coborat la cel mai mic nivel din ultimii 31 de ani. Lira a scazut cu 14 la suta fata de dolar, fata de
perioada dinainte de referendum, pierzind aproape un procent si fata de euro, coborand la cel mai mic
nivel fata de moneda unica europeana din anul 2013 incoace. Acest lucru face ca Produsul Intern Brut
al Frantei pe anul 2016 sa-l depaseasca usor pe cel al Marii Britanii. Economia Marii Britanii a fost a
cincea a lumii incepand cu anul 2014, depasind atunci tocmai economia Frantei. De asemenea, Regatul
Unit a mai detinut aceasta pozitie si in perioada 1997-2008, inainte de care tot Franta a fost a
cincea economie mondiala.

PIB-ul Marii Britanii a înregistrat o creştere de 0,5% în perioada iulie - septembrie 2016, primul
trimestrul integral după votul din 23 iunie, a anunţat vineri Oficiul Naţional de Statistică
(ONS), confirmând estimarea preliminară de luna trecută.
Rata de crestere a PIB-ului

Conform celor mai recente prognoze, în 2017, PIB-ul Marii Britanii ar urma să înregistreze o
creştere de 1,4%, comparativ cu un avans de 2,2% preconizat în luna martie, înaintea votului de
la referendumul din luna iunie. De asemenea, în 2018, economia Regatului Unit ar urma să urce
cu 1,7%, faţă de un avans de 2,1% preconizat în luna martie.
PIB pe cap de locuitor
Deficit bugetar

Marea Britanie a înregistrat în septembrie 2016 un record al deficitului bugetar, în condiţiile în care
recesiunea a scăzut veniturile la buget şi a crescut cheltuielile cu măsurile de protecţie social.Nivelul
deficitului este de 14,8 miliarde de lire sterline, potrivit datelor Office for National Statistics.
Cel mai inalt nivel al excendentului bugetar a fost atins in anul 2000 fiind de 1.20% din PIB,iar cel
mai mare nivel al deficitului bugetar s a inregistrat in 2009 ,odata cu aparitia crizei financiare .
Datoria publică
Datoria publică a Marii Britanii a depăşit la sfârşitul anului 2012 pentru prima
dată pragul de 1.000 miliarde de lire sterline şi scoate în evidenţă dificultăţile
administraţiei britanice în încercarea de a reduce datoria, în contextul
semnelor tot mai puternice că economia reintră în recesiune. Din cauza
creşterii economice modeste, se estimează că datoria publică a Marii Britanii
va creşte cu 5 miliarde de lire peste estimarea iniţială pentru acest an şi va fi
cu 19 miliarde de lire mai mare în 2012-2013. Organizaţia Internaţională a
Muncii a anunţat că Marea Britanie riscă să intre în recesiune din cauza
scăderii ofertelor pe piaţa muncii, iar Ernst & Young şi Centre for Economics
and Business Research consideră că Marea Britanie este deja în recesiune.
Balanta comercială
Pentru Marea Britanie dependenţa comercială redusă faţă de UE prin comparaţie cu ceilalţi membri a jucat
un rol important în procesul de Brexit. Economia Marii Britanii se bazează în procent de 90% pe servicii (o
parte exportabile) şi doar 10% pe producţia de bunuri. Astfel, structura economiei a permis Marii Britanii să
aibă o independenţă comercială faţă de UE comparativ cu alte state, chiar şi comparativ cu economii
puternice precum Germania, unul dintre cei mai mari exportatori ai lumii. De altfel, schimburile comerciale cu
UE arată că Marea Britanie este un importator net, balanţa comercială fiind negativă.. Dacă analizăm situaţia
pe parcursul mai multor ani, cum ar fi ultimul deceniu, putem observa că UE a devenit un partener comercial
tot mai puţin important pentru Marea Britanie (de la 55% la 44% într-un deceniu).
Inflatia

Rata inflaţiei în Marea Britanie a ajuns la 1% în septembrie,

cel mai ridicat nivel din noiembrie 2014, comparativ cu 0,6%
în august.

Oficialii Băncii Angliei au avertizat că declinul lirei va

continua să ridice inflaţia peste ţinta de 2%. Totuşi,
guvernatorul Mark Carney a spus că este comfortabil cu o
depăşire modestă a ţintei, în condiţiile în care eforturile
Băncii Angliei continuă să fie îndreptate spre susţinerea
economiei.

Guvernatorul Mervyn King a mentionat ca Marea Britanie se confrunta cu o combinatie "deloc benefica",
intre cresterea economica slaba si inflatia mare.

Indicele Preturilor de Consum, prin care se masoara inflatia, a urcat la 2,7%, in octombrie, de la 2,2%, in
septembrie.

Factorii care au dus la acest avans au fost vremea capricioasa, ce a distrus recoltele, si cresterea
taxelor in agricultura.

Potrivit guvernatorului, din cauza avansului slab al economiei, banca centrala nu poate sa ridice
dobanda cheie, ca sa controleze inflatia.
Marea Britanie a iesit din recesiune, dupa ce, in trimestrul trei din 2012, a inregistrat o crestere
economica de 1%, comparativ cu trimestrul anterior.
Taxe in Marea Britanie

Dupa ce britanicii au votat pentru iesirea din Uniunea Europeana, Regatul Unit incearca sa
mentina interesul investitorilor straini, mai ales ca unele mari companii au anuntat deja ca vor
sa-si retraga afacerile din Marea Britanie.

Astfel, George Osborne, ministrul de Finante al Marii Britanii, a declarat ca vrea sa reduca impozitul pe
profit la mai putin de 15%, urmand sa fie cel mai scazut dintre marile economii. In prezent, acesta este
de 20%.Daca masura va fi aplicata, taxa din Marea Britanie va fi apropiata de cea din Irlanda, unde
impozitul pe profit este de 12,5%.Reducerea impozitului pe profit nu este, insa, singura masura pe care
Osborne vrea sa o ia pentru a atrage investitorii straini. El a spus ca va incerca sa atraga chinezii sa
investeasca mai mult in Marea Britanie prin asigurarea sprijinului pentru imprumuturile bancare.

Saptamana trecuta, insa, George Osborne anunta ca Marea Britanie va trebui sa majoreze taxele si sa
reduca cheltuielile pentru a face fata dificultatilor economice provocate de Brexit.

Brexit

În februarie 2016 , Premierul britanic David Cameron a reusit sa obtina un acord de reforma de la
partenerii sai europeni,care insă a dus la amplificarea temerilor ca si alte tari din Uniunea
Europeana vor solicita "statut special", ceea ce ar fractura si mai mult Europa. Marea Britanie,
membra a UE din 1973, are deja optiuni de retragere din majoritatea politicilor comunitare
importante, printre care obligatia de a adera la zona euro sau la Spatiul Schengen de libera circulatie.
Cel mai mare succes obtinut de Cameron este limitarea libertatii de miscare a lucratorilor in UE, in
contextul in care noii imigranti din blocul comunitar care vor ajunge in Marea Britanii nu vor avea
dreptul la ajutoare sociale pe o perioada de sapte ani.

Insa presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus ca "valorile fundamentale" ale
UE raman neatinse si ca David Cameron, un lider cu care a mai avut dispute, "nu largeste fisurile
existente in Uniune. Toate aceste eforturi fusese făcute pentru conservarea Regatului Unit în
interiorul Uniunii, înaintea referendumului programat pe 23 iunie,unde poporul urma să decidă
soarta ţării sale.
fostul şef al companiei britanice de asigurări Prudential,care locuise 15 ani în Marea Britanie
declarase ca decizia de ieşire din componenţa Uniunii Europene, luată de către 60% din populaţia
ţării ,arată de fapt slaba investiţie a guvernului în domeniul educaţiei, oamenii pur şi simplu nu
cunoştea pe deplin toată gravitatea pasului pe care şi-au preconizat să-l facă.
La referendum, majoritatea galezilor (52%) au votat pentru iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana.
Iar dorinta locuitorilor de aici de rupere a tarii din Marea Britanie e ca si inexistenta - doar 5% dintre
galezii chestionati au spus ca vor ca Tara Galilor sa isi declare independenta. Un procent mai mic chiar
decat al texanilor care voiau, in 2009, independenta fata de SUA - 18 la suta. otusi, aceasta situatie ar
putea sa se schimbe, cand locuitorii vor constientiza consecintele iesirii Marii Britanii din UE asupra Tarii
Galilor. Pentru ca fata de restul Regatului Unit, Tara Galilor primeste mai multi bani de
la Bruxelles decat contribuie - beneficiul net este estimat la 325 de milioane de dolari pe an. Iar fondurile
primite de la UE au dus la crearea a aproape 37 de mii de noi locuri de munca aici si multe proiecte de
dezvoltare sunt sustinute de bani europeni.
Si aici o sa apara o mare problema: avand in vedere ca Brexitul cel mai probabil va duce la o recesiune
in Marea Britanie, aceasta va lovi mai puternic regiunile mai sarace, iar lipsa banilor de la UE va
ingreuna situatia galezilor.
Asemenea Tarii Galilor, Irlanda de Nord depinde mult de Uniunea Europeana pentru subventii
importante - aproape 90 la suta din veniturile fermierilor provin din fondurile UE. Spre deosebire de
galezi, insa, nord-irlandezii au decis sa nu renunte la mana care contribuie la bunastarea lor, 55,8 la
suta dintre participantii la referendum votand pentru ramanerea in UE.

9 motive pentru ieșirea Marii Britanii din UE, tot atâtea argumente pentru rămânere

IMIGRAŢIE
Anti-UE: Marea Britanie nu va putea controla niciodată imigraţia, dacă nu va ieşi din Uniunea
Europeană, pentru că libertatea de circulaţie le oferă celorlalţi cetăţeni UE dreptul automat să
trăiască în Regatul Unit.
Pro-UE: Părăsirea blocului comunitar nu va rezolva criza imigraţiei, ci o va aduce la uşa Marii
Britanii, deoarece controalele la frontieră dinspre continent se vor muta de la Calais (Franţa) la
Dover (Marea Britanie).
INFRACŢIONALITATE
Anti-UE: Mandatul european de arest permite ca cetăţenii britanici să fie trimişi în străinătate pentru
a fi puşi sub acuzare de instanţe străine, adesea pentru infracţiuni minore. Ieşirea din UE ar pune
capăt acestui fenomen.
Pro-UE: Violatorii, criminalii şi alţii care comit infracţiuni grave în Marea Britanie pot fi transferaţi
în Regatul Unit pentru a răspunde pentru faptele lor numai datorită Mandatului european de arestare.
Ieşirea din UE ar împiedica funcţionarea justiţiei.
COMERŢ
Anti-UE: Legăturile Marii Britanii cu UE îi subminează relaţiile cu pieţele emergente – nu există
nici un acord comercial important cu India sau China, de exemplu. Ieşirea din UE ar permite Marii
Britanii să îşi diversifice relaţiile internaţionale.
Pro-UE: Circa 44% dintre exporturile Marii Britanii ajung în alte ţări UE. Ridicarea de bariere în
faţa principalilor parteneri comerciali ai ţării ar fi contraproductivă.
LEGISLAŢIE
Anti-UE: Prea multe dintre legile Marii Britanii sunt concepute în străinătate, prin dictate de la
Bruxelles şi decizii luate de Curtea Europeană de Justiţie; tribunalele britanice trebuie să devină din
nou suverane.
Pro-UE: Susţinătorii Brexit au exagerat numărul legilor stabilite de Comisia Europeană. Este mai
bine ca Londra să participe la procesul de stabilire a legilor la nivel european decât să se retragă.
LOCURI DE MUNCĂ
Anti-UE: Pericolul pe care îl reprezintă o ieşire din UE pentru locurile de muncă din Marea Britanie
a fost exagerat. Prin stimularea investiţiilor, cu ajutorul scăderii taxelor pentru corporaţii şi alte
măsuri, Marea Britanie poate înflori, asemeni ţărilor scandinave din afara UE.
Pro-UE: Circa trei milioane de locuri de muncă sunt legate de UE şi riscă să dispară, dacă alegătorii
votează pentru Brexit, deoarece companiile vor fi mai reticente să investească, în cazul în care ţara
este în afara blocului comunitar.
INFLUENŢĂ
Anti-UE: Marea Britanie nu are nevoie de UE pentru a prospera pe plan internaţional. Prin
consolidarea relaţiilor cu ţările din Commonwealth (fostele colonii britanice), Marea Britanie poate
avea o influenţă la fel de mare ca cea pe care o are în cadrul UE.
Pro-UE: Marea Britanie “va pluti în derivă în mijlocul Atlanticului”, dacă va ieşi din UE, după cum
spune liderul liberal Nick Clegg. Într-o lume în care globalizarea este tot mai puternică, interesele
Marii Britanii sunt cel mai bine protejate prin rămânerea în blocul comunitar, iar liderii american şi
chinez au spus deja acest lucru.
FINANŢE
Anti-UE: Discuţiile despre o scurgere a capitalurilor nu au nicio bază. Londra va rămâne un centru
financiar important, în afara UE, iar băncile vor vrea în continuare să aibă sediile centrale în Regatul
Unit, datorită taxelor mici.
Pro-UE: Băncile se vor retrage din Marea Britanie, iar City, centrul financiar al Londrei, se va
prăbuşi, dacă britanicii votează pentru retragerea din UE. În prezent, avantajele comerciale generate
de faptul că Regatul Unit face parte din blocul comunitar sporesc profitul băncilor.
SUVERANITATE
Anti-UE: Parlamentul britanic nu mai are suveranitate. În condiţiile în care UE militează pentru o
“uniune tot mai strânsă” şi pentru o integrare economică tot mai profundă, în special după criza din
Zona euro, este mai bine ca Londra să iasă înainte ca relaţiile să devină şi mai puternice.
Pro-UE: Într-o lume globalizată, fiecare ţară trebuie să lucreze cât mai strâns cu celelalte, dacă vrea
să înflorească economic. Dorinţa de izolare, devenită un stereotip englezesc, va submina Marea
Britanie. În plus, premierul a obţinut deja, la Bruxelles, o serie de excepţii de la tratatele şi
directivele UE.
APĂRARE
Anti-UE: Marea Britanie ar putea fi obligată în curând să contribuie la o armată UE şi există
informaţii că Angela Merkel îl va obliga pe premierul britanic să îşi dea consimţământul în acest
sens, în schimbul unei serii de concesii. Acest lucru ar putea submina forţa militară independentă a
Marii Britanii şi trebuie împiedicat.
Pro-UE: Ţările europene se confruntă, împreună, cu ameninţări din partea Statului Islamic şi a unei
Rusii tot mai agresive. Colaborând, ele pot contracara cel mai bine aceste provocări – un efort care
ar fi subminat, dacă Marea Britanie întoarce spatele UE.

Premierul Marii Britanii Theresa May a spus ca tara sa este pregatita pentru un BREXIT "greu",
daca nu va reusi sa negocieze amiabil iesirea din UE.
Ea a mai afirmat ca incercarile unor tari din UE de a se razbuna pe UK ar fi "un act catastrofal
de auto-vatamare", deoarece - Marea Britanie, in schimb - ar fi gata sa taie din nivelul taxelor,
pentru a atrage investitori.
Marea Britanie nu se va mai putea baza pe Europol și pe al său Centru european pentru
combaterea terorismului. În plus, în absența mandatului european de arestare, autoritățile
britanice se vor confrunta cu proceduri de extrădare mai lungi și mai complicate.

Pe de altă parte, prin ieșirea din UE, Marea Britanie pierde o serie de instrumente
importante pentru combaterea criminalității, precum Eurojust - agenția însărcinată cu
eficientizarea cooperării judiciare, CEPOL – agenția care se ocupă cu pregătirea ofițerilor
de poliție și OLAF - Oficiul European Antifraudă.

Economiștii și oamenii de afaceri s-au pus de acord: ieșirea din UE va afecta creșterea
economică a Marii Britanii. Nu se știe cât de mari vor fi daunele, totul depinzând de factori
precum schimburile comerciale, productivitate și investiții străine directe. Reducerea
investițiilor străine directe ar putea cauza o scădere a PIB-ului cu 2.25%, scrie The
Guardian.

Există și estimări mai pesimiste, care indică o scăderea a PIB-ului cuprinsă între 6,3% și
9,5%.

În ceea ce privește imigrația, trebuie spus că, de fapt, cei mai mulți dintre străinii sosiți în
Marea Britanie sunt din afara Uniunii Europene, din state vizate deja de restricții. În caz de
Brexit, cetățenilor din statele membre UE le va fi din ce în ce mai greu să călătorească, să se
mute și să lucreze în Regat.

Primul efect. O ieșire a Marii Britanii va da apă la moară mișcărilor naționaliste și anti-
UE.

Al doilea efect. Fără contraponderea Marii Britanii, Germania va deveni prea puternică.
Înșiși germanii se tem că s-ar putea forma o alianță antigermană, atrage atenția Charles
Grant.

Al treilea efect. O Uniune Europeană fără influența Marii Britanii în sfera economiei va fi
mai franțuzească în ceea ce privește concepția asupra politicii economice și mai
protecționistă, lipsită de elan atunci când vine vorba să fie încheiate acorduri de liber
schimb sau de extinderea pieței unice și la servicii.

Dupa anuntarea vestii, mai multe companii mari au anuntat ca intentioneaza sa isi retraga afacerile din
Marea Britanie.

Astfel, compania britanica Vodafone, al doilea mare operator de telefonie mobila din lume, care are
operatiuni si in Romania, a precizat ca si-ar putea muta sediul central in afara Regatului Unit, in
contextul votului pro-Brexit. Mai mult, compania de consultanta PriceWaterhouseCoopers anticipeaza
ca, pana in 2020, tara va pierde 70.000-100.000 de locuri de munca in industria serviciilor financiare.
Criza financiară
Marea Britanie este ultima mare economie care a iesit de recesiune, din cauza faptului ca s-a
bazat mai mult pe sectorul bancar si pe domeniul imobiliar, pretul caselor ramanand, aici, mult
mai ridicat decat in alte tari. De asemenea, sectorul de productie din Marea Britanie este mult mai
putin evoluat decat cel al altor tari din cadrul grupului G7, iar Guvernul pare sa refuze sa-l stimuleze si
da mai putini bani in schema de recuperare decat au facut-o, de exemplu, Statele Unite ale Americii.

Expertii avertizeaza ca unele dintre problemele Marii Britanii, cum ar fi deficitul bugetar imens (178
miliarde de liren sterline) si nivelul ridicat al datoriei interne, vor ramane, in continuare, chiar daca
economia a iesit din recesiune. Mai mult, aceste probleme ar putea declansa o alta scadere.

Jonathan Loynes, economist-sef la Capital Economics, sustine ca "problemele sunt mai degraba pe
termen lung", scrie The Telegraph.

"Datoria interna se bazeaza pe speranta ca preturile caselor vor continua sa creasca si pe faptul ca am
ajuns sa ne confruntam cu recesiunea, in conditiile in care finantele erau deja intr-o stare ingrozitoare.
Marea Britanie a intrat oficial in recesiune in ultimul trimestru al anului 2008 si i-a luat un an de zile
pentru a reveni pe crestere, chiar daca este vorba de o creste de 0,1%. La acea vreme, SUA, Japonia,
Italia si Germania se confAnalistii cred ca Marea Britanie s-a luptat sa iasa din recesiune deoarece toata
economia se bazeaza pe Londra, un important centru financiar care a suferit in timpul crizei din 2008.
Dupa ani de crestere, criza a lovit puternic domeniul imobiliar in Marea Britanie, lasand constructorii si
creditorii ipotecari intr-o situatie devastatoare.

Marea Britanie are un sector de productie mult mai mic decat alte tari, precum Germania si Japonia.
Deci, in timp ce recesiunea in tarile respective a fost mult mai clara, avand in vedere cererea in scadere,
fabricile inchise si dificultatatea guvernelor de a gasi mai usor metode de a stimula industriile, precum
cea de automobile, ceea ce a dus, astfel, la crestrea PIB-ului, Marea Britanie a avut probleme mult mai
mari, precum serviciile financiare.

Practic, daca aceste tari au avut o criza mai degraba industriala, Regatul Unit s-a confruntat cu o criza a
creditelor.

Guvernul britanic ar fi putut cheltui mai multi bani publici pe masurile de resuscitare a economiei, asa
cum au facut SUA, dar, confruntandu-se cu un deficit bugetar ridicat, acest fapt ar fi avut un efect invers,
ingrijorand, mai degraba, investitorii.

"Economia britanica a avut echivalentul economic al unui atac de cord si este inca foarte slabita. Cu un
sector al constructiilor si cu sectorul bancar care au inca probleme, nu suntem inca in afara oricarui
pericol", este de parere si Vince Cable, purtatorul de cuvant al Trezoreriei.

Marea Britanie va reusi sa vorbeasca de o recuperare de durata doar daca va corecta aceste
dezechilibre fundamentale, mai ales ca economia tarii se bazeaza poate prea mult pe serviciile
financiare si pe cheltuielile pentru consumul casnic.runtau deja cu efectele crizei. In schimb, Franta si
Canada au fost ultimele tari din G7 care au intrat in recesiune. La sfarsitul lunii octombrie a anului trecut,
SUA, cea mai mare economie din lume, a raportat o crestere de 3,5% in al treilea trimestru, lasand
Marea Britanie in urma. Si toate astea in timp ce China nu s-a confruntat deloc cu recesiunea.

Somaj

Piata fortei de munca din Marea Britanie a continuat sa se imbunatateasca in

trimestrul trei din 2016, iar rata somajului a scazut la cel mai redus nivel din
septembrie 2005, transmite BBC. Oficiul National de Statistica (ONS) din Marea Britanie a
anuntat ca rata somajului a scazut la 4,8% in perioada iulie - septembrie 2016, cel mai redus nivel
din ultimii 11 ani, in timp ce analistii se asteptau la mentinerea acesteia la 4,9%. Numarul somerilor
in Regatul Unit a scazut cu 37.000, la 1,6 milioane, a anuntat ONS. Oficiul National de Statistica
din Marea Britanie a raportat ca numarul angajatilor a crescut cu 49.000, la 31,8 milioane,
astfel incat rata angajarii s-a mentinut la 74,5%, cel mai ridicat nivel de cand a inceput
publicarea acestor date, in 1971.
In2013 Banca Angliei a anunţat că intenţionează să menţină dobânda de referinţă la
nivelul minim record de 0,5%, până când rata şomajului va scădea sub 7%, fiind pentru
prima dată când politica monetară este legată de situaţia de pe piaţa forţei de muncă.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar

în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această
regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de
autor. http://www.economica.net/marea-britanie-somajul-la-cel-mai-redus-nivel-din-
ultimii-trei-ani_66588.html#ixzz4eRkcYped