Bancile Islamice

Cuprins

1. 1 Ce sunt băncile islamice?

2. 2 Cum am putea clasifica băncile islamice?
3. 3 Cine apelează la serviciile băncilor islamice?
4. 4 Unde există bănci islamice?
5. 5 Cum funcţionează băncile islamice?

Ce sunt băncile islamice?

Asemănarea dintre băncile islamice şi băncile convenţionale este că ambele sunt instituţii care
finanţează indivizii, firmele şi guvernele. Însă modul de funcţionare a băncilor islamice este cu totul diferit
faţă de modul de funcţionare al băncilor convenţionale.

În cazul băncilor convenţionale, venitul este diferenţa dintre totalul dobânzilor încasate de la clienţi şi
totalul dobânzilor plătite deponenţilor. Însă băncile islamice îşi obţin veniturile din comerţ, chirii şi
parteneriate.

Băncile islamice sunt instituţii financiare, guvernate pe bazele Legii Islamice (Sharia), care acceptă
depozite în bani pe care mai apoi le redirecţionează ca împrumuturi, direct sau indirect, prin pieţele de
capital.

Cu alte cuvinte, băncile islamice pot îndeplini aceleaşi funcţii pe care le pot îndeplini şi băncile
convenţinale. Diferenţa esenţială între băncile obişnuite şi băncile islamice este că băncile islamice trebuie
să respecte, pe lângă reglementările bancare din ţările în care sunt, şi Legea Islamică (Şaria). Regulile pe
care se bazează economia islamică, şi implicit finanţele islamice, au fost dezbătute pe larg în capitolele
anterioare.

În economia contemporană, băncile sunt o necesitate, deoarece acestea sunt poate cel mai important
factor în circulaţia capitalurilor de la cei care au către cei care au nevoie de capitaluri pentru investiţiile lor.
Până acum, atât musulmanii, cât şi alţii care nu doreau să apeleze la dobândă se confruntau cu o problemă
morală. Aceştia aveau de ales: fie renunţau la nevoia de a investi şi aveau satisfacţia morală că nu au
apelat la dobândă, fie luau bani cu dobânda pentru investiţiile lor şi trebuiau să traiască cu ideea ca şi-au
încalcat principiile. Aşa că băncile islamice vor soluţia acestei probleme morale: se pot lua bani pentru
investiţii, fără să se folosească dobânda.

Cum am putea clasifica băncile islamice?

În prezent există foarte multe instituţii financiar-bancare islamice la nivel mondial, atât în lumea
islamică, cât şi în Occident (acolo unde există comunităţi musulmane însemnate). Unele dintre acestea au
fost înfiinţate încă de la început ca bănci islamice, iar altele sunt bănci convenţionale, cu renume, care
oferă produse islamice.

Băncile islamice ar putea fi împărţite în trei categorii: în prima categorie se înscriu băncile islamice din
ţările musulmane, în cea de-a doua categorie sunt băncile islamice din ţările occidentale (deşi aceste bănci
au acelaşi principiu de funcţionare precum băncile islamice din ţările musulmane, totuşi ele se confruntă
cu o legislaţie şi o cerere diferite faţă de băncile din prima categorie), iar în cea de-a treia categorie sunt
băncile obişnuite care oferă doar anumite servicii islamice.

Pe baza acestor categorii am ales să prezint trei, dintre cele mai reprezentative, bănci islamice:
 Al Baraka Banking Group (Al Baraka Group) este o bancă a Bahrain Joint Stock Company listată la
Bursa din Bahrein şi la NASDAQ din Dubai. Este unul dintre liderii pieţii bancare islamice, agenţia Standard
and Poors oferindu-i pentru creditarea pe termen lung şi scurt calificativele BBB, respectiv A-3.

Al Baraka Banking Group oferă o gamă largă de servicii de retail, corporative, de investiţii şi trezorerie,
în strictă conformitate cu principiile legislaţiei islamice (shari'a). Capitalul total al of ABG este de 1,5
miliarde de US $, în timp ce suma capitalurilor proprii este situată în jurul a 1,52 miliarde US $.

Grupul se bucură de o reprezentare regională variată sub formă de unităţi bancare şi birouri teritoriale
în douăsprezece ţări care, la rândul lor, prestează servicii prin intermediul a 300 de sucursale. Aceste
unităţi bancare sunt Jordan Islamic Bank/Jordan, Al Baraka Islamic Bank/Bahrain, Al Baraka Islamic
Bank/Pakistan, Banque Al Baraka D'Algerie/Algeria, AlBaraka Bank Sudan/Sudan, Al Baraka Bank
Limited/Africa de Sud, Al Baraka Bank Lebanon/Liban, Bank Et-Tamweel Al- Tunisi Al Saudi/Tunisia, The
Egyptian Saudi Finance Bank/Egipt, Al Baraka Turk Participation Bank/Turcia, Al Baraka Bank Syria (în
constituire) şi un birou teritorial al ABG Indonesia.

American Finance House - LARIBA a luat fiinţă în 1987 în oraşul Pasadena, California, USA.

Fondatorii companiei sunt un grup de oameni de afaceri, bărbaţi şi femei, care cred în sistemul bancar
LARIBA şi-l consideră oglindirea noţiunii de “halal” în domeniul bancar şi financiar.

LARIBA reprezintă acronimul pentru “Los Angeles Reliable Investment Bankers Associates."
American Finance House este acreditată ca şi creditor financiar în statul California. Compania îşi are sediul
central în Pasadena, California ( 18 mile sau 32 kilometri nord-est de Los Angeles) şi este înregistrată să
desfăşoare afaceri în toate statele, cu excepţia statului New York. Scopul său de bază este acela de a
furniza serviciile "LARIBA" tuturor oamenilor, indiferent de naţionalitate, religie, sex sau culoare a pielii.

Încă de la începuturile sale, American Finance House LARIBA, a distribuit profit sub formă de
dividende, despre care se spune că este un beneficiu propriu, halal. Compania a facut permis multor
membri ai comunităţii să acceseze investiţii halal. Ea este specializată atât pe finanţarea familială, cât şi
pe afacerile mici şi mijlocii, urmând modelul leasingului (Ijarah) şi/sau a acţiunilor ordinare (musharakah)
şi acţionând conform unei politici monetare prudente.

Lloyds TSB este una din cele mai mari şi mai vechi bănci din Marea Britanie, dar continuă să fie o
bancă care se adaptează la diferitele necesităţi ale celor care-i calcă pragul. Acesta este motivul pentru
care ea a dezvoltat un pachet de servicii care să aibă la bază legislaţia islamică (Şaria) pentru acei clienţi
care pun accent pe etica bancară. De asemenea, a dezvoltat un parteneriat cu Shariah Baby Bond.

Cine apelează la serviciile băncilor islamice?

Ismail Aminuddin, expert în finanţe islamice din Malaezia, îi împărţea pe deponenţii bancilor islamice
în 3 categorii:

- nemusulmanii care caută să obţină un venit cat mai mare şi care îşi pot muta banii de la o
bancă islamică la una convenţională, şi vice-versa;

- cei care vor sa lucreze doar cu bănci islamice;

- musulmanii pentru care nu contează dacă este bancă islamică sau nu, singurul lor scop este
să obţină cele mai mari venituri.
 Autorul consideră că şi cei care apelează la serviciile băncilor islamice pot fi încadraţi în doar două
categorii:

- oportuniştii (musulmani sau nemusulmani) pentru care singurul scop este să obţină cele mai
mari venituri pentru depozitele lor şi/sau cele mai scăzute costuri pentru împrumuturile lor; pentru
această categorie nu contează dacă este bancă islamică sau bancă obişnuită, singurul criteriu
de alegere al tipului de bancă este avantajul economic;

- cei care caută rezolvarea unei probleme morale; pentru această categorie singurul criteriu de
alegere al băncii este inexistenţa dobânzii. Din această categorie fac parte, în mare, musulmani,
la care se mai pot adăuga creştini şi alte minorităţi pentru care folosirea dobânzii reprezintă o
problemă religioasă şi/sau morală.

Unde există bănci islamice?

Bănci islamice există în ţările cu populaţie majoritar musulmană (Malaezia, Turcia, Arabia Saudită etc)
şi acolo unde sunt comunităţi musulmane mai numeroase (SUA, Marea Britanie etc).

Este important de menţionat că în ţările cu populaţie majoritar musulmană se întâlnesc atât bănci
convenţionale, care folosesc dobândă, cât şi bănci islamice. Până în momentul de faţă nu există nicio ţară
din lume care să se poată lăuda cu un sistem bancar islamic integral.

În alte ţări unde există minorităţi islamice mai numeroase, au fost deschise bănci islamice sau unele
bănci convenţionale s-au adaptat repede cererii şi oferă anumite servicii bancare islamice. Acesta este şi
cazul Lyoids Bank care deşi este o bancă cu tradiţie în Marea Britanie, a reuşit să se adapteze cererii şi
oferă servicii bancare islamice pentru minoritatea musulmană.

În ce priveşte România, nepăsarea şi incompetenţa fac imposibilă deschiderea unei bănci islamice.
Deşi există o comunitate musulmană cu tradiţie în Dobrogea, la care se adaugă arabii şi turcii veniţi cu
afaceri după căderea regimului comunist, totuşi băncile existente sunt complet nepăsătoare la cererea de
nişă reprezentată de comunitatea musulmană. De asemenea, comunitatea musulmană din România, mai
exact, liderii acesteia sunt la fel de nepăsători precum sunt băncile. La toate acestea se adaugă
incompetenţa şi nepăsarea din mediul academic unde nu există nici măcar menţiuni vagi referitoare la
economia islamică. Mai mult decat atât, aşa spusele ”lucrări de specialitate” din mediu academic românesc
încă mai fac confuzii grosolane între economia ţărilor arabe şi economia islamică. Două noţiuni care au
legătură tangenţial, însă pentru ”academicienii” români sunt noţiuni echivalente. Cât timp va domni starea
de nepăsare şi incompetenţă, România va fi departe de a atrage fondurile necesare deschiderii unei bănci
islamice, bancă care la rândul ei ar putea aduce şi alte investiţii în România. Probabil că România e prea
bogată şi nu are nevoie de locurile de muncă şi de investiţiile pe care le-ar putea genera o asemenea
bancă.

Cum funcţionează băncile islamice?

Capitolele anterioare au surprins pe larg regulile care guvernează economia islamică şi faptul că Riba
este interzisă în islam. Ținând cont că dobânda este sursa principală de venit a băncilor convenţionale,
evident că apare întrebarea: cum funcţionează băncile islamice? Analizându-se metodele de finanţare
moderne, se observă că sunt multe care nu folosesc neapărat dobânda. Cu unele dintre ele suntem chiar
foarte bine familiarizaţi: leasingul, acţiunile etc.

În cele ce urmează vom detalia principalele produse bancare islamice, dar nu înainte de a a face
o menţiune foarte importantă: deşi unele produse bancare islamice (de exemplu Murabaha) pot părea la
prima vedere asemănătoare cu produsele bancare cu dobândă, trebuie menţionat că lucrurile nu stau chiar
aşa.

- Dacă analizăm problema inside the box (la fel ca nişte persoane închise la minte) şi vedem
totul doar din perspectiva clientului băncii, vom ajunge la concluzia ca Murabaha nu este prea
diferită de un credit cu dobândă luat de la o bancă obişnuită.

- Dacă analizăm problema out of the box (ca nişte persoane care au nişte noţiuni de bază de
economie) şi dacă vedem problema şi din perspectiva societăţii şi nu doar din perspectiva client-
bancă, ne vom da repede seama că Murabaha este diferită de un credit cu dobândă, deoarece
Murabaha este o tranzacţie comercială (o vânzare-cumpărare), în timp ce dobânda are efectele
ei de care am mai discutat anterior.

Când păgânii din Mecca, de pe vremea Profetului Muhammad (saws), au avut aceeaşi reacţie
spunând dobânda şi comerţul sunt la fel, Allah a spus în Coran:

„(…) ei zic: <<vânzarea şi Riba sunt la fel>>, în vreme ce Allah a permis vânzarea şi a interzis
Riba(…)”[1]

Cum adică dobânda şi vânzarea sunt diferite?

Murabaha este doar o vânzare-cumpărare. Deoarece este doar o simplă tranzacţie comercială,
aceasta afectează doar pe vânzător şi pe cumpărător, fără să aibă repercusiuni complicate şi
neprevăzute la nivel social.

Pe de cealaltă parte, dobânda şi folosirea ei are repercusiuni complexe şi neprevăzute la nivel

social. De exemplu, una din aceste repercusiuni ar fi faptul că prin rata dobânzii Banca Naţională
a unei ţări poate manipula economia acelei ţări doar prin stabilirea nivelului ratei dobânzii.

Dacă între bănci şi clienţii lor ar exista tranzacţii de vânzare-cumpărare, influenţa Băncii Naţionale
asupra economiei ar fi zero sau aproape de zero.