Sunteți pe pagina 1din 6

Pro tetica C3

19-10-2009
Campul protetic maxilar
Def Edentatiei totale = bola cronica cu raspandire in masa
Profil concav, menton proeminent, apropierea menton de vf nas.
Campul protetic maxilar
Camp protetic = ansamblul structurilor bio orale care vin in contact cu piesa
protetica si
care asigura echilibrl protezelor
D.p.d.v. didactic, dar functional c.p. este alcatuita din 2 zone:
-zona de sprijin
pe care se sprijina proteza si care primeste presiunile mastcatorii prin
intermediul protezei, reprezentate de suport osos so ce l mucos
- zona periferica a cp care participa la fenomeul
de succiune
, un important factor de
mentinere
Campul protetica maxilar
Zona de sprjin
are in medie
25cm2
. presiunilesuportate sunt de 1,6kg/cm2
Substratul osos este reprezentat de creasta edentate care rezulta prin pierder ea
dd din
procesul alveolar
Aspectele clinice ale crestei maxilare, forma, dimensiunea, zone retentive, zone
sensibile
Forma
– depinde d e forma arcadei initiala, la care se adauga tiparul de resorbtie.
-
Forma de U care e cea mai frecventa
si ofera conditii favorabile de protezare.
-
Forma de V cea mai nefavorabila, pune probleme in plasarea dd in zona de
cubura a arcadei
- Forma de pentagon, patrat, trapezoidala
Dimensiunea
- creasta edentata cu o morfologie individuala, in functie de etilogia si
cronologia pierderii dd, avem mai multe dimensiuni ale crestei:
- Imediat dupa extractie
– creste inalte si late d e 10-15mm.
-
Creste medii
de 6-12
-
Creste reduse
sub 6mm. Creasta are o muchie sau mijlocul crestei – zona de sarcaina
primara si versantii vestibulari si oral – zone de sarcina secundar a
Latimea crestei – la maxilar de rugile…
Apectul versantului vestibular
– retentiv sau neretentiv, neutru. C restele retentive au
efect direct asup ra mentinerii protezei. Atunci cand retentivitatile sunt
exagerate sau
bilaterale ele pot creea dificultati in aplicarea si dezinsertia protezei. De aceea
uneori se
impune corectarea chirurgicala sau realizarea de proteze cu baze eleastice
Zonele sensibile ale crestei – depistarea prin palpare, pot fi pe zonele retentive
ale
versantului vestibular, sau pe muchia cr estei, se n umesc ex ostoze (sub
alforma de lama
sau ciocuri osoase).
Se intervine chirugical sau se despovareaza pe model prin foliere sau amprente
de
despovarare.
Zona lat a crestei
– zona de suport primar, care primeste prin inetremdiul arcadei
artificiale presiunile masticatorii.
Zona frontala a crestei
– zona de suport secundar,
In prelungirea crestei edentate – tuberozitatea maxilara, 3 poli: vestibular, distal
si caudal
(inferior)
Tuberozitatea trebuie acoperita integral de baza protezei toatel iar cnad sunt
resobite nu
au valoarea protetica. Sunt considerate zone biostatice. Tuberozitati fibroase.
Distal de tuberozitate se afla
carligul apofizei pterigoidiene
. Intre acesta si polul
posterior al tub. se afla
santul pterigo-palatin
, care trebuie inregistrat de medic si
perceput de tehnician, zone unde se face
gravarea distala a modelului
, retrotuberozitar pt
realizarea inchiderii marginale distale a bazei protezei
Bolta palatina
– palatul dur este format de oasele:
Oasele incisive
(doua)
Doua procese palatine ale oaseolr maxilare, doua lamele orizontale ale oaselor
palatine
Distal de creasta reziduala frontala se afla
gaura incisiva
. Aceste zone trebuie menajate
de presiuni.
Pe marginea posterioara a palatului dur se afla
spina nasazal posterioara
. Palatul dur
este treversat median in p lan sagital d e
sutura palatina mediala
, uneori sediul unei
proeminente osoase numit
torul palatin
. Produc leziuni de decubit la nivelul
fibromucoasei si basculari ale protezei cu risc de fr actura. Bolta palatina
receptioneaza o
serie de presiuni ocluzale. In bolta palatina se produce fenomenul de adeziune;
un alt
factor de mentinere a pro tezei.
Bolta poate fi in forma de “U” sau “V” si de adancime diferita: adanca, care
implica
dificultati in amprentare, la care bascularea protezei intrerupe inchiderea
marginala
vestibulara si distala.
Adancimea medie este cea mai favorabila protezar ii asigurand adeziune si
opunand
rezistenta optima fortelor verticale si orizonatle dislocante ale protezei.
Bolta palatina – se asociaza cu edentatie mai veche si resorbtie accentuata a
crestei, la
purtatorii vechi de proteze toatale. Asigura o buna adeziune.
Substratul mucos
Mucoasa fixa –
acopera zona de sprijn
.
De regulaeste
puternic aderenta de periost
si
are rezilienta minima
(02-03mm)
Muc rezilienta – in zona frontala – creasta balanta, creasta fibroasa, creasta
flotanta
Papila incisiva – uneori trebuie foliat pe model. Pot produce senzatia de
tensiune, arsuri
sau parestezie => se retuseaza baza protezei. Face parte din markerii biometrici
care
orienteaza montarea dd in zona frontala.
Rafeul median
– band a de fibromucoasa care acopera sutura medio-sagitala. Se foliaza
selectiv.
[vezi tipurile de amprentari fct de tip de rezilienta a mucoasei]
Foveele palatine
la limita dintre palatul dur si moale , pe linia mediana.
In 1/3 ant a boltii se afla
rugile palatine cu rol important in fonatie. Uneori se impune
reproducerea lor pe proteza. Au rol important in montarea dd artificiali. Zona
rugilor
prezinta rezilienta redusa (01-02mm)
Fibromucoasa cp maxilar este de regula groasa si aderenta la periost. In 1/3
distala a
palatului existta zonele SCRODER
, cu rezilienta crescuta si cu multe gland e saivar e ce
secrea o saliva vascoasa.
Mucina favoriza adeziunea protezei pe camp
. Aceste zone
Shroedere se pun in evidenta prin palpare. Ele reprezinta zone unde realizm
inchiderea
marginala distala a b azei preotezei.
Zona periferica a cp
(de succiune sau inchidere marginala)
Succiunea este realizata de o buna inchider ea marginala a preotezei, fiind unu
din factorii
principali de mentinere. Se realizeaza cu ajutorul mucoasei pasiv mobile, aflata
in fundul
de sac vestibular.
Modelarea atenta a lingurii individuale la nivelul marginilor si practicare de
amprente
mucodinamice duce la obtinerea de proteze cu o buna inchidere marginala.
Marginile protezelor totale nu se vor extinde in teritoriul muc mobile, care
tapeteaza
buzele si obrajii si vor ocoli insertiile formatiunilor mobile din periferie (bride
si frenuri)
Zonele functionale ale cp maxilar
vezi carte !
Periferia vestibulara se impart in:….zone distala
Dinsrpe ant spre post: zona retrozigomatica (sau pungile lui Eisenring) – au
rapor in lat
cu m.buccinator, fundul de sac aici este mai lat si pe masura atrofiei capata o
latime mai
mare. In acesta zona sunt prezente tuberozitatil maxi si cu cat verantul v este
mai retentiv
cu atat proteza trebuie sa aiba un per ete mai subtire pt a permite paientului sa
faca miscari
de deschidere a gurii. Inspectia pungii – la deschiderea gurii se pune in evidenta
adnacimea fundului de sac. Punem pacientul sa faca miscare de lateralitate in
patea
opusa, deoerece….
Zona vestibulara lat delimitata de creasta zigo la brida…
Brida caninda s epune in evidenta prin tractiune ant-post a obrazului la niv
omisurii.
Zona vestibulara frontala/ labiala – are raport cu m. orbicualr al buzei sub
(asigura
mentinera protezie prin inchdere externa). Este imparitat in 2 seg de frenul
buezi sup.
Inserita frenului poate fi inalta sau joasa cand este la niv versantului vestibular.
Poate
avea spect mai lat sau ingust sipune probleme in portezare cand este inalt.
Miscarea de
modelare in zona resp ectiva este pt fundul de sa – tuguierea buzelor iar t
punearea in
evidenta a frenului – tractiune verticala.
Zona distala a cp sau zona AH este dominata de existena formatiunii mobile a
valului
palatin. In raport cu pozitia valului platin in reapus, aceasta limita este sub
forma de zona
de 2-5mm. latime sau sub forma de banda ingusta.
Land a – valul moa;e poate avea in reapaus 3 pozitii: orizontala, prelungind
platul dur,
oblica ca o perde sau intermediara.
Cand valul palatin este orizontal, exista o zona de inchidere mar ginala lata care
incepe cu
1-2 mm….