Sunteți pe pagina 1din 8

CONCURSUL INTERJUDET , EAN DE MATEMATICĂ

„TRAIAN LALESCU”, 1985


Clasa a V-a

Testul nr. 1

1. Să se găsească ultimele două cifre ale numărului 71985 .

2. Diferent, a dintre un număr natural de trei cifre s, i răsturnatul său este 693. Să se afle
numărul. Câte solut, ii are problema?

3. Să se determine mult, imile A s, i B s, tiind că ele îndeplinesc simultan condit, iile:

a) A ∪ B = {1; 2; 3; 4; 5; 6};
b) A ∩ B = ∅;
c) mult, imea A cont, ine două numere pare;
d) propozit, ia „1 ∈ A − B” este adevărată, iar propozit, ia „6 ∈
/ B − A” este falsă;
e) mult, imile A s, i B au acelas, i număr de elemente.

Testul nr. 2

1. Să se scrie 5n ca o sumă de 5 numere naturale consecutive (n ∈ N, n ≥ 2).

2. Pentru numerotarea paginilor unei cărt, i s-au folosit 2989 cifre. Câte pagini are volumul?

1
Clasa a VI-a

Testul nr. 1

1. Să se determine numerele prime între ele a, b, c, a > b > c pentru care 2a + 3b + 4c = 30.

2. Un triunghi isoscel de perimetru 323 m are laturile proport, ionale cu 5 s, i 7. Să se afle


lungimile laturilor.

3. Fie triunghiul ABC cu [AB] ≡ [AC]. În semiplanul determinat de dreapta BC s, i punctul


A ducem BX ⊥ AB s, i CY ⊥ AC, iar pe semidreptele (BX s, i (CY luăm respectiv
punctele M s, i N astfel încât
1
∢BMA ≡ ∢CNA ≡ ∢BAC.
2
Să se arate că:

a) punctele M, A s, i N sunt coliniare;


b) [BN] ≡ [CM];
c) segmentele [BN] s, i [CM] se intersectează într-un punct situat pe bisectoarea un-
ghiului ∢BAC.

Testul nr. 2

1. Pe laturile [AB] s, i [AC] ale triunghiului isoscel ABC (cu AB = AC), considerăm respectiv
punctele D s, i E astfel încât DE k BC. Fie F ∈ DE situat în exteriorul triunghiului
ABC. Construim F G ⊥ AB (G ∈ AC, H ∈ AB). Demonstrat, i că [F D este bisectoarea
unghiului ∢HF G.

ab + a0b
2. Fie fract, ia F = , unde a s, i b sunt cifre diferite. Să se determine a s, i b astfel încât
ba + b0a
F să fie număr natural.

2
Clasa a VII-a

Testul nr. 1

√ √
2+x+ 2−x √
1. Să se rezolve ecuat, ia √ √ = 3.
2+x− 2−x
2. Să se determine funct, ia de gradul întâi f : R → R, astfel încât

f (x − 1) = −3x − 5 − f (2), (∀) x ∈ R.

3. Să se găsească măsurile unghiurilor √ triunghiului dreptunghic ABC (m(Â) = 90◦ ) s, tiind


că laturile sale verifică relat, ia a = 2 bc.

4. Fie ABC un triunghi dreptunghic în A. Fie D ∈ [AC], iar E s, i F proiect, iile punctului A
pe dreptele BD s, i BC. Să se arate că patrulaterul CDEF este inscriptibil.

Testul nr. 2

1. Fie [AA′ , [BB ′ , [CC ′ bisectoarele unghiurilor unui triunghi ABC. Perpendiculara în B
pe BB ′ intersectează dreapta AA′ în M. Să se arate că MC ⊥ CC ′ .
2
√  p 2 
p+1
2. Determinat, i numărul real p astfel încât p = n, n ∈ N s, i <3< .
2 2

3
Clasa a VIII-a

Testul nr. 1

1. Fie funct, ia f : R → R, f (x) = max(x−3, 2). Să se afle perimetrul s, i aria figurii mărginite
de dreptele x = −3, x = 1, axa Ox s, i graficul funct, iei f .

2. Să se demonstreze că toate rădăcinile reale ale ecuat, iei

x1985 + 1994x992 + 1983x1983 − x1984 − 9922 = 0

sunt pozitive.

3. Se dă paralelipipedul drept ABCDA′ B ′ C ′ D ′ în care baza ABCD este paralelogram de


laturi AB = a, BC = b s, i m(∢DAB) = 30◦ , iar AA′ = c. Prin AB se duce un plan care
face cu planul bazei un unghi de măsură 30◦ . Să se determine aria sect, iunii.

4. Semiplanele α s, i β mărginite de dreapta d formează un unghi diedru de 30◦ . Un punct A


aflat în exteriorul acestui unghi se proiectează pe semiplanul α în P , iar pe semiplanul β
în Q astfel încât AQ < AP (P , Q ∈ / d). Proiect, ia punctului A pe dreapta d este punctul
B. Arătat, i că:

a) Punctele A, B, P , Q sunt coplanare.


b) S, tiind că o perpendiculară pe planul β face cu AB un unghi de măsură 60◦ s, i AB = 4,
aflat, i aria triunghiului BP Q.

Testul nr. 2

1. Să se demonstreze că nu există funct, ii f : R → R astfel încât

f (x) − f (1 − x) = x, pentru orice x ∈ R.

2. Un cub cu latura de n cm se împarte în n3 cubulet, e cu latura de 1 cm (n ∈ N). Fet, ele


cubului init, ial sunt colorate cu ros, u.

a) Câte cubulet, e nu au nicio fat, ă colorată?


b) Câte cubulet, e au numai o fat, ă colorată?
c) Câte cubulet, e au cel put, in două fet, e colorate?
d) Dacă desenăm cu albastru diagonalele fet, elor cubului init, ial, pe câte cubulet, e sunt
trasate segmente albastre?

4
Clasa a IX-a

Testul nr. 1

1. Fie S suma tuturor rădăcinilor ecuat, iilor

x2 + ak x + ak = 0, ak ∈ R, k = 1, n.

Să se arate că dacă |S| ≥ 2n( n n − 1), atunci cel put, in una dintre ecuat, ii are rădăcini
reale.

2. Fie p ∈ N∗ \ {1}, fixat, f1 (x) = p 1 − xp s, i fn+1 (x) = fn (f1 (x)), (∀) x ∈ [0, 1], (∀) n ∈ N∗ .
Să se determine a ∈ (0, 1) astfel încât fiecare din propozit, iile
p : „(∃) b ≥ a astfel încât f1 : [a, b] → [a, b] este bijectivă”,
q : „(∀) x ∈ [0, 1], (∃) y ∈ [0, 1] astfel încât |fn (x) − fn (y)| > a|x − y|, (∀) n ∈ N∗ ”
să fie, separat, adevărate.

3. Fie H ortocentrul triunghiului ABC s, i A′ , B ′ , C ′ simetricele lui A, B, C fat, ă de H. Să se


demonstreze că cercurile de diametre [A′ H], [B ′ H], [C ′ H] intersectează respectiv laturile
BC, CA, AB în s, ase puncte conciclice.

4. Fie ABCD un patrulater convex s, i P un punct din plan cu proprietatea că nu se găses, te


pe suportul niciuneia din laturi. Notăm cu G1 , G2 , G3 , G4 respectiv centrele de greutate
ale triunghiurilor P AB, P BC, P CD, P DA s, i d1 , d2 lungimile diagonalelor. Să se arate
că G1 G2 G3 G4 este paralelogram s, i să se calculeze lungimile laturilor sale în funct, ie de d1
s, i d2 .

Testul nr. 2

1. Să se rezolve ecuat, ia 5⌊x2 ⌋ − 2⌊x⌋ + 2 = 0.

2. Să se arate că, dacă |ax2 + bx + c| ≤ 1, (∀) x ∈ [−1, 1], atunci

|a| + |b| + |c| ≤ 4.

3. Fie P un punct situat pe latura (BC) a triunghiului ABC astfel încât triunghiurile ABP
s, i AP C să aibă acelas, i perimetru. Notăm cu M mijlocul lui (BC) s, i cu I centrul cercului
înscris în triunghiul ABC. Să se arate că IM k AP .

5
Clasa a X-a

Testul nr. 1

1. Să se demonstreze că pentru orice n ∈ N, n ≥ 2, există an ∈ Q astfel încât


1
X 2 + X + 1 | X 2n + an X n + 1
2
s, i că nu există niciun an ∈ R \ Q cu această proprietate.

2. Pentru triunghiurile de perimetru k, să se determine valoarea maximă a produsului R · r.

3. Să se găsească toate funct, iile f : Q → Q cu proprietatea

f (p(x)) = p(f (x)), (∀) x ∈ Q,

pentru orice polinom p ∈ Z[X].

4. Fie a ∈ R+ \ {1}.

a) Pentru ce valori ale lui x ∈ R∗+ are loc egalitatea


 
1
⌊loga x⌋ + + loga x = ⌊2 · loga x⌋?
3

b) Să se rezolve ecuat, ia  
1
⌊log3 x⌋ + + log3 x = 3.
3

Testul nr. 2

1. Câte numere de n cifre, formate cu 1, 9, 8, 6 se divid cu 3?

2. Se dau dreapta d s, i punctul A exterior dreptei d. Punctele B, C se mis, că pe dreapta


d astfel încât m(∢BAC) este constantă. Demonstrat, i că cercul circumscris triunghiului
ABC este tangent la un cerc fix.

3. Fie z1 , z2 , z3 ∈ C, două câte două diferite, având acelas, i modul ρ. Arătat, i că:
1 1 1 1
+ + ≥ 2.
|z1 − z2 | · |z1 − z3 | |z2 − z1 | · |z2 − z3 | |z3 − z1 | · |z3 − z2 | ρ

6
Clasa a XI-a

Testul nr. 1

1. Fiind datei două drepte concurente d1 s, i d2 , determinat, i analitic măsura unghiului lor
π
α ∈ 0, astfel încât pentru un punct A arbitrar din plan să avem A = A4 , unde A1
2
este simetricul lui A fat, ă de d1 , A2 este simetricul lui A1 fat, ă de d2 , A3 este simetricul lui
A2 fat, ă de d1 , iar A4 este simetricul lui A3 fat, ă de d2 .
n
X k2 − 2
2. Fie s, irul (an )n≥2 , an = . Să se calculeze lim an .
k=2
k! n→∞

3. Fie A, B ∈ M2 (R) s, i m, n ∈ N∗ . Să se arate că


det[(AB)n − (BA)n ] · det[(AB)m − (BA)m ] ≥ 0.

4. Fără a calcula valoarea determinantului, să se arate că



1 1 3 1

1 2 3 5
D =
3 0 5 5
0 a −11a a18 + 9a
se divide cu 26, pentru orice a ∈ Z.

Testul nr. 2

1. Fie f : R → R o funct, ie mărginită într-o vecinătate a lui zero, astfel încât să existe a, b,
c ∈ R, a > 0, b > 1 cu proprietatea că
f (ax) = bf (x) + c, (∀) x ∈ R.
Să se arate că f este continuă în zero dacă s, i numai dacă c = 0.
2. Fie a, b, c ∈ R, E(a, b, c) = (a − b)2 (b − c)2 (c − a)2 s, i Sk = ak + bk + ck , k = 0, 4. Să se
exprime E(a, b, c) în funct, ie de Sk .
X ϕU (n) + ϕV (n) − 2ϕU ∩V (n)
3. Fie X = P(N) s, i d : X × X → R, d(U, V ) = , unde
n≥1
2
(
1, dacă n ∈ U
ϕU (n) =
0, dacă n ∈ / U.
a) Dacă Uk = {k + 1, k + 2, . . .}, k ∈ N∗ , să se arate că există un unic U ∈ X astfel
încât lim d(Uk , U) = 0.
k→∞
b) Dacă Uk = {1 + rk }, unde rk este restul împărt, irii lui k la 2, atunci pentru orice
1
U ∈ X, există k ∈ N cu d(Uk , U) > .
k
c) Dacă f : X → X, f (X) = X + 1, să se calculeze d(f (X), f (A)) în funct, ie de
d(X, Y ) s, i să se arate că există X0 ∈ X unic determinat astfel încât f (X0 ) = X0
(n − 1 ∈ X ⇐⇒ n ∈ X + 1).

7
Clasa a XII-a

Testul nr. 1

Z π
2
1. Se consideră s, irul (an )n≥0 , an = cos2n x dx.
0

a) Să se studieze natura s, irului (an )n≥0 .


b) Să se determine an , n ∈ N.

2. Fie I ⊂ R un interval. Există funct, ii f : I → R care admit primitive pe I, astfel încât

(f ◦ f )(x) = −x, (∀) x ∈ I?

3. Fie G un grup finit, de ordin impar, cu cel put, in trei elemente. Dacă a ∈ G,X
notăm prin
n(a) numărul de scrieri ale lui a ca produs uv, cu u, v ∈ G. Să se arate că n(a) este
a∈G
a6=1
un pătrat perfect.

4. Fie A un inel cu 1 6= 0. Dacă a, b ∈ A, atunci următoarele afirmat, ii sunt echivalente:

a) aba = a s, i ba2 b = 1;
b) ab = ba = 1;
c) există un unic b ∈ A astfel încât aba = a.

Testul nr. 2

1. Fie f : [−1, 1] → R o funct, ie derivabilă s, i n ∈ N. Să se arate că există c ∈ [−1, 1] astfel


încât Z 1
2
x2n+1 f (x) dx = f ′ (c).
−1 2n + 3

2. Fie a, b ∈ R∗+ s, i f : [0, a] → [0, b] bijectivă s, i crescătoare. Să se demonstreze că:


a b
1 1
Z Z
2
f (x) dx + (f −1 (x))2 dx ≤ ab.
b 0 a 0

3. Fie f : (Z4 , +) → (Z2 , +) un morfism diferit de morfismul nul, g : (Z4 , +) → (Z4 , +) un


automorfism de grupuri diferit de automorfismul identic, grupul G = {(x, y) ∈ Z4 × Z4 |
f (x) = f (y)} cu adunarea definită pe componente, iar p1 , p2 : G → Z4 definite prin
p1 (x, y) = x s, i p2 (x, y) = y, (∀) x, y ∈ G.
Să se arate că există un singur morfism de grup h : Z4 → G astfel încât p1 h = 1Z4 , p2 h = g
s, i să se indice tabelul de valori ale acestui morfism.