ÎN ACEST NUMĂR:

3. Cuvânt înainte de Cristian TILIHOI Cuvânt înainte

de Cristian Tilihoi
4. Mesajul Directorului Centrului Chinologic “Dr. Aurel
Greblea” de Crişan-Mucenic Lăzureanu Ideea de a crea o revistă
5. Prezentare: Centrul Chinologic “Dr. Aurel Greblea” Sibiu destinată dresorilor şi conductorilor de
de Cristian TILIHOI câini de serviciu a apărut cu mulţi,
8. Întrebări şi răspunsuri de Viorel POROŞANU şi Florin BÎRSAN mulţi ani în urmă. De-abia acum,
datorită omniprezentului internet, această idee a prins
10. Rase sub lupă: Ciobănesc German de dr. ing. Sergiu-Călin TĂTĂRUCĂ
contur şi s-a materializat în acest număr al primei
13. Reportaj: Misiune - Minerva 2010, Spania de Vasile PĂUNESCU reviste destinate, în special, poliţiştilor care au câine de
15. Câini în Cartea Recordurilor serviciu în dotare şi, în general, tuturor iubitorilor de
câini.
16. Istoricul câinelui polițist de Marius HADĂR
Această meserie atât de frumoasă şi-ar merita
18. Prezentare: Asociaţia Română de Câini de Salvare de Oana CIORA un loc de frunte într-o eventuală ierarhizare a celor mai
21. Dresaj: Metoda stimulativă de Vasile PĂUNESCU atractive profesii. Prin muncă, pasiune şi efort, alături
23. Eveniment: de partenerul necuvântător, se pot obţine rezultate şi
satisfacţii deosebite. Niciodată apreciată la adevărata ei
- Campionatul Naţional de dresaj al câinilor poliţişti valoare, munca dresorului poate fi cheia rezolvării unor
de Alexandra Scăunaş
multitudini de activitaţi specifice muncii de poliţie –
- Frontex - cooperare europeană de Viorel POROŞANU începând cu prelucrarea urmei de miros la faţa locului,
- Demonstraţie de dresaj la Cluj de Cristian TILIHOI de către binecunoscuţii ciobăneşti germani, şi con-
- Cooperare: Centrul Chinologic - I.P.J. Sibiu de Cristian TILIHOI tinuând cu semnalarea persoanelor transfuge ascunse în
vehicule; lupta împotriva flagelului drogurilor este dusă
26. Pagina medicală de Alin PASCU şi de labradori, iar impunătorii rottweileri îşi au un loc
27. Pagina de umor bine definit în cadrul detaşamentelor de intervenţie. De
asemenea, nu trebuie uitaţi nici câinii de patrulare ce
aduc, alături de conductorii lor, liniştea pe străzile noas-
CONSILIUL ŞTIINŢIFIC tre. Lista posibilelor utilizări ale câinelui de serviciu ar
Preşedinte: fi mult mai lungă, iar această revistă îşi doreşte să
prof. univ. dr. Gheorghe POPA Institutul de Studii pentru Ordine Publică popularizeze beneficiile pe care le poate aduce acest
Vicepreşedinţi: partener de nădejde şi să promoveze utilizarea câinelui
Crişan-Mucenic LĂZUREANU Centrul Chinologic Sibiu în munca de poliţie.
dr. ing. Sergiu-Călin TĂTĂRUCĂ Centrul Chinologic Sibiu Capacitatea de lucru proverbială, loialitatea faţă
de stăpân, perseverenţa, dăruirea în muncă, sunt doar
Membri:
câteva din atributele care caracterizează câinele de ser-
dr. Dominique GRANDJEAN Ecole Nationale Veterinaire d’Alfort, Franţa & viciu. Deşi este cunoscut faptul că un câine bine antre-
Brigade de Sapeurs Pompiers de Paris, Franţa
nat este una dintre cele mai eficiente, mai sigure şi mai
prof. univ. dr. Ioan BUD Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
ieftine unelte aflate la îndemâna poliţistului, acest lucru
Veterinară din Cluj-Napoca
nu este promovat. Am cunoscut o mulţime de oameni
prof. univ. dr. Alin BÎRŢOIU Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
care recunoşteau calităţile de necontestat ale câinelui şi
Veterinară din Bucureşti
care-şi exprimau nedumerirea vis-a-vis de folosirea „în
Cristian ŞTEFĂNESCU Asociaţia Chinologică Română
umbră” a câinilor de serviciu. În ţările occidentale
Radu EREMIA Direcţia Medicală a Ministerului Administraţiei şi Internelor
câinele de serviciu face parte din peisajul cotidian, iar
Octavian ACELENESCU Centrul Chinologic Sibiu
munca poliţistului care are câine în dotare este foarte
Marin-Viorel POROŞANU Centrul Chinologic Sibiu
apreciată. Stă în puterea noastră să corectăm acest lucru.
Fondator: Împreună cu cititorii acestei reviste, dorim să
Cristian TILIHOI Centrul Chinologic Sibiu evidenţiem toate aceste calităţi de necontestat şi să le
aducem la cunoştinţa publicului larg, prin
COLECTIVUL DE REDACȚIE profesionalism şi dăruire. Această revistă se doreşte a fi
Redactori: Daniel CĂPRIŢĂ locul de întâlnire al tuturor poliţiştilor dresori, un loc în
Vasile PĂUNESCU
care să se discute, dezbată şi analizeze problemele
Alin PASCU specifice acestei meserii.
Marius HADĂR Dorim să fim în permanent contact cu cititorii
Florentina PAVEL noştri, să avem reacţii din partea lor, să găsim împreună
Mihai-Dacian BÎRCĂ răspunsuri la întrebări şi probleme ce ţin de folosirea
Alexandra SCĂUNAŞ câinelui de serviciu. Doar împreună putem duce mai
Redactor șef: Cristian TILIHOI departe această idee, prin colaborare şi ajutor reciproc.
Haideţi sa redăm strălucirea de odinioară a
Responsabilitatea pentru respectarea copyright-ului aparţine integral autorilor articolelor.
Toate drepturile privind reproducerea materialelor care vor fi publicate în revista “Câinele Polițist” sunt cedate de către autori editorului. acestei meserii!
Toate materialele (incluzând fără limitări articole, texte, imagini, bannere, logo-uri, design, etc) conținute în această revistă sunt protejate
de legile copyright-ului și ale dreptului de autor.
Ele nu pot fi reproduse, copiate, distribuite, vândute, transmise sau publicate făra acordul scris al editorului.
Să fie într-un ceas bun!

3
 Mesajul Directorului Centrului Chinologic
“Dr. Aurel Greblea” Sibiu
Activitatea publicistică a fost întodeauna
aproape de domeniile performante, susţinând
progresul prin posibilitatea pe care a oferit-o ex-
ponenţilor dintr-o anumită zonă de a-şi exprima
experienţa pozitivă şi de a disemina informaţiile
în rândurile celor interesaţi.
Fără îndoială, explozia informaţională con-
ferită de internet reprezintă un canal important de
comunicare şi informare, însă, nu suplineşte nici
pe departe rolul activ al unei publicaţii profesion-
ale ca aceasta pe care o inaugurăm acum.
Ideea de a creiona o publicaţie de speciali-
tate survine pe fondul unor progrese instituţion-
ale compatibile vremurilor pe care le trăim şi se
circumscrie tradiţiei de mai bine de şase decenii
în care Centrul Chinologic Sibiu a gestionat în-
treaga problematica privind producerea, dresajul
şi folosirea câinilor de serviciul în folosul public.
Au existat înainte de toate, oameni care au iubit câinii; oameni care au luptat alături de câini; oameni care
au plans după câini sau la suferinţele câinilor şi oameni care au murit cu câinele în lesă. Au existat câini care au
luptat şi au apărat oamenii; au existat câini care au murit apărând oamenii sau valorile lor şi care au urlat păzind
de batjocură stăpânul răpus de gloanţe.
Câinii simt oamenii; oamenii care simt câinii….sunt înăscuţi, sunt aparte şi sunt puţini. Aceştia împrumută
din crezământul, dăruinţa şi loialitatea lor. Aceştia sunt oamenii pe care dorim să-i lăsăm să vorbească, să spună
din comunicarea lor verbală, din mimică, gestică sau limbajul corpului, să împărtăşească modul prin care putem
să ne apropiem şi să comunicăm cu aceste fiinţe docile şi supuse, asfel încât să le punem în slujba omului, în
general.
Acesta este unul dintre sectoarele în care tehnologia nu a reuşit să devanseze calităţile hărăzite de mama-
natură, iar prin eforturi şi cheltuieli mici pot fi obţinute rezultate notabile. Toate acestea însă, pot fi obţinute cu
multă dăruire, preocupare, dragoste şi ştiinţă.
Doresc revistei, prin colectivul de redacţie, sub lupa exigenţei prestigiosului consiliu ştiinţific să abordeze
problematici ale tradiţiei, evoluţiei dar şi ale progreselor instituţionale de moment. De asemenea, cred că este
importantă abordarea profesionistă a tematicilor în legătură cu standardele ocupaţionale şi operaţionale sau a
problematicilor de cercetare ştiinţifică în legătură cu anumite temperamente ale câinilor sau rase pretabile pen-
tru dresaj.
Activitatea internă şi internaţională poate fi împărtăşită, împreună cu elementele de noutate din acest
domeniu. Pot fi abordate propuneri, opinii de progres, sau perspectivele activităţii de producere creştere, dresaj,
utilizare a câinilor poliţişti, cât şi probleme de patologie medicală, profilaxie, hrănire, adăpostire sau harnaşare.
Revista are un caracter profesional, ştiinţific, bazat pe experienţe pozitive, unde pot fi abordate probleme
de larg interes se adresează atât personalului care utilizează câini poliţişti, beneficiarilor acestor servicii, cât si
iubitorilor de câini din toate sferele societăţii.
Ne aflăm la început de drum şi doresc colectivului de iniţiativă putere de a continua nenumărate apariţii şi
sper ca în viitorul apropiat revista să capete recunoaşterile ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

4
 CENTRUL CHINOLOGIC
“Dr. AUREL GREBLEA” SIBIU
de Cristian Tilihoi

Situat în partea centrală a României, în

interiorul vastului arc al Carpaţilor Meridionali,
aflat la intersecţia unor istorice teritorii româneşti,
Sibiul este “inima” ţării, un “pod” între valorile
spirituale şi materiale, un leagăn al străvechii culturi şi civilizaţii
autohtone, o simbioză prolifică a creaţiilor culturale ale poporului
nostru, dar şi ale altor naţionalităţi , alături de care am convieţuit pe
acest tărâm.
Fondat în 1950, Centrul Chinologic este situat în Sibiu, în
Parcul Dumbrava, întins pe o suprafaţă de peste 13 hectare; principala
activitate constă în producerea şi creşterea câinilor poliţişti destinaţi
utilizării de către sistemul naţional de apărare.
De asemenea, centrul răspunde de organizarea şi
supravegherea activităţilor referitoare la utilizarea câinilor de serviciu Toate aceste activităţi menţin Centrul într-un continuu proces
aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, Inspectoratului de dezvoltare. Centrul este partener în două proiecte europene foarte
General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei importante, finanţate de Comisia Europeană: ECYNO 2009, iniţiat de
Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Jandarmeria Naţională din Franţa, şi proiectul FRONTEX, destinat
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. În funcţie de implementării de standarde comune de folosire a câinilor de serviciu în
nevoile acestor structuri, câinii produşi de Centrul Chinologic pot fi Europa – proiectul comun al poliţiilor de frontieră europene. Pe
dresaţi pentru diferite specializări, precum: patrulare, intervenţie, teritoriul celor 41 de judeţe ale României sunt repartizaţi mai mult de
detectare explozivi, detectare stupefiante, detectare tutun, descoperirea 1200 de conductori, cu câini de serviciu, aparţinând structurilor
de cadavre umane îngropate, detectare persoane surprinse sub sistemului de siguranţă naţională şi ordine publică.
dărâmături, detectare persoane surprinse de avalanşe sau identificare
(continuare in pag. 6)
odorologică.
Pentru prima dată în istoria sa de peste 60 de ani, Centrul Chinologic “Dr. Aurel Greblea” a fost prezentat în paginile
unei reviste de specialitate din străinatate. Astfel, în numărul din Septembrie/Octombrie 2010 al prestigioasei reviste
americane ”K-9 Magazine”, prin amabilitatea editorului-șef Jeff Mayer, acest articol a fost publicat integral.

De la stânga la dreapta: Ag. șef Petru Iuga (cu Ben); Ag. șef Claudiu Sfetcu (cu Lucky);
Ag. șef Tiberiu Bota (cu căței din crescătoria Centrului) și Ag. șef Ciprian Lunca (cu Axy)

5
(continuare din pag. 5)
La centrul Chinologic Sibiu lucrează ca instructori /
profesori 28 de poliţişti, specializaţi în diferite domenii. Scopul lor
este de a furniza cele mai bune cunoştinţe de specialitate
lucrătorilor din sistemul naţional de ordine şi siguranţă publică,
selectaţi să devină dresori; aceştia sunt aleşi pe bază de voluntariat,
fiind iubitori de animale şi cu adevărat doritori să lucreze cu câini
de serviciu.
Exerciţiu demonstrativ al plutonului de intervenţie rapidă
Pe parcursul unui an, peste 300 de dresori absolvă cursuri
ale Centrului, pe diferite specialităţi, cele mai frecvente cereri ven-
ind din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Aceste cur-
suri pot dura de la 2 săptămâni până la 4 luni, în funcţie de spe-
cializare. În general, sunt 5 categorii de pregătire oferită de Centru
pe perioada acestor cursuri: dresaj general (3 %); dresaj practic (81
%); pregătire de specialitate (6 %); trageri cu armamentul (1 %) şi
pregătire fizică (9 %). Procesul educaţional şi de antrenament este
condus de ofiţeri şi de agenţi de poliţie.
Rasele care se folosesc la Cen-
trul Chinologic Sibiu sunt: Ciobănesc
German, Ciobănesc Belgian, Labrador
Retriever şi Rottweiller.
Viaţa câinelui poliţist începe în
maternitatea Centrului, unde aproxima-
tiv 150 de câini sunt produşi anual.
Începând de la 2 luni, printr-o muncă
necontenită, căţeii sunt selectaţi pentru
diferite categorii de serviciu, în funcţie
de aptitudinile lor.
În România, procesul de dresaj constă, în principal,în ur-
mătoarele etape:
1. Curs de iniţiere. Presupune preluarea unui căţel, învăţarea
primelor noţiuni de dresaj, primele exerciţii de predresaj cu câinele.
Câinii provin în general din maternitatea Centrului, dar pot de ase-
menea să fie achiziţionaţi sau donaţi.
2. Predresajul, efectuat la unităţile din teritoriu: continuarea exer-
ciţiilor de predresaj începute la cursul de iniţiere se face la unitatea
de care aparţine conductorul, sub supravegherea unui conductor cu
experienţaă. În cadrul acestui predresaj, câinele este învaţat să
6
caute, să aporteze obiecte, să nu fie deranjat de stimuli puternici şi
începe să înveţe primele exerciţii de disciplinizare.
3. Specializarea cuplurilor chinotehnice la Centrul Chinologic Si-
biu: după ce a ajuns la vârsta de 1 an, cuplul chinologic revine la
Sibiu pentru a lua parte la un
curs de specializare. Pentru a
putea fi acceptat în curs,
câinele trebuie să treacă anu-
mite teste şi norme, specifice
cursului care urmează a fi
efectuat.
Aptitudinile sunt
evaluate, precum şi disciplina
câinelui (modalitatea de
răspuns la comenzi, modul de
lucru, postura câinelui) pasi-
unea de căutare şi de aport (priza câinelui pe un obiect aflat în mâna
conductorului, rapiditatea mişcărilor în urmărirea aportului, pasi-
unea cu care îl caută şi îl aduce înapoi) comportamentul şi tempera-
mentul câinelui, nivelul de socializare (promptitudinea reacţiei
câinelui la chemarea conductorului), reacţia la stimuli puternici
(reacţia câinelui–agresivitate, curaj, indiferenţă–faţă de sunete, miş-
cări ale persoanelor aflate în preajma câinelui).
După trecerea a 4 săptămâni de antrenament, o nouă
evaluare se face cu scopul de a stabili nivelul de performanţă în
conformitate cu planul de învaţământ şi cu obiectivele operaţionale
cerute. Dacă cuplul chinotehnic nu atinge nivelul dorit, este elimi-
nat din curs.
La sfârşitul cursului, cuplurile vor trece printr-o examinare
(2-4 zile) care constă în testări specifice de specialitate, precum şi
de disciplinizare.
În funcţie de rezultatele obţinute, câinelui i se acordă o
categorie de performanţă, ce poate (sau nu poate) fi reconfirmată în
cursurile de certificare viitoare.
4. Antrenamentul la unităţile din care provine conductorul: acesta
îşi antrenează şi foloseşte câinele în serviciu la unitatea de care
aparţine.
5. Atestarea periodică a performanţelor câinilor: după absolvirea
cursului, câinii revin în Centru, annual, pentru obţinerea certificării.
categoriei de serviciu obţinute.
(continuare in pag. 7)
(continuare din pag. 6) Deşi instructorii centrului îşi folosesc câinii din do-
tare în special ca material didactic în cadrul cursurilor la care
De-a lungul celor 60 de ani de istorie ai Centrului,
sunt repartizați, de fiecare dată când sunt solicitaţi și este ne-
instructorii de dresaj au participat la numeroase competiţii
voie de experti calificați într-o anumită specializare, participă
naţionale si internaţionale, organizate de diferite asociaţii
si la misiuni în teritoriu.
sportive sau de structuri ale forţelor de poliţie.
Un astfel de caz s-a întâmplat cu câteva luni în
urmă…
La 1 Decembrie 2009, un infractor condamnat pentru
viol a evadat din arestul poliţiei Bistriţa. Pentru capturarea
fugarului, mai mult de 500 de poliţişti au fost implicaţi în
căutările din munţii judeţului.
Timp de 3 săp-
tamâni, fugarul a reuşit să
rămână ascuns, ajutat prob-
abil de rude. La solicitarea
poliţiei Bistriţa, 2 cupluri
chinotehnice din cadrul
Centrului Chinologic Sibiu
au fost trimise să participe
la căutari în zonă; după
două zile de căutări asidue
în pădurile din apropiere,
căţeluşa Nina, dresată de
Aurelian Vlad a localizat
infractorul şi a ajutat la
imobilizarea şi conducerea
acestuia în arest.
Aurelian Vlad si Nina
Ca o dovadă a profesionalismului şi competenţei lor,
Pentru realizarea sa şi a câinelui din dotare, instructorul nos-
întotdeauna au obţinut rezultate foarte bune.
tru a fost propus pentru titlul de “Poliţistul anului”.

7

ÎNTREBĂRI
ŞI
RĂSPUNSURI
Începând cu acest număr,
vom lansa o rubrică, credem noi, foarte importantă. Cu
ajutorul ei, vom putea fi în permanenţă în contact cu citi-
torii, deoarece specialiştii noştri vor putea da răspunsuri
întrebărilor voastre, vor încerca să găsească soluţii la
problemele cu care vă puteţi confrunta în munca de zi cu
zi cu câinele.
De aceea, toate întrebările voastre legate de
creşterea, dresajul şi întreţinerea câinelui îşi vor afla un
răspuns; întrebările cele mai interesante, mai importante,
comune sau de interes general, se vor regăsi în aceste
pagini.
Nu ezitaţi să trimiteţi întrebările voastre pe adresa redac-
ţiei - cu siguranţă vor primi un răspuns!
D. M. - agent de poliţie ( Brașov)
De curând mi-a fost dat în dotare un câine de
serviciu, preluat de la alt coleg, care s-a transferat în
cadrul unui alt compartiment. Problema este că, deşi
îmi plac câinii, nu am mai avut niciodată unul şi nu
ştiu cum să-l învăt anumite lucruri.
Câinele este un Ciobănesc German, produs la
Centrul Chinologic Sibiu, în vârstă de 2 ani, dresat.
Cum să-l fac să-mi aducă înapoi obiectul pe
care i-l arunc ? Deşi este ataşat de mine, fuge cu acest
obiect de fiecare dată, se retrage, fără a veni la che-
marea mea.
Stimate coleg,
De la început vreau să menționez faptul că prob-
lema ta nu este un caz singular. Majoritatea conducto-
rilor fără experiență care primesc, din diferite motive, un
câine dresat, se confruntă cu această problemă.
În primul rând, schimbarea conductorului reprez-
intă un moment foarte derutant pentru câine. În fază in-
cipientă, după ce câinele ridică obiectul de aport care i-a
fost aruncat, își caută „din priviri” vechiul conductor,
pentru a-i aduce obiectul respectiv. Acest exercițiu a fost
repetat de foarte multe ori de vechiul conductor, iar
câinele a fost obișnuit să vină la el cu obiectul de aport.
Al doilea aspect, mult mai plauzibil, îl reprezintă o
greșeală de dresaj strecurată în pregătirea câinelui, fie de
către vechiul conductor din neatenție, fie de către tine din
cauza lipsei de experiență. Această greșeală de dresaj
8
este luarea obiectului de aport direct din gura câinelui,
imediat ce acesta ajunge la conductor.
Chiar dacă conductorul este bine intenționat și
vrea să continue exercițiul de aport printr-o nouă arun-
care a obiectului, câinele va interpreta acest gest de
„smulgere” a obiectului din gură drept o deposedare a sa
de obiectul respectiv.
Repetând acest gest nedorit, se va ajunge cu
siguranță la situația nefericită în care te afli. Oricât de
atașat ar fi câinele de tine ca și „șef de haită”, acestuia
nu-i va face niciodată plăcere să renunțe cu atâta
ușurință la „prada” sa.
Există mai multe
posibilități de remediere a
acestui neajuns, în funcție
de tipul de activitate ner-
voasă superioară a fiecă-
rui câine. Prima variantă
ar fi ademenirea câinelui cu recompensa de hrană ime-
diat ce acesta ridică obiectul de aport.
O altă posibilitate, valabilă pentru câinii cu un
instinct de vânătoare accentuat, este ademenirea câinelui
la conductor prin agitarea unui alt obiect de aport. În am-
bele cazuri, cel mai important lucru este să nu i se ia
câinelui obiectul din gură.
Dacă în primul caz, câinele lasă obiectul pentru a
putea primi recompensa de hrană, în al doilea caz, acesta
va elibera obiectul de aport pentru a
porni într-o nouă „vânătoare”.
Succes!
Viorel Poroşanu,
profesor la Catedra de Dresaj
I. V. - pasionat de dresaj canin (Cluj)
Am un căţel de Ciobănesc Malinois de 6 luni. Am
început să-l învăţ câteva exerciţii de dresaj, printre
care poziţiile aşezat şi culcat. Marea problemă pe care
o întâmpin este ca la învăţarea câinelui să rămână în
poziţia comandată acesta niciodată nu are răbdare, şi
cum mă îndepărtez un pas, pleacă în fugă, fie spre
mine, fie spre alte persoane care îmi sunt în preajmă.
Cum pot rezolva această problemă ?

poate începe dresajul propriu-zis, făcând atent căţelul

Florin Bîrsan, profesor - Catedra de Dresaj
Este important de ştiut că, la vârsta
căţelului dumneavoastră, acesta îşi
formează personalitatea şi îşi caută, încă,
locul în ierarhia haitei / familiei în care
vieţuieşte.
Orice şedinţă de predresaj presupune o organizare
prealabilă, care să respecte o serie de reguli:
1) Locul unde se va desfăşura dresajul trebuie pregătit în
prealabil.
- şedinţa de dresaj se va desfăşura într-un spaţiu familiar
câinelui din punct de vedere olfactiv - fără mirosuri noi ori
foarte puternice;
- locul respectiv nu trebuie să fie cel în care căţelul se
joacă de obicei sau s-a speriat din cauza unui fenomen ori
acţiuni anume; dacă exerciţiile se desfăşoară în astfel de
arii, căţelul va ignora stimulii folosiţi în dresaj şi va încerca
să se joace, respectiv, se va retrage într- un colţ şi va fi
neliniştit şi timorat;
- locul ales pentru lucru va fi unul liniştit, fără excitanţi
puternici (zgomote, persoane, etc.), excitanţi ce pot distrage
căţelul.
2) Căţelul trebuie să fie sănătos, să se afle în dispoziţie de
lucru, să aibă o stare fiziologică normală.
3) Dresajul se va efectua înainte de masa căţelului, pentru
ca acesta să fie interesat de hrana ce i se oferă ca stimulent
sau recompensă după executarea corecta a unui exerciţiu.
4) Dresorul (stăpânul) trebuie să fie relaxat. Acesta trebuie
să rezolve cu calm problemele, inevitabile, ce apar în timpul
educaţiei căţelului, altfel, pierderea cumpătului va fi uşor
percepută de „elev”, care va adopta o atitudine umilă,
posomorâtă (câinele are capacitatea de a-şi asocia trăirile
stărilor de spirit ale oamenilor: se bucură atunci când
aceştia sunt voioşi, sunt abătuţi când ei sunt trişti, se inhibă
când sunt nervoşi, etc.).
5) În comunicarea cu câinele său, stăpânul trebuie să
pronunţe comenzile ori cuvintele de încurajare pe tonalităţi
diferite; cele cu tonalitate înaltă vor fi folosite pentru a
lăuda căţelul sau a-l încuraja, cele cu tonalitate joasă vor fi
folosite în special pentru interzicerea unui anumit
comportament sau reacţii.
Respectând condiţiile expuse anterior, dresorul
pentru prima mişcare. După ce dă comanda specifică pentru
efectuarea exerciţiului de rămânere în poziţie, stăpânul va
sta lângă căţel până când este sigur că acesta a înţeles ce
trebuie să facă. Căţelul va fi menţinut în poziţia corect
executată un timp de câteva secunde, după care este
recompensat cu alimentul preferat.
Pe timpul executării exerciţiului, el trebuie să fie
relaxat, liniştit, atent la stăpân. Căţelul nu va fi recompensat
sub nicio forma (nici măcar verbal) atunci când nu execută
corect comanda; el va fi readus în locul iniţial şi va primi
din nou aceeaşi comandă.
Pentru a rămâne în poziţia cerută, căţelul va avea
prinsă de zgardă o lesă lungă, care va fi legată, întins, de un
obiect fix. Aflându-se lângă căţel, stăpânul dă comanda
iniţială pentru aşteptare. Se repetă comanda în timp ce
stăpânul face un pas înainte. La tendinţa căţelului de a se
ridica şi a-l urma, dresorul repetă comanda pe un ton mai
autoritar şi, la nevoie, repune căţelul în poziţia iniţială.
Recomand ca poziţia iniţială să fie ,,culcat”, datorita
faptului că exemplarul canin pleacă mai greu din această
poziţie. Exerciţiul va evolua mărind, progresiv, distanţa la
care se deplasează stăpânul faţă de câine. Rolul lesei este de
a convinge căţelul că nu poate pleca din locul în care
trebuie să rămână după ce a primit comanda.
În speranţa că toate cele de mai sus vă sunt utile, vă
doresc succes.

9
 Totuşi, un Ciobănesc german de origine bună este un însoţitor de
primă clasă: calm, inteligent, demn de încredere, ascultător.

Calităţi: Întruneşte toate calităţile necesare unui câine de

serviciu, utilitar, sau de companie. Fidel, ataşat de stăpân, combativ,
uşor de dresat, se adaptează uşor oricăror excitanţi din mediu.
Echilibrat psihic, caracterizat printr-o mobilitate crescută, este
pretabil oricărei specializări în dresaj, de la atac-apărare la cea de
detectare stupefiante, explozivi, persoane surprinse sub dărâmături,
avalanşe, urmărire suspecţi, infractori, căutare cadavre, însoţire
Ciobănesc german persoane handicapate. Este un câine foarte bun pentru toate
categoriile de serviciu.
de dr. ing. Sergiu-Călin Tătărucă Loc în ierarhia Coren: 3
Ţară de origine: Germania. Pretabilitate:
Vechime: Secolul XIX.
Denumire originală: Deutscher
Schäferhund.
Prima utilizare: Câine pentru
paza turmelor de oi şi cirezilor
de vite.
Utilitate actuală: Câine de
companie, ciobănesc, utilitar, de
serviciu (pentru toate
specialităţile).
Perioadă medie de viaţă: Standard: F.C.I. nr. 166/23.03.1991, grupa 1, secţiunea 1, câini
12-13 ani. ciobăneşti :

Istoric: Câinele cel mai răspândit din lume, a apărut în forma sa
actuală la sfârşitul secolului trecut. Folosind varietăţi de ciobănesc cu
păr lung, cu păr scurt şi păr aspru, originari din Würtemberg,
Thuringe şi Bavaria, Max von Stephanitz şi alţi crescători
profesionişti au obţinut această rasă elegantă, docilă şi aspectuoasă.
Până în 1915, varietăţile cu păr lung şi păr aspru au fost admise în
expoziţii. Astăzi, majoritatea ţărilor nu o acceptă decât pe cea cu păr
scurt.
La începutul Primului Război Mondial, ciobănescul german era
deja popular în toată Germania. De atunci, rasa s-a dezvoltat
continuu, ajungând astăzi să fie folosită pentru majoritatea
categoriilor de serviciu. Acest fapt a contribuit mult la consolidarea
prestigiului său.
Aspect: Câine cu talia puţin peste medie, de format uşor alungit,
viguros şi bine îmbrăcat cu muşchi, cu osatură uscată si structură
solidă. Dimorfism sexual foarte bine marcat.
Dimensiuni importante: Înălţimea la greabăn se măsoară având
părul aplatizat la nivelul structurii osoase, pe verticala tangentă la cot.
Înălţimea ideală este 62,5 cm pentru masculi şi 57,5 cm pentru
femele. Este tolerată o abatere de ±2,5 cm. Valoarea, atât pentru
frumuseţe cât şi pentru muncă, se reduce dacă talia depăşeşte limita
maximă sau nu atinge limita minimă. Lungimea corpului trebuie să
depăşească înălţimea la greabăn, corespunzând unei proporţii de
110% până la 117%. Exemplarele scurte, îndesate sau înalte pe
picioare sunt de nedorit.
Comportament si caracter: Nervii de oţel, atenţia, francheţea,
obedienţa, vigilenţa, mobilitatea, fidelitatea incoruptibilă, curajul şi
combativitatea sunt atributele dominante ale unui adevărat Ciobănesc
german. Aceste calităţi fac din el un excelent câine de prelucrare a
urmelor de miros, dar şi de intervenţie, pază şi apărare.
Fineţea mirosului, cât şi structura de trăpaş, îi permit să
prelucreze urma cu nasul jos, fără să obosească şi fac din el un câine
adaptat la toate tipurile de muncă, inclusiv cea de căutare-cercetare.

(continuare in pag. 11)

Din păcate, selecţii mai puţin riguroase au favorizat apariţia unor

probleme de sănătate (displazii, sensibilitate la infecţii, etc.) şi
comportament (anumite exemplare se pot manifesta necontrolat,
agresiv, altele, dimpotrivă, timid, în contact cu oamenii sau alte
animale).

10
 (continuare din pag. 10) greabăn), dar nu prea lat; partea
Cap: De formă tronconică, proporţional cu dimensiunile corpului sa inferioară este bine dezvoltată.
(lungimea lui trebuie să fie aproximativ 40% din înălţimea la Coastele, bine formate, lungi,
greabăn), nu trebuie să fie prea masiv, prea uşor sau prea alungit. Este nici plate dar nici prea arcuite, se
uscat, de lăţime moderată între urechi, bine definit în ansamblul său. racordează la stern, în dreptul
Poate fi ceva mai mare la masculi şi puţin mai mică la femele. coatelor. Când câinele aleargă, un
Frunte-din faţă şi din profil, este uşor bombată, cu silon median uşor torace bine conformat lasă toată
sau chiar deloc marcat. Obrajii sunt uşor rotunjiţi, fără a fi libertatea de mişcare coatelor. Un
proeminenţi. Craniul măsoară aproximativ jumătate din lungimea torace prea rotund va jena
capului. Văzut de sus, lăţimea lui se diminuează progresiv, de la mişcarea şi va determina coatele
urechi spre trufă, cu stopul puţin pronunţat, pe măsură ce se apropie să se întoarcă spre exterior. O
de botul lung şi net în formă de trunchi de con alungit. Lăţimea cutie toracică prea plată întoarce
capului trebuie să fie aproape egală cu lungimea; ea poate fi ceva mai coatele către torace.
mare la masculi şi un pic mai mică la femele. Abdomen - moderat ridicat.
Maxilare-bine dezvoltate. Coada: Acoperită cu păr
Bot robust, buze bine întinse, stufos, ea coboară până la
uscate şi bine închise. Linia articulaţia jaretului şi nu trebuie
superioară a botului, să depăşească mijlocul metatarsului. Câteodată, ea se termină în
rectilinie, este, practic, în croşet lateral, ceea ce nu este de dorit. Când câinele este în repaus,
prelungirea liniei frunţii. coada este purtată în jos şi descrie o curbă lejeră; în atenţie sau în
Trufă - neagră. mişcare, ea se ridică, dar nu trebuie să depăşească orizontala. Nu
trebuie să fie ţinută în sus şi nici să se ruleze deasupra spatelui. Nu se
Dantură-sănătoasă, robustă şi admit exemplare cu cozi corectate artificial.
completă (42 de dinţi, 20 pe
Membre anterioare: Privite din orice direcţie, sunt drepte, iar
maxilarul superior, 22 pe
privite din faţă sunt perfect paralele.
mandibulă), cu muşcătură în
foarfecă. Prognatismul, Omoplaţi - lungi, înclinaţi la 45°, bine lipiţi de corp.
precum şi spaţiile mari între
Humerus - formează cu omoplatul un unghi de aproximativ 90°,
dinţi sunt considerate
maximum 110°. El trebuie să fie robust şi bine muscularizat.
defecte.
De asemenea, constituie defecte o arcadă a incisivilor Antebraţ - drept, din faţă cât şi din profil. Oasele humerusului şi ale
dreaptă şi muşcătura în cleşte. Maxilarele trebuie să fie robuste şi bine antebraţului sunt, în secţiune, mai mult ovale decât rotunde.
dezvoltate, de aşa manieră încât dinţii să poată fi bine înrădăcinaţi în Omoplatul şi braţul au aceeaşi lungime şi sunt prinse de trunchi prin
gingii. intermediul unei musculaturi puternice.
Ochi-de mărime medie, migdalaţi, puţin oblici şi neproeminenţi. Coate - nu sunt nici prea depărtate, dar nici lipite de corp şi sunt
Expresia lor este inteligentă, plină de viaţă şi de siguranţă. Culoarea poziţionate, pe verticală, ceva mai sus de nivelul sternului (distanţa de
trebuie să fie asortată cu roba, dar cât mai închisă posibil. Ochii la sol la cot este de aproximativ 55% din înălţimea la greabăn).
deschişi la culoare şi cei triunghiulari sunt de nedorit, deoarece
Metacarp (chişiţa) - ferm şi nu prea drept, fiind înclinat la
schimbă expresia câinelui.
aproximativ 20° faţă de verticală. Lungimea lui reprezintă circa 1/3
Urechi-de dimensiuni medii, cu oaza largă, prinse sus, erecte şi cu din cea a antebraţului.
medianele paralele, au vârf ascuţit şi pavilionul îndreptat spre înainte. (continuare în pag. 12)
Sunt respinse exemplarele cu urechile cupate sau atârnânde. Urechile
convergente se îndepărtează considerabil de cerinţele Standardului.
Până la apariţia danturii definitive (la 6 luni şi chiar şi după aceea)
puii au deseori urechile atârnânde. În mişcare, dar şi în repaus, mulţi
câini îşi rabatează urechile. Acesta nu constituie un defect.
Gât: Robust, cu musculatură bine dezvoltată, fără piele flască (în
­creţituri, salbă, etc.); face cu orizontala un unghi de 45°. Se ridică
atunci când câinele este în atenţie şi coboară la trap.
Corp: Linia superioară - decurge începând cu baza gâtului, peste
greabănul bine format şi continuă cu spatele foarte puţin înclinat faţă
de orizontală, până la crupa uşor lăsată, fără denivelări vizibile.
Spate-tare, puternic şi bine muscularizat. Şoldurile sunt late, puternice
şi musculoase.
Greabăn-trebuie sa fie lung şi destul de înalt, net mai înalt decât linia
spatelui. El se racordează la spate printr-o linie uşor descendentă.
Crupă-lungă, uşor înclinată (în jur de 23° faţă de orizontală) şi trebuie
să continue linia superioară, fără întrerupere marcată. O crupă prea
scurtă, prea înclinată sau dreaptă este de nedorit. Distanţa care separă
greabănul de crupă nu este prea lungă.
Piept-trebuie să fie adânc (reprezentând 45-58% din înălţimea la

11
continuare din pag. 11)
Petele albe pe piept, dar de dimensiuni mici, precum şi
Membre posterioare: Tren posterior - în ansamblu, puternic şi pigmentarea mai slabă a părului de pe feţele interioare ale
bine muscularizat, astfel încât să asigure propulsia optimă. Privite membrelor sunt admise, dar sunt de nedorit. Indiferent de culoarea
din spate, membrele sunt perfect paralele (aplomburi drepte). părului, trufa trebuie să fie neagră.
Coapse - late, cu musculatură puternică. Văzute din profil sunt Sunt considerate cazuri de pigmentaţie insuficientă: absenţa
oblice şi aproape la fel de lungi precum gambele. Unghiul format măştii de culoare neagră sau masca redusă ca suprafaţă, ochii
de coapsă cu gamba este de aproximativ 120°, dar nu important mai galbeni sau de culoare deschisă, marcajele foarte deschise pe piept
mic, pentru a evita o supraangulare a membrului posterior. şi feţele interioare ale membrelor, unghii albicioase, vârful cozii
Metatars - ferm şi robust, perpendicular pe sol şi formează cu roşcat, culoarea generală spălăcită.
gamba un unghi al jaretului bine marcat. Jaretul este ferm şi solid. Cu excepţia exemplarelor complet negre, subpărul are
Labe: Rotunde, scurte, cu degete bine strânse şi arcuite. întotdeauna o uşoară nuanţă de gri-nisipiu. Culoarea definitivă a
Cuzineţi plantari fermi, care nu au suprafaţa crăpată. Unghii scurte, exemplarului nu se poate aprecia decât după prima năpârlire.
puternice, de culoare închisă. Eventualii pinteni se îndepărtează în Culoarea albă nu este
primele zile după naştere. permisă.
Mişcare / Aluri: Ciobănescul german este un trăpaş. Talie/greutate: Masculi:
Membrele sale se mişcă în diagonală (piciorul drept anterior păşeşte înălţime la greabăn 60-65
concomitent cu cel stâng posterior şi invers). Aceasta este raţiunea cm, greutate - 30-40 kg;
pentru care membrele trebuie să aibă anumite proporţii şi unghiuri. Femele: înălţime la
Astfel, fără oscilaţii importante ale liniei spatelui, câinele greabăn 55-60 cm,
trebuie să poată duce (în trap) laba posterioară până la mijlocul greutate - 22-32 kg.
corpului. Testicule: Masculii
Dacă membrele au lungimile corecte şi raportul între lungimea trebuie să aibă două
corpului şi înălţimea la greabăn este, de asemenea, corect, rezultă testicule normal
un pas lung, regulat, razant, obţinut fără efort vizibil, în trap calm şi dezvoltate, evidente şi
regulat, prin întinderea capului către înainte şi uşoara ridicare a complet coborâte în scrot.
cozii, trebuie să rezulte o linie superioară dreaptă şi suplă, care
porneşte de la vârful urechilor, se continuă tangent la ceafă şi la Defecte: Orice deviere de
spate şi ajunge la vârful cozii. la punctele sus
Orice tendinţă de supraangulare a membrelor posterioare menţionate este
diminuează stabilitatea şi rezistenţa, adică eficienţa în lucru. considerată defect, a cărui depunctare ţine cont de importanţa
abaterii.
Roba si culoare: Piele - mobilă, fără a forma însă cute.
Păr-cel de acoperire trebuie să fie des, tare şi culcat pe corp. Defecte grave: Devieri ale caracteristicilor sus menţionate, scăzând
Prezenţa subpărului este obligatorie. Pe cap, inclusiv în interiorul capacitatea de lucru a câinelui.
urechilor, pe partea interioară a membrelor, pe labe şi pe degete, Defecte de urechi: prinse lateral prea jos, urechi căzute, urechi moi.
părul este scurt. Pe gât, părul este puţin mai lung şi mai des, în Defecte majore de pigmentaţie.
special la masculi. Pe partea posterioară a membrelor, până la Constituţie generală slabă.
chişiţă, respectiv jaret, părul este mai lung. Pe partea posterioară a Absenţa dimorfismului sexual.
pulpelor, formează franjuri moderate. Defecte ale danturii: toate devierile de la muşcătura în foarfecă şi de
la formula dentară completă, atâta timp cât nu este vorba despre
defecte de excludere.
Defecte eliminatorii: Orice abatere care diminuează grav
capacitatea de lucru.
Caracter: apatie, dezechilibru nervos, hiperexcitabilitate, lipsă de vi
­talitate, agresivitate.
Monorhidie şi criptorhidie, precum şi masculii cu testicule inegale
sau atrofiate.
Grad important de displazie dovedit.
Malformaţii.
Mutilări ale urechilor sau cozii, urechi atârnânde, coadă scurtată,
urechi cupate.
Lipsuri dentare: un PM3 şi un alt dinte, sau un canin, sau un PM4,
sau un molar, sau în total mai mult de doi dinţi lipsă.
Prognatism superior mai mare de 2 mm; prognatism inferior; muşcă
­tură în cleşte pe întreg spaţiul incisivilor.
Câini care depăşesc limitele de talie prevăzute cu mai mult de 1 cm.
Păr de culoare albă.
Ochi şi unghii de culoare deschisă.
Culoare - şa neagră cu marcaje regulate arămii, maro sau galbe­ Albinism.
ne până la gri deschis; negru monocolor; gri sau galben-roşcat Pâr sârmos, păr lung şi moale, care nu stă culcat pe corp, care
înspicat cu negru, cu marcaje corespunzătoare; gri monocolor sau formează cărare pe spate, smocuri lungi de păr pe urechi şi pe
cu marcaje de foc mai mult sau mai puţin intense. membre, pantaloni voluminoşi şi franjuri lungi, atârnânde, pe
coadă.

12

Reportaj Minerva 2010
- Spania -
de Vasile Paunescu
Dintre dărâmături... în Spania...
Începutul lunii iunie...o zi toridă de vară! Mă aflam „prins”
sub câteva plăci de beton, jucând rolul persoanei captive sub
dărâmături, pentru unul dintre câinii pe care îi aveam în cursul de
Căutare/Salvare Urbană; la un moment dat, îmi sună telefonul
mobil... Era imposibil să răspund într-o astfel de situaţie, deoarece
nu ar fi fost o atitudine potrivită pentru o „victimă” profesionistă,
așa că am închis telefonul, pentru a nu-mi fi „deconspirată”
poziţia. Câinele şi-a îndeplinit rolul exemplar, „salvându-mă” încă
o dată. Când mă bucuram împreună cu partenerul patruped de
reuşita lui, sună din nou telefonul!, Îmi zic: „Trebuie să fie ceva
important!”...pe ecranul mobilului apare numele apelantului- cms.
şef Lăzureanu – „the big boss” - aşa că îmi cer scuze faţă de căţel
şi răspund. O voce grăbită se aude: „Vasile, în cinci minute trebuie
să dau răspunsul, pleci în Spania, îţi spun mai târziu despre ce este
vorba” ...
Despre Athos...
Deşi iniţial ar fi trebuit să devină un „căutător” de droguri,
s-a dovedit că avea reale calităti de „salvator”, asa că, la vârsta de 2
ani, Athos obţinea prima sa atestare: „Căutare şi salvare în mediu
natural”. Au urmat doi ani de misiuni şi antrenamente ca şi salvator
în mediul natural. Când Athos a ajuns la patru ani, am considerat
că poate mai mult, aşa că am început cu el pregătirea pentru
salvarea persoanelor surprinse sub dărâmături. A intrat în cursul de
Salvare Urbana organizat anul acesta la Centrul Chinologic şi a
reuşit să obţină cea de-a doua sa specializare: „Căutare şi salvare de
persoane surprinse sub dărâmături”.
Şi, pentru că situaţia „operativă” a cerut-o, înainte de
plecarea în Spania, Athos a avut la dispoziţie o lună în care s-a
pregătit şi pentru depistarea persoanelor ascunse în diferite mijloace
de transport.

Atenţie!! Athos lucrează...

După un zbor lung şi o călătorie de 200 km cu maşina, am
sosit la destinaţie: Algeciras: cel mai mare port al Spaniei şi unul
dintre primele zece din lume; Algeciras urma să fie locul unde, timp
de 40 de zile, eu şi Athos, partenerul şi colegul meu de cameră,
urma sa căutam imigranţii care încercau să pătrundă ilegal pe
teritoriul Spaniei.
După o zi de recuperare, am început munca şi la nici o
jumătate de oră de la intrarea în schimb, Athos „semnala”, prezenţa
unei persoane în faţa panoului metalic lateral al unui autovehicul.

(Continuare in pag 14)

Portul Algeciras—Spania

Ulterior, am aflat că Centrul Chinologic primise invitaţia

de a participa la operaţiunea comună MINERVA 2010, organizată
in cooperare de către Sectorul Frontiere Maritime din cadrul
FRONTEX (agenţia de securizare a frontierelor externe ale Uniunii
Europene) şi autorităţile spaniole, în porturile maritime Algeciras,
Tarifa şi Ceuta din Spania.Activitatea urma sa se desfășoare în
perioada 26.07.2010 – 03.09.2010.

Obiectivul general al operaţiunii era acela de a combate

migraţia ilegală în regiunea vest–mediteraneană a Uniunii Europene
dinspre nordul Africii, către sudul coastelor Spaniei; cu alte cuvinte
eu împreună cu câinele meu, Athos, urma să căutăm persoane care
încercau să intre în mod ilegal pe teritoriul Spaniei, ascunse în
diferite mijloace de transport.

13
(Continuare din pag 13)
Mascând bucuria imensă pe care mi-a provocat-o acel
lătrat de semnalare, l-am anunţat pe unul dintre colegii din poliţia
spaniolă despre posibila prezenţă a unei persoane ascunse. Athos s-
a întors spre mine şi din priviri parcă îmi spunea: „Mi-am făcut
treaba, unde este recompensa mea?”. Pe lângă minge, Athos a mai
primit în acea seară şi porţie dublă de mâncare; descoperise primul
imigrant şi câştigase respectul colegilor.
Timp de 40 de zile, Athos şi-a făcut treaba exemplar, deşi
poate afară erau 40 de grade Celsius sau uneori trebuia să stea pe
linia de căutare 4-5 ore, fără pauză.
În total, până la sfârşitul operaţiunii, Athos a descoperit 10
imigranţi ilegali, dintre care 2 minori. Locurile în care au fost
descoperite persoanele erau incredibile: printre conductele de la
motor sau în cutia de paleţi a T.I.R.-urilor, în lăcaşuri special
amenajate, în cala de bagaje a autocarelor, în cuva unei betoniere
etc.
Din cauza numărului mare de autovehicule care trebuiau
verificate, timpul efectiv alocat verificării fiecăruia era foarte scurt,
astfel încât metoda căutării cu câinele de serviciu s-a dovedit a fi
14
cea mai eficientă, deoarece într-un timp relativ scurt au putut fi
verificate locuri foarte greu accesibile.
„Câine” versus „Raleen System”...
În principal, s-au distins două metode prin care imigranţii
încercau să pătrundă ilegal pe teritoriul Spaniei şi anume: cu
ajutorul unor documente false sau ascunzându-se în diferite
mijloace de transport.
În depistarea celor ascunşi în mijloace de transport s-au
folosit 3 tipuri de metode de căutare:
- cercetarea vizuală efectuată de poliţişti;
- căutarea cu câinele;
- scanarea cu „Raleen System Device” (sistem de depistarea a
prezenţei umane pe bază de unde elecromagnetice)
Sistemul de scanare Raleen System Device
În statistica finală a operaţiunii Minerva 2010, la capitolul
persoane care au încercat să pătrundă ilegal pe teritoriul Spaniei
ascunse în diferite mijloace de transport, au figurat un număr de 46
de persoane descoperite, dintre care:
- 5 persoane descoperite de către poliţişti în urma controlului;
- 40 de persoane descoperite de către echipele canine;
- 1 persoană descoperită de către Raleen System.
(Continuare în pag 15)
(Continuare din pag 14)

La întâlnirea de bilanţ care a avut loc la sfârşitul

operaţiunii , atât partea spaniolă, cat si reprezentanții FRONTEX
au concluzionat faptul că cel mai bun mijloc de depistare a
persoanelor ascunse în mijloace de transport este de departe
câinele. În urma unei discuţii avute cu unul dintre coordonatorii de
proiect din poliţia spaniolă, am aflat faptul că, în decurs de 30 de
zile, cu ajutorul câinilor special antrenaţi, autorităţile spaniole
descoperiseră 2.517 kg de haşiş.
De asemenea, în Spania, câinii special antrenaţi pentru
depistarea substanţelor explozive au un rol crucial în lupta dusă de
autorităţile spaniole cu grupările separatiste gen ETA.
Ca o concluzie, putem reţine faptul că, deşi mijloacele
tehnice joacă un rol foarte important în munca de poliţie din zilele
noastre, câinele, prin calităţile sale, rămâne în topul celor mai
eficiente mijloace folosite în lupta împotriva criminalităţii.
În momentul de faţă nu există nici un dispozitiv tehnic
capabil să disemineze mirosurile în modul în care o poate face „cel
mai bun prieten al omului”.

Câini în Cartea Recordurilor

Cea mai înalta săritură

Cel mai înalt câine
“Giant George”
Record:1,092m inaltime
Unde: Tucson, USA
Când: 15.02.2010
Câinele cu cele mai mari urechi făcută de un câine
“Tigger” “Cinderella May”
Record: 34.9 cm / 34.2 cm Record: 172,7 cm
Unde: Illinois, USA Unde: Missouri, USA
Când: 24.09.2004 Când: 07.10.2010

Cel mai mic câine din lume
“Heaven Sent”
Record: 15,2 cm
Unde: Florida, USA
Când: 31.01.2005
Câinele cu cele mai multe mingi Câinele cel mai rapid la deschis
de tenis ţinute în gură simultan geamuri de masină “manuale”
“Augie” “Striker”
Record: 5 mingi Record: 11,34 sec.
Unde: Texas, USA Unde: Quebéc, Canada
Când: 06.07.2003 Când: 01.09.2004

15

Istoricul câinelui polițist
de Marius Hadăr
Câinele poliţist reprezintă un câine special
dresat şi antrenat pentru a asista şi ajuta poliţia
şi alte organe ale legii în munca lor. În mai
multe ţări din lume, câinele poliţist este atât de
apreciat, încât s-au creat legi speciale în acest sens. Astfel,
agresarea unui câine poliţist reprezintă o infracţiune; mai mult
de atât, în unele state ale continentului nord-american,
agresarea unui câine poliţist reprezintă o infracţiune mai gravă
decât agresarea unui poliţist. De aceea s-a considerat
Infractor reținut cu ajutorul câinelui polițist
importantă dotarea
câinilor de serviciu cu veste anti-glonţ.
Specializările câinilor poliţişti:
Începem această rubrică prin a vă spune că mitul conform
căruia un singur câine poliţist este capabil să: descopere
droguri, explozibili, să meargă pe urmă etc. nu este adevărat.
Din acest motiv, un câine poliţist urmează doar o specializare şi
doar în cazuri excepţionale două. În acest număr al revistei
noastre, vă vom prezenta succint aceste specializări, urmând ca
în numerele viitoare să vă prezentăm câte o specializare mai
amănunţit. Astfel:
Câinele poliţist de patrulare - este dresat pentru a patrula
împreună cu conductorul său. Acest câine trebuie să fie capabil
să prindă şi să imobilizeze o persoană ce a săvârşit o anumită
faptă antisocială.
Câinele poliţist de intervenţie - categorie apropiată de câinele
de patrulare, cu deosebirea că aceşti câini sunt folosiţi la
dispersarea grupurilor de manifestanţi, atunci când devin
violenţi şi nu se supun somaţiilor legale.,
Câinele poliţist de urmărire - special dresat şi antrenat pentru a
-şi folosi mirosul cu scopul de a lua urma unui traseu parcurs
de un infractor, de la locul săvârşirii infracţiunii, pe tot
itinerariul străbătut de acesta, pe ceea ce se numeşte „urma de
miros”.
Câinele poliţist de identificare odorologică - atunci când la
locul săvârşirii unei infracţiuni sau pe traseul urmat de către
infractor se găsesc diferite obiecte, presupuse a fi ale
infractorului, acestea vor fi prelevate şi, ulterior, cu ajutorul
16
câinelui de identificare odorologică, se va proba dacă aparţin
sau nu acelei persoane.
Câinele poliţist de detectare şi semnalare stupefiante
(câinele poliţist antidrog) - este câinele poliţist care poate
identifica şi semnala mirosurile de substanţe stupefiante aflate
în diferite medii.
Câinele poliţist de detectare şi semnalare explozibili
(câinele poliţist antitero) - este câinele poliţist care poate
identifica şi semnala mirosurile de substanţe explozive aflate în
diferite medii.
Câinele poliţist de descoperire şi semnalare a cadavrelor
umane - sunt câini special dresaţi şi antrenaţi pentru
descoperirea şi semnalarea mirosului cadaveric uman.
Câinele poliţist de căutare persoane- câinii special dresaţi
pentru a căuta şi semnala persoane rătăcite, pierdute sau
urmărite.
Câinele poliţist de descoperire persoane surprinse de
avalanşe - câini dresaţi pentru descoperirea şi semnalarea
persoanelor acoperite de zăpadă, consecinţă a declanşării unei
avalanşe.
Câinele poliţist de descoperire persoane surprinse sub
dărâmături - câini dresaţi pentru descoperirea şi semnalarea
mirosului, uman sub dărâmături în urma unui cutremur sau a
unui alt dezastru.
Rase de câini folosite:
Cea mai folosită rasă de câini de către poliţie, atât la noi,
cât şi în lume, este Ciobănescul German, cunoscut popular şi
sub numele de „câinele lup”; acesta este urmat îndeaproape de:
Ciobănescul Belgian Malinois, care în ultimii ani a câştigat
foarte mult în popularitate. Atât ciobănescul german, cât şi
ciobănescul belgian, sunt rase de câini pretabile pentru toate
specializările enumerate mai sus.
Bloodhund - acesta are un „talent” înnăscut pentru a lua urma,
fiind folosit cu urmăritor cu succes de către poliţiile din toată
lumea, ca şi câine poliţist de urmărire.
Labrador Retriver şi Golden Retriever - câini foarte blânzi şi jucăuşi,
care datorită pasiunii lor pentru aport, sunt folosiţi cu succes în
munca de poliţie pentru descoperirea şi semnalarea substanţelor
stupefiante şi a celor explozive.
Doberman; Rottweiler; Boxer; Schnauzer Uriaş; Dog Argentinian
etc. sunt de asemenea rase folosite cu precădere pe specializările
bazate pe agresivitate (patrulare / intervenţie).
(Continuare din pag. 16)
Istoricul câinelui poliţist în Europa
Pentru prima oară în Europa, câinele poliţist a fost
folosit în anul 1859, de către patrulele de poliţie nocturne din
oraşul flamand Ghent, în Belgia.
Exemplul a fost urmat imediat de către poliţiile din
statele vecine - Germania, Franţa, Austria şi Ungaria, care au
recunoscut potenţialul câinelui poliţist, ca fiind un real ajutor în
menţinerea ordinii publice.
Câinii folosiţi atunci erau foarte agresivi şi astfel
inspirau cu uşurinţă teama, erau capabili să-şi apere conductorii
împotriva atacatorilor şi persoanelor turbulente, atât pe străzi,
cât şi în spaţii deschise. Rasele folosite la acea vreme erau:
Ciobănesc German, Ciobănesc Belgian, Boxer, Doberman şi
Airedale Terrier (importat din Anglia).
Primul pas major în dezvoltarea câinelui poliţist
modern s-a făcut în Germania, în jurul anului 1890, unde au
avut loc încercări serioase de introducere a unor programe de
dresaj pentru câinii folosiţi de poliţie, armată şi vamă.
Progresul rapid ce a avut loc în acest domeniu a
favorizat recunoaşterea Ciobănescului German ca rasă şi
formarea, la 22 aprilie 1899, a Asociaţiei Câinelui Ciobănesc
German. În anul 1903, această asociaţie a impus procedee şi
exerciţii de lucru cu câinii poliţişti, bazate pe control, pe munca
infracţională şi munca bazată pe miros.
Autorităţile poliţieneşti au fost foarte impresionate, dar
nu erau convinse că eforturile intensive în ceea ce priveşte
dresajul şi costurile implicate urmau să fie şi justificate de
rezultate pozitive. Obiectivul primordial urmărit în acea vreme
continua să fie dezvoltarea unui câine care să presteze doar o
muncă intimidantă pentru persoanele rău-voitoare.
În Marea Britanie, atitudinea faţă de câinii poliţişti la
acea vreme era relativ la fel, adică era pozitivă atât timp cât
câinii nu presupuneau cheltuieli şi nu necesitau un dresaj sau
un antrenament special. În anul 1914, autorităţile oficiale ale
poliţiei londoneze au dotat un număr de 172 de poliţişti cu
câini, care să-i însoţească în patrulele lor; ca şi rase erau folosiţi
diferiţi ciobăneşti, retrieveri, collie, terrieri etc.
În anul 1908, Poliţia Căilor Ferate, care folosea
Airedale terieri pentru a opri furturile, a format prima secţie de
poliţie canină englezească recunoscută. În jurul anului 1910,
această secţie a fost preluată de către Comisia Poliţienească a
Transporturilor, care a început să experimenteze mai multe rase
de câini printre care Labradori, Dobermani şi Ciobănesc
German sau Alsacian, cum era cunoscut în vremea respectivă.
După primul război mondial, în Europa occidentală
17
câinii erau folosiţi tot mai des, având specializări variate,
formate în diverse centre, după programe bine organizate.
1960 - câine polițist folosit pentru dispersarea persoanelor de
culoare care manifestau pentru drepturi egale
Rezultatele bune obţinute de către aceşti câini nu au
mai putut fi ignorate, astfel că în anul 1934, în Marea Britanie s
-a organizat un comitet, cu scopul de a investiga şi de a
îmbunătăţi modul în care sunt folosiţi câinii poliţişti în această
ţară.
Astfel, acest comitet a înfiinţat experimental o şcoală
de dresaj în Washwater, lângă Newebury. Aici, pentru prima
oară, s-a concluzionat faptul că un câine nu poate face faţă mai
multor specializări, şi astfel, „mersul pe urmă”, precum şi
celelalte specializări, aveau să fie separate.
Raportul rezultat în urma studiilor efectuate
concluziona faptul că cea mai bună rasă pentru urmărirea
mirosului uman este Bloodhund-ul, precum şi că cea mai bună
rasă de câini pentru munca de patrulare este Labrador. Deşi
lucrurile păreau să se îndrepte într-o direcţie bună, venirea celui
de-al II-lea Război Mondial a făcut ca orice tentativă de a
introduce câinii poliţişti în lucru să fie zadarnică. Abia după
încheierea războiului, faptul că Marea Britanie se confrunta cu
o mare criminalitate a condus la introducerea câinilor poliţişti
în munca de poliţie. Astfel, în 1946 s-a constituit o mică şcoală
de dresaj pe lângă Poliţia Metropolitană, care dresa în principal
câinii din rasa Labrador.
Abia în anul 1948, au fost introduşi în lucru „Câinele
Lup Alsacian” sau Ciobănescul German, cum este cunoscut în
prezent. Succesele obţinute au condus la creşterea numărului de
câini până la 90 în anul 1950. Popularitatea foarte mare pe care
a obţinut-o câinele poliţist a dus la o explozie a numărului
câinilor poliţişti în toată Marea Britanie, astfel că s-a ajuns la
un număr de 2500 de câini până astăzi, când un câine, ca să
poată lucra operativ, trebuie să treacă nişte examene anuale,
până la împlinirea vârstei de aproximativ 8 ani, când va fi
„pensionat” şi, de obicei, va deveni un câine de casă în familia
conductorului cu care a lucrat.
(Continuare în numărul viitor)
 ASOCIAŢIA ROMÂNĂ
PENTRU CÂINI DE SALVARE
de Oana Ciora

Am primit cu bucurie vestea că prietenii noştri de la Centrul

Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu vor realiza o revistă dedicată
câinilor utilitari. Faptul că am fost invitaţi să prezentăm Asociaţia Română
pentru Câini de Salvare (A.R.C.S.), în primul număr al acestei reviste, este
deja o onoare pentru noi. Nu e uşor să faci o prezentare a organizaţiei noastre.
Încă de la înfiinţarea ARCS-ului, lucrurile se desfăşoară şi evoluează cu
rapiditate. Numărul de membri creşte constant şi ne mândrim că am atras
oameni de calitate. Am reuşit să colaborăm cu numeroase instituţii şi credem
că, prin prestaţia noastră, am lăsat o impresie bună, astfel încât, dincolo de
exerciţii şi pregătiri comune, colaboratorii noştri ne-au solicitat fără ezitare
pentru a-i sprijini în misiunile reale de căutare şi salvare pe care le-au
coordonat.
ARCS (Asociaţia Româna pentru Câini de Salvare) este o organizaţie
non-profit, membră a IRO (International Rescue Dog Organisation) şi
reuneşte voluntari ce doresc să activeze în domeniul căutării şi salvării cu
câini.

Organizaţia noastă a fost creată în luna mai 2008, de către un grup de

entuziaşti ai activităţii de salvare cu câini. După ce fiecare ne-am căutat
drumul şi locul în diverse organizaţii umanitare (Societatea Română de Cruce
Roşie, Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani, SAR), cluburi de dresaj si
asociaţii chinologice care dezvoltau şi alte activităţi pe lângă salvarea cu
câini, am decis că pentru a face progrese reale în munca de salvare trebuie să
creăm propria noastră organizaţie, care să aibă o singură activitate: Salvarea
cu Câini.
Scopul nostru este acela de a pregăti echipe operaţionale de căutare
şi salvare cu câini, care să poată interveni pentru localizarea persoanelor
pierdute, prinse sub dărâmături sau în avalanşe.
(Continuare in pag. 19)

18
(Continuare din pag. 18)
Pentru a realiza acest obiectiv, am decis să învăţăm de la
cei care au cele mai multe cunoştinţe şi experienţă. Călătorim mult
pentru a ne putea pregăti şi învăţa de la acest gen de specialişti şi
totodată îi invităm în România în tabere de pregătire.
Membrii asociaţiei au organizat şi participat la tabere de
pregătire şi competiţii în România şi Austria. Dintre organizaţiile
prietene din străinătate dorim să menţionăm: ÖRV-Österreichischen
R a s s e h u n d e v e r e i n , Ö R H B A u s t r i a ( Ö st e r r e i c h i s c h e
Rettungshundebrigade), PKKM Ungaria (Pannon Kutyas Kutato-
Mento Csapat ÖCB Austria (Österreichische Club für Beauceron).
Prin aderarea ARCS la IRO (Organizaţia Internaţională a
câinilor de salvare) membrii noştri au acces la stagii, pregătiri şi
examinări realizate de către cei mai prestigioşi specialişti în acest
domeniu. Pe plan naţional, am realizat colaborări şi parteneriate atât
cu instituţiile care au atribuţii în intervenţia în situaţii de urgenţă
(Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciul Public
Salvamont), cât şi cu Centrul Chinologic „Dr.Aurel Greblea”,
aparţinând Ministerului Administraţiei si Internelor, care are în
derulare un program de selectare şi pregătire a câinilor de căutare şi
salvare destinaţi atât Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de
Urgenţă, cât şi Jandarmeriei Române. De asemenea, colaborăm cu
alte organizaţii de voluntari care acordă asistenţă şi participă la
acţiunile derulate în situaţii de urgenţă. (Crucea Roşie, Fundaţia
EMA - Emergency Medical Assistance).
19
Prin colaborarea cu Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii
de Urgenţă şi Servicii Publice Salvamont, se urmăreşte în primul
rând posibilitatea mobilizării în timp util a echipelor canine ARCS,
de căutare şi salvare în situaţiile de calamităţi sau persoane
dispărute. Pentru a asigura derularea unor intervenţii eficiente în
cazuri reale, organizăm periodic simulări şi acţiuni comune de
pregătire a intervenţiilor, astfel încât echipele ARCS sa fie perfect
integrate în misiunile coordonate de aceste organisme.
Colaborarea organizaţiei noastre cu Centrul Chinologic
„Dr.Aurel Greblea”, aparţinând Ministerului Administraţiei şi
Internelor, are ca obiect principal pregătirea comună şi împărtăşirea
experienţei acumulate de către parteneri, în scopul formării şi
perfecţionării echipelor de căutare şi salvare cu câini. Ne-am
bucurat să găsim o deschidere deosebită din partea cadrelor acestei
instituţii şi astfel, colaborarea a depăşit cadrul formal, conducând la
realizarea de progrese reale de către ambii parteneri. În cadrul
parteneriatului, în anul 2010, s-au organizat numeroase
antrenamente comune, precum şi stagii, exerciţii şi chiar misiuni de
căutare (Bâlea).
Cu aceste ocazii, am putut să cunoaştem şi conductorii
primei promoţii de câini de căutare şi salvare, pregătiţi în acest
centru. În cadrul colaborării noastre, am încercat cu toţii să facem
evidentă şi în România utilitatea activităţii de căutare şi salvare cu
câini. Având în vedere situaţia din ţara noastră, ARCS şi-a propus
ca, pe lângă pregătirea efectivă pentru intervenţie a echipelor de
căutare şi salvare cu câini, să desfăşoare şi o activitate de
popularizare a acestui domeniu, atât în rândul instituţiilor cu
atribuţii în intervenţia în situaţii de urgenţă, cât şi în rândul
populaţiei.
Astfel, până în prezent, ARCS derulează activităţi pe
următoarele planuri:
- pregătirea curentă a echipelor de căutare şi salvare cu câini
(activitate ce se derulează permanent, prin antrenamente
săptămânale);
- pregătire periodică (activitate ce se derulează lunar, prin
organizarea de antrenamente comune ale tuturor membrilor ARCS);
- participare la tabere şi stagii de pregătire în ţară şi străinătate (ex.
Tabăra Internaţională ORHB Austria 2008, Tabăra de Iarnă ARCS
2009 - Arieşeni, Tabăra Internaţională ARCS 2009 - Alba Iulia,
Workshop Austria 2010);
- participare la examene de atestare şi competiţii;
- participare la misiuni reale de căutare şi salvare atât în ţară
(Harghita, Sovata, Ponor, Valea Lupşei, Bâlea, Baia Mare, Vărşag),
cât şi în Austria (Vorarlberg şi Innsbruck);
- participarea la exerciţii de simulare
(Continuare in pag. 20)
Continuare din pag. 16)

- participarea şi organizarea de demonstraţii şi

evenimente de popularizare a acestui domeniu
(Alba, Cluj, Sibiu);
- dezvoltarea de parteneriate şi colaborări în vederea
pregătirii şi intervenţiei în situaţii de urgenţa (pe
plan naţional cu Centrul Chinologic 'Dr. Aurel
Greblea" - aparţinând Ministerului Administraţiei şi
Internelor, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă,
Servicii Publice Salvamont, organizaţii civile
implicate în intervenţia în situaţii de urgenţă, iar pe
plan internaţional cu IRO, ORV, ORHB şi OCB din
Austria, PKKM Ungaria).
Întotdeauna am dat dovadă de seriozitate şi
profesionalism pentru a câştiga astfel respectul,
încrederea şi aprecierea partenerilor noştri şi,
implicit, recunoaşterea ARCS ca şi brand.

Prin natura activităţii noastre (intervenţie în

situaţii de urgenţă), se impune ca în toate activităţile de pregătire şi intervenţie pe care le derulăm să se urmeze reguli precise, să se
elaboreze şi să se respecte protocoale de intervenţie şi standarde de siguranţă, avându-se permanent în prim-plan ideea că
dezorganizarea poate conduce chiar la pierderi de vieţi omeneşti. În prezent, în cadrul ARCS activează un număr de 13 voluntari cu
15 câini, la care se mai adaugă 6 persoane cu 5 câini, ce frecventează deja pregătirile organizate de ARCS.

Chiar dacă sunt în postura de voluntari, toţi membrii noştri sunt oameni pasionaţi, care îşi dedică cu plăcere timpul liber şi
deseori banii pentru a se putea pregăti împreună cu câinii lor pentru viitoare misiuni de căutare şi salvare.
În anul 2010, în afara pregătirii curente, voluntarii ARCS au derulat următoarele acţiuni:
ianuarie 2010- pregătire comună şi semnare protocol colaborare cu Centrul Chinologic “Dr.Aurel Greblea” al M.A.I.;
18-20 februarie - exerciţiu de simulare şi stagiu de pregătire câini de avalanşă - Bâlea, munţii Făgăraş - ARCS, Salvamont Bâlea,
C.C. “ Dr. Aurel Greblea” al M.A.I.;
20 februarie - misiune de căutare a unei persoane surprinse de avalanşă la Bâlea, în munţii Făgăraş;
21-23 februarie - pregătire comună ARCS - Vier Pfoten – Cluj-Napoca şi Alba- Iulia;
8 martie – misiune de căutare a unei persoane dispărute la Baia Mare;
25 martie – Ocna Mureş- participare la exerciţiul de protecţie civilă organizat de către ISU Alba şi ISU Mureş (formaţiunea Ocna-
Mureş);
24-25 aprilie – Cluj-Napoca - demonstraţie "Hiperparada animalelor", organizată de ARCS împreună cu supermarket CORA, Cluj,
cu ocazia Zilei Internaţionale a Câinilor de Salvare (demonstraţii de căutare şi salvare prezentate de ARCS, împreună cu Centrul
Chinologic “Dr. Aurel Greblea”, ISU Cluj şi SMURD, fundaţia EMA, demonstraţii de dresaj canin, sport şi utilitate din toate
domeniile) – evenimentul a beneficiat de peste 12000 de vizitatori în cele 2 zile de desfăşurare;
6-7 mai - exerciţiu comun de căutare şi salvare - Salvamont Bâlea, Sibiu, Alba şi Braşov, ISU Sibiu, Inspectoratul Judeţean de
Jandarmi Sibiu, Centrul Chinologic “Dr. Aurel Greblea”– Bâlea, munţii Făgăraş.

20
 folosită în dresajul motivaţional pozitiv, mulţi oameni manifestă
reticenţă, deoarece consideră că patrupedul nu va performa corect în
lipsa hranei şi/sau deoarece consideră hrana o „mită” inutilă.
Dresajul,
un târg corect ...
de Vasile Păunescu

Dresajul este o parte importantă din viaţa unui

câine, reprezentând o mare provocare pentru
stăpân, din cauza diversităţii de metode pe care acesta le are la
îndemână în educarea prietenului necuvântător. Mai întâi de toate,
ar trebui să stabilim faptul că nu există câine care să nu poată fi
dresat, ci metoda aleasă în pregătirea patrupedului se poate să nu fie
cea mai potrivită.
Într-adevăr, putem fi de acord cu faptul că un câine cu calităţi
native poate atinge un nivel mai bun de pregătire, faţă de un altul
care nu a fost la fel de înzestrat, însă este adevărat şi faptul că un
câine cu „origini nobile” poate rămâne la stadiul de „născut talent,
murit speranţă”, în cazul în care nu a beneficiat de o pregătire
corectă.
Dresajul motivaţional...
Mi-am propus, în cele ce urmează, să prezint metoda dresajului
bazat pe recompensarea câinelui, prezentând, în acelaşi timp,
avantajele si dezavantajele pe care aceasta le presupune.
Dresajul bazat pe recompensarea câinelui, numit şi dresaj
motivaţional, reprezintă una dintre cele mai populare metode de
dresaj, cunoscută şi aplicată, de mulţi ani în întreaga lume. Dresajul
motivaţional se bazează pe principiul ştiinţific conform căruia
animalele au capacitatea de a învăţa, de a reacţiona mult mai bine şi,
în consecinţă, de a-şi forma reflexe condiţionate mult mai rapid,
dacă sunt recompensate. Ideea de bază a acestei metode de dresaj
este recompensarea câinelui atunci când acesta execută un exerciţiu
corect; simplu şi eficient, totuşi, foarte diferit faţă de metodele
tradiţionale care se bazează pe învăţarea prin corecţie.
Foarte multe persoane asociază noţiunea de recompensă cu
hrana, lucru care este adevărat doar parţial, deoarece, pe lângă
hrană, putem considera ca fiind recompensă şi alte lucruri, precum
jucăria preferată a căţelului, un manşon de muşcătură sau pur şi
simplu o mângâiere asociată cu încurajările de rigoare: „Bravooo!!”.
O alta greşeală frecvent făcută de către stăpâni o reprezintă
neînţelegerea corectă a termenului de recompensă; foarte des auzim
replici de genul: „Câinele meu nu execută comanda culcat, deşi am
folosit hrana ca şi recompensă”. Faptul că stăpânul consideră hrana
un motiv suficient pentru ca patrupedul să execute ceea ce i se cere
nu înseamnă neapărat că şi câinele este de acord cu acest lucru. În
consecinţă, putem reţine faptul că una dintre condiţiile esenţiale pe
care trebuie să le îndeplinească „recompensa” o reprezintă existenţa
dorinţei (motivaţiei) câinelui pentru obţinerea ei. Câinele va executa
ceea ce i se cere cu mare plăcere în cazul în care i se propune un
„târg” corect, cu alte cuvinte - oferă şi ţi se va da. Trebuie evitată
situaţia în care, deşi nu execută ceea ce i se cere, câinele îşi primeşte
recompensa, altfel spus, recompensa se acordă câinelui doar dacă a
executat ceea ce i s-a cerut.
Hrana ca recompensă...
Folosirea hranei ca recompensă în dresajul animalelor are o arie
largă de aplicabilitate, de la cele de talie mare, precum delfinii şi
elefanţii, la cele mai mici, precum câinii şi papagalii. Principiul de
bază este acela conform căruia „comportamentul care este
recompensat este repetat” sau, altfel spus, recompensarea câinelui
pentru un „exerciţiu” executat corect îl va determina pe acesta să
formeze un act reflex.
Hrana, ca recompensă, o putem încadra în noţiunea de dresaj
motivaţional pozitiv. Deşi hrana nu este singurul tip de recompensă
Aşa DA, aşa NU ...
De ce folosirea hranei ca şi recompensă este recomandată:
-Hrana reprezintă o motivaţie aproape pentru orice câine. Referindu-
ne la instinctul de autoconservare, putem considera hrana ca fiind o
nevoie primară a câinelui;
-Poate fi uşor transportată şi produsă; nu trebuie să fi profesionist să
o foloseşti;
-Datorită faptului că este „consumată” rapid, poate fi folosită în mod
repetat pentru formarea unor reflexe, spre deosebire, de exemplu, de
aruncarea unei mingi drept recompensă pentru mersul alături;
-Reduce nivelul de stres al câinelui;
-Creşte motivaţia câinelui;
-Se creează o relaţie afectivă între câine şi stăpân.
Greşeli frecvente în folosirea hranei ca recompensă:
- Hrana nu dresează câinele în mod automat. Deşi este o „unealtă”
ce poate fi folosită în avantajul dresorului, dacă antrenamentul este
incomplet şi insuficient, nu se vor obţine rezultatele dorite;
O mare parte dintre stăpâni nu reuşesc să facă diferenţa între
folosirea hranei ca şi „momeală” şi folosirea acesteia ca
recompensă. „Momeala” este o bucăţică de carne prezentată câinelui
înaintea „efectului”, cu scopul obţinerii acestuia. De exemplu, poţi
să foloseşti o bucăţică de carne trecând-o prin faţa nasului unui
căţel, cu scopul de a-l determina pe acesta să execute poziţia
„aşezat”, însă, acest lucru nu înseamnă că patrupedul şi-a format
deja un reflex corect. Într-adevăr, „momeala” se va folosi ca un prim
pas într-un proces complex de formare a unui reflex corect..
Din păcate, sunt foarte mulţi oameni care cred că atunci
când câinele urmăreşte bucăţica de carne şi execută poziţia „aşezat”
exerciţiul este complet. Pe de altă parte, folosirea hranei ca
recompensă presupune oferirea acesteia după obţinerea „efectului”,
astfel, determinând câinele să execute un exerciţiu ştiind că
urmează să fie recompensat şi nu pentru că este ademenit prin
prezentarea unei „momeli”.
(Continuare în pag. 22)

21
(Continuare din pag 21)
- Perceperea bucăţii de hrană ca şi „semnal”. Mulţi stăpâni
consideră că, în dresaj, folosirea hranei ca „momeală” este facilă şi
plăcută, aşa că devin dependenţi de a avea în mână o bucăţică de
carne. Din punctul de vedere al câinelui, bucata respectivă devine
„semnal”. Căţelul percepe „semnalul” la modul următor: „când
stăpânul are bucata de carne în mână şi o ridică în sus, înseamnă
«şezi»”. Astfel, când stăpânul nu mai are recompensa în mână şi nu
mai ridică mâna, câinele nu va şti cum să reacţioneze. În acest sens,
se recomandă stabilirea unor „semnale” (comenzi) care nu implică
folosirea hranei în văzul câinelui.
Asocierea momentului oferirii recompensei cu terminarea
exerciţiului. În măsura în care este nevoie de stabilirea unei comenzi
pentru începerea unui exerciţiu, în aceeaşi măsura este nevoie şi de
stabilirea unei comenzi pentru terminarea acestuia. Mulţi câini fac o
asociere nedorită şi anume, după primirea recompensei, părăsesc
poziţia, considerând că exerciţiul s-a terminat. Aceasta asociere
capătă o forma „agravată” atunci când stăpânul foloseşte o altă bucată
de carne pentru a ademeni câinele să revină în poziţia la care tocmai a
renunţat. Astfel, câinele reţine: „De fiecare dată când renunţ la
poziţie, mi se va oferi o altă bucăţică, deci, este în avantajul meu să
fac acest lucru”.
Pentru evitarea formării acestei asocieri nedorite,
recompensarea se va face prin oferirea hranei în timp ce câinele se
află în poziţie. În acest mod, câinele va primi recompensa pentru că
nu a părăsit poziţia şi nu pentru că a executat din nou, după care se va
folosi o comandă de terminare a exerciţiului, ca de exemplu:
„Liber!!”.
Recompensă insuficientă sau redusă prea devreme. Un
dresor profesionist va fi întotdeauna generos în oferirea recompensei,
în comparaţie cu „amatorii”, care au tendinţa de a reduce sau chiar
renunţa la recompensă foarte repede. Recompensarea insuficientă a
câinelui în procesul de învăţare poate fi comparată cu rezolvarea unui
puzzle neavând toate piesele. Atunci când se încearcă formarea unui
reflex, câinele va fi recompensat după fiecare reacţie corectă, acest
lucru făcându-se până atunci când se consideră faptul că actul reflex a
fost pe deplin înţeles de către patruped. Apoi, în mod progresiv, se
reduce oferirea de hrană, prin înlocuirea acesteia cu un alt tip de
recompensă, precum încurajarea verbală „bravo” sau oferirea
jucăriei / jocului preferat.
22
Considerând că aceste indicaţii au fost respectate, câinele va înţelege
că prima dată trebuie să execute ceea ce i se cere, după care va primi
recompensa: hrana, încurajare sau jucărie.
- Recompensă „neatractivă”. Este de reţinut faptul că reacţia câinelui
va fi pe măsura dorinţei pe care acesta o manifestă pentru obţinerea
recompensei. Deşi este recomandată folosirea porţiei zilnice de
mâncare prin oferirea treptată în timpul antrenamentului, în cazul în
care câinele prezintă dezinteres sau se lucrează într-un mediu cu
excitanţi, se poate introduce ca recompensă un tip de hrană mai
atractiv, precum bucăţelele de carne. Ideală este situaţia când se
foloseşte o varietate mare de recompensă; astfel câinele nu va fi
învăţat „mofturos”.
Folosirea exclusivă a hranei ca şi recompensă. Deşi rezultatele
obţinute prin folosirea hranei ca şi recompensă sunt remarcabile,
trebuie să evităm folosirea hranei ca singur mod de recompensare a
câinelui. Deşi hrana ca exponent al instinctului de autoconservare
reprezintă o bună motivaţie pentru câine, în aceeaşi măsură trebuie
exploatate şi alte instincte pe care un exemplar le poate deţine, ca de
exemplu instinctul de vânătoare.
„Recompensare pozitivă” sau „recompensare negativă”...
Conform teoriilor privind învăţarea, un comportament care nu
este recompensat va dispărea. Acest principiu se aplică şi în cazul
„educării” unui câine.
De ce un animal să-şi folosească resursele pentru o activitate ce
nu îi va aduce niciun avantaj? Aşadar, fără recompensă, nu obţinem
comportamentul, reflexul, dorit. Rămâne la latitudinea stăpânului ce
tip de recompensare preferă să folosească în dresaj. Paradoxal, pe
lângă recompensarea pozitivă, există şi recompensarea negativă, ce
implică folosirea unei „corecţii” (smucitură de lesă, folosirea unei
zgărzi strangulante sau de forţă, etc.) aplicate câinelui în scopul
formării unui reflex.
Fie că vorbim despre câinii poliţişti, câinii de salvare, câinii
însoţitorii pentru persoanele cu handicap sau câinele din familia
fiecăruia dintre noi, trebuie reţinut că aceştia beneficiază de o
pregătire corespunzătoare bazată pe recompensare.
Depinde de voi dacă preferaţi un câine care dă din coadă sau un
câine care îşi pleacă urechile sugrumat de un lanţ !
 Campionatul Naţional
de Dresaj al Câinilor Poliţişti
de Alexandra Scaunaş
În luna octombrie 2010, Centrul
Chinologic Sibiu a organizat şi găzduit
Campionatul Naţional de Dresaj al Câinilor de
Serviciu din cadrul M.A.I., aşa cum este prevăzut
în „Calendarul principalelor activităţi sportive
interne şi internaţionale în anul 2010” al
Ministerului Administraţiei şi Internelor.
premii constând în hrană canină din partea sponsorilor implicaţi în
organizarea competiţiei.
Ocupanţii celor trei locuri pe podium, la fiecare specializare,
au fost următorii:
Clasament Naţional:
Detectare explozivi
Locul I - Belanciuc Mihai – Centrul Chinologic
Locul II - Marica Gheorghe – I.P.J. Prahova
Locul III - Darie Leonard – Centrul Chinologic
Detectare stupefiante
Locul I - Iuga Petre – Centrul Chinologic
Locul II - Oleniuc Gigi – I.G.P.F.R.
Locul III - Stan Silviu – Centrul Chinologic

Cea de-a VII-a ediţie a prestigioasei competiţii a fost onorată Câine universal
de prezenţa a trei cupluri chinotehnice din cadrul Ministerului de Locul I- Scînteie Viorel – Centrul Chinologic
Interne Bulgar, care au concurat alături de cei 18 participanţi români, Locul II – Petre Mihai – IGJR
la cele trei probe de concurs: detectare explozivi, detectare Locul III - Maria Alexandru – I.G.J.R.
stupefiante şi câine universal.
Clasament internaţional
Detectare explozivi
Locul I - Belanciuc Mihai – Centrul Chinologic
Locul II - Marica Gheorghe – I.P.J. Prahova
Locul III - Darie Leonard – Centrul Chinologic

Campionatul de dresaj reprezintă un prilej de testare şi

evaluare a stadiului de pregătire specifică, atât a câinilor de serviciu
aflaţi în dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, cât şi a
conductorilor acestora.
Închiderea oficială a competiţiei a avut loc în data de 21
octombrie, iar festivitatea de premiere a fost prezidată de către Dresaj universal
domnul comisar şef de poliţie Lăzureanu Crişan Mucenic, Directorul Locul I - Nikolay Paskalev – Bulgaria
Centrului Chinologic, alături de reprezentantul Centrului Cultural al Locul II - Scînteie Viorel – Centrul Chinologic
Ministerului Administraţiei şi Internelor, agent şef Adrian Vasile. Locul III - Petre Mihai – IGJR
Au fost stabilite două clasamente, un clasament internaţional Detectare stupefiante
- la care au fost premiaţi şi oaspeţii bulgari -şi un clasament naţional, Locul I - Iuga Petre - Centrul Chinologic
la care au urcat pe podium doar participanţii români. Câştigătorii Locul II - Oleniuc Gigi – I.G.P.F.R.
locurilor I, II, III, IV, V şi VI au primit medalii şi diplome, dar şi Locul III - Dobrin Stoyanov Draganov - Bulgaria

23
 Până în prezent, manualul Frontex a fost tradus în 30 de
limbi, printre care și limba română.
Cooperare europeană Pentru a veni în sprijinul manualului, Frontex a produs în
în folosirea echipelor canine anul 2010, “Instrumentul de pregătire de bază pentru conductori” – un
de Viorel Poroșanu set de 5 DVD-uri cu material video care completează acest manual.
Frontex, Agenţia Europeană pentru Majoritatea clipurilor video cuprinse în aceste DVD-uri au fost
Managementul Cooperării Operaţionale la filmate în luna iunie anul curent, cu ocazia primului atelier de lucru
Frontierele Externe ale Uniunii Europene, cu sediul organizat la nivel european de către Frontex, la Sibiu, România, fiind
la Varșovia, a fost creată în 2005 pentru a coordona acţiunile statelor intitulat generic ”Frontex interoperability training for canine teams”
membre în vederea securizării frontierelor externe ale Uniunii unde 82 de experți din 28 de state, împreună cu 32 de echipe canine
Europene, fiind factorul cheie în implementarea conceptului de au lucrat împreună pentru a produce acest material de pregătire de
Management Frontalier Integrat. bază.
În cadrul programelor Departamentului de Pregătire din La începutul lunii septembrie 2010, o delegație a Centrului
cadrul Frontex, un loc important îl Chinologic Sibiu a participat la Prima Conferință Strategică a
ocupă armonizarea pregătirii pe Liderilor Centrelor de Dresaj Canin din Europa, unde toți participanții
specialitatea „Poliției de Frontieră”, la și-au exprimat încrederea cu privire la viabilitatea și necesitatea
nivel european. Un subiect al acestei acestui proiect.
armonizări, care însă nu poate fi inserat „Instrumentul de pregătire de bază pentru conductori” a fost
numai în sfera de interes a Poliției de tradus în 25 de limbi, printre care și limba română, în cadrul
Frontieră, este pregătirea conductorilor atelierului de lucru din noiembrie, organizat de agenția Frontex la
câini de serviciu, fie că este vorba de Sibiu. Tot cu această ocazie, în cadrul ședinței asistenților de proiect,
detectare „miros uman”, detectare au fost inițiate activitățile preparatorii legate de organizarea
droguri, detectare explozivi sau viitoarelor seminarii de implementare a “Manualului de standarde
intervenție. comune pentru dresajul câinelui de serviciu”.
În 2007, pe baza consultării cu Pe termen lung, proiectul vizează crearea unui for european în
statele membre ale Uniunii Europene și domeniu, responsabil cu monitorizarea implementării standardelor,
statele asociate spațiului Schengen, s- certificarea instructorilor, dezvoltarea instrumentelor de pregătire care
au făcut primii pași în proiectul creării, să amelioreze performanța echipelor canine și, implicit, eficiența
pentru prima oară în Europa, a cooperării pe parcursul acțiunilor operative comune.
standardelor comune pentru dresajul Ca și până acum, România va participa în continuare în cadrul
câinelui de serviciu, ca suport pentru o amplă cooperare operativă la acestui proiect important al agenției Frontex, atât la seminariile de
nivel european, în domeniul enunțat. pregătire a instructorilor de dresaj, cât și la atelierele de lucru ce vor
Începând cu februarie 2007 și până în ianuarie 2009, succede aceste seminarii, care vor avea ca scop dezvoltarea unui
reprezentanții și experții din 22 de state membre au desfășurat instrument de pregătire avansat, conţinând metode de folosire a
activități comune în cadrul proiectului, sub patronajul Frontex. câinelui de serviciu.
Produsul finit a fost manualul “Standarde comune pentru dresajul România a demarat implementarea manualului Frontex prin
câinelui de serviciu”, publicat în limba engleză în septembrie actualizarea programei de pregătire și includerea materialelor
2009.Implementarea acestui manual a început în anul 2010. elaborate în pregătirea de bază a conductorilor câini serviciu.

24
 Demonstrație de dresaj la
Şcoala de Agenți de Poliție
“Septimiu Mureșan”
din Cluj-Napoca
În baza relațiilor deja tradiționale,
Şcoala de Agenți de Poliție “Septimiu
Mureșan” din Cluj-Napoca a invitat o
echipă de cupluri chinotehnice aparținând
Centrului Chinologic Sibiu, pentru a
prezenta o demonstrație de dresaj, în scop
didactic.
Astfel, în data de 17.11.2010 , în detectare persoane ascunse si identificare
systems s-a desfășurat o prezentare a
cadrul programului Leonardo da Vinci – odorologică.
multiplelor posibilităţi de folosire a
Human rights – common obligation and Invitaţi la această prezentare au fost și
câinilor de serviciu, începând cu câinii de
different problems in police training reprezentanții a cinci școli de poliție din
însoțire-patrulare, de intervenție, detectare
substanțe stupefiante și explozive, Uniunea Europeană, precum și
reprezentanți ai presei scrise și a celei
audio-vizuale.

Colaborare cu Poliția Județului Sibiu

În perioada 18.11.-19.11.2010, la solicitarea Inspectoratului Județean
de Poliție Sibiu, cinci echipe canine ale Centrului Chinologic “Dr. Aurel
Greblea” Sibiu au participat ca unităţi de suport în cadrul acțiunilor de
prevenire întreprinse de conducerea polițiilor din orașele Săliște și Miercurea
Sibiului.
Polițiștii, împreună cu câinii din dotare, au asigurat siguranța
intervenției echipajelor de poliție, a perimetrelor de verificare și control și au
intervenit pentru liniștirea maselor, atunci când din rândul acestora au fost
extrase persoane vizate. Eficiența intervenției cu echipe canine a fost apreciată
atât de organizatorii acțiunilor polițienești, cât și de componenții
Detașamentului de Intervenție Rapidă, care în plus au recunoscut utilitatea
folosirii acestui tip de forțe.

25
 dezinsecţia locurilor şi a spaţiilor frecventate de câini. Erupţiile
cutanate enumerate se menţin timp de 10-12 zile, dispărând
treptat în convalescenţă şi lăsând pentru scurt timp o pigmentaţie
caracteristică. În cazuri grave ale bolii, bolnavii prezintă
manifestari nervoase, manifestate prin stări confuzionale,
agitaţie şi chiar stări delirante.
Febra butunoasă
de Alin Pascu

Febra butonoasă, numită şi febra de Marsilia (dar

cunoscută şi sub denumirea de febra de căpuşe din India sau
febra escaro-nodulară) este o boală acută infecţioasă şi
contagioasă, din grupul infecţiilor zooantroponoze şi
rickettsioze.
Ea este determinată de Rickettsiaconorii, şi este
transmisă omului de la câine printr-un vector: o căpuşe a
câinelui numită “Rhipicephalus sanguineus”; din fericire, nu se
transmite de la om la om. Incubaţia acestei boli durează între 7 si
14 zile. Debutul clinic este brusc, cu frison, febră, dureri
musculare şi dureri de cap. La 3-4 zile de la debut apare o
erupţie cutanată formată din elemente izolate, de culoare roşie, Evoluţia bolii este mai uşoară la copii, care prezintă de
reliefate (butonoase), răspândite mai ales pe membre, spre obicei forme cu o durată mai scurtă şi cu erupţie mai discretăş
extremităţi. bătrânii şi persoanele imunosupresate pot face deopotrivă forme
La locul de elecţie al muşcăturii căpuşei apare o leziune mai severe de boală.
numită “şancru de inoculare”. Căpuşa infectată a câinelui atacă Tratamentul febrei butonoase constă în administrarea de
omul, infecţia realizându-se prin înţepătură sau prin tegumentele antibiotice: tetraciclină, aureomicină, teramicină, cloramfenicol.
înţepate, prin escoriaţii (uneori şi prin tegumentul intact) sau În rare cazuri boala evoluează cu unele complicaţii, sub formă
prin mucoasa conjunctivală (prin frecarea cu mâna contaminată de pneumonii, flebite, nefropatii şi artrite, acestea înregistrându-
de rickettsii din căpuşa strivită cu degetele). se mai ales la persoanele netratate sau tratate necorespunzător.
Evoluţia bolii este manifestată prin scăderea febrei în 1-2 În ultimii ani, datorită modificărilor geoclimatice această
zile de la inceputul tratamentului specific, iar profilaxia bolii boală, pe langă alte zoonoze, prezintă o tot mai mare incidenţă,
constă în distrugerea căpuşelor cu insecticide, la câini si difuzibilitate si ciclicitate, lucru care trebuie conştientizat şi
tratat ca atare, în special profilactic.

Unul dintre câini - aflat la o vârstă înaintată - nu şi-a mai

Tratamentul cu celule stem pierdut abilitatea de a merge; alţi doi, care nu puteau să se mai
- un real succes! mişte şi-au recăpătat formidabil mobilitatea, alţi doi nu au
reuşit să işi imbunătăţească
Tratamentele cu celule stem prezintă un real interes starea de sanatate, iar unul a
inovativ, o problemă care framantă lumea medicală şi implicit, decedat dupa ce i s-a aplicat
cea veterinară. tratamentul. Cercetătorii cred
Celulele stem au fost inoculate şi la câini o dată pe că ar fi trebuit să li se
lună pe toata durata tratamentului şi se fac studii in cazul administreze doze mai mari,
maladiei Duchenne. Câinii bolnavi injectaţi cu celule stem de pentru a putea să se vadă
la câini sănătoşi au răspuns mai repede decât cei care au fost rezultate.
injectaţi cu celule stem corectate genetic. Oricum, cercetătorii
din Italia şi Franţa sunt
Conform WIKIPEDIA, mulţumiţi de rezultate, mai
”Celula stem (denumită şi celulă suşă) este definită ca o celulă
care, prin diviziune, produce două celule ce au capacitatea de a
ales de câinii afectaţi cu
rămâne în stadiul de celulă stem (păstrând astfel caracterul maladia Duchenne, care au
nediferenţiat) sau de a se diferenţia în urma unor diviziuni primit celule stem de la câinii
succesive. În acest fel, celula stem se poate divide fie simetric sănătoşi şi au avut o
(caz în care rezultă fie două noi celule stem, fie două celule
recâştigare a forţei
diferenţiate) (Imagine,stadiul 1), fie asimetric (rezultând o celulă
stem şi o celulă diferenţiată) (Imagine,stadiul 2). Capacitatea musculare. Specialiştii susţin
celulei stem de a da naştere unei celule identice se numeşte auto- cu optimism că acest rezultat
înnoire (self-renewal), iar cea de a da naştere unor alte tipuri de vă folosi în experimentele
celule se numeşte diferenţiere.” viitoare şi că se va simţi
În acest sens experimentul s-a făcut pe 6 câini, din diferenţa, iar dacă pacientul
care doar 4 au beneficiat de recăpătarea distrofinei în ţesutul va putea sa primească propriile sale celule nu va mai fi nevoie
muscular şi implicit a forţei musculare. să ia medicamente imunosupresive, lucru care va reprezenta o
revoluţie în domeniul medical.
26
 Deşi pare incredibil, aceasta
este o poveste adevărată:
În Bucureşti, doi hoţi au pus la cale o spargere la
un magazin de comercializare telefoane mobile. Nimic
nou până aici - se întâmplă aproape zilnic. Totuşi, hoţii noştri s-au crezut de-
ştepţi atunci când au decis să-şi pună şosete pe mâini, pentru a evita lăsarea de
amprente digitale la locul faptei.
Acest lucru ar fi putut fi, eventual, o idee bună, dacă ar fi folosit
şosete curate. În schimb, ei şi-au scos din picioare şosetele vechi, urât mirosi­
toare şi le-au folosit ca mănuşi.
Se pare că şosetele au fost destul de “parfumate”, deoarece, la nici
două ore de la constatarea faptei, un câine poliţist a fost în stare să ia urma
spărgătorilor, sursa mirosului fiind chiar şosetele lăsate la locul faptei; tot ce
au mai avut de făcut poliţiştii a fost să-i conducă pe “isteţii” infractori în arest.

CONCURS!
Revista “Câinele Poliţist” te premiază!
Trimite pe adresa redacţiei orice material ce are legătură cu
lumea chinologiei: o fotografie interesantă, un articol, o întâmplare
la care tu sau câinele tău aţi luat parte, şi poţi câştiga premiile
oferite de S.C. Flying Stars S.R.L. Cluj şi S.C. Topsport K9:

o zgardă antilătrat! Un ham sintetic profesional!

Câștigătorul va fi stabilit de către un juriu format din membrii

colectivului de redacție și sponsorii acestei ediții, iar materiale
trimise vor fi publicate în ediția următoare!
Aceste materiale trebuie sa fie originale, neprotejate de legea
copy-right-ului şi să fie creaţia participantului la concurs.
Nerespectarea acestor condiţii atrage automat anularea
respectivului material.
- NU pot participa la concurs angajaţii Centrului Chinologic şi membrii familiei acestora! -

De asemenea, sponsorul S.C. Flying Stars S.R.L. oferă cititorilor revistei

“Câinele Polițist” (în funcție de produs/cantitate/stoc) discount-uri
pentru produsele achiziționate de pe site-ul www.top10diverse.ro, dacă
prezintă la momentul achiziției codul obținut prin intermediul
redacţiei revistei “Câinele Polițist”!

SUCCES!

27
Câinele poliţist - siguranţă şi eficienţă!
Centrul Chinologic
”Dr. Aurel Greblea”
Adresa: Sibiu, Calea Dumbrăvii 157
cod 550399
Telefoane: 0269 235181
0269 235186
Fax: 0269 240090
e-mail: cainelepolitist@centrulchinologic.ro

Ne găsiţi şi pe web!
www.centrulchinologic.ro