Cum se pregateste terenul pentru infiintarea unui gazon?

Este necesar ca terenul respectiv sa fie sapat la adancimea de 20-30 cm si apoi nivelat bine cu grebla, in
asa fel incat, la insamantare, stratul de deasupra al solului sa fie foarte maruntit si asezat (tasat).
In caz contrar, semintele folosite, fiind marunte, se trecoara printre bolovani se nu vin in contact stans cu
pamantul.

Ce plante se folosesc pentru gazon?

Componentele de baza ale gazonului sunt graminele perene, care traiesc multi ani. Din cateva mii de
specii de graminee cunoscute, se intrebunteaza, de obicei, pentru amenajarea gazonului, numai cateva.
Iata cele care se folosesc mai des pentru gazonul din pacuri si gradini: Agrostis stolonifera si Argostis
tenuis (iarba campului), Festuca rubra (paisul rosu), Lolium multiflorum (raigrasul aristat), Lolium perenne
(raigrasul englezesc, denumit si iarba de gazon), Poa pratensis (firuta), Phleum pratense (timoftica).

Cum se face insamantarea gazonului?

Timpul se insamantare este sfarsitul verii, toamna sau primavara devreme. Semanatul gazonului se face
prin imprastiere, cu mana, folosind un amestec de 2-3 specii de graminee. Prezentam cateva exemple de
amestecuri, in functie de conditiile de temperatura, umiditate si lumina a suprafetei respective.
A. In zone mai umede, cu temperaturi moderate in timpul verii:
1. Pentru terenuri insorite: Poa pratensis (firuta) 80% + Festuca rubra (paisul rosu) 20%.
2. Pentru terenuri umbrite:
- Festuca rubra (paisul rosu) 75% + Poa pratensis (firuta) 25%.
- Festuca rubra (paisul rosu) 75% + Agrostis stolonifera 25%.
B. In zone mai uscate, cu veri calduroase:
1. Pentru terenuri insorite: Lolium perenne 50% + Poa pratensis 25% + Festuca rubra 25%
2. Pentru terenuri umbrite: Festuca rubra 50% + Poa pratensis 25% + Lolium perenne 25%
Cantitatea de samanta necesara depinde de amestecul folosit. Pentru suprafata de 1 metru patrat, se
socotesc:
- 30-35 g in cazul in care se foloseste Lolim perenne, Lolium multiflorum, Phleum pratense;
- 20-25 g in cazul in care se intrebuinteaza celelalte specii de graminacee.
Cunoscand aceste indicatii, se poate calcula usor necesarul de samanta pentru suprafata pe care dorim
sa facem amenajarea gazonului.

Cum se ingrijeste gazonul?

Pentru a-si mentine culoarea verde placuta si aspectul ingrijit, gazonul se uda cu regularitate si se tunde
(coseste) repetat (ori de cate ori plantele ating inaltimea de 8-10 cm, indepartandu-se o treime pana la
jumatate din lungimea lor). Este bine sa se stimuleze cresterea ierbii din gazon prin aplicarea
ingrasamintelor. Astfel, primavara, inainte de pornirea vegetatiei si apoi de 2-3 ori in timpul verii (dupa un
tuns, pe gazonul uscat), se imprastie cantitati mici de azotat de amoniu pentru 10 metri patrati se aplica
circa 30 g). Dupa aplicarea acestui ingrasamant se uda imediat.
Cand un gazon, imbatranit, are o culoare neplacuta, verde-albastruie cu nuante violete (mai ales pe timp
racoros) si o crestere inceata, este semn ca solul respectiv duce lipsa de fosfor. In acest caz, in timpul
iernii, pe solul inghetat sau pe zapada, se imprastie circa 400 g superfosfat.
Gazonul se poate infiinta si folosind brazdele intelenite (patrate, cu latura de 30-440 cm si groase de 6-8
cm sau fasii lungi de 1,5 cm, late de 30-40 cm si de aceeasi grosime). In spatiile ramase intre brazde se
introduce pamant marunt sau mranita, apoi se uda.

Pentru o gardina reusita, pe langa flori, arbusti, elemnte decorative trebuie sa se tina cont si de portiunile de gazon.
De aceea trebuie sa se dea o importanta destul de mare acestui element fara de care gradina nu ar avea contur.
In momentul alegerii gazonului trebuie sa se tina cont de
anumiti factori, precum ideea de amenajare a gradinii
respective si conditiile de mediu. Terenurile destinate unei
peluze cu gazon trebuie sa aiba in componenta pamant cu
cantitate mare de humus.
Inainte de cumparare (seminte sau rulouri) trebuie sa se fac
o mica analiza a solului, sa se constate cam care este
cantitatea de precipitatii care cade in zona respectiva si
cate ore pe zi este soare direct. In functie de aceste
elemente veti putea alege cat mai bine tipul de gazon
pentru zona in care locuiti.
Exista mai multe tipuri de gazon, cum ar fi : gazon pentru
zone insorite si secetoase, gazon pentru umbra, gazon
putin inalt etc.
Inainte de semanarea semintelor de gazon sau la amplasarea rulourilor trebuiesc facute cateva lucrari de pregatire.
Este necesar ca buruienile sa fie indepartate, sa se niveleze si
aereze solul, iar in unele cazuri este nevoie si de dministrarea de
ingrasaminte pentru reglarea nivelului de substante nutritive.
Terenul pregatit trebuie lasa doua saptamani pana la insamnatare,
timp in care se uda in permanenta. Dupa aceste lucrari, semintele se
vor distribui in mod uniform apoi zona respectiva se uda ; pana cand
iarba ajunge la o inaltime suficienta, nivelul umiditatii trebuie
supravegheat.
Va trebui sa fiti atenti la cantitatea de apa administrata, caci daca va
fi in exces acest lucru favorizeaza aparitia buruienilor. Cantitatea de
apa se administreaza astfel incat ea sa patrunda pana la radacina
ierbii ; daca apa va fi putina atunci radacinile se vor ridica la
suprafata si gazonul va deveni sensibil la seceta. Este de preferat ca
udarea sa se faca dimineata, astfel incat sa se evite un soc termic,
precum si aparitia mucegaiului.
Firele de iarba vor rasari cam dupa sapte zile dupa insamantare, dar
veti putea beneficia de un gazon adevarat abia dupa cinci- sase luni.
Dupa crestere, gazonul trebuie intretinut ceea ce presupune irigarea,
tunderea si fetilizarea. Fertilizarea presupune ca o data pe luna, gazonul sa fie tratat cu un ingrasamant complex sau
cu azotat de amoniu.
Cea mai importanta operatiune in intretinerea gazonului este tunderea. Pentru astfel de operatii exista o multitudine
de aparate si masinarii : cu motoare multifunctionale si accesorii diverse, putand colecta iarba dupa taiere sau sa fie
imprestiata, maruntita, pentru suprafete mari sau mici. Cand va apucati de tundere gazonului nu trebuie sa uitati sa
indepartati orice obiect care v-ar putea crea probleme (de exemplu jucarii uitate de copii).
Este reocomandat ca tunderea sa nu se faca cand iarba este uda. La conditiile de la noi din tara, tunderea gazonului
se face de aproximativ o data pe saptamana, de primavara si pana toamna. Daca ierbii nu i se aplica tunderile in timp
util, aceasta va creste in inaltime, se va ingalbeni si va capata un aspect inestetic.
Irigarea acestor zone nu trebuie omisa. Pentru zonele care sunt mai umbrite, gradul de evaporare este mai mic si nu
necesita o udare regulata ; pentru zonele expuse la soare este recomandata irigarea atunci cand soarele nu
dogoreste (dimineata sau seara).
Pentru cei care nu au rabdare pana la cresterea ierbii, exista si o varianta mai comoda si anume gazonul rulouri. Se
respecta cam aceleasi operatiuni ca la cel constituit din seminte cu specificarea ca inainte de a se monta covoarele
de gazon, pamantul pe care se aseaza trebuie amestecat cu nisip.

Astfel, primavara, inainte de pornirea vegetatiei si apoi de 2-3 ori in timpul verii (dupa un tuns, pe
gazonul uscat), se imprastie cantitati mici de azotat de amoniu pentru 10 metri patrati se aplica circa
30g. Dupa aplicarea acestui ingrasamant se uda imediat.
Cand un gazon, imbatranit, are o culoare neplacuta, verde-albastruie cu nuante violete (mai ales pe
timp racoros) si o crestere inceata, este semn ca solul respectiv duce lipsa de fosfor. In acest caz, in
timpul iernii, pe solul inghetat sau pe zapada, se imprastie circa 400 g superfosfat.
Trebuie aplicata o fertilizare de toamna utilizand ingrasaminte cu fosfor si cat mai putin azot
Lucrarile de ingrijire incep imediat dupa semanat. Prima lucrare este tavalugirea, pentru a se realiza
un contact mai intim intre seminte si sol. Urmatoarea este irigarea de rasarire, care consta intr-o
udare prin aspersiune cu jet foarte mic, cu 150-200 mc apa/ha. Udarile se efectueaza prin aspersiune,
cu pulverizatoare care asigura dozarea apei intr-un jet fin.
Este strict interzisa udarea cu furtunul, pentru ca astfel se separa seminele de stratul de sol si
sunt scoase la suprafaa.
Udarile se repeta zilnic (timp de 7 zile), astfel nct sa se asigure att rsrirea, cat si cresterea rapida
a plantelor. Necesarul zilnic de apa, in zilele fara ploaie, este de 1 mc la 700 mp.
In practica mondiala semanatul se executa sub asazisa "aripa de ploaie". In perioada de vara, cand
precipitatiile lipsesc si este seceta, udarile sunt foarte frecvente si in mod obligatoriu dupa fiecare
tundere. In al doilea an, caracteristica udarilor la gazon consta in udari repetate la intervale scurte de
timp (2 3 zile) si cu norme mici de apa (200-300 mc apa la ha).
Ce fac cand apare muschiul pe gazon?
Muschiul indica compactarea solului, apa de la suprafata nu poate sa se infiltreze, umiditatea
favorizand aparitia muschiului. Pentru a evita aparitia acestuia, se recomanda aerarea solului, pentru a
permite apei sa se scurga. De asemenea muschiul se poate combate si pe cale chimica, utilizand
substante specifice. Dupa ce muschiul se usuca, se grebleaza si indeparteaza din gazon.
Ce fac daca, urinand, cainii distrug gazonul?
Petele maronii pot fi cauzate de urina catelelor. Aerati gazonul cu o furca si udati aria respectiva cu
apa, pentru a reduce efectul de ardere.
Cand trebuie pregatit terenul pentru insamantare?
Perioada ideala de insamantare este primavara (Aprilie - Mai) sau toamna (Septembrie Octombrie).
Deoarece gazonul are nevoie de 4-6 luni pentru a deveni utilizabil (rezistent, dens, etc. ), este de
preferat semanatul in toamna. Semanand in aceasta perioada, se poate profita de precipitatiile
naturale, nefiind necesara udarea manuala. De asemenea, buruienile apar mai putin in noul gazon,
decat primavara.
Ce fac cu resturile mari de iarba?
Firele de iarba moarte, cazute pe sol, formeaza o retea care patrunde sub gazon. Aceasta "retea"
functioneaza ca o umbrela, impiedicand ploaia sa ajunga la radacinile de iarba. Singurul mod de a
indeparta resturile de iarba nedorite este greblatul regulat, in special toamna.

Cat de des sa tund iarba?

Gazonul se tunde pe masura ce creste. Primavara, acest lucru poate insemna de doua ori pe
saptamana. Tunsul regulat produce un gazon mai verde, mai dens si mai rezistent. Daca se lasa gazonul
sa creasca prea mult, apoi se tunde scurt, va rezulta o suprafata plina de pete galbene si maronii,
reprezentand firele uscate sau ingalbenite de dedesubt.
Cand fertilizez gazonul?
Momentul cel mai bun pentru fertilizari este in primavara, la inceputul sezonului de crestere. Se pot
executa fertilizari o data la 6 saptamani, pana in toamna, pentru a mentine calitatea gazonului.
Primavara si vara se utilizeaza ingrasamant cu mai mult azot, pentru a da culoarea verde intens
gazonului, iar toamna se utilizeaza ingrasamant cu fosfor si potasiu pentru a intari radacinile,
pregatindu-le pentru iarna.
ngrmnt bogat n fosfor pentru nrdcinare.
Ce sa fac cu buruienile din gazon?
Daca infestarea gazonului e redusa, buruienile se pot plivi manual, scotandu-se cu tot cu radacina.
Daca buruienile sunt multe, se utilizeaza ierbicide selective, facandu-se tratamente o data la 6
saptamani. Respectati cu strictete dozajul prevazut pe ambalaj.

Pentru o gardina reusita, pe langa flori, arbusti, elemnte decorative trebuie sa se tina cont si de
portiunile de gazon. De aceea trebuie sa se dea o importanta destul de mare acestui element fara de
care gradina nu ar avea contur.
In momentul alegerii gazonului trebuie sa se tina cont de anumiti factori, precum ideea de amenajare
a gradinii respective si conditiile de mediu. Terenurile destinate unei peluze cu gazon trebuie sa aiba in
componenta pamant cu cantitate mare de humus.
Inainte de cumparare (seminte sau rulouri) trebuie sa se fac o mica analiza a solului, sa se constate
cam care este cantitatea de precipitatii care cade in zona respectiva si cate ore pe zi este soare
direct. In functie de aceste elemente veti putea alege cat mai bine tipul de gazon pentru zona in care
locuiti.
Exista mai multe tipuri de gazon, cum ar fi : gazon pentru zone insorite si secetoase, gazon pentru
umbra, gazon putin inalt etc.
Inainte de semanarea semintelor de gazon sau la amplasarea rulourilor trebuiesc facute cateva lucrari
de pregatire. Este necesar ca buruienile sa fie indepartate, sa se niveleze si aereze solul, iar in unele
cazuri este nevoie si de dministrarea de ingrasaminte pentru reglarea nivelului de substante nutritive.
Terenul pregatit trebuie lasa doua saptamani pana la insamnatare, timp in care se uda in permanenta.
Dupa aceste lucrari, semintele se vor distribui in mod uniform apoi zona respectiva se uda ; pana cand
iarba ajunge la o inaltime suficienta, nivelul umiditatii trebuie supravegheat.
Va trebui sa fiti atenti la cantitatea de apa administrata, caci daca va fi in exces acest lucru
favorizeaza aparitia buruienilor. Cantitatea de apa se administreaza astfel incat ea sa patrunda pana la
radacina ierbii ; daca apa va fi putina atunci radacinile se vor ridica la suprafata si gazonul va deveni
sensibil la seceta. Este de preferat ca udarea sa se faca dimineata, astfel incat sa se evite un soc
termic, precum si aparitia mucegaiului.

Firele de iarba vor rasari cam dupa sapte zile dupa insamantare, dar veti putea beneficia de un gazon
adevarat abia dupa cinci- sase luni. Dupa crestere, gazonul trebuie intretinut ceea ce presupune
irigarea, tunderea si fetilizarea. Fertilizarea presupune ca o data pe luna, gazonul sa fie tratat cu un
ingrasamant complex sau cu azotat de amoniu.
Cea mai importanta operatiune in intretinerea gazonului este tunderea. Pentru astfel de operatii exista
o multitudine de aparate si masinarii : cu motoare multifunctionale si accesorii diverse, putand colecta
iarba dupa taiere sau sa fie imprestiata, maruntita, pentru suprafete mari sau mici. Cand va apucati de
tundere gazonului nu trebuie sa uitati sa indepartati orice obiect care v-ar putea crea probleme (de
exemplu jucarii uitate de copii).
Este reocomandat ca tunderea sa nu se faca cand iarba este uda. La conditiile de la noi din tara,
tunderea gazonului se face de aproximativ o data pe saptamana, de primavara si pana toamna. Daca
ierbii nu i se aplica tunderile in timp util, aceasta va creste in inaltime, se va ingalbeni si va capata un
aspect inestetic.
Irigarea acestor zone nu trebuie omisa. Pentru zonele care sunt mai umbrite, gradul de evaporare este
mai mic si nu necesita o udare regulata ; pentru zonele expuse la soare este recomandata irigarea
atunci cand soarele nu dogoreste (dimineata sau seara).
Pentru cei care nu au rabdare pana la cresterea ierbii, exista si o varianta mai comoda si anume
gazonul rulouri. Se respecta cam aceleasi operatiuni ca la cel constituit din seminte cu specificarea ca
inainte de a se monta covoarele de gazon, pamantul pe care se aseaza trebuie amestecat cu nisip.

Postat de MUSAT CIPRIAN IONUT in data de 04 Aprilie 2008

AM O PORTIUNE DE TEREN SUB UN CASTAN BATRAN SI FFF UMBROS VA ROG SA-MI SPUNETI DACA ASI
PUTEA SA INSAMANTEZ GAZON,SI CUM SA AMENAJEZ TERENUL FIINDCA ESTE FFF TASAT SI CU MULT
PIETRISI.MULTUMESC SI ASTEPT RASPUNS
Postat de radu in data de 22 Aprilie 2008
pentru musat:
brietene, in primul rand trebuie sa scoti tooooate pietrele (vrei un motiv serios pentru asta pe langa
faptul ca o sa creasca iarba aiurea, iti vor f**e masina de tuns iarba cand le va prinde cutitul).
apoi sapi frumos cu cazmaua tot
si spargi bulgarii (sa nu fie mai mari decat un pumn de copil)
ii lasi sa se usuce
la final dai cu cazmaua in ei si se fac praf
apoi pui seminte, greblezi un pic, iti legi niste scanduri de picioare si te plimbi pe acolo (sau chemi un
prieten care poarta 48 :-)) si apoi uzi frumusel zilnic.
si vei avea un gazon splendid
aaa, vere, sa nu uiti ca primele dati se tunde cand apuca si el sa creasca nitel, daaaa?
bafta,
radu
p.s. vezi ca vei munci la el de-o sa-ti blestemi zilele. daca esti comod din fire las-o balta ca te va costa
foarte mult totul (unelte, scule, seminte, ierbicid, fertilizatori, etc) si vei constata ca trebuie sa si
muncesti enorm.

Cum sa pregatiti peluza pentru iarna

Dati peluzei ce are nevoie pentru a trece cu bine de perioada friguroasa. Incepeti sa luati masuri inca
de la sfarsitul verii pentru a preveni aparitia problemelor in sezonul urmator.
Pasi
1. In ultima luna din vara, mariti nivelul de taiere al ierbii. Tundeti intr-o directie diferita - daca
tundeti de la est la vest, incercati sa tundeti de la nord la sud.
2. La sfarsitul verii dati cu ingrasamant. Pe peluzele ce sunt in zonele mai calde nu mai dati cu
nitrogen deoarece acestea adorm in timpul iernii, asa ca oferiti-le numai potasiu si fosfor.
3. Dati unei ierbi facute pentru sezonul rece ceea ce are nevoie pentru a creste - dati-i
ingrasamant ce se elibereaza usor in pamant. Aplicati si compost impreuna cu materie
organica.
4. Verificati daca sunt insecte sau ciuperci in iarba pentru a nu le permite sa ramana pe timpul
iernii. Taiati si buruienile ce se afla in zone apropiate peluzei.
5. Folositi o grebla de metal pentru a indeparta iarba moarta si pentru a permite ierbii ramase sa
creasca.
6. Pentru iarba facuta pentru sezonul cald reduceti cantitatea de apa pe masura ce acestea isi
schimba culoarea si mariti cantitatea de apa in sezonul rece. Intr-un sezon uscat intotdeauna
udati peluza inainte si dupa ce ati aplicat ingrasamantul.
Sfaturi

Indepartati repede frunzele de pe iarba - nu le lasati sa formeze un strat gros.

Testati solul si, daca este nevoie, adaugati sulf si oxid de calciu pentru a modifica pH-ul.

Cum sa irigati gazonul

Irigarea corespunzatoare a gazonului este cheia unui gazon sanatos si frumos. Este mai bine sa il udati
mai rar decat sa il udati frecvent dar putin.
Pasi
1. Cumparati un sistem de stropire ce se monteaza pe furtun sau instalati un sistem subteran de
irigare.
2. Verificati presiunea sistemului si raza de acoperire. Puneti farfurii in raza de stropire si
masurati cantitatea de apa intr-o anumita perioada de timp. Faceti ajustarile necesare astfel
incat toata peluza sa fie udata in mod uniform.
3. Udati dimineata devreme sau atunci cand vantul este calm si exista destula lumina pentru a
usca frunzele.
4. Aplicati destula apa pentru a uda la o adancime de 10-15 cm si lasati solul sa se usuce partial
intre irigatii. Pentru a evita sa folositi prea multa apa, puneti aspersoarele in cerc si lasati-le sa
functioneze pentru 10 minute, lasand apa sa intre in pamant, dupa care repetati.
5. Ajustati programul de udare in functie de vreme, de sezon si de cantitatea de precipitatii.
Iarba are in general nevoie de mai multa apa in perioada activa de crestere. Iarba facuta
pentru sezonul rece este posibil sa aiba nevoie de mai multa apa in perioada iernii.
6. Puneti sisteme automate de irigare pentru a nu uita sa opriti apa.
7. Intretineti sistemul de irigare pentru ca acesta sa functioneze in mod eficient. Uitati-va cum
functioneaza si faceti reglaje pentru a repara zonele infundate.
Sfaturi

Iarba va va spune cand are nevoie de apa - doua semne sunt atunci cand iarba isi schimba

culoarea de la un verde inchis la un verde sters si atunci cand va raman amprentele de la

incaltaminte pe sol atunci cand treceti peste peluza.
Pentru a vedea cat de mult a patruns apa introduceti in pamant o surubelnita. Aceasta se va

misca mai greu prin solul dur si va fi mai usor de miscat in solul umed.
Daca plantati gazonul ce este specific zonei dvs, puteti astfel sa economisiti apa.

Atentie

Daca udati frecvent si superficial, se va ajunge la stricarea peluzei si la slabirea radacinilor

ierbii.

Daca folositi prea multa apa, pot aparea buruieni sau alte boli ale ierbii.

Cum sa reparati zone fara iarba

Indiferent de motivul pentru care peluza dvs a ramas fara iarba in anumite zone, repararea zonelor
este usoara. Mai intai cumparati samanta, sau rasaduri din acelasi tip de gazon (sau cat se poate de
aproape ca nuanta). Apoi urmati instructiunile.
Pasi
1. Indepartati buruienile, iarba moarta si alte resturi din zona afectata.
2. In cazul in care este vorba de un sol unde un caine a urinat, ingrasamintele au ars iarba sau
substante chimice au fost varsate, va recomandam sa spalati bine solul cu apa inainte de a
3.
4.
5.

6.

7.

8.

planta. Plantati pana la o adancime de 15-20 cm.

Imprastiati pe suprafata compost intr-un strat de 12 mm si amestecati-l bine.
Daca folositi seminte de gazon, imprastiati-le pe zona restpectiva. Apoi apasati-le usor cu o
lopata pentru ca semintele sa intre in contact cu pamantul.
Acoperiti zona insamantata cu paie sau cu un strat protector si udati usor. Partea de sus a
solului ar trebui sa fie tinuta umeda, dar nu prea umeda, pana cand semintele cresc puternic.
Dupa aceea reveniti la programul normal de udare.
Daca folositi bucati de gazon, taiati o bucata care se potriveste in zona respectiva si amplasatio. Apoi presati bine zona pentru a asigura un contact optim cu solul. Tineti zona respectiva
uda, pana la nivelul radacinilor, pana cand firele prezinta o crestere activa.
Pentru a planta folosind rasaduri, faceti gauri la o distanta de 10-15 cm in forma ondulata.
Dupa aceea puneti rasadurile. La fel ca si la bucata de gazon udati bine zona pana cand vedeti
o crestere activa.
Indiferent de ce metoda alegeti puneti o scandura peste zona reparata pentru a va asigura ca
iarba este la acelasi nivel cu restul peluzei.

Sfaturi
Semintele sunt ieftine si pot fi tinute usor pentru a repara anumite zone. Gazonul ce vine pe
bucati ofera rezultate rapide, dar costa mai mult.

Daca aveti o vreme temperata, reparati peluza la inceputul toamnei. Daca sunteti intr-o zona
calda, faceti aceasta operatie la sfarsitul primaverii

Cum sa aerisiti o peluza

Ati facut totul bine si peluza in continuare arata jalnic, mai ales unde se joaca copiii si in locul in care
stau cainii. Verificati cat de compact este solul, dupa care folositi un dispozitiv pentru a scoate dopuri
de pamant permitand aerului, apei si ingrasamintelor sa intre, astfel obtinand o peluza sanatoasa.

Pasi
1. Invatati sa recunoasteti solul tasat: apa sta, dar nu intra in sol; iarba pe care o tratati cu
ingrasaminte nu se inverzeste si zonele afectate par mai plate decat restul peluzei. Problema
este mai grava in zone cu huma deoarece vremea poate face ravagii.
2. Testati solul pentru a vedea de ce are nevoie; poate avea nevoie de ingrasamant, sulf, oxid de
calciu.
3. Mariti lungimea firului ierbii atunci cand o tundeti.
4. Asteptati si urmariti imbunatatirile timp de o luna, dupa care aerisiti manual sau mecanic.
5. Cautati un dispozitiv manual - un maner pus pe o bara in forma de T cu patru tevi pe care le
bagati in pamant pentru a indeparta bucati de sol. Daca peluza dvs este mai mare sau sunteti
presat de timp, incercati sa inchiriati un utilaj automat.
6. Inchiriati numai echipament pe care stiti sa il folositi in siguranta. Puneti oricate intrebari
considerati ca sunt necesare inainte de a lua utilajul acasa.
7. Udati bine peluza intr-o zi si a doua zi folositi utilajul.
8. Mergeti inainte si inapoi intr-un model ce va asigura ca acoperiti intreaga suprafata doar o
data, lasand gauri in zona prin care trece.
9. Macinati dopurile de sol scoase si adaugati compost pentru a face destul amestec astfel incat
sa puteti umple gaurile. Folositi manusa sau coada unei greble pentru a umble si pentru a
nivela gaurile.
10. Puneti ingrasamant doar o data si reluati programul normal de udat. In cazul in care iarba
creste greu, evitati sa o tundeti cel putin trei saptamani sau chiar mai mult.
Sfaturi

Amestecati doar o treime din solul scos cu compost pentru a reumple gaurile.

Atentie

Intotdeauna purtati pantaloni lungi, incaltaminte si ochelari de protectie atunci cand operati
utilaje.

Introducere
Ca i n cazul bonsaiului, circul informaia fals c gazonul este o plant. De fapt gazonul este un strat
vegetal compact i uniform, compus din diverse plante adaptate locului i scopului. Chiar i o mirite,
prin tundere repetat, n scurt timp devine gazon. Este bine de tiut de la bun nceput c att
plantarea ct i ntreinerea gazonului presupun destul de mult munc. Un gazon nentreinut n mod
continuu se transform rapid ntr-un maidan cu blrii. Cine nu dispune de suficient timp pentru
aceasta, este mai bine s opteze de la bun nceput pentru pavaj sau beton.
Este esenial ca s existe o surs de ap, pentru a putea uda gazonul n perioadele mai secetoase (i la
plantare).
Este recomandabil ca forma suprafeei acoperite cu gazon s fie ct mai apropiat de forma circular
sau eliptic. Motivul este tunderea. n mod ideal, tunderea gazonului se face prin parcurgerea
acestuia, de la margine spre centru, n spiral. Acest traseu nu presupune ntoarceri i schimbri de
direcie ale mainii de tuns i este cel mai productiv. Cu ct trebuie ocolite mai multe obstacole,
trebuie fcute mai multe ntoarceri pe loc, cu att mai laborioas va fi operaia de tundere.

Partea nti: plantarea gazonului

1) Pregtirea suprafeei care urmeaz s fie plantat cu gazon:
are ca scop afnarea, nivelarea i ndeprtarea altor plante (mai ales buruieni).
Unelte necesare: hrle, grebl, lopat, roab.
Dup ce suprafaa de prelucrat este curat se ncepe sparea cu hrleul. Este recomandat s se fac
o spare adnc, respectiv hrleul trebuie nfipt de tot n pmnt. Brazda scoas se ntoarce "cu capul
n jos" i se sparg bulgrii mai mari de pmnt. Dup ce toat suprafaa a fost spat, dac este cazul,
aceasta se niveleaz, respectiv, se car cu roaba pmnt din zonele mai nalte n cele mai joase. Dup
ce sntem mulumii cu suprafaa obinut, vom ncepe greblarea. Scopul este s sfrmm bulgrii i s
facem o nivelare suplimentar. Tot la momentul greblrii vom nltura de la suprafa pietrele i orice
alte obiecte. Dac suprafaa de pmnt nu a fost anterior acoperit cu vegetaie, se poate trece direct
la nsmnare. Dac suprafaa respectiv a fost neprelucrat sau a fost acoperit cu buruieni, va
trebui sa nu ne grabim cu plantarea ci s ateptm 2-3 sptmni pentru ca seminele de buruieni,
rmase n pmnt s ncoleasc. Ba chiar mai mult, este util ca suprafaa respectiv s fie udat
pentru a grbi germinarea buruienilor. Cnd acestea ncep s acopere suprafaa (prelucrat cu atta
trud) vom trece la ndeprtarea lor. Este esenial s ndeprtm n acest moment ct mai multe
buruieni. Dup ce gazonul este deja crescut, ndeprtarea buruienilor va fi mult mai dificil.
-Dac suprafaa este mic, le vom smulge cu mna, fir cu fir, avnd grij s le scoatem cu rdcin cu
tot.
-Dac suprafaa este medie, o putem acoperi cu folie neagr. Buruienile vor muri din lips de lumin i
datorit efectului de ser de sub folie. Dac nu avem destul folie, se poate folosi un erbicid de
contact cu efect total, de tip Roundup. Dup aplicarea erbicidului mai trebuie s ateptm nc o
sptmn pentru ca acesta s dispar.
-Dac suprafaa este mare, buruienile vor fi plivite cu sapa i resturile vegetale rezultate vor fi
ndeprtate prin greblare.
2) nsmnarea gazonului.
Unelte necesare: grebl, furtun cu ap.
Perioada optim de nsmnare este sfritul lui august - nceputul lui septembrie. nsmnarea se
poate face de primvara pn toamna dac solul este suficient de cald i de umed.
Exist mai multe tipuri de semine de gazon. Alegerea va fi fcut funcie de tipul de sol (gazon pentru
clim secetoas, pentru soluri uoare sau nisiopase, gazon rezistent la trafic, gazon pentru umbr etc.)
Recomand folosirea seminelor de bun calitate, deoarece un rateu nseamn reluarea tuturor
operaiilor aproape de la zero.
-Dac suprafaa este foarte mic se recomand urmtoarea metod: ntr-o gleat se amestec pmnt
cu ap pn la formarea unui noroi vscos. Se adaug cantitatea corespunztoare de semine pentru 1
mp i pasta rezultat se ntinde cu mna, ntr-un strat de 0,5-1 cm.
De asemenea, exist furnizori care ofer gazon gata plantat, sub form de rulouri. Acestea s ntind ca o
mochet, se calc bine pentru a adera la suprfaa solului i... gata!
-Dac suprafaa este mai mare, seminele vor fi mprtiate cu mna. Atenie! Pentru aceast operaie
alegei o zi fr vnt! Imediat dup ce ai mprtiat seminele, suprafaa trebuie greblat, pentru ca
seminele s nu rmn la suprafa. Apoi urmeaz tasarea superficial a solului pentru ca seminele s
intre n contact cu acesta. Dac nu avei un rulou, o plimbare prelungit (cu toat familia, eventual)
pe suprafaa proaspt nsmnat poate fi o soluie. Dup tasare, urmeaz prima udare. Aceasta are
rolul de a astupa golurile dintre bulgrii de pmnt i de a asigura un bun contact ntre semine i sol.
Atenie! Furtunul pentru udare trebuie s aib o duz deoarece un jet puternic de ap va spla
seminele..
Dup toate aceste operaii urmeaz udarea intens timp de 2 sptmni (cu excepia cazului n care ai
cumprat gazon sub form de rulou). Dac nu ne ajut ploaia, va trebui s avem grij ca pmntul
proaspt nsmnat s nu se usuce complet n aceast perioad. n zilele nsorite se va face o udare la
prnz i una seara.
Dup aproximativ 2 sptmni toate seminele viabile au devenit plante cu rdcin suficient de adnc
aa c se poate rri udarea la aproximativ de 2 ori pe sptmn, funcie de starea vremii.
Cnd iarba ajunge la nlimea de aproximativ 10 cm se va efectua prima tundere.
Partea a doua: ntreinerea gazonului

Unelte necesare: main de tuns iarba, furtun cu ap

ntreinera gazonului presupune tunderea repetat i udarea n perioadele uscate.
Tunderea gazonului este cea mai important operaie. Prin tundere se stimuleaz ndesirea stratului
vegetal. De asemenea, prin tundere repetat se favorizeaz creterea soiurilor de iarb cu fir subire n
detrimentul celor cu fir gros. Iarba netuns se va dezvolta pe vertical, va produce pai i se va
nglbeni la baz. Prin tundere, aceasta se va extinde pe orizontal, ocupnt toat suprafaa de pmnt
disponibil. Pe lng aspectul estetic, aceasta va ngreuna creterea buruienilor (seminele buruienilor
vor ajunge mai greu la sol i vor fi sufocate de iarba deja existent). De asemenea, prin tundere se
elimin aproape de la sine toate buruienile cu tulpin. Deoarece aceste buruieni produc semine doar
n vrful tulpinii, prin tundere nu le dm posibilitatea s se nmuleasc.
Exist mai multe tipuri de maini de tuns iarba, fiecare cu avantaje i dezavantaje. Maina de tuns
iarba cu motor cu benzin are avantajul c este autonom i puternic iar la dezavantaje intr preul
mai mare, ntreinerea (benzin, ulei, bujii) pornirea mai anevoioas pe vreme rece i greutatea mai
mare (taseaz solul, este mai greu de mpins). Mainile electrice de tuns iarba snt mai ieftine, mai
uoare i mai fiabile dar necesit un cablu electric. Acesta ne poate ncurca destul de tare n timpul
tunderii i prezint un risc de electrocutare pe timp de ploaie. Mainile electrice cu acumulator ne
scap de cablu, dar snt mai grele i autonomia lor depinde de acumulator, care trebuie ncrcat din
timp. Mainile mecanice de tuns iarba snt ieftine, uoare, fiabile i autonome dar nu pot tunde iarba
prea nalt.
n mod ideal, gazonul se tunde cnd este perfect uscat i cnd, prin tundere se nltur 25-35% din
nlime. n realitate vor interveni diveri factori (ploi prelungite, concediu, lipsa de timp etc) care ne
vor ndeprta de la parametrii ideali. La clima din Romnia va trebui s ne rezervm timp pentru a
tunde gazonul cel puin odat pe sptmn, n mod ideal, de 2 ori pe sptmn, de primvara pn
toamna. Mainile de tuns iarba au un co detaabil n care se poate colecta iarba tiat. Dac iarba nu
crete mai mult de 25-35%, tunderea se va face mai repede i nu va trebui sa colectm iarba tiat.
Aceasta va fi mprtiat pe sol i va contribui la fertilizare, prin descompunere. Daca, n schimb, iarba
apuc s creasc mai mult, la tiere va trebui s montm coul colector, deoarece firele de iarb vor fi
prea lungi pentru a fi mprtiate pe sol n mod uniform i vor rezulta brazde (ca la cosit). Asta nafara
fatului c gazonul va pierde din frumusee deoarece iarba va ncepe s se nglbeneasc la baz. Avnd
coul colector montat, avem 2 operaii suplimentare de fcut n timpul tunderii. Coul trebuie golit i
iarba rezultat trebuie depozitat undeva. n mod ideal depozitarea acesteia se va face n lada cu
compost.
Ori de cte ori solul se usuc la mai mult de 2-3 degete n adncime, va trebui s udm gazonul. Dup
unii autori momentul optim de udare este dimineaa, dup alii seara. Udarea de diminea nu va
produce oc termic (diferena de temperatur ntre ap i plante) i nu va favoriza apariia
mucegaiurilor i a altor boli. n schimb, marele dezavantaj al udrii de diminea este faptul c o mare
parte din apa de udare se pierde prin evaporare, imediat ce soarele devine mai puternic. Eu, personal,
ud gazonul seara din 2 motive: doar atunci am timp pentru aceast operaie i consider udarea mai
eficient deoarece apa nu se pierde prin evaporare pn a doua zi.
Cantitatea de ap va trebui n aa fel dozat nct s ptrund doar pn la adncimea la care snt
rdcinile gazonului. Dac udm prea puin, vom stimula dezvoltarea rdcinilor spre suprafaa solului
i va rezulta un gazon sensibil la secet. Dac udm prea mult, pe lng faptul c apa n surplus este
risipit, vom stimula apariia buruienilor cu rdcini adnci.
Ilustraiile de mai jos se refer la cea mai important faz, respectiv primele dou sptmni de dup
plantare. Seminelor le snt necesare aproximativ 4-5 zile cu cldur i umiditate corespunztoare
pentru a ncepe s germineze. n acest interval, aparent nu se ntmpl nimic, spre deruta grdinarului.
Aparent, doar.
Suprafaa imediat dup mprtierea seminelor:

Dup 7 zile n care am udat de dou ori pe zi:

Dup 14 zile cu acelai ritm de udare (buruienile snt mai viguroase):

BUXUS-Buxus Familia Buxaceae. Aspect: arbust

Perioada de inflorire-aprilie
Expunere-oriunde
Specii:
Buxus balearica
Buxus microphylla var.japonica
Buxus sempervirens
Datorita usurintei deosebite de adaptare a devenit
foarte apreciat. In timp poate ajunge la dimensiuni
de pana la 5 m inaltime. Prezinta o coroana
compacta de culoare verde intens, compusa din
frunze mici, opus ovale, persistente. Florile de culoare galbena au un miros specific putin placut.
Lemnul are culoarea galbuie fiind tare si greu, fiind foarte cautat datorita valorii sale comerciale
deosebite. Toate partile plantei sunt toxice!!!
Cultivarea
Este relativ simpla adaptandu-se oricarui tip de sol: fertil, bogat in humus sau sarac si calcaros. Poate
fi expus atat direct in soare cat si in penumbra permanenta fiind folosit si ca gard viu si borduri.
In cazul plantelor crescute in ghiveci inlocuiti la inceputul primaverii un strat superficial de pamant
gros de 5-10 cm cu compost proaspat.. In cazul amplasarii direct pe sol pentru gardurile vii se vor
aranja butasii inradacinati la o distanta de 30 cm intre ei. Pentru a stimula ramificarea lor taiati
lastarii principali la o treime din lungime. Dupa inflorire tundeti din nou, Buxusul suportand foarte bine
modelarea formelor. Gardul viu trebuie modelat periodic pentru a se indesi. Nu este afectat de frig.
Udarea
In timpul vegetatiei terenul trebuie sa fie umed permanent dar nu baltit. In timpul iernii udatul va fi
redus. Administrati ingrasamant lichid pentru a se fortifia cel putin de 2 ori pe luna.
Reproducerea
Exista 2 modalitati de inmultire: prin seminte si prin butasi. Folosirea semintelor este putin productiva
astfel ca butasirea plantei este cea mai des utilizata metoda pentru a se propaga. Butasii necesita o
perioada de cel putin 2 ani pentru a-si dezvolta radacini sanatoase si pentru a suporta replantarea.
Mutarea lor in noul teren se va face in perioada august-februarie cu tot cu balotul de pamant al
fiecarui butas.
Pericole si precautii
Frunzele pot fi atacate de musculita Monarthropalpus buxi, provocand umflaturi ample pe frunze si
deprecierea plantei. Vegetatia afectata trebuie indepartata si distrusa pentru a evita raspandirea
parazitului.
Specii si soiuri:
Buxus balearica este originar din insulele Baleare putand creste pana la 5 m inaltime, frunzele lui fiind
mari iar florile de culoare alba.

Buxus microphylla var japonica este un arbust cu frunze stralucitoare de culoare verde albastra.
Buxus sempervirens are o crestere inceata, frenzele acestuia fiind de culoare verde inchis stralucitor.