Periodizarea istoriei

I. Epoca Străveche ( 1mil. Î.H. – 106 d. H.)

II. Antichitatea (106 – 602)
III. Evul Mediu / Epoca Feudală / Epoca Medievală ( 602 – 1600)
IV. Epoca Modernă (1600 – 1918)
V. Epoca Contemporană (1918 – prezent)

Romanizarea dacilor; Etnogeneza românească; Teoria Imigraţionistă

28 î.H.: a fost cucerită Dobrogea

106: Dacia devine provincie romană
106-271: are loc romanizarea oficială
271-274: Retragerea Aureliană
106-sec. VIII: formarea poporului român
după 602: slavii trec în număr mare la S de Dunăre, împărţind în 2 romanitatea orientală
sec. XVIII-XIX: se formează Teoria Imigraţionistă

Mileniul marilor migraţii

sec. III-VIII: primul val migrator

sec. VI: este atestat poporul slav la N de Dunăre
602: slavii migrează masiv la S de Dunăre
sec. IX-XIII: al doilea val migrator
sec. XI: pecenegii pătrund în Europa, dar sunt asimilaţi de autohtoni
sec. XI-XII: cumanii pătrund în Europa
sec. IX: maghiarii trec prin N ţării noastre şi îşi formează un stat în C. Panonică
1000: maghiarii se creştinează
sec. XI-XIII: maghiarii cuceresc Transilvania
1241-1242: „marea invazie mongolă asupra Europei”

Formaţiuni politice prestatale

A. TRANSILVANIA
1301-1308: criza dinastică din Ungaria-înlocuirea dinastiei Arpad cu cea de Anjou
sec. IX: „Gesta Hungarorum” atestă voievodatele lui Menumorut, Gelu şi Glad
sec. XI: „Legenda Sf. Gerard” atestă voievodatele lui Gyla şi Ahtum
1200: „Cântecul Nibelungilor” aminteşte de Ramunc
B. ŢARA ROMÂNEASCĂ
1247: „Diploma Cavalerilor Ioaniţi” atestă în Ţara Românească voievodatele lui Seneslav şi Litovoi şi cnezatele lui
Farcaş şi Ioan
C. DOBROGEA
sec. X: sunt atestaţi conducătorii locali Jupan Dimitrie şi Jupan Gheorghe în Dobrogea
sec. XI: Tatos, Seslav, Satza
sec. XII: Ţara Cărvunei

Formarea statelor medievale româneşti

A. TRANSILVANIA
sec. XI-XIII: formarea Transilvaniei, concomitent cu cucerirea sa de către maghiari
1111: primul comitat (Bihor)
1176: voievodatul (Leustachius Voievod)
1211-1225: sunt colonizaţi Cavalerii Teutoni în Ţara Bârsei
sec. XII: sunt colonizaţi saşii în Sibiu, Sighişoara, Braşov, Bistriţa
 sec. XI: sunt colonizaţi secuii în Depr. C-ţilor Orientali
1366: calitatea de nobil era condiţionată de apartenenţa la catolicism
1437: maghiarii+saşii+secuii formează „Unio Trium Natiorum”
1517: codul de legi „Tripartitul lui Werböczi”, prin care românii erau excluşi total din viaţapolitică
1521: turcii cuceresc Belgradul, „cheia Europei Centrale”
1526: turcii îi înving pe maghiari la Mohacs
1541: Ungaria dispare ca stat, fiind împărţită între Austria si Imp. Otoman=>Transilvania devine principat
autonom sub suzeranitate otomană
B. ŢARA ROMÂNEASCĂ
1279: Litovoi moare
sec. XIV: este atestat statul Valahia, cu capitala la Argeş, condus de Basarab I
1330: Carol Robert de Anjou invadează Ţ.R., este învins la Posada de Basarab I=>independenţa Ţ.R.
1359: prima mitropolie la Argeş, înfiinţată de Nicolae Alexandru
1290: „Legenda Descălecatului”
C. MOLDOVA
1352: „Decălecatul lui Dragoş”
1359: „Descălecatul lui Bogdan”
până în 1365: este căştigată independenţa Moldovei, prin mici lupte succesive
1375-1391: Petru I Muşat
1391-1394: Roman I
1402: prima mitropolie ortodoxă din Moldova, construită la Mirăuţi de către Petru I Muşat, este recunoscută de
Parohia din Constantinopol

Domnia

-evoluţia numirii domnului:

sec. XIV-XV: ales de Sfatul Domnesc/Adunarea Ţării
sec. XVI-XVII: ales de Sfatul Domnesc/Adunarea Ţării, dar confirmat de Sultan
sec. XVIII-1821: numit direct de Sultan

Biserica

sec. XVI: în Moldova existau 2 episcopii (Rădauţi şi Roman)

1359: prima mitropolie la Argeş,care era recunoscută de Patriarhia din Constantinopol
1370: apare cea de-a doua mitropolie, la Severin
sec. XVI: în Ţ.R. existau 2 episcopii (Buzău şi Râmnic)
sec. XV: în Transilvania exista o episcopie la Vad şi o mitropolie la Feleac
sec. XVI: 4 religii recepte: lutheranismul, calvinismul, catolicismul, unitarianismul

Politica externă a voievozilor

a. Mircea cel Bătrân (1386-1418)
1394/1395: Rovine, îi învinge pe turci
1395: Tratat cu Ungaria: sprijin reciproc împotriva turcilor
1396: Nicopole, este învins în curciadă
1417: Pace cu Imp. Otoman: cedăm Dobrogea, cetăţile Turnu şi Giurgiu, plătim tribut pt. 1st time
se amestecă în lupta pt. tronul I.Otoman,susţinându-i pe Musa şi Mustafa împotriva lui Mahomed I
b. Alexandru cel Bun (1400-1432)
1402: devine vasal regelui Poloniei
1420: luptă la Chilia şi Cetatea Albă (primul atac asupra Moldovei de către turci)
c. Iancu de Hunedoara (1441-1432)
participă la formarea unui bloc militar antiotoman
1443-1444: „campania cel lungă” la S de Dunăre
1444: învins la Varna
 1444: Pacea de la Seghedin
1456: depresurarea Cetăţii Belgrad
d. Vlad Ţepeş (1456-1462; 1476)
1460: Tratat de alianţă cu Ungaria, condusă de Matei Corvin
1461-1462: atatc la S de Dunăre, soldat cu succes
1462: „atacul de noapte” de la Târgovişte
e. Ştefan cel Mare (1457-1504)
1459: Tratatul de la Overchelăuţi, prin care se recunoaşte vasal al Poloniei
1465: cucereşte Chilia, aflată în posesia Ungariei
1467: Baia: îi învinge pe maghiari
1475: Vaslui (Podu Înalt): îi învinge pe turci
1475: Tratat de alianţă cu Ungaria
1476: Războieni: este învins de turci
1485: Jurământul de la Colomeea, prin care devine vasal al Poloniei
1489: Pace cu Imperiul Otoman: reîncepe plata tributului
1499: Pace cu Polonia
f. Mihai Viteazul (1593-1601)
1593: aderă la Liga Creştină/Sfântă
1595: Călugăreni: îi învinge temporar pe turci
1595:Giurgiu: îi învinge definitiv
mai 1595: Tratatul de la Alba-Iulia cu Transilvania lui Sigismund Bathory
1595-1596: „legământul lui Mihai”, legarea ţăranilor de glie; creşte impozitele (politica internă)
1597: Tratatul de la Mănăstirea Dealu cu Imp. Habsburgic
1598: Pace cu Imp. Otoman

Unirea de la 1600
Toamna lui 1599: Mihai intră în Transilvania
28 octombrie 1599: Andrei Batory este învins la Şelimbăr
1 noiembrie 1599: Mihai intră în Alba-Iulia; Dieta îl recunoaşte ca Principe
Primăvara lui 1600: Mihai trece în Moldova, domul Ieremia Movilă fuge
Mai 1600: Mihai se autointitula „Domn al Ţării Româneşti,al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”
18 septembrie 1600: Mirăslău
august 1601: Gurăslău
19 august 1601: Mihai este asasiant pe C. Turzii, din ordinul lui Gheorge Basta

Spaţiul românesc şi Poblema Orientală

1683: Imp. Otoman intră în criză
1698-1699: r. r-a-t: Pacea de la Karlowitz; Transilvania intră sub dominaţia Austriei
1716-1718: r. a-t: Pacea de la Passarowitz; Banatul&Oltenia sunt cedate Austriei
1736-1739: r. r-a-t: Pacea de la Belgrad (Imp. Otoman căştigă); Oltenia revine Ţ.R.
1768-1774: r. r-t: Pacea de la Kuciuc Kainargi; Bucovina este cedată Austriei
1806-1812: r. r-t: Pacea de la Bucureşti; Rusia ocupa Basarabia
1828-1829: r. r-t: Pacea de la Adrianopol: Principatele intră sub protecţia efectivă a Rusiei.

Regimul habsburgic în Transilvania (sec. XVIII-XIX)

-regimul politic
1688: armata austriacă ocupă Transilvania
1689: Dieta renunţă la dominaţia otomană şi o acceptă pe cea habsburgică
1699: prin Pacea de la Karlowitz, Imp. Otoman renunţă oficial la Transilvania; „Dilploma Leopoldină”
1699-1701: prin alte două diplome se creează cultul greco-catolic
-mişcarea de emancipare a românilor
1744: Inochenţie Micu-Klein redactează „Supplex Libellus”
 1791: este redactat „Supplex Libellus Valachorum”
1784-1785: manifestare violentă a românilor, concretizată prin „Răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan”.
sf. sec. al XVIII-lea: se manifestă activitatea Şcolii Ardelene

Ţările Române în sec. XVIII până la 1821

-regimul fanariot
sec. XVIII: Imp. Otoman nu-şi mai poate impune voinţa totală asupra Ţărilor Române, din cauza Austriei, apoi a
Rusiei
1688-1714:Constantin Brâncoveanu
1710-1711:Dimitrie Cantemir
1711: Bătălia de la Stănileşti pe Prut
1711: regimul fanariot debutează în Moldova
1716: regimul fanariot debutează în Ţ.R.
sf. sec. XVIII si inc. sec. XIX: se încearcă reformarea justiţiei:
1780: Pravilniceasca Condică
1817: Codul Callimachi
1818: Legiuirea Caragea

-mişcarea naţională a românilor

1872: Memoriile de la Şiştov; grupurile politice boiereşti (Partida Naţională) cereau revenirea la domniile
pământene şi înlăturarea suzeranităţii otomane. Boierii adresează memorii Marilor Puteri, inclusiv lui Napolen,
pentru a-şi realiza obiectivele. Fruntaşi politici: Iernăchiţă Văcărescu, Venianim Costache, Mihail Cantacuzino,
Dumitrache Sturdza

Ţările Române între 1821-1848

Revoluţia de la 1821

ianuarie 1821: izbucnirea revoluţiei la Padeş (Tudor Vladimirescu)

februarie: emis cel mai important document al mişcării: „Cererile norodului românesc”
martie: începe Marşul spre Bucureşti, unde Tudor lansează 2 proclamaţii, justificându-şi revolta.
Evoluţia Principatelor între 1821-1848
1822: „Constituţia Cărvunarilor”, redactată de Ionică Tăutu în Moldova
1837-1838: „Osăbitul act de unire şi independenţă”, redactat de Ion Câmpinean
1829: Pacea de la Adrianopol=>introducerea Regulamentelor Organice:
1831: în Ţ.R.
1832: în Moldova

Revoluţiile de la 1848-1849

-documente:
1848: =”primăvara popoarelor”
martie: Iaşi, „Petiţiunea-proclamaţie” (Moldova)
mai: Blaj, „Petiţiunea Naţională” (Transilvania)
mai: Braşov, „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei” (Moldova)
iunie: Islaz, „Proclamaţia de la Islaz” (Ţara Românească)
august: Cernăuţi, „Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova” (Moldova)

-desfăşurarea revoluţiilor:
A. MOLDOVA
martie: Iaşi, Hotelul Petersburg, este adoptat doc. „Petiţiunea Proclamaţiei”
B. ŢARA ROMÂNEASCĂ
iunie: Islaz, este adoptat doc. „Proclamaţia de la Islaz”
 septembrie: la ameninţările Rusiei, armata otomană invadează Ţ.R. şi înfrânge revoluţia.
C. TRANSILVANIA
3-5 mai: Blaj, are loc o adunare naţională; românii adoptă doc. „Petiţiunea Naţională”
iarna dintre 1848-1849: românii se retrag în M-ţii Apuseni şi demarează negocieri cu ungurii, în vederea unei
lupte comune împotriva Austriei
iulie 18949: românii şi maghiarii semnează „Proiectul de Pacificaţie”
august: maghiarii sunt învinşi la Şiria de armata austriacă, ajutată de Rusia. Austria anulează anexarea
Transilvaniei, iar românii renunţă la luptă.

Unirea Principatelor de la 1859

-context intern şi extern:

1849: Convenţia de la Balta-Liman
1853-1856: Războiul Crimeei
1856: Congresul de Pace de la Paris
1857: Adunările Ad-hoc
1858: Convenţia de la Paris

-dubla alegere a lui Cuza:

5 ianuarie 1859: adunarea electivă din Moldova în alege ca domn pe Alexandru Ioan Cuza
24 ianuarie 1859: adunarea electivă din Ţara Românească îl alege ca domn tot pe Alexandru Ioan Cuza

-domnia lui Cuza: 1859-1866

A. Recunoaşterea internaţională a dublei alegeri
martie 1859: Fraţa, Prusia, Sardinia, Anglia, Rusia
septembrie 1859: Austria, numai pe timpul lui Cuza
decembrie 1861: Turcia, numai pe timpul lui Cuza
B. Consolidarea unirii
ianuarie 1862: au loc alegeri pentru o adunarea legislativă unică şi este numit un parlament unic
C. Politica reformatoare
primii miniştri în timpul lui Cuza: Barbu Catargiu, N. Kretzulescu, M. Kolgălniceanu
2 mai 1864: lovitură de stat: adunarea legislativă este dizolvată
august 1864: „Legea Rurală”
decembrie 1864: „Legea instrucţiunii publice”

-sfârşitul domniei lui Cuza:

ianuarie 1863: se formează „Monstruoasa coaliţie” (=conservatori+liberali radicali); scop: detronarea lui Cuza.
Lovitura de stat din 1864=>M.Kogălniceanu demisionează=>Cuza rămâne izolat politic
11 februarie 1866: Cuza este obligat să abdice

Înscăunarea unui prinţ străin. Adoptarea Constituţiei din 1866. Independenţa României (Participarea la r. r-t)

10 mai 1866: Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen este proclamat domn la iniţiativa Franţei

aprilie 1866: votarea Constituţiei în Parlament
1 iulie 1866: Constituţia din 1866 este proclamată de domn
1875: se redeschide Problema Orientală prin izbucnirea unor răscoale antiotomane în Bosnia şi Herţegovina
1876: criza se agravează din cauza războiului dintre Serbia, Muntenegru şi Imp. Otoman şi a răscoalelor din
Bulgaria. În aceste condiţii, un război ruso-turc era inevitabil.
„Convenţia secretă de la Budapesta”: Rusia îi propune A.-U. Bosnia şi Herţegovina în schimbul neutralităţii
4 aprilie 1877: la Livada se încheie Convenţia româno-rusă
12 aprilie 1877: Rusia declară război Turciei
9 mai 1877: la interpelarea lui Nicolae Fleva (ministru de externe), M. Kogălniceanu proclamă în Parlament
independenţa României
 iunie 1877: armata rusă trece Dunărea, înaintează rapid, dar este oprită în Pasul Şipca
august 1877: are loc atacul decisiv asupra cetăţii Plevna, soldat cu eşec. Se trece la asediu
noiembrie 1877: Plevna capitulează. Românii luptă apoi la Vidin, Smârdan, Rahova
ianuarie 1878: Turcia capitulează
19 februarie 1878: Pacea de la San-Stefano
1 iulie 1878: Congresul de Pace de la Berlin

Românii din afara graniţelor

A. TRANSILVANIA
1688: Transilvania este ocupată de Austria, iar Dieta acceptă renunţarea la suzeranitatea otomană şi o înlocuieşte
cu cea habgburgică (austriacă).
1699: Turcia renunţă oficial la Transilvania
1861-1866: se permite un regim liberal, românii dominând Dieta de la Sibiu.
1864: biserica ortodoxă este ridicată la rang de mitropolie.
1867: se formează Imp. Austro-Ungar, Transilvania fiind anexată Ungariei
după 1868: Ungaria adoptă legi care le anulează pe cele favorabile românilor, singura naţiune politică
recunoscută fiind cea maghiară. Românii au protestat prin:
1868: Pronunciamentul de la Blaj
1892: Memorandumul din 1892
1881: apare Partidul Naţional Român care adoptă două tactici politice: pasivism şi , dupa 1905, activism.
B. BASARABIA
1812: Barabia este anexată de Rusia, organizată ca „oblastie” („regiune de graniţă”), apoi devine „gubernie”
(„provincie ţaristă)
după 1867: intensificarea politicii de rusificare, prin interzicerea lb. române în şcoli, administraţie şi biserică
C. BUCOVINA
1774: Bucovina este cedată Austriei
1775: Bucovina este ocupată de Austria
1849: îşi obţine autonomia în cadrul Austriei
1892: apare Partidul Naţional Român
1875: la Universitatea din Cernăuţi se instituie catedra de Limba Română

Evoluţia internă a României între 1878-1914

-evoluţia politică: monarhie, [parlament, guvern], partide politice

titluri: 1866-1878: Domn/Principe
1878-1881: Alteţă Regală
1881-1914: Rege
10 mai 1881: Carol este încoronat rege al României
1881: se încheie „Pactul de Familie”
1895: introduce „rotativa guvernamentală”
1875: se formează PNL („Coaliţia de la Mazar-Paşa”, când liberalii moderaţi fac o înţelegere cu cei moderaţi)
1876-1888: cea mai importantă guvernare PNL
1880: se formează Partidul Conservator
1871-1876: cea mai importantă guvernare a Partidului Conservator
-evoluţia economică:
1800: agricultura aducea 2/3 din PIB şi ¾ din exporturi
răscoalele din 1888 şi 1907: demonstrează situaţia dificilă a ţărănimii
1875: încheiem o convenţie comercială cu Austro-Ungaria
1886: Legea tarifelor vamale protecţioniste
1895: Legea minelor
1900: industria aducea doar 17% din PIB
Politica externă a României între 1878-1914

1882: apare Tripla Alianţă (Gemania, Austro-Ungaria, Italia. Mai târziu, se va numi „Puterile Centrale”)
1883: printr-un tratat rămas secret, aderă şi România
1912: Serbia, Muntenegru, Bulgaria şi Grecia declară război Imp. Otoman, îl înving şi îşi alipesc teritorii
1913: având susţinerea secretă a A-U, Bulgaria declară război fostelor sale aliate.România se implică şi trece
Dunărea cu armata,iar Bulgaria capitulează. Prin Pacea de la Bucureşti, Bulgaria cedează României Cadrilaterul

România în Primul Război Mondial

15/28 iunie 1914: este asasinat la Sarajevo prinţul moştenitor al Austro-Ungariei

15/28 iulie 1914: Austro-Ungaria atacă Serbia
1914-1916: perioada neutralităţii
21 iulie 1914: are loc Consiliul de Coroană de la Sinaia, care hotărăşte neutralitatea, deşi au fost păreri pro-
germane şi pro-antantiste
10 octombrie 1914: Carol I moare, la tron urmând Ferdinand, un susţinător al Antantei
până în 1916: ambele tabere au încercat să ne atragă de partea lor
4 august 1916: semnăm convenţiile de alinţă cu Antanta
14 august 1916: Consiliul de Coroană de la Cotroceni hotărăşte intrarea în război şi declarăm război A.-U.
24 august 1917: armata română este învinsă la Turtucaia, iar Dobrogea este ocupată
iarna dintre 1916-1917: primim ajutor din partea Antantei (armament şi instructori militari)
iulie 1917: Armata a 3-a condusă de Alexandru Averescu atacă în zona Mărăşti şi ocupă 40 de sate
decembrie 1917: România încheie armistiţiu cu Puterile Centrale
3 martie 1918: Brest-Litovsk: Rusia iese din război
24 aprilie/7 mai 1918: neavând alternativă, România încheie pace la Buftea-Bucureşti („caducă)
vara lu 1918: Antanta câştigă teren, aliaţii Germaniei capitulează treptat
11 ctombrie 1918: România declară din nou război Puterilor Centrale
11 noiembrie 1918: Germania capitulează. România este considerată ţară învingătoare

Marea Unire

A. BASARABIA
octombrie 1917: Congresul Ostaşilor Moldoveni proclamă autonomia Basarabiei în cadrul Rusiei
decembrie 1917: se proclamă Republica Democratică Moldovenească, membră a Republicii Federale Ruse
24 ianuarie 1918: Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti. Sfatul Ţării
hotăraşte unirea Basarabiei cu România
B. BUCOVINA
noiembrie 1918: la cererea autorităţilor bucovinene, armata română intră în provincie pentru a stopa anarhia
provocată de adepţii alipirii zonei la Ucraina
15/28 noiembrie 1918: Congresul General al Bucovinei proclamă unirea cu România.
C. TRANSILVANIA
29 septembrie 1918: „Declaraţia de la Oradea” a PNR cere autonomia Transilvaniei şi dreptul la autodeterminare
30 octombrie 1918: Arad, se creează Consiliul Naţional Român Central (CNRC)
13-15 noiembrie 1918: tratative eşuate la Arad între CNRC şi guvernul maghiar (guvernul Tisza)
18 noiembrie/1 Decembrie 1918: Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia proclamă unirea Transilvaniei,
Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
-recunoaşterea Marii Uniri (delegaţia României la Congresul de Pace a fost condusă de Ionel Brătianu):
Pacea cu Germania: Versailles=>anularea Păcii de la Buftea-Bucureşti; primeam 1% din despăgubirile de
război, plătite de Germania
Pacea cu Austria: Saint Germaine=> recunoştea unirea Bucovinei
Pacea cu Bulgaria: Neuilly=> recunoştea apartenenţa Cadrilaterului
Pacea cu Ungaria: Trianon=> recunoştea unirea Transilvaniei
Pacea cu Turcia: Sevres
 1920: Tratatul de la Paris, unirea a fost recunoscută de Franţa, Anglia, Italia şi Japonia
-consecinţe:
decembrie 1919: se reuneşte primul parlament al României Mari
aprilie 1920: sunt desfiinţate organismele politice regionale

Structuri sociale şi economice în perioada interbelică

1921: Reforma agrară din 1921 a remediat situaţia ţărănimii, dar a scăzut potenţialul agricol al ţării
după 1930: se iau măsuri pentru dezvoltarea agriculturii
1938: agricultura era mecanizată în proporţie de 5%, Ro. având 5000 de tractoare la o suprf. arabilă de 13 mil. ha.
1919: producţia industrială=25% din cea a anului 1913
1918-1920: se manifestă o criză de sub-producţie
1924: se atinge producţia din 1913, apoi urmează o uşoară dezvoltare
1929-1933: Criza Mondială afectează grav producţia, astfel că apar greve şi demonstraţii puternice
după 1933: are loc o relansare economică, care atinge punctul culminant în 1938
1930: doar 35% din produsele finite se fabricau în ţară
1939: 66% din produsele finite se fabricau în ţară
după 1933: principalul partener comercial era Germania

Reformele perioadei interbelice

-Constituţia din 1923

martie 1923: proiectul este aprobat de parlament şi rege
-Reforma electorală
mai 1917: regele Ferdinand promite soldaţilor aflaţi pe front reforma agrară şi vot universal
1917: sunt modificate articolele referitoare la votul cenzitar
decembrie 1918: printr-un decret lege, votul devine universal
-Reforma financiară/fiscală
1919: sunt ştampilate toate bancnotele care circulau în paralel cu leul emis de BNR
1920: acestea sunt retrase de pe piaţă. realizându-se unificarea monetară
1921: se instituie un impozit unic la nivelul întregii ţări, în funcţie de venituri
-Reforma agrară
1917: se modifică articolul referitor la regimul proprietăţii
1918: se confiscă toate moşiile mai mari de 100 ha din vechiul regat
1920-1921: aceeaşi măsură se aplică şi în provinciile alipite
1921: se adoptă „Legea Reformei Agrare”
-Reforma învăţământului: 1924
-Reforma administrativă: 1925
-Reforma justiţiei: 1925
-Legea Primei Electorale: 1926

Viaţa politică în perioada interbelică

A. FERDINAND: 10 octombrie 1914 – 1927

15 octombrie 1922: a fost încoronat la Alba-Iulia ca rege al tuturor românilor
B. CRIZA DINASTICĂ ŞI REGENŢA: 1927 – 1930
decembrie 1925: Carol al II-lea renunţă la tron, iar Consiliul de Coroană de la Sinaia acceptă hotărârea sa
4 ianuarie 1926: parlamentul votează legi prin care urmaş la tron devine Mihai şi se constituie o regenţă, pentru
cazul în care acesta ajungea la tron înainte de vârsta majoratului.
1927: Ferdinand moare, urmat la scurt timp şi de Ionel Brătianu
C. CAROL AL II-LEA: 1930 – 1940
6 iunie 1930: Carol intră fraudulos în ţară, cu ajutorul PNŢ
8 iunie 1930: Parlamentul, dominat de PNŢ, anulează legile din ianuarie 1926, proclamându-l rege pe Carol şi
realizând Restauraţia
 vara 1930: Carol o aduce pe Elena Lupescu în ţară, iar Iuliu Maniu demisionează din funcţia de prim-ministru şi
devine adversar al regelui
1930-1938: Carol încearcă să lovească în partidele democratice numind guverne de uniune naţională; a impus
camarila regală ca centru de putere; a dus campanii de presă împotriva unor partide; a încurajat sciziunile dintre
partide; a compromis parlamentul; a încurajat partidele extremiste; a numit ca prim-miniştri oameni loiali lui
(Gheorghe Tătărescu)
1938-1940: Carol reuşeşte să impună un regim de autoritate personală, cu accente dictatoriale

Partidele politice din perioada interbelică

1875: apare PNL

1922-1926; 1933-1937 (perioada/e de guvernare)

1926: prin fuziunea PNR cu PŢ apare PNŢ

1928-1933 (perioada/e de guvernare)

1921: Partidul Comunist Român se desprinde din PSD

1924: este scos în afara legii

1927: Legiunea Arhanghelului Mihail se desprinde din LANC

1933: este scos în afara legii
alte denumiri: 1930: Garda de Fier
1935: Partidul „Totul pentru Ţară”

România în relaţiile internaţionale în perioada interbelică

1921:încheiem un tratat anti-sovietic cu Polonia

1921: se creează Mica Înţelegere (Cehoslovacia, România, Iugoslavia)
1934: se creează Înţelegerea Balcanică (România, Iugoslavia, Grecia, Turcia)
1928: se semnează Pactul Briand-Kellogg, prin care 63 de state excludeau războiul ca metodă de rezolv. a confl.
1929: se semnează Protocolul de la Moscova, cu aceleaşi prevederi, semnat şi de Uniunea Sovietică
1934: se restabilesc relaţiile diplomatice dintre România şi Uniunea Sovietică
1936: a existat posibilitatea încheierii unui tratat prin care Uniunea Sovietică ne recunoştea apartenenţa
Basarabiei, dar Niculae Titulescu a fost demis

Regimuri democratice

-SUA
1920: femeile obţin drept de vot, însă nu şi afro-americanii
1919-1932: introducerea prohibiţiei
-Marea Britanie
1918: femeile vor primi drept de vot
-Franţa

Regimuri totalitare

-Comunismul
februarie-martie 1917: are loc o revoluţie burgheză
25 octombrie/7 noiembrie 1917: Lenin şi bolşevicii din Partidul Comunist provoacă o nouă revoluţie, care se
sfârşeşte cu preluarea unei părţi din putere
până în 1921: urmează un sângeros război civil, între susţinătorii vechiului regim şi ai ţarului (albi) şi susţinătorii
lui Lenin (roşii)
1922: se creează URSS
1924-1953: regimul stalinist
 1924: Lenin moare
1925: Iosif Visarionovici Djugaşvili (Stalin) preia puterea şi îi exclud din partid pe opozanţi
1929: începe colectivizarea agriculturii
1956: ororile stalinismului vor fi demascate parţial de către Nikita Hruşciov
-Fascismul
octombrie 1922: începe „Marşul asupra Romei”
30 octombrie 1922: Mussolini este numit prim-ministru
1924: a introdus cenzura şi a interzis întrunirile partidelor de opoziţie
1926: au fost interzise partidele politice şi sindicatele
1928: regele nu mai poate numi sau revoca primul-ministru
-Nazismul
februarie 1932: Hitler obţine cetăţenie germană
noiembrie 1932: NSDAP obţine 37% din voturi, devenind primul partid al Germaniei
30 ianuarie 1933: Hitler este numit cancelar (prim-ministru)
1933: „Legea de împuternicire” (se desfiinţează partidele politice)
aprilie 1933: se formează poliţia politică Gestapo (Geheime Stadt Polizei)
august 1934: după moartea preşedintelui Hindenburg, Hitler preia şi această funcţie, devenind Führer
1935: Legile de la Nürnberg (evreii pierd cetăţenia germană, sunt interzise căsătoriile mixte)
1938: Kristallnacht (Noaptea de cristal: incendierea sinagogilor, devastarea magazinelor evreieşti, deportarea
unor evrei în lagăre)
1939: se creează alianţa Axa Berlin-Roma-Tokyo.

Sfârşitul regimului democratic: 1938 – 1947

Monarhia autoritară a lui Carol al II-lea: 1938 – 1940

noiembrie 1937: niciun partid nu obţine min. 40% din voturi pentru a forma singur guvernul=> Carol îl numeşte
prim-ministru pe Octavian Goga
februarie 1938:Goga este demis; este numit un guvern de uniune naţională, condus de patriarhul Miron Cristea
20 feb. 1938: se aprobă noua Constituţie, care pune bazele jurid. ale noului regim şi o suspenda pe cea din 1923
martie 1938: sunt desfiinţate partidele politice
decembrie 1938: se creează partidul unic numit „Frontul Renaşterii Naţionale”
după 1935: legionarii devin principalul inamic al regelui
1938: Codreanu este arestat şi condamnat la 10 ani de muncă silnică. Va fi asasinat din ordinul lui Carol.

Regimul lui Ion Antonescu: 1940 – 1944

-pierderi teritoriale
septembrie 1938: prin Acordul de la München dispare Cehoslovacia, deci şi Mica Înţelegere
23 august 1939: se semnează Pactul Ribbentrop-Molotov care conţinea şi Protocolul Adiţional Secret prin care
Germania şi URSS îşi împărţeau sferele de influenţă în Europa Centrală şi de Est=>consecinţa imediată a fost
izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial pe 1 septembrie 1939, atunci când Germania atacă Polonia.
22 iunie 1940: Franţa capitulează, România rămânând fără nicio susţinere europeană
26 iunie 1940: URSS trimite un ultimatum României, prin care cere Basarabia şi Bucovina de Nord
28 iunie 1940: urmează al doilea ultimatum=>cedăm Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.
august 1940: tratative româno-bulgare la Craiova=>cedăm Cadrilaterul, doc. semnându-se pe 7 septembrie
30 august 1940: Dictatul de la Viena=>România este obligată să cedeze Ungariei NV Transilvaniei
-preluarea puterii de către Ion Antonescu
septembrie 1940: criza regimului carlist atinge apogeul
4 septembrie: Carol îl numeşte ca prim-ministru pe generalul Ion Antonescu
5 septembrie: Carol dizolvă Parlamentul, suspendă Constituţia din 1938 şi îi acordă lui Antonescu puteri depline
6 septembrie: Carol abdică în favoarea lui Mihai şi părăseşte ţara
 -statul naţional legionar: 14 septembrie 1940 – 15 februarie 1941
23 noiembrie 1940: România aderă la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia şi Japonia
4 decembrie: acord economic cu Germania
27-28 noiembrie: asasineză la Jilava 65 de personalităţi, dar şi pe Virgil Madgearu şi Nicolae Iorga
ianuarie 1941: primeşte acceptul lui Hitler de a-i scoate pe legionari de la guvernare
21-23 ianuarie 1941: are loc „rebeliunea legionară”, înfrântă de Antonescu
15 februarie 1941: este abrogată denumirea de stat naţional legionar
-regimul antonescian: ianuarie 1941 – 23 august 1944

Instaurarea regimului comunist

iunie 1944: armata sovietică ocupă NE ţării, situaţia devenind critică

23 august 1944: are loc o lovitură de stat, regele Mihai ordonând arestarea lui Antonescu, pe care l-a înlocuit cu
generalul Constantin Sănătescu

-preluarea puterii de către comunişti

A. 23 august 1944 – 6 martie 1945: „Coaliţia reală”: ţara era condusă de un guvern format din militari şi
politicieni, comuniştii deţinând ministere importante. Prim-miniştri: gen. C-tin Sănăstescu; Nicolae Rădescu
B. 6 martie 1945 – 19 noiembrie 1946: „Coaliţia falsă”: conducea guvernul comunist al lui Petru Groza, susţinut
de URSS, dar fără o bază politică în ţară. Guvernul era format dintr-un membru PNL şi unul PNŢ
C. 19 noiembrie 1946 – 30 decembrie 1947: „Asaltul final”: alegerile din noiembrie 1946 sunt falsificate în
favoarea comuniştilor, sunt desfiinţate partidele politice şi monarhia

-mijloace folosite de Uniunea Sovietică pentru impunerea comunismului în România:

9 octombrie 1944: are loc „Acordul de procentaj de la Moscova”=>România intra 90% sub influenţă sovietică şi
10% sub influenţă anglo-americană
martie 1945: Andrei Vîşinski îi impune regelui Mihai să-l numească prim-ministru pe Petru Groza
1946: „Legea electorală” îi exclude la vot pe cei bănuiţi de legături cu extrema dreaptă
noiembrie 1946: alegerile sunt falsificate de comunişti în favoarea lor, deşi fuseseră câştigate legal de PNŢ(70%)
1944-1945: comuniştii intră în guverne de coaliţie, ocupând ministere importante
1945-1947: ei controlează guvernul şi îi anihilează treptat pe oamenii politici democratici
august 1945 – ianuarie 1946: „Greva regală”: regele refuză să semneze orice act emis de Parlament
30 decembrie 1947: Regele Mihai este obligat să abdice,numele statului devenind „Republica Populară Română”

REGIMUL COMUNIST DIN ROMÂNIA

Economie şi societate în perioada comunistă

Evoluţia industriei

-evoluţia economiei
1945 – 1958: subordonare totală faţă de Uniunea Sovietică
1958 – 1970: creştere economică şi a nivelului de trai
1970 – 1980: primele semne ale crizei
1980 – 1989: criză economică profundă, scăderea nivelului de trai, măsuri ineficiente de stopare a crizei
-etapele industrializării
iunie 1948: are loc naţionalizarea şi etatizarea proprietăţilor private din industrie, comerţ, servicii şi finanţe
1949: se creează CAER
după 1958: dependenţa faţă de economia sovietică scade considerabil
1964: Uniunea Sovietică propune „Planul Valev”, pt. a stopa criza economică a statelor socialiste. Este refuzată
după 1968: investiţiile străine cresc după ce România găseşte un partener economic în Occidentul capitalist
după 1980: criza devine evidentă
1983: datoria externă a României atinge 11 mld. $
apar mişcări muncitoreşti: 1977 – Greva minerilor din Valea Jiului; 1987 – Demonstraţia muncitorilor din Braşov
Colectivizarea şi impactul său asupra satului românesc

-colectivizarea agriculturii
martie 1945: este aprobată o reformă agrară care a lovit în marea proprietatea (s-au confiscat pământurile)
martie 1949: începe colectivizarea agriculturii după model sovietic, proces încheiat în 1962
1952: apar „întovărăşirile agricole” – ţăranii îşi păstrează proprietatea asupra pământului, dar este lucrat în comun
martie 1959: dispar ultimii chiaburi, autorităţile comuniste recunoscând că au avut loc 80.000 de arestări
-agricultura socialistă
1989: proprietatea colectivistă reprezenta 60% din pământul arabil, cea de stat 31%, iar cea privată 9%
anii ʾ80: acest tip de agricultură a declanşat o gravă criză economică

Constituţiile comuniste

Constituţia din 1948 – model: cea sovietică din 1936

Constituţia din 1952
Constituţia din 1965
1974: este creată funcţia de preşedinte a RSR

Dominaţia ideologică şi represeiunea politică

Monopolul ideologic comunist

-mijloace de impunere a monopolului ideologic

1948: se creează o nouă Academie Română din care sunt excluse adevăratele valori ale culturii naţionale
1948: este desfiinţată biserica greco-catolică
1948: este editată lucrarea „Publicaţii interzise”: 8.000 titluri şi reviste interzise publicului
-etapele manifestării monopolului ideologic
A. 1948 – 1958: campanie de rusificare prin care este revizuită istoria naţională (Mihai Roller). Cultura română
devine o anexă a culturii sovietice (lb. rusă este obligatorie în şcoli). Proletcultism. Stahanovism
B. 1958 – 1965: liberalizare a culturii prin revenirea la valorile naţionale. Campanie de desovietizare a culturii
C. 1965 – 1974: renaştere culturală; modernizarea învăţământului; scade importanţa marxismului; creşte
importanţa disciplinelor exacte şi tehnice; sociologia devine o disciplină importantă; cea mai mare parte a
istoriei este rescrisă pe baze ştiinţifice.
D. 1974 – 1989: reînnobirea culturii române. Punctul central: cultul personalităţii; cultura, învăţământul şi istoria
sunt aservite acestei politici. Se înfiinţează Academia Politică „Ştefan Gheorghiu” care monopolizează
sociologia, ştiinţele politice şi jurnalistica.

Regimul politic comunist

GHEORGHE GHEORGHIU DEJ: 1948 – 1965

1948: PSD este absolvit de PCR, apărând PMR
1952: Dej înlătură grupul moscovit (Emil Bodnăraş, Vasile Luca, Ana Pauker). la conducerea partidului urmează
grupul naţional (Dej şi Lucreţiu Pătrăşcanu)
1954: după arestare, Pătrăşcanu este executat
A. 1948 – 1960
-supunere internă şi externă totală faţă de Uniunea Sovietică
1958: armata roşie este retrasă din România
B. 1960 - 1965
-îndepărtare treptată faţă de Uniunea Sovietică
1962 – 1964: sunt eliberaţi deţinuţii politici
-se reiau legăturile cu Occidentul şi cu Iugoslavia
aprilie 1964: Dej susţine o declaraţie „de independenţă”=>susţine că România trebuie să edifice comunismul în
conformitate cu realităţile naţionale, adică îndepărtare faţă de Moscova
 NICOLAE CEAUŞESCU: 1965 – 1989
martie 1965: Dej moare. Ceauşescu devine secretar general al partidului
A. 1965 – 1971
1968: Ceauşescu condamnă public intervenţia Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia
B. 1971 – 1989
1971: Ceauşescu vizitează China şi Coreea de Nord. Reîntors în ţară, stopează liberalizarea
1974: se lansează revoluţia culturală, adică ideologizarea societăţii
1974: Ceauşescu devine preşedinte al RSR

Sistemul represiv şi rezistenţa anti-comunistă

Securitatea şi represiunea politică

1948: se creează Direcţia Generală a Securităţii Poporului

1949: se desfiinţează Poliţia şi Jandarmeria, fiind înlocuite cu Miliţia şi cu Trupele de Securitate
-etapele represiunii politice
A. 1944 – 1948
-deportarea a 150.000 germani în Uniunea Sovietică
-condamnarea celor care au colaborat cu regimul Antonescu
-condamnarea liderilor PNL, PNŢ, PSD şi fruntaşilor bisericii greco-catolice
B. 1948 – 1953
-au loc epurări în cadrul PMR, fiind lichidaţi adversarii lui Dej
1949: începe colectivizarea, ţăranii oponenţi fiin trimişi în lagăre şi închisori
-este eliminată elita politică şi intelectuală interbelică
C. 1953 – 1959
-un nou val represiv asupra studenţilor şi intelectualilor
D. 1960 – 1964
-începe liberalizarea pe toate planurile
1962 – 1964: sunt eliberaţi toţi deţinuţii politici
D. după 1978
-începe teroarea difuză din timpul lui Ceauşescu

Forme de rezistenţă anticomunistă

1944 – 1960: este menţinută rezistenţa armată

A. Dizidenţa intelectuală
după 1973: apar primele critici, iniţiatorul fiind Paul Goma
după 1977: mişcarea se întăreşte, alăturându-i-se Mihai Botez, Vlad Georgescu, Ion Caraion
anii ʾ80: noi critici: Doina Cornea, Ana Blandiana, Andrei Pleşu, Mircea Dinescu
B. Dizidenţa religioasă
1978: preotul ortodox Gheorghe Calciu a criticat nerespectarea libertăţii religioase; este arestat, apoi expulzat
C. Dizidenţa în cadrul PCR
martie 1989: „Scrisoarea celor şase”, redactată de vechi membri PCR: Gheorghe Apostol, Silviu Brucan. Se
cerea respectarea Constituţiei, a drepturilor omului, încetarea demolărilor şi a alimentaţiei raţionate
D. Mişcări sociale
1977: Greva minerilor din Valea Jiului
1987: Demonstraţia Muncitorilor din Braşov