FORMAREA TARII ROMANESTI

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Romani-
valahi- olahi

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

Europa in sec. X
prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Formarea statelor medievale româneşti este, în primul rând, rezultatul
acţiunii mai multor factori interni:
 formarea relaţiilor feudale,
 necesitatea protejăriii averii acumulate de diferitele pături sociale,
 necesitatea reglementării relaţiilor dintre aceste pături,
 necesitatea apărării căilor comericiale internaţionale care străbăteau
spaţiul românesc şi a centrelor de comerţ intern (iarmaroace, aşezări
orăşeneşti),
 necesitatea valorificării economice a noilor terenuri etc.
 Premisele interne au fost favorizate de anumite împrejurări externe.
 Astfel, în perioada care a urmat după invazia tătarilor din 1241 a fost
lichidată pentru o vreme hegemonia regatului maghiar la sud şi est
de Carpaţi, ceea ce a permis formaţiunilor statale româneşti din
această zonă să evolueze spre întărirea propriei organizări interne şi
extinderea lor teritorială.
 Criza dinastica de la inceputul sec. XIII din Ungaria in urma careia va
veni la tron dinastia de Anjou.

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Inainte de anul 1300 , cnejii şi voievizii de la miazăzi de
Carpaţi au încercat,de mai multe ori, să se unească; dar n-au
izbutit din cauza năvălirii tătarilor şi a regilor unguri, care
căutau să stăpânească şi aceste ţinuturi.
 În 1241, o mare invazie mongolă, sub conducerea lui Batu-Han,
nepotul lui Ginghis Han, pustieşte Europa. Mongolii formează
un mare hanat pe teritoriul vechiului Cnezat Kievean.
 Mongolii(tatarii) au pricinuit mari stricăciuni şi jafuri asupra
locuitorilor din ţara noastra. Pe unde treceau , distrugeau şi
prădau totul.Luau mii şi mii de robi şi-i puneau la munci grele,
până piereau istoviţi. Rar mai scăpa câte unul, cu fuga. De
multe ori , românii erau nevoiţi să se adăpostească în codri şi
munţi,unde tătarii se temeau să intre.
 Dominatia tatara s-a manifestat sub forma platii unui tribut si a
incursiunilor de jaf si prada la sud si est de Carpati dar si in
Transilvania.
 Impotriva tatarilor au luptat rusii, polonezii, ungurii si romanii,
reusind pana in sec XIV sa elimine dominatia tatara, moment in
care se vor confrunta cu un nou pericol, cel turcesc.
prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
 La mijlocul sec. XIII, intre Dunare si Carpati existau o
serie de formatiuni prestatale romanesti mentionate in
“Diploma cavalerilor ioaniti” din 1247 prin care regele
Ungariei acorda Ordinului Ospitalierilor o serie de
privilegii in schimbul apararii Banatului de Severin.
 Erau astfel mentionate: Tara Severinului, in V,
Voievodatul lui Litovoi pe Jiu, Cnezatul lui Ioan in S
Olteniei, Cnezatul lui Farcas in N Olteniei, Voievodatul
lui Seneslau pe Arges, Tara Vlasc, Codrii Vlasiei.
 Acestea aveau tendinta de unificare dar aceasta era
impiedicata de dominatia tatara si apoi de cea ungara.

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Farcaş (sau Fărcaş) a fost un cneaz/voievod din
Oltenia, pe râul Lotru (secolul XIII).
 Printr-o diplomă din 1247, regele Ungariei a acordat
pentru 25 de ani Ordinului Cavalerilor Ioaniţi, Ţara
Severinului toată, cu cnezatele lui Ioan şi Farcaş până la
râul Olt, dar fără ţara lui Litovoi şi fără ţara lui Seneslau,
care rămâneau în continuare stăpâni aşa cum fuseseră
şi până atunci.
 După cum reiese din acest act, Farcaş era un mic
conducător local, care stăpânea o parte din Oltenia.
 Nicolae Iorga afirma că Farcaş ar fi stăpânit un teritoriu
în sudul judeţului Vâlcea, pentru că numele de "farcaş"
înseamnă în maghiară "lup", la fel însemnând şi
slavonescul "vâlc".
prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Seneslau (Seneslav), este menţionat în diploma
regelui Bela al IV-lea al Ungariei ca fiind voievod
român în Transalpina (Muntenia), la 1247.
 El stăpânea partea muntoasă a Ţării Româneşti,
din stânga Oltului, având reşedinţa probabil la
Argeş.
 Câmpia dinspre Dunăre era încă locuită de cumani
şi de tătari.
 Urmaşii lui Seneslau au realizat unificarea politică,
definitivată în timpul lui Basarab I. Această din
urmă teorie este susţinută şi de faptul că prima
reşedinţă domnească a ţării a fost la Argeş şi nu la
apus de Olt. Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
prof. Juverdeanu Aurelia Melania
 In a doua jumatate a sec. XIII Oltenia este eliberata
de sub dominatia tatara cu ajutorul Ungariei iar
formatiunile se unifica sub conducerea lui Litovoi care
se recunoaste vasal regelui Ungariei, Ladislau IV.
 În 1272/1275, Litovoi refuza să mai dea tribut
ungurilor.
 În urma luptelor din 1277-79 Litovoi, dar şi importanţi
nobili maghiari cad în luptă, iar fratele lui Litovoi,
Bărbat, este luat prizonier, dar plăteşte o mare sumă
de bani şi devine voievod sub suzerantaea ungurilor.
 La sfarsitul sec. XIII are loc indepartarea dominatiei
tatare din Muntenia condusa de Tihomir.
prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Tot la sfarsitul sec. XIII atunci are loc si trecerea
romanilor din Tara Fagarasului, sub conducerea lui
Negru Voda, la S de Carpati, in zona
Campulung(1291). Cronicarii il considera
intemeietorul Tarii Romanesti, iar contributia
transilvanenilor la formarea statului esta numit
“descalecat”.
 De fapt, adevaratul intemeiator al Tarii Romanesti
a fost fiul lui Tihomir, Basarab, voievodul de la
Arges (1310-1352).
 Profita de criza dinastica din Ungaria si de slabirea
puterii tatarilor si uneste Muntenia cu Oltenia
(1318-1320)
 În 1324 domnul muntean apare pentru prima dată
în documente, anume cele ungureşti, unde este
trecut ca „Bazarab, woyvodam nostrum
Transalpinum” (adică „voievodul nostru
transalpin”). Această sintagmă reflectă relaţia de
senior-vasal existentă între regele Ungariei şiScoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
domnitorul român. prof. Juverdeanu Aurelia Melania
 În 1325, a luat de la unguri Banatul Severinului. Martin Bogar
vine de câteva ori la Basarab I şi încearcă să trateze cedarea
Severinului, dar fără succes. După această dată, Basarab rupe
relaţiile sale cu regele Carol Robert şi refuză plata tributului de
vasal, ceea ce va duce la înăsprirea bruscă a relaţiilor dintre
cele două state.
 În 1330, regele Ungariei Carol I Robert de Anjou porneşte din
Timişoara o campanie împotriva lui Basarab, ajungând la
Severin şi apoi la Curtea de Argeş. Oferta de pace făcută de
Basarab I regelui ungar, este refuzată, deşi i se ofereau 7.000
de marci argint, echivalând cu 74 kg aur fin, sau 1.157.904 kg
de argint pur, şi cedarea unui fiu la curte ca garantie, „numai
vă întoarceţi în pace şi vă feriţi de primejdii, că de veţi veni mai
încoace, nu veţi scăpa de dânsele”. În drum spre casă, într-o
strântoare din munţi, numită Posada, (locul exact nu a fost
identificat) armata maghiară a fost înconjurată şi înfrântă de
oastea română. Carol Robert a fugit în Ungaria deghizat în
hainele unei slugi de ale sale.
 După acestă bătălie, Ţara Românească a devenit independentă.
prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
Cronica Pictata de la Viena

Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania

 Potrivit pomelnicelor de la bisericile din Câmpulung şi
Râmnicu Vâlcea, Basarab a fost căsătorit cu doamna
Margareta (sau Marghita), cu care a avut doi copii:
viitorul domn Nicolae Alexandru (1352 - 1364), şi
Teodora, căsătorită cu ţarul Ivan Alexandru al
Bulgariei (1330 - 1371). Din legătura ultimilor doi se
va naşte ţarul Straţimir al Bulgariei. Fiind repudiată
de ţar, Teodora se va călugări sub numele de
Theofana .
 În jurul anului 1343, Basarab I l-a asociat la domnie
pe fiul său Nicolae Alexandru. În anii următori va
participa, alături de regele ungar Ludovic I la
campania militară împotriva tătarilor. Cu acest prilej,
va aduce sub stăpânirea sa teritoriul aflat la nordul
gurilor Dunării, cunoscut mai târziu sub numele de
Basarabia (Bugeac). Basarab I va muri în 1352.
prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Nicolae Alexandru (1352 - 16 noiembrie 1364)
a fost un domnitor al Ţării Româneşti, anterior
fiind asociat la domnie cu tatăl său, Basarab I,
dinainte de 1343.
 Ca şi ctitor, Nicolae Alexandru i-a urmat tatălui
său, terminând mănăstirea Negru Vodă din
Câmpulung şi continuând lucrul la Biserica
Domnească din Argeş.
 În luna mai 1359, în condiţiile interceptării de
către regele Ungariei a corespondenţei pe care o
întreţinea cu Papalitatea şi grăbit în a fi uns
„domn autocrator”, adică singur stăpân, suveran
prin drept divin, se adresează împăratului
bizantin şi patriarhului Callistus I pentru a
înfiinţa o mitropolie în Ţara Românească.
 Cererea îi este acceptată şi sub tutela
patriarhului ecumenic de la Constantinopol este
înfiinţată Mitropolia Ungrovlahiei avându-l la
conducere
prof. Juverdeanu Aureliape
Melania Iachint, mitropolitul de
Scoala nr. 5 " Principesa Elena Vicina.
Bibescu" Barlad
 Din 1345 sau, din 1355 când devin
sigure semnele unor înbunătăţiri a
relaţiilor între Tara Romaneasca si
Ungaria, Nicolae Alexandru apare în
actele maghiare ca supus autorităţii
coroanei şi primitor al unor „beneficii”
în legătură cu recunoaştera stăpânirii
Ludovic I cel Mare
basarabilor asupra Banatului de
Severin, măr al discordiei încă de la
începutul secolului, sau asupra
Făgăraşului.
 Nicolae Alexandru moare la 16
noiembrie 1364, fiind înmormântat în
biserica de la Câmpulung, ctitoria sa
şi a tatălui său. Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania

  Vladislav I (n. 1325, d. 1377) a fost
domnitorul Ţării Româneşti între
1364 şi cca 1377; este fiul lui Nicolae
Alexandru şi frate al voievodului Radu
I. Vladislav I este cunoscut publicului
larg şi sub numele de Vlaicu Vodă .
 Printre alte realizări, Vladislav I este
primul voievod român care emite
monedă, în preajma anului 1365.
 Emisiunile monetare atribuite
domniei lui Vladislav Vlaicu , practic
primele monede româneşti propriu-
prof. Juverdeanu Aurelia Melania
zise, sunt bătute numai în argint.
Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad
 Vladislav Vlaicu a reinnoit privilegiile comerciale ale
negustorilor din Transilvania si a infiintat inca o
Mitropolie Ortodoxa la Turnu Severin.
 Vladislav Vlaicu a infiintat cancelaria domneasca.
 A fost primul Domn roman care se confrunta cu turcii
care ataca Tara Romanesca in 1369.
 A avut relatii proaste cu Ungaria, la inceputul domniei
dar apoi a recunoscut suzeranitatea ungara si a primit
ca feude Tara fagarasului si Hategului.
prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad

 A fost inmormantat la Curtea de Arges.

 Basarab I
1310 - 1352

Nicolae Alexandru
1352 - 1364

Vlaicu Voda Radu I

1364 - 1377 1377 - 1383

Dan I Mircea cel Batran

1383 - 1386 1386 - 1418

Vlad Uzurpatorul Dan II Mihail I Radu II Alenadru Aldea I Vlad Dracul

1395 - 1397 1420 - 1431 1418 - 1420 1421 1431 - 1436 1436 - 1447

Dan Basarab II Radu II cel Frumos Vlad III Tepes Vlad Calugarul
1442 - 1443 1462 - 1475 1448, 1456 - 1462 1481 - 1485

Vladislav II Basarab III Laiota Basarab IV Tepelus

1447 - 1456 1473 - 1477 1477 - 1481

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad