Sunteți pe pagina 1din 83

CAIETE DE PEDAGOGIE MODERNA

Pedagogie
comparata

EDITURA DIDACTICA ~I PEDAGOGICA, BUCURE$TI - 1970


CUPRINS

Ancheta internationali'i 5
Marc Antoine Jullien de Paris
(Franta): Schi/a unei lucrari asupra edu-
ca/iei comparate . . . . . . . . 17
Cos t a - For u: Studii asupra in struc/iunei
pubJice in unele din statele cele mai
Inaintate ale Europei . • . . .. . . . . 60
\, P e d r 0 R 0 sse 16 (Elvetia): DiiiculW/i
\ inerente cercetarilor de pedagogie compa-
rata dinamica .• . . . . . . . . . 64
F ran tis e k Sin g u I e (R. S. Cehoslo-
vadi) : Locul pedagogiei comparate in sis-
temul $Iiin/elor $i in semnalalea ei. 75
George Z. F. Bereday (S.U.A.): Me-
todele educa/iei comparale . . . . . 81
Bog dan S u c hod 01 ski (R. P. Po-
lona): Egalilalea $i educa/ia: Probleme me-
lode $i dificu/la/i ale cercelariJor compa-
rale . • . • . . . . . . . . . . . 85
Franz Hilker (R. F. a Germaniei):
Etape $i grade ale compara/iei . . 97
Leo n a r d 0 F u e n tea 1 b a H ern a n-
de z (Chile): Sinteza comparativQ. . . . 112
1. K and e 1 (S.U.A.) : Probleme $i puncte
de vedere (perspective) . . . . . . . 116

3
Ale x and reV e xli a r d (Franta ): Pro-
blemele • . . • • . . . . . . 122
J 0h n F ran cis C ram e r, G eo r g e
Stephenson Browne (S .V.A.) Evo-
Julia is/oricd a sis/emelor ~colare. . . 128 ANCHETA INTERNATIONALA
V 1 a s tim i 1 P a l' f z e k (R. S. Cehoslovaca):
Schimbdri in no/iuniJe de culturd medie . 133
Got t f r i e d H a us man (R.F.G.): Ele-
menle delerminanle ale slralegiei educafjei
In sislerne complexe . . . . . . " . . 141
F r i e d ric h S c h n e ide r (R.F.G.): Sirdi-
ndla/ea ca faclor de s/ruclurd . . . . • . 145
Vas i 1 e l l i e S' c U: Pinali/alea sludiiJor
de pedagogie comparala .• . .. 150 Ancheta internationala pe problemele:
. M. A. So k 0 1 0 v a, E. N. K u z min a a) Ce utilitate are pedagogia comparata
(V.R.S.S.): Programa cursu lui de pedagogie
pentru practica invctamintului ~i progre-
comparata . . . . . • . . . . 156
sui gindirii pedagogice? in ce directii
anume?
\ b) Ce mat.::!riale tiparite in tara dv. pot
constitui 0 sursa de informare pentru
comparati~tii din alte tori ale lumii?
c) In ce stadiu de dezvoltare apreciati co
se afla pedagogia comparata?

5
(e) Din 1961, la Universitatea din Bueure$li Sullsl' III II 111 111
a predat un "Curs de pedagogie eomparata" (CUTS 1111111
plieat pentru uzul studentilor). Aeum am sub tip ar, I I I\d l
tura didaetiea $i pedagogiea, luerarea Metodologla ' 0 111/ 111
Prof. dr. docent STANCIU STOIAN
rativd In edueatie $i invdtdmint (pedagogie compara/o).
Mentionam ea in "Revista de Pedagogie" au ap l1 T1iI II
ultimii ani 0 serie de studii $i articole semnate d /)11101
ea: Antohi losif, Barsaneseu Stefan, Burloiu Petre, Barbu I('sr ll
Didina, Cernichevici Silvia, Ghiviriga Mihai, Grigoriu H (' I
nad, Herseni Traian, Ilieseu V., Muster D., Pop Traian, !til
dulian Virgil, Stanciu Stoian, Vaideanu George $.a. As In -
1. Soeotim pedagogia eomparata ca fiind di,sciplina $tiin- nea studii au aparut sporadic, $i in aIte reviste.
tifica a carei sarcir..a este de a studia, constatativ $i pros-
pectiv, asemanarile $i deosebirile ce S~ pot surprinde in 3. A$a cum aratam $i in luerarea noastra "Metoda om -
sistemele de invatamint, pentru a retine din ele ceea ce Ie parativa in edueatie $i invatamint", pedagogia eompar (l t,
este comun $i ceea ce nu, eu scopul - marturisit sau nu - a trecut pina aeum aproximativ prin trei stadii sueeesiv(':
de a ajunge la modele optimizatoare, in spirit cit mai rea- (a) stadiul deseriptiv-aplieativ; (b) stadiul explieativ, e ll pro -
list posibil, pentru progresul general al invatil.mintulul $1 nuntate tendinte spre universalism; (c) stadiul de d iuUlri
apropierea, prin invatamint, a popoarelor. Finalitatea studii- pentru eonstituirea pedagogiei eomparate ea disciplina COll -
lor pedagogice comparative se realizeaza, credem noi, pe turata, autonoma. In primele doua etape se poate afirma
linia unei duble integrari: a) in structuri specifiee, regio- a exist at 0 evident a tendintll. europoeentrista. Ea mai p r-
nale, care ,beneficiaza de experienta universala; b) intr-un sista in oareeare masura $i aeum, In faza a treia, Be co
fel de realitate educationala universalil., care se constituie in care ne gll.sim, pedagogia eomparata va ie~i (trebuie sl1
treptat printr-o eontributie teoretica!;Oi practiea din toate tarile. iasa) din aeeasta optieil.. Speram ea UNESCO ($i B.LE.), II
Concepem pedagogia comparata ea 0 eonlucrare prospee- sprijintil nostru al tuturor, va izbuti sa realizeze aeest !ueTU .
tiva, fara "centrisme" !;Oi "dominante", popoarele mici ea $i
cele mari fiind chemate deopotriva sa-!;Oi aduca aci aportul
lor. Soeotim pedagogia comparata ca 0 disciplina, cu ca-
raeter eminamente coneret, menirea ei fiind sa se mi~te in
cadrul unei logici a faplelor, nu a abstraetiilor (domeniu
rezervat pedagogiei generale !;Oi filozofiei edueatiei).
M. SOKOLOVA
2. Materiale mai imporlante din Romania ce pot constitui
sursa de inform are penlru comparati~tii din aIte tari sint
urmatoarele : (Institutul Pedagogic "V, I. Lenin"
Laboratorul de pedagogie comparato, Mosc~va).
(a) Documentele de par tid, privind educatia i?i invlHa-
mintul,
(b) Reforma invil.til.mintului: legea din 1948 (cu modifiearile
din 1966 $i 1967) $i legea d,in 1968,
(c) Planurile $i programele de invatamint,
1) Pedagogia comparata este 0 ramura autonoma a ~tiin­
(d) "Revista de Pedagogie", "Revista invatamintului su- telor pedagogice. Specificul pedagogiei comparate con sUi in
perior" ("Forum"), "Gazeta invatamintului", "Colocvii", faptul ca ea studiaza problemele teoriei ~i praeticii eduea-
revista "Korunk" (in limba maghiar~i), In "Revista de peda-
gogie" SMa publicat ani de-a rindul 0 rubrica intitulata "De tiei ~i invatamintului in etapa actuala, in legatura lor ell
peste hotare", iar aeum rubrica "Pedagogie comparata", eonditiile istorice, economice ~i social-politiee concrete

6 7
caraderistfce imui grup de tiiri cu aceea!iil ol'inc1uire sodai- r tului :;;i eclucatiei de peste hotare, iogicii obiectuiui sau: eiE
economica. Pedagogia comparata nu stabile!iite noi legitati au un caracter auxiliar ~i nu formeaza 0 ramura indepen-
'ale procesului educativ !iii ale invatamintului (cu aceasta se denta de cercetare.
ocupa pedagogia generala), ci, folosind intreaga experienta Pedagogia general a stabile~te :;;i formuleaza problemelE
1,>tiintifica acumulata de 1,>tiintele pedagogice, studiaza proble- pedagogice de la care trebuie sa se porneasca in procesul
mel:e, legitati!e 1,>i tendintele cele mai importante ale dez- cercetarilor. Pedagogia comparata Ie analizeaza cu ajutoruJ
voltarii invatamintului in lumea conteinporana. metodei istorice-comparative ~i al diferitelor procedee de
Pedagogia comparata studiaza trasaturile generale 1,>i par- comparatie :;;i, prin urmare reprezinta unul din aspectele
ticulare ale dezvoltarii teoriilor pedagogice 1,>i a practicii pedagogiei generale.
il1vatamintului 1,>i educatiei in lumea contemporana dezva- In generalizarea fenomenelor pedagogice ~i :n dezvalui-
luind esenta lor economica, social-politica, filozofica, precum rea legitatilor :;;i tendinte~ ')r dezvoltarii ~colii :;;i a pedago-
1,>i particularitati!e lor nationale. giei, in descrierea ~i analiza proceselor generale care au loc
Stabilind tendintele dezvolUirii ulterioare a sistemelor de in dezvoltarea teoriilor pedagogice moderne :;;i in sistemele
instructie publica, pedagogia comparata iaciliteaza prognoza . de invatamint ale unor grupuri de tari, vedem specificu1
1,>i construirea modelelor corespunzatoare unor structuri :;;co- pedagogiei comparate r;;i deosebirea ei de alte ramuri ale
lare optime. :;;tiintelor pedagogice.
Pedagogia compafata are 0 problematica ~i sarcini spe- Sarcinae fundamentale ale pedagogiei comparate in tarile
cifice, ocupind un loc distinct in sistemul general al :;;tiin- socialiste, dupa parerea noastra, sint:
telor pedagogice. In acela~i timp trebuie sa se faca 0 delimi- - studierea factorilor care influenteaza teoria ~i practica
tare neta intre notiunile: metoda comparativa ' de cercetare educatiei :;;i invatamintului in lumea contemporana, pre cum
:;;i pedagogia comparata. . :;;i analiza comparativa a rezultatelor influentei lor asupra
Pedagogia gener-ala, istoria pedagogiei 1,>i alte :;;tiinte pe- :;;colii /;Ii pedagogiei in tarile cu acela:;;i sistem social-eco-
dagogice se folosesc de metoda comparativa de cercetare, nomic;
dar 0 aplica in mod limitat, pentru ' rezolvarea unor anumite - dezvaluirea problemelor :;;i tendintelor celor mai ac-
probleme. Particularitatea proagogiei comparate consta in tuale :;;i generale privitoare la dezvoltarea invatamintului in
faptul ca metoda comparativa consfituie metoda ei de baza lumea intreaga r;;i in grupuri de tari socialiste, capitaliste :;;i
in cercetarE'; obiectul pedagogiei comparate este studierea tari in curs de dezvoltare;
comparata a trasaturilor generale :;;i distinctive ale sistemu- - studierea ~i generalizarea experientei pedagogice pozi-
lui de invatamint, a legitii.~i1or !iii tendintelor dezvc,ltarii teo- tive de peste hotare ~i, in primul rind, a experientei tarilor
riei ~i practicii educatiei ~i invatamintului in lumea con- socialiste;
temporana. - critic a ideologiei burgheze in domeniul educatiei r;;i
Pedagogia comparata imbogat~te teoria ~i istoria peda- a instruirii tinerelor generatii, precum /;Ii a pozitiilor reac-
gogiei cu date referitoare la factorii care influenteaza for- tionare ale pedagogiei comparate burgheze.
marea ' sistemelor" de inviitiimint de peste hotare, generali- Obiectul analizei comparative pot fi, dupa parerea noas-
zeaza experienta pedagogica de peste hotare, selectioneaza tra, nu numai sistemele de invatamint ~i problemele peda-
:;;i analizeaza fenomenele pedagogice inaintate :;;i in felul gogice, ci /;Ii conceptiile filozofice :;;i scopuri1e educatiei, teo-
acesta contribuie la 0 analiza mai adinca a teoriei :;;i prac- riile pedagogice, legitati!e r;;i tendinte1e dezvoltarii celor mai
ticii invatamintului :;;i educatiei in propria tara, 1a 0 rezol- importante fenomene pedagogice.
yare mai justa a prob1eme1or care stau in fata :;;colii. Printre prob1eme1e ce1e mai actuale care urmeaza a fi
Pedagogia comparata se bazeaza in cercetari1e sale pe supuse unei cercetari comparative-pedagog ice se pot numi:
experienta :;;i pe imensul material faptic :;;i teoretic acumu- definirea continutului invatamintului in toate etapele de
lat de istoria pedagogiei. instruire; durata invatamintului obligatoriu; diferentierea
In ace1a:;;i timp pedagogia co~arata cerceteaza prohle- ciclului superior a1 r;;colii de cu1tura generala; selectionarea
mele pedagogiei contemporane care · formeaza obiectul de :;;i instruirea copiilor capabili r;;i dotati; sistemu1 orientarii
studiu al pedagogiei generale. Pedagogia genera1a subordo- profesionale in cadrul ~colii de cultura generala; Cl(plicarea
neaza insa anumite informatii despre prob1eme1e invatamin- mijloacelor tehnice de in'/atamint; sistemul educa~iei morale
8 9
~i poiitice a tine rei gcn ' ra ~ : i ; s is k mul d' p n ·I'' :tli r· a pro- b ) n 'l u~i il c di nlr . ri nt eco nom i e r Icriloar hI
fesorilor etc. instructiunc $i n CGsol'ul social, p rccum ~ i in lc rcsul indivi-
2) Pedagogia compa ra t a face p a rt din ram ul'ilc tin ere, dual pentru 0 cultura alcasa ;
relativ putin cercetate, ale ~tiintelor pedagogice. c) Modifid iri in continulurile inslructiei ~col a re p e dife-
_ <?ercetar~e compara!ive-pedagogice profunde cer 0 pre-
A
rite trepte ;
gailre larga 111 domemul pedagogiei generale istoriei filo- d) Dezvoltarea educatiei pre$colare sub semnul capacitatii
zofiei, sociologiei, economiei ~i filologiei. ' , mai timpurii de a invata a copiilor;
C~rcetat~rii intimp~na ma~i greutati din cauza lipsei unei e) Dezvoltarea ~i diferentierea pe pla n national a invata-
termmologll pedagoglce umtare, a unoI' indici statistici mintului pentru adulti.
unitari, a unoI' criterii de comparatie ferm stati1ite ~i ~tiin­ Toate aceste probleme ~i multe altele tratate comparativ,
tific fundamentate. utilizindu-se diverse m etode :;;tiintifice, indruma spre 0 cla-
In leg.atu~a cu aceasta, 0 sarcina importanta este studie- sificare teoretica ~i spre reforme practice, care respectind
rea cor;tmua a problemelor teoriei .pedagogiei comparate ~i particularitati!e ~i posibilitatile nationale, tin seama de le-
perfectlOnarea metodelor de cercetare. gatura universala a problemelor mod erne de educatie pe
care am mentionat-o la inceput :;;i elaboreaza solutiile cele
mai progresiste.

2. Citez aici numai cele mai importante reviste pentru


ca productia de carti este foarte mare:
Internationale Zeitschrift filr Erziehungswissenschaft (in
Prof. dr. OSKAR ANWEILER
trei limbi - germana, engleza, franceza) - editata de 1nsti-
tutul pedagogic U.N.E.S.C.O. din Hamburg, Editura Nijhoff,
Institutul Pedagogic, Haga (Olanda).
Universitatea din Ruhr-Bochum, R. F. a Germaniei Bildung und Erziehung - revistii care apare din doua in
doua luni, Editura pedagogic a Schwann, Dusseldorf, infiin-
tata de Franz Hilker, editata de Oskar Anweiler ~ .a.
Zeitschrift filr Piidagogik - revista care apare din doua
in dClUa luni, Editura Julius Beltz, Veinheim, editata de
Andreas Flitner $.a.
. 1. In~r-o lume. care e,:o~ueaza pe plan economic :;;i tehnic Die Deutsche Schule - revista lunara, Editura Schroedel
dn:. ce m ~e ~a1 mult ~1 m care apare 0 civilizatie univer- Hanovra, editata de Alfred Blumenthal :;;.a.
s~~a, .t~ebUle sa se realizeze :;;i 0 intensificare a schimbului
:;;tnnt:fIc. Iz: domeniul pedagogiei, :;;tiinta educatiei compa- 3. $tiinta educatiei eomparate cunoa:;;te cea mai mare dez-
:ate . mdeplme~te functia importantii de a inlocui aetuala voltare in S.U.A. :;;i in Republica Federala a Germaniei. In
mch1~tare a ~1ste~elor de educatie nationala eu 0 eomuni- R.F.G. aeeasta disciplina se preda :;;i se cerceteaza in mod
care mternatlOnala! pentru a da posibilitate invatamintului sistematic in mai multe universitati :;;i institute pedagogice
de toa!e. grac:ele dm tara proprie sa participe la progresele de invatamint superior. Cercetarea pedagogica comparata a
a.ltor tan: Pnn cercetarea sistematica a conditiilor, masurilor fost adoptata insa in special in eadrul institutelor din afara
~~ sc<?punlor pr<?puse de sistemele de educatie, se pot indica universitatilor: la 1nstitutul German pentru eercetarea pe-
$1 ehiar pronosilca anumite tendinte generale de dezvoltare dagogica internationala din Frankfurt-pe-Main ~i la 1nsti-
care nu depind in primul rind de situatiile politice din tutul pentru cercetarea instructiei din cadrul societatH Max
~omentul respectiv. In legatura eu aeeasta, se pot cita
Planck din Berlin (Vest).
dmtre problemele actuale unele de insemnatate deosebitii: Prin urmare conditiile organizatorice nu sint favorabile.
~~ !le~er:.eu~iunil~ ~emocratizarii societatii asupra strue- Fire~te situatia ,pedagogiei comparate se afla din punet de
turn mvaiammtulUl, m special asupra treptei secundare ~i vedere metodologic intr-un stadiu de tranzitie. Cercetarea
asupra sectorului universitar; anterioara, eu orientare istorica :;;i umanista, este daca nu
10 . 11
pentru planificarea invatamintului $i Institutul U.N.E.S.C.O.
pentru educatie, precum ~i prin comisii nationale ale state-
inlocuita, in orice caz complelata rapid cu metodele mo- lor membre ale U.N.E.S.C.O.
derne de cantificare.
Chiar daca pina in prezent lipse~te 0 teorie inchegata a 3. S-a raspuns la punctul 1.
~tiintei pedagogice comparative ~i se afirma diierite curente
paralele, se poate vorbi totu~i in general de 0 dezvoltata
con~tiinta metodologica. In anii urmatori putem conta pe
lucrari elaborate pe aeeasta baza, care vor ave a probabil
un nivel ~tiintific eu adevarat ridicat.
Prof. dr. WALTER SCHULTZE

Institutul German de cercetari pedagogice internationale (R.D.G.)

Dr. KOBAYASKI (Japonia)

Institutul UNESCO pentru educa\ie


1. Procesele pedagogice se desfa~aara in prezent pe baza cer-
l I. ~
cetarilor pedagogice, care nu mai au loc izolat ~i in mod inde-
pendent in cadrul fiecarei natiuni in parte, ci intr-o larga coo-
perare internationala sau pe baza unor informari reciproce (vezi
\ marile sisteme d e doeumentare).
1. A trecut vremea dnd pedagogii eomparati~ti erau mlJ- Ca urmare, in practica ~colara ~i in dezvoltarea sistemelor
loci tori pentru "sehimburi cultural-educative". Informaiiil€ scolare nu mai au loc dezvoltari care sa nu fie urmate imedial
pedagogilor noncomparati:;;ti asupra .pedagogiei straine sint de cunoa~terea lor reciproca. ~tiinta pedagogica comparatli are
mult mai complexe in zilele noastre dedt in trecut. Pentru pe de 0 parte in aceasta privinta datoria de a elabora sarcinile
a aduce 0 eontributie reala la practica ~i dezvoltarea edu- comune ~i pa de alta parte de a stabili care fenomene de dez-
caiiei, pedagogii comparati~ti trebuie sa foloseasca ei in:;;i:;;i voltare sau forme modificate ale sarcinilor generale pot fi atri-
o metodologie mai complexa in cadrul studiilor pe care Ie buite situatiei pedagogice speciale din fiecare tara sau grupa d e
intreprind. Numai astfel acestea VOl' fi utile. tari in parte. Prin aceasta, ~tiinta pedagogica comparata a deve-
Este greu de prevazut orienta rea viitoare a pedagogiei nit 0 ~tiinta care da celui ce se ocupa de politica ~colara, un aju-
comparate, dar contributia ei la practica ~i evolutia peda- tor pretios in luarea hotaririlor.
gogiei poate actiona in urmatoarele doua feluri: 2. Cu po~ta specialli va trimit 0 bibliografie, in care am subli-
niat publicatiile importante pentru dv*.
a) pedagogia comparata da educatorilor ,,0 perspectivil 3. Prin metode. indeosebi statistice (de exemplu, analizele tari-
universala asupra educatiei", prin studii ce folosesc abordari lor din O.E.C.D.), prin compararea dezvoltarii programelor di-
umanist istorice; dactice ~colare in diferite tari etc., pedagogia comparatli este
b) pedagogia comparata examineaza comparativ sau de la astazi in masura sa infati~eze dezvoltarea invatlimintului din fie-
o tara la alta diverse concepte, ipoteze, propuneri pe linie care tara in comparatie ell aIte tari sau grupe de tari. Pentru
educativa, deduse din cazuri nationale, folosind informatii aeeasta, ~a nu s-a oprit doar la metodele istorico-filozofice, ci
din variate domenii ale :;;tiintelor sociale. s-a folosit eu succes de metodele ~tiintelor sociale. Ca exemplu
in aeest sens poate servi compararea rezultatelor facute de Aso-
2. U.N.E.S.C.O. dispune de servicii de informatii pentru
probleme de pedagogie comparatil la sediul sau central din • .r- • eel ce doresc sll consulte aceastll utilll b!bliografie, 0 pot glls!
Paris, prin organizatiile internationale ofidale cum sint: la Bibl10teca documentarll a E.D.P.
Biroul international al educatiei, Institutul international
13
12
ciatia internationalli pentru evaluarea realizarilor educationale Pedagogia experimentala studiaza un cimp de fapte date
pedagogice) pe plan international. Cercetarea matematidi compa- sau experimental create, domeniul sau fiind astfel d efinit
rativli, efectuatli in 12 tliri, nu a dat numai llimuriri pretioase cu de natura insa!?i a metodei experimentale.
privire Ia situatia invlitlimintului matematic, ci, mai mult, a facut Spre deosebire insa de pedagogia experimental a, und e
posibile verificliri generale in leglitura cu dependenta perfor- avem posibilitatea de a crea, varia ~i condWona unele feno-
mantelor ~colare fata de cei mai diferiti factori, dependenta mene pedagogice in vederea unei cercetari mai aprofundate,
respeetivli Hind ealculata eu ajutorul metodelor psihologieo- in materie de pedagogie comparata nu avem posibilitatea
statistiee. de a crea asemenea fenomene, d numai de a compara fe-
Chiar dadi pedagogia comparatli i~i va plistra un loc special nomenele date.
ea disciplina partiala a pedagogiei, totu~i astlizi se eonstata 0 Orice adevar pedagogic are, ca in orice !?tiinta, 0 utili tate
dezvoltare generaHi, astfel eli rar se mai realizeaza planuri de practica ~i una teoretica.
eercetare mai mari fara a se recurge la eercetari paralele sau la Implicatiile practice ale adevarurilor descoperite prin com-
aspeete paralele din alte tari. Astfel, eercetarea pedagogidi poate pararea diverselor conceptii, continuturi educationale, sis-
avea preteptii de valabilitate, numai daeli este totodata ~i 0 teme metodologice sau, in genere, sistemele educationale
cereetare pedagogidi internationalli. ale diferitelor tari prezinta 0 valoare deosebita prin aceea
ca fundamenteaza formele inaintate ale practicii educatio-
nale prin compararea situatiei dintr-un anumit loc !?i timp,
cu stadiul general aUns pe plan national sau mondial de
practica invatamintului (intelegind prin "practica" !oate fo~­
mele de organizare efectiva ale procesului educatlOnal allt
in !?coala cit !?i prin C.M.M.J.
Prof. dr. docent DIMITRIE TO DORAN
Gindirea pedagogic~ prime!?te pe aceasta cale impulsuri,
continuturi !?i determinari noi prin stabilirea a ceea ce re-
prezinta, pe de 0 parte comunitatea spirituala !?i cultural a
a intregii umanitati !?i stabilirea nivelului atins din aces!
unghi de vedere de progresul spiritual al omului. iar pe d€
alta parte diferentiaza note1e specifice ale fiecarl!i popor, a~€
1. Fara a intra in discutii terminologice, pentru noi este fiecarei natiuni !?i stadiul ei distinct de evolutle culturala.
evident ca, daca privim educatia ca fenomen social, ca 0 Fara indoia1a ca dimensiunile istoric-longitudinala !?i pre-
forma distincta a con~tiintei sociale determinata ~i determi- :zer,t-orizontala au 0 importanta esentiala in cercetarea com-
nabila prin evolutia culturala a unei natiuni, nu putem uti- parativa a fenomenelor pedagogice (aici .renomen~l pe.d<:;-
liza termenul de "educatie comparata", ci numai cel de gogic este considerat in toata complexltatea lUI,. adlca:
pedagogie comparaUi; noua disciplina pedagogica, accen- obiectiv-ideal pedagogic, continut, tehnica !?i tehnologle edu:
tuata in ultimele decenii prin interesante cercetari, se carac- cationala, nivelul de pregatire a e1evul,-:i ~i. pr?fes.oru~U1
terizeaza prin metoda principala de descoperire ~i formular(' !?i formele education ale mai mult sau mal putm mstItutlO-
a adevarurilor pedagogice care este cea comparativa. nalizate).
Confuzia lermenilor deriva din imprejurarea ca in limbajuJ Fiecare din aceste aspecte ale fenomenului education?l
pedagogiei i1nglo-saxone "education" este sinonim cu "pe- poate constitui, in parte, obiect de stu diu pentru pedagogl a
dagogie". "

comparata.
De asemenea, se pare a fi demn de mentionat ca azi se Din sinteza datelor privind aceste e1emente se pot deter-
intimpla cu pedagogia comparata ceea ce s-a intimplat la min a sisteme, stiluri !?i forme istorice de educatie, se pot sta-
sfir~itul secolului trecut ~i inceputul secolului nostru cu
bili elementele autohtone !?i universale din continutul edu-
pedagogia experimentala. Utilizarea experimentului in cerce- catiei se pot fixa nivele1e atinse de conceptiiIe !?i. ideile
tarea fenomenelor pedagogice a definit 0 intreaga directie pedagogice - lntr-un cuvint nive1el~ gindirii pedagoglce -
!?i a protilat 0 adevarata disciplina pedagogica noua.
din viata educationa1a a unei natiulll.
14 15
Evident di ~i din aceasta perspeclivi'l, utilitatea teoreticli
a pedagogiei eomparate se va accentua datorita imprejurarii
ca studiile ~i cercetlirile comparative vor largi din ce in ee
mai mult sfera cunoa~terii pedagogice, care in genere a fost
eonturata aproape exclusiv pe coordonatele culturii euro-
pene, - contribuind prin aceasta la 0 mai euprinzatoare
lntelegere a educatiei ~i culturii altor continente.
Nu rna pot opri insa sli subliniez ca rezultatele cercetli-
rilor de pedagogie comparatli sint in functie directa de eli-
". teriile utilizate in tehnica comparatiei.
. ' Aici intervin farli indoiala cele mai mari dificultati, aici
se deseneazB opozitiile ~i chiar conflictele ideologice, pentru Luerarea SCHITA A UNEI LUCRARI ASUPRA EDUCATIEI COMPA-
ea, in cele din urma, procesul educational este definit prin RATE, de Marc-Antoine Jullien, de Paris aparuta in
valorile supreme ~i umane pe care t!!1de sa Ie realizeze in 1817, fiind unanim apreciata ca luerare fundamen-
om cu sC0pul de a-I elibera de toate servitutile ~i de a-I
permite 0 dezvoltare libera ~i responsabila in limitele con- tala a domeniului, prima de aeest gen aparuta Tn
turate de evolutia obiechva a" con$tiintei sociale. lume, a fost reprodusa in facsimil integral, inclusiv
"
foaia de titlu originala, de catre Biroul international
2. Orice material tiparit ~i indeosebi materialele privind de Educatie, Geneva, 1962.
starea actuala a educatiei infr-o tara data, cum ar fi pla-
Credem co e util s-o punem la dispozitia cititoru-
• nurile ~i programele de invatamint, reteaua invatamintului,
pregiHirea ~i perfectionarea corpului didactic, eontinutul in- lui nostru, in versiune romoneasca.
vatamintul\li mai ales, pot ~i trebuie sa constituie 0 sursa
importanta 'de informare pentru comparati~tii din aIte tari.
3. Pedagogia comparata are a-$i stabili atit domeniul cit
~i principiile metodice inca insuficient definite.
De pe acum insa se pare ca ea se dezvolta paralel eu
largirea sferei de eunoa$tere reciproca dintre popoare, cu
amplificarea din ce in ee mai pronuntata a institutiilor cu
caracter international $i. in genere, cu tendinta de a orga-
niza $i planifica dezvoltarea viitoare a societa til.

j
l .- 2 - Caiete de pedagogie modern a nr. 2. 17
r ;..:. '
.... ~ -. {~ .'
· FJ~Q, UJ~iS .E . SCHITA
.r'YU¥''Plt~Vi'~L~ · ~I PUNCTE DE VEDERE PRELlMINARE ALE UNEI LUCRARI
ASUPRA EDUCATIEI COMPARATE

Intreprinsa mai intH pentru cele douazeci .;;i doua de


cantoane ale Elvetiei, ~i pentru citeva parti ale Germaniei
~i Italiei, ~i care trebuie sa cuprinda in mod succesiv, dupa
acela~i plan, to ate statele Europei,

:;;1 SERII DE PROBLEME ASUPRA EDUCATIEl


Destinate sa furnizeze materiale pentru Tabele compara-
tive de observatii, destinate oamenilor care, voind sa-:;;i d n
seama de sHuatia actual a a educatiei ~i a instructiu nl
publice in diferite tari ale Europei, vor fi dispu~i sa con tI'
buie la munca de ansamblu al carui plan ~i scop se )i JlIII I"
aici ;

DE CATRE M. M. A. JULLIEN DE PAR] "

Cavaler al ordinului regal al Legiunii de onoa n ', 111"1,,11111


al Societatii filotehnice din Paris, al Societatii ,Wl ld ,'"d, ', Ii,·
~;itiinte, al Academiei Virgiliene din Mantua (' \'1". ; Willi II I
"Eseului asupra intrebuintiirii timpului" ~i II I 11111 I IIPII'1I
iucrari asupra educatiei ~i asupra metodci III 1', ,; 1,11, ",, 1,

2* 19
LA PARIS,
L. CoLas, tipograf-librar a1 Societatii pentru Educatia
e1ementara, str. Petit-Bourbon Saint-Su1pice,
nr. 14; "Educatia ne vine de la natura, sau de la
DeLaunay, librar, 1a Pa1ais-Roya1, Ga1erie de bois, oameni, sau de rI o lucruri. Dezvoltarea interna a
nr. "243; facultatilor noastre ~i a organelor nO(]stre este
J. J. Paschoud, librar, str. Mazarin, nr. 22 I,>i 1a Ge- educatia naturii; ,i ntrebuintarea pe care sintem in-
la vatati sa 0 dam acestei dezvoltari este educatia
neva; oamenilor; ~i ceea ce obtinem prin propria nO(]-
Bossange et Masson, librari, str. Toumon nr. 6 ~i 1a stra experienta asupra obiectelor care ne afecteaza
Londra, Great Marlborough-street, nr. 14; este educatia lucrurilor".
Firmin Dido~, tipograf-librar, str. Jacob, nr. 24;
J. J: Rousseau, Emil, Cartea I
Brunot-Labbe, librar, Quai des Augustins, nr. 33.

"Numai prin copii se pot regenera O(]menii.


1817 Educatia ne furnizeaza mijloacele pentru aceasta;
~i indrumarile copilariei devin, in miini dibace, fri-
nele conducerii".

Aceasta Schita a fost inserata in Journal de


l'Education, tiparit sub auspiciile Societa\ii stabilita
la Paris pentru imbunatatirea invatamintului ele-
mentar (caietele din luna decembrie 1816 ~i din
lunile urmatoare), pentru care se subscrie la L. Co-
las, la Paris; ~i la J. J. Paschoud, 10 Geneva.

Aviz important. - Persoanele preocupate de


cercetari asupra educatiei sint invitate sa faca sa
parvino, 10 una din cele doua adrese de mai sus,
porto·franco, autorului acestei Schite, raspunsuri
corespunzatoare numerelor din Seriile de probleme
propuse, fie pentru cele douazeci ~i doua cantoane
din Elveiia, fie pentru diferitele state din Europa.
Autorul prezentei lucrari asupra educatiei
comparate, folosind informatiile care :ii vor fi fur-
nizate, se va grabi daca va obtine autorizatia ne-
cesaro so dea numele corespondentilor care vor
binevoi sa contribuie la aceasta intreprindere.

21
SCHITA
~I PUNCTE DE VEDERE PRELIMINARE
ALE UNEI LUCRARI
ASUPRA EDUCATI'EI COMPARATE
IN DIFERITE STATE ALE EUROPEI

Fiecare om cu bun simt care observa starea moraUi a


diferitelor regiuni din Europa, recunoa;;te cu durere di edu-
catia data asiazi, fie in particular in famili;:; fie in ;;colile
publice, este dc cele mai muIte ori incompleta, defectuoasa,
fara legatura ;;i fara continuitate in diversele grade pe care
trebuie sa Ie parcurga, fara armonie cu ea insa;;i in dife -
ritele sfere, fizicd, morald ;;i intelectuaJd, in care elevii ar
trebui sa fie dirijati in acela;;i spirit ;;i catre acela$i scop;
in sfir;;it, fara legaturil. nici cu nevoile reale ale copiilor ;;i
ale tinerilor, nici cu destinatia lor ~n societate, nici cu ne-
voile publice ale natiunilor $i ale guvernelor.
Toate plingerile, din nenorocire pre a intemeiate, pe care
scriitorii, dintr-o ratiune superioara, de la Montaigne $i Ba-
con pina la Rollin, Franklin ;;i Basedow, n-au incetat sa Ie
prezinte asupra viciilor esentiale ale sistemelor $i metodelor
d e educatie ;;i instructiune practicat e pina a tunci, ar Ii de
ajuns p entru a forma subiectul unei lucra ri interesante ;;i
instructive. Nu ar fi de loc 0 simpla compila tie sterila ;;i
fara scop, ci 0 culegere sistematica de observatii ;;i expe -
riente asupra unei materii care intereseaza pe toti oamcnii.
Este mereu folositor sa semnalil.m obstacolele care se opun
fericirii indivizilor $i prosperiti:itii statelor. Dar, 0 )u crarc
care ar oferi rezultate de utili tate mai imediata ;;i mai im -
portantil., ar fi tabloul comparat al principalelor institutii de
educatie care exist a astazi in diferitele tari ale Europei, ale
diferitelor mod uri in care educatia $i instructiunea publica
sint organizate acolo, ale obiectelor pe care Ie imbrati;;eaza
cursul complet al studiilor, in fiecare dintre gradele succe-
sive de I;coli elementare I;i comune, secundare I;i cIasice,
superioare tji tjt11ntiilce, $i in sfir$it speciale; apoi, metodele
dup/i care se formeazil. $i se instruie;;te tineretul, imbunata-
tirile care s-au incercat a se introduce acolo, incetul cu in-
cetul, succesul mai mare sau mai mic ce s-a obtinut.

23
19noranta, uitarea sau indHcarea tuturor indatoririlo£, sla- r,ala ~l m profitul patriei lor, maxim-ul de forte fizic e mo-
birea ~i destramarea tuturor legaturilor religioase, morale !'ii rale ~i intelectu'ale, de care natura i-a facut capabili. '
sociale, extrema coruptie, degradarea spiritelor ~i a inimilor, Reforma ~i imbunatatirea educatiei, adevarata baza a edi-
au produs revol1atiile ~i razboaiele, aUt de crud prelungite, ficiului social, prima sursa de obiceiuri ~i opinii care exerciU!i
ale caror rezultate infioratoare au devastat in mod succesiv asupra vietii intregi 0 puternica influenta constituie in Eu-
to ate regiunile Europei. ropa 0 nevoie indeob~te resimtita, ca prin instinct. Este yorba
Extirpind coruptia de la radacina, readucind pe om la un de a indica mijloacele de a satisface aceasta nevoie in mo-
fel de puritate primitiva, prin influenta unei educatii apro- dul eel mai sigur, cel mai eficace ~i cel mai grabnic.
piata mai mult nahmi sale, ~i capabilli sa procure fiecarui Mai multe guverne au trimis oameni luminati, daruiti edu-
individ sentimentul profund ~i cuno!'itinta practica de ceea catiei sa viziteze cele doua institute celebre ale lui Pesta-
ce, in sfera sa de activit ate, e1 trebuie sa $tie, sa voiasca ~i lozzi ~i Fellenberg: ace$tia ~i-au exprimat dorinta de a face
sa JacCl; in sfir$it, regenerind incetul cu incetul societatile statele lor sa se bucure de binefacerea nepretuita a institu-
omene$ti, fara tu1burari ~i fara comotli violente, printr-o mal telor agricole ~i industriale intemeiate pe acelea$i baze.
bun a indrumare data copilariei, putem avea satisfactia de a Scoala Politehnica din Paris, institutie nobila ~i folositoare,
pune capat nenorocirii indivizilor ~i a popoare1or. pe care imparatii Austriei ~i Rusiei au reprodus-o prin imi-
Prin reintoarcerea lil religie ~i lil. moraUi, intelese in ag e - tare fidela pe malurile indepartate ale Dunarii ~i Nevei me-
varatul lor sens·, ~i aplicate la caUl.uzirea vietii; printr-o re- rita sa fie socotWi printre cuceririle care onoreaza cei mai
forma intelept combinata introdusa in educatia publica, ~i mult pe invingatori. Metoda noua de invatamint elementar,
flira de care reform a moravuri1or ~i ace a a caracteru1ui indi- adoptata intr-un mare numar de ~coli din Anglia, S-a rasp;n-
vidu.al ~i Wational ar fi imposiblle, se pot da puteri noi oa- dlt, cu 0 prodigioasa rapiditate, in mai muUe puncte ale con-
mendor, s~ poate exercita 0 reactie sanatoasa a generatiei tinentului. S-au format societati in doua mari capitale, in
care se ridica asupra generatiei care exista, se pot, in sfir~it, multe ora~e ~i pina in sate indepartate, pentru a contribui,
preveni noi tulburari ~i calamWl.ti care renasc tara ince- prin influenta lor, la propagarea acestei metoGe.
tare. Este timpul sa se dea prosperWitli natiunilor ~i politicii Aceasta. mi$care imprimata spiritului uman, in urma inde-
bazele largi, solide ~i necesare ale religiei ~i moralei. lungatelor noastre agitatii ~i a razboaielor noastre nationale,
Aceasta in alta consideratie pare sa fi inspirat actul solemn aceasta tendinta universal1i catre acela$i scop, regenerarea ~i
a1 Sfiniei Alian/e, a1 carei scop trebule sa fie de a intari or- perfectionarea educatiei pub lice, care caracterizeaza epoea
dinea publica aUt de mult timp zdruncinata, de a a~eza actuala, nu sint oare un indiciu sigur al nevoii comune re-
intr-un fel oarecare institutlile sociale sub protectia $i gar an- simtite de toate guvernele ~i de toate popoarele, pe care noi
tia principiilor religioase; ea trebuie sa fixeze at entia prie- am semnGllat-o?
tenilor umanitlitii ~i a monarhilor genero$i $i 1uminati, care Proiectul unei mari institutli, raportata la acela$i scop,
n-au pu~ut sa priveasdi, far a durere, toate urgiile raspindite conceputa simplu ~i cu mijloace de executie u~oare, nu ar
asupra Europei, ca tot atitea pedepse ordonate de providenta putea deci fi propusa in imprejurari mai favorabile.
divina, ~i care au recunoscut ca mijloace1e politice obi$nuite Ar fi yorba de a organiza, sub auspiciile ~i cu protectia
sint insuficiente pentru a combate aceste calamiUiti, pentru unuia sau a mai muItor print! suverani, $i prin concur suI so-
a opri distrugeril~ lor, pentru a inchide ranile profunde fa- cietatilor de educatie deja existente, 0 Comisie speciald de
cute moralei pub lice ~i civilizatiei. educa/ie, putin numeroasa, compusa din oameni insarcinati
Pentru aceste motive, guvernele sint prin esenta intere- sa culeaga, ei in~i~i, ~i prin corespondenti asociati, ale~i cu
sate ca edueatia, perfectionindu-~i metodele, sa se ocupe diI\ grija, materialele pentru 0 lucrare generala asupra institutii-
vreme de copii pentru a-I dirija bine, sa se ocupe cu succes lor ~i metodelor de educatie ~i instructiune din diferite state
de dezvoltarea tuturor faculUitilor lor, sa patrunda in sufle- ale Europei, alaturate ~i comparate intre ele sub acest raport.
tul lor, sa-i faca sa dobindeasca pe,ntru bunastarea lor perso- Serii de probleme asupra fiec1irei ramuri de educatie ~i de
instructiune, redactate dinainte, cIasate sub titluri uniforme,
* Nu trebuie sA seaplim din vedere faptul eli luerarea a aplirut ar fi date unor oameni inteligenti ~i activi, cu 0 judecata
In 1817 (nota trad.). demna de incredere, cu 0 moralitate cunoscuta, care ar cauta
24 25
Sblutia in institutiile
. , de educatie
, " particulare $1' pu hI'Ice, cafe
ar avea mls1Un~a ?e a vlzlta $i de a Iace observa+U Un Institul normal de educatie, destinat sa forrne ze hu ni
unor puncte dlIente. ~ asupra institutori, in care cele rnai bune metode de invatamint cu-
noscute ar Ii treptat combinate $i aplicate, ar putea Ii inte -
, Ace~te. rezumat~ analitice de inIormatii culese in acela i rneiat din ordinele $i sub auspiciile unui guvern prieten al
tlmp $1 In aceea!ill ordine, asupra situa+iei educa+l'e' , . $ oamenilor $i al luminU, care ar simti cu ardoare ca propriile
st ruc t mnn
' .. pu bl Ice
' •In toat. e regiunile Europei
,~
ar 1 $1 In-
i
mod succe" , , , procura n sale interese de durata, de putere $i de glorie, $i interesele
.. SlY, In mar putIn de trei ani, tablouri comparative popoarelor incredintate grijii lor, sint indivizibile, Mai multe
ale starn actuale a natiunilor europene, din acest important institutii de acelasi gen, plasate in diferite puncte, departe
punct de veger~. S-a! putea aprecia cu u$urinta care sint de a se vatama unele pe altele , ar putea sa-si procure aju-
acel.ea car,e mamteaza, acel~a ~are dau inapoi, acelea care toare mutuale, $i ar oferi ):''lncte de comparatie foarte utile,
raml~ statlOnare;. care este, m hecare tara, partea slaba sau
suIennta; care smt. cauzele viciilor interioare ce s-ar fi re- Pri;aele cheltuieli ale institutului normal si central, care
~arcat; sau, c~re smt ob~tacolele in calea influentei religiei ar trebui sa serveasca de mod el tuturor celorlalte, ar nece -
:;ita avansuri putin considerabile, care ar fi usor rambursate ,
$1 a !ll.?ral.el $l.a pr,?g:esului s~cial, $i cum aceste obstacole
pot J~ ,mInnte; ,lI~ SfIr$lt, care smt ramurile care ofera imbu- dupa dtiva ani, prin produsul intretinerii elevilor, pe care
nata,h,n s?SCeptIblle de a fi transmise dintr-o tara in It ctllitatea institutorilor $i a metodelor i·ar atrage din punct ele
~odlh,canl~ $.i schimbarile socotite convenabile in fun~ti~ ~~ cele mai indeparti"te. S-ar gasi astfel mijlocul de a veri fi ca ,
lmpreJuran $1 de loco prin incercari pozitive $i prin aplicatii practice, observatiile
teoretice, experientele $i procedeele culese in ceJe laJte in sti·
. P:ntru ca $ti,int a educatiei sa se sustina, sa se extinda tute de educatie.
$1 sa se perfectlOneze, ea a~e nevoie, ca $i celelalte ~tiinte, Un Buletin de educa/ie, publicat in institutuJ nostru nor-
de adera,ea la, aceas~a_ a ~aI multor natiuni care s-o cultive. mal, impartit in atitea serH $i sectii, cite ramuri parti cula re
Intrec~re~ deVIne uhla chiar $i celor care ar vedea la in, $i distincte s-ar fi determinat pentru a fi exarninate in in sti -
c~~ut In e,a un _obstac?l p_entru interesele lor. 0 politica ju. tutiile $i in sistemele de educatie, Si tradu s la nevoi e in rn ai
dlclOas~, hberala, lummata, descopera in dezvoltarea $i in multe limbi, ar permite sa se stabileasca 0 cornuni cati e pe ri o-
prospenta~ea celorlaIte natiuni un mijloc de prosperitate pen, dica intre toti oamenii instruiti, ocupati cu stiinta edu ca ti ei,
tru propna sa tara.
Si ar aduce avantaje imediate pentru perfection area meto-
, ~ceasta intreprindere pedagogica, destinata sa procure delor de instructie, a$teptind avantaj ele ulterioare de munca ,
mlJlo~c,e rapi?e $i. sigur~ de regenerare $i imbunatatire a e- de ansamblu, care ar Ii condus, in mai putin de trei ani, ca tre
ducatle1 pubhce $1 partIculare in toate conditiile societatii, realizarea sa completa.
de a stnnge a:t~el l~gaturile religioase, morale $i sociale, Venitul provenit din abonamentele la Bulelinul sall Jur ·
care au fost slablte $1 aproape desfiintate in cea mai mare nalul general de educa/ie ar ajunge probabiI, dupa un inter-
parte a statelor, ar cere concursul unui anumit numar de val de doi ani, silj acopere toate cheltuielile pe care condu-
obs~rvato~i atenti,. judicio$i, luminati: ea n-ar putea sa se cere a $i tiparirea lUi Ie-ar Ii ocazionat. El ar putea chiar sa
:ealIzeze m toata mtinderea sa, dedt cu ajutorul $i prin vo- procure mijloacele pentru acordarea dtorva burse gratuite
Inta mai multor $eIi de guverne, care ar d$tiga ei in$i$i din elevilor sarad, admi$i in institut.
iceas!a . avantaje i~calculabile pentru statele lor respective. o corespondenta activa cu capilalele $i celelalte or a ~e
? • SfIr$lt, • ea a! h totodata fi'lvorabila progreselor moralei principale ale Europei ar face ca institutul normal sa se bu-
$1, Invatammtl!IUl; ea ar deveni 0 sursa abundenta de invata- cure de toate resursele pe care o.arnenii instruiti, zelosi pen-
mIllte, 0 ocaZle de experiente $i de observat" t " tru binele public $i pentru progresele educatiei, ar putea sa
care ar contribui la realizarea sa. ea ar l~ePv~n .ru o~melnll i Ie procure; institutiile de instructiune publica, raspindite
avantaJ' oasa pe t t · ' m mal a es in diferite tari, s-ar ameliora ele insele prin raporturile lor
n r,u ara m care s-ar afIa sediul central
de unde ar porm toate ramificatiile sale. frecvente cu aceasta institutie, care (If deveni un fel de in-
Indep:ndent de partea teoretica $i rationala ar Ii bine sa treprindere ale carei prod use ar fi cautate cu ardoare, $i de
se fac~ m acela$i timp incercari practice $i s~ se aplice ob- unde s-ar putea scoate, fie diriginti de clasa, institutori $i
servatllle care s-ar fi cules. profesori iscusiti, fie carti bune elementare $i clasice, unele
in folosinta profesorilor, altele destinate pentru elevi.
26
27
meze, fie prin prejudecatile unei rutine oarbe, fie prin spiri-
tul de sistem ~i de inovatie.
Ducem lipsa, mai intii, de institutori penlru tineret care Cercetarile asupra anatomiei comparate au facut sa ina~
s~ fie patrun~i de acelea~i principii, animati de acela~i ideal, inteze ~tiinta anatomiei. lLa fel, cercetarile asupra pedagogJel
preg~titi pentm functiile lor atH de delicate ~i atH de im- comparate trebuie s~ furnizeze mijloace noi pentru perfec-
portante prin aceea~i metod~, pe care sa poata sa 0 aplic€ tionarea ~tiintei educatiei.
cu elevii lor. De aici, defectul de ansamblu, contradictiile Dar, pentru ca sa se poat~ forma intr-un mod complet
~ocante, contrastele revoWHoare !;ii contrasensurile continui, tabelele comparative de observatii, al caror plan ~i scop
care impresioneaza !;ii intristeaz~ pe observatorli judicio!;ii !;ii Ie-am indicat, trebuie sa propunem mai intii chiar modelele
atenti, cind examineaza starea adual~ a educatiei. Cum oare acestor tabele, sau cadrele de indeplinit. Trebuie prezentat
ni!;ite oameni astfel crescuti nu ar fi in r~zboi cu semenii lor, instrumentul apt de a culege observatiile, masura comuna
atunci cind nu sint niciodata in, armonie cu ei in!;ii!;ii?! Edu- care trebuie sa serveasca a Ie al~tura, a Ie compara, a apre-
catia care ar trebui sa dezvolte germenii virtutilor sociale, cia bine valoarea reala a institutiilor, a dife.r itelor moduri de
ai unirii, ai bun~vointei mutuale, excitii !;ii dezvolt~, din invatamint, a sistemelor mai mult sau m~ putin aprop~at:
contr~, pasiunile du~manoase !;ii nimicitoare, dorintele neli-
fiecareia din sferele educatiei considerata In ansalllblul el ~l
ni~titoare !;ii furtunoase, nemu}tumirea interioara care ina-
in toate detaliile sale ~i de efedele bUll!~ sau vatamatoare
cre~te buna dispozitie !;ii caraderul, !;ii toate elementele tul-
burarilor care pustiesc societatile noastre. care rezulta din ele.
Nu numai atH. Noi ducem lipsa de instii.utori buni care Metodele ~~ tabelele analitice folosjte in ~tiinte au 0 per-
sa !;itie exact ceea ce vor ~i ce trebuie sa fac~, !;ii care sa fie fecta analogie cu instrumentele intrebuintate in artele meca:
nice. Ele au drept scop sa ajute neputinta omeneasca, sa-l
capabili s~ conduc~ pe copii dupa acelea!;ii principii; ducem
lipsa !;ii de carti elementare scrise in diferitele ram uri ale furnizeze puncte de sprijin, sa-i adauge fo.rte auxilia:e la
~tiintelor, dup~ un acela~i plan, care s~ poat~ conduce copiii
acelea pe care Ie detinem de la natur~; ele tmd s~ egahzeze,
~i tiner,etul, de la primele elemente pin~ la gradele cele mai ca sa spun em ~a, inteligentele, sa ridice 0 inteligenta me-
inaintate ale cuno~tintelor umane, printr-o progresie prega- diocra la nivelul unei inteligente superioare, ca ~i armele
tita cu dibacie, !;ii prin serH continue de exercitii bine legate noastre de foe ce egaleaza intr-un fel oarecare fortele fizice
intre ele, mereu puse la indemina lor. ~i permit omului deUcat ~i slab, sa lupte cu folos contra
Tot succesul educatiei depinde totodata de alegerea per- unui adversar viguros ~i robust.
soanelor eli-rora Ie sint incredintati copiii, precum ~i de mo- Un om izolat, in zadar concepe planuri vaste $i utile: cu
dul in care elementele ~tiintelor (in numarul carora noi cu- cit deschide 0 cale libera activitatii spiritului sau, cu alit el
prindem religia ~i morala, ca ~tiinte fundamentale) Ie sint da perspectiva gindurilor sale; cu atit mai mult simte cit de
prezentate in lucr~rile clasice sau in lectiile profesorilor insuficiente ~i disproportionate sint mijloacele sale personale
lor. de executie fat a de proiectele sale. EI este cople$it de dublul
Dadi yom 1.n deplini aceste doua condifij de a avea insti- sentiment al sl~biciunii sale personale ~i al scurtimii vietii
tutori buni ~i carli elementare bune, spre a dirija, a forma ~i sale. Dar, daea reu$e$te sa se uneasca cu alti oameni, sa
instrui pe copli, yom avea solutia problemei unei educatli adauge la fortele lor' pe ale sale, el dobinde$te 0 putere ?e
reform ate ~i perfectionate, care este obiectul cercetarilor actiune, pentru a spune a$a, nelimitata; el mare$te sfera eXIS-
noastre. tentei sale, el realizeaza in putini ani, printr-o unire de efor-
Educatia, ca toate celelalte ~tiinte ~i toate artele, se com- turi individuale, coord onate cu ale sale, $i dirijate catre ace-
pune dip. fapte ~i observatii. Pare qeci necesar de a forma, la$i scap, lucrari care ar necesita folosirea unei vieti intregi,
pentru aceasta ~tiinta, cum s-a facut pentru celelalte ramuri prelungiUi timp de mai multe secole.
ale cuno~tintelor noastre, colectii de fapte $i observatli, orin- Un proiect, oricit de bun $i uti! ar putea fi, ramin~ ..a~esea
duite in tabele analitice, care sa permit a a Ie alatura ~i a Ie steril in gindirea autorului sau; d~,. dadi es.t~ spnJm~t d~
compara, pentru a deduce din ele principii sigure, reguli de- adeziunea unuia sau mai multor pnnt~ putermcl ~l lummat~,
t~r.mina.te, pentru ca educatia sa devin~ 0 ~tiinta aproape po- care Ii inlesnesc succesul; dadi este acceptat de un anumlt
zlhv~, In loc de a fi abandonata cerceUirilor strimte ~i limi- numar de oameni superiori, inteligenti ~i activi, dotati eu
tate, capriciilor ~i arbitrariului acelora care 0 dirijeaza, ~i de
a fi deturnata de pe drumul dr ept pe care trebuie s~-l ur- 29
28
perseverenta ~i vointa, care sc unesc penlru execol ar e, el peratura glaciala a tinuturilor di n nord in vail e slrimt e care
devine ca un germene fecund car e se dezvoJta ; ~i intreprin- se prelungesc pina la picioarele Saint-Golhard-ului ;;i ale
derea cea mai disproportionata pentru fortele unui singur in- muntilor din veciniHate, acoperiti de zap ezi v e;;nice . 0 tem-
divid este u~or dusa Ia bun sfir~it cu concursul mai muItora. peratura mai egala ~i mai dulce constituie avantajul feri cit
Imi place sa reproduc aici aceasta gindire consolatoare, al dtorva cantoane alaturate Frantei. Micile cantoane au,
aceasta nobila speranta a unui scriitor filozofl, al carui geniu rind pe rind, in sinul muntilor care Ie inconjoara ;;i Ie apara ,
frumos a fost inspirat de un suflet frumos. "Unele adevaruri fie calduri excesive, dnd soarele isi aru nca toate razele sale
morale ~i politice (care intereseaza in mod deosebit omeni- I
rea), strecurindu-se incet printre erori, se vor dezvolta putin
" asupra stincilor, fie rigorile unei ierni lungi, dnd tara este
cite putin, vor ajunge poate intr-o zi la oamenii de frunte invaluita in bruma .
ai natiunilor, se vor a;:;eza pe tronuri ;:;i vor face posterita- Stare a sociala, in aceste tinuturi, prezinta tablouri tot atlt
tea mai fericita." - Depinde de citiva printi cunlemporani de variate ca ~i natura.
de a grabi aceasta epoca. Folosirea celor trei limbi: german a, italiana ~i franceza,
Pina sa se poata executa planul general a carui schita am par sa indice in mod succesiv colonii ale uneia sau alteia
trasat-o, n-ar trebui sa incercam aplicarea lui, la 0 scara dintre natiunile carora Ie apartin aceste limbi, ;;i in care se
redusa, intr-un tinut aparte? 0 lucrai'e de acest gen, chiar regasesc uneorj traditiile si obiceiurile in mod diferit modi-
inainte de a fi terminata, ar produce efectul salutar de a fixa ficate.
atentia multor oameni cu juc.ecata asupra chestiunilor Religia catolidi ;;i religia reformata, subdivizata ea insa~i
celor mai esentiale relative la educatie ~i la mijloacele de a in doua secte, produc alte diferente remarcabile care influ-
o perfectiona. Aceasta ar putea indemna unele persoar.e lu- enteaza asupra principiilor ~i asupra sistemelor de educatie.
minate sa urmeze acela;:;i plan in aIte tari; ~i materialele Observatorul studiaza ;;i compara, cu atentie ;;i cu curiozi-
pentru Iucrarea de ansamblu ar fi astfel pregatite incetul cu tate, toate nuantele posibile ale institutiilor sociale, de la
incetul $i clasate in or dine, pentru a servi Ia constructia unui democratia pura ~i absoluta pin a la aristocratia cea mai
frumos monum~nt consacrat ameliorarii conditiei umane. complicata. EI cauta sa discearna variatiile pe caTe aceste
Elvetia ni s-a parut a fi acel tinut deosebit care r eune;:;te organizatii politice diferite au pulut sa Ie determine in
eel mai mult toate conditiile de dorit pentru a face acolo cu regimul ;:;colilor publice.
succes cercetari asupra educatiei comparate. Deci, noi n e propunem sa aplidlm, mai intii in Elvetia,
o mare varietate de ambiante, de limbi, de religii, de or- documentul nostru ~i tabelele noastre de observatii. Sintem
ganizatii politice ~i de guverne, in cele douazeci ;;i doua de incurajati sa intreprindem aceasta luerare , de r ezultatele de
cantoane ale confederatiei helvetice, permit sa se intilneasca utili tate pe care trebuie sa Ie procure pentru onorata natiune
acolo institutii ~i sisteme de educatie variate la infinit, care elvetiana, chemata sa dea mai mult dedt un singur fel de
reproduc toate formele posibile cunoscute ale educatiei, fie exemple bune Europei, pentru insa;;i Europa, pentru educatie
veche sau moderna, compusa dintr-un amalgam de practici ~i pentru umanitate. Noi avem de altfel speranta intemeiata,
din timpurile trecute ~i de schimbari introduse in zilele ~i, in cUeva cantoane, asigurarea pozitiva ca mai multi 10-
noastre, fie dirijata de laici sau de corporatii religioase, fie cuitori ai Elvetiei, cu totul devotati binelui tarii lor, ~i ocu-
in sfir~it subordonata guvernului sau independenta in actiu- pati cu lucrari relative la educatie, ne vor ajuta cu expe-
nea sa. rienta lor, cu capacitatea lor ;:;i cuno~tintele pe care Ie au
Se pot multiplica ;:;i varia observatiile ;;i comparatiile, deja sau pe care Ie vor fi dobindit asupra persoanelor, loca-
dupa diferitele influente de ambiante ~i de localitati. litatilor ~i institutiilor.
Aici, cantonul Tessin of era in acela~i timp cerul frumos Colaboratorii intreprinderii noastre, al carei plan il publi-
al Italiei pe malurile delicioase ale lacului Lugano, sau tem- cam, pentru a face apel la toti acei care vor voi sa cola-
boreze la ea, vor avea astfel ocazia ~i avantajul de a exer-
, M. Ie comte de Guibert, in: Essai general de tactique. dta mai bine, de a dezvolta ~i de a intari cele trei facuW'iti

30
ale lor - atentia, comparatia f;;i rationamentul 1 aplicate la
un obiect determinat, care este de cel mai mare interes pen- va face sa se nasca ideea de a-~i imprumuta unele altora
tru toti oamenii. CQea ce ar pute a sa aiba bun ~i util in institutiile lor. Spi-
Nu numai examenul aprofundat al tuturor partilor pe care ritului cantonal, ingust ~i exclusivist, Ii va succeda un spi-
Ie cuprinde educatia va oferi prilejul de a remarca mai rit national helvelic; ~i, prin acest mijloc, unitatea Elveti ei
multe lacune f;;i mai multe defecte esentiale in detalii !;'i in va fi mai bine stabilita ~i consolidata. (Aceea$i idee poate
ansamblu, care vor fi putut scapa pina acum chiar unui sa se aplice marii familii europene).
ochi exersat, pentru ca nu s-a indreptat --asupra acestei pro-
bleme lumina calauzitoare a unei analize riguroase; dar, chiar 1 Sa -mi fie permis sa previn $i sa inlatur aici 0 obiectie
care e inevit abil sa se faca. "Un strain, se va spune, un
inainte ca lucrarea intreprinsa sa fie terminata, pe masura francez incear ca sa traseze tabloul educatiei comparate in
ce se vor aduna materialele necesare pentru a 0 executa, diversele canto ane ale Elvetici."
schimbari salutare !;'i imperceptibile vor face sa dispara in- Stiu cit este de puternica, chiar asupra spiritel or de sea·
cetul cu incetul cea mai mare parte a acestor defecte !;'i a ma, fun esta ~i contagioasa infJuenta a prejudecii tilor natio-
acestor lacune, in a$a fel incH la epoca publidirii tabelelor nale. Noi sinte m inca departe de epoca in car e ele vor fi
comparative de observatii aplicate la cele douazeci !;'i doua ~terse de un sentiment de bunavointa universala, de inspi-
cantoane, situatia educatiei publice, in fiecare canton, sau ratie ob$teasca care nu va exclude de loc sentimentul pro-
cel putin in anumit.e arondismente de tinut sau de comun.e fund emotionanr, respectabiL al dragostei de patrie. Eu ~tiu
se va gasi in mod necesar imbunatatita. Caci este in natura cit de mult aceasta prejudecata, care ridica bariere intre di-
oamenilor de a nu ii pw,;i in mif;;care, chiar pentru lucru- feritele pOjjoare. a fost excitata $i intarita de ultimele eve-
rile care Ii privesc mai indeaproape, decit printr-o impreju- nimente politice, in care Franta devenise. fara voia ei,
rare sau un motiv puternic care sa-i stimuleze !;'i care sa-i prin~r-o inlantuire de imprejurari, principalul instrument al
faca sa iasa din starea lor de amorteala f;;i de apatie. ObiS- nenorocirilor Europei $i al propriei sale ruini.
nuinta ~i rutina nu pot fi invinse de cit de imprejurari sau Dar, calitatea de strain este un fel de garantie a carac-
de forte \ extraordinare. terului de independenta ~i de impartialitate. care convine
Aceasta dispozitie a spiritelor de a examina Si a corija autorului unei lucrari in care d:versele cantoane ale Elvetiei
tot ceea ce ar putea fi incomplet sau defectuos in educatie, trebuie sa fi e alaturate $i comparate, sub raporturi morale
nu va introduce numai ameliorari partiale, dar va avea un f;;i pedagogice, delicate $i importante. Adevarul va fi mai
rezultat mai general Si de 0 importanta mai mare. Alaturarea U$or cules, mai fidel exprimat. Toate menajamentele datorate
Si compararea cantoanelor intre ele sub aceleaf;;i raporturi unei natiuni apreciate $i generoase vor fi cu sfintenie ob-
servate, far a ca adevarul faptelor sa fie alter at.
Cind un fra ncez, al carui suflet, imbatrinit de experienta ,
1 Motivele pe care es te intemeiata aceasta distinc~ie a celor trei
facultati esen~iale ale sufletului slnt dezvoltate intr- o lucrare inti- este inca nou prin energia $i p uritatea sentimentelor sale,
tUlata: Lec;ons de P~ilosophle sau Essai sur les facultes de l'ame, de ~i care s-a facut deja cunos cut prin mai multe lucrari filo-
L a Rom i g n i ere. Acest excelent Curs de filozofle, a carul zofice, asupra In t rebuin/drii limpului, asupra Educa/iei fizice,
lectura ar trebui mult recomandata, pentru ca este 0 lucrare a unul morale $i intelectuale. asupra Metodei de educatie a lui
profesor priceput lili cu judecata, care expune cll 0 mare foqA
logicA lili elocintA adevaruri inspirate dintr-un studiu aprofundat a1 Pestalozzi, prezinta astiizi prima schita a unei lucrari bune f;;i
naturii intelectuale l?i morale a omului, trebuie sa se compunA din utile asupra educatiei comparate, care va putea sa se intinda
doua pAqi, din care prima, publicata de un an, face cu ardoare ~i sa se aplic~ la toate natiunile europene, pentru ce se va
sa 0 dorim lili pe a doua.
AceastA primli parte este con sac ratA examenulut facultif.tiZor BUfle- refuza sa se examineze punctele sale de vedere $i sa se
tului, sau a foqelor spiritulul, considerate in natura lor, ~1 deosebite ajute la aplicarea lor, daca ele vor fi conforme cu ratiunea
cu grija de a~iunea ~1 de operatiile acestor faculta~i, sau de produ- ~i inspirate dintr-o adevarata dragoste a umanitatii? Ca di n
sele acestor foqe.
Partea a doua va ave a drept obiect studlul efectelor obtinute acela~i punct de unde s-au raspindit mult timp in afara
prin exerci~iul acestor facultati, sau va trata despre ideile noastre nenorocirile pub lice, sa porneasca astazi indicatia mijloace-
lili cunol?tintele noastre, observate in originea lor ~1 in dlversele lor reparatorii.
moduri ale formatiei lor.
Lucrarea lui La Romigniere se gasel?te Ja Paris, la Brunot-Labbe, In Franta, ameliorarea invatamintului elementar este 0
librar al Universitii~ii, Quai des Grands- Augustins, nr. 33. nevoie mai mult resimtita. Acolo a trebuit mai ales sa apara
prima idee de a forma tabele analitice ~i comparative de
3- Caiete de pedagogie moderna nr. 2. 33

J!
!
faple $i observatii asupra e du ca tiei, sa apara unul din cele .- Aces te tre i rezu ltate esen tiale ale unui bun :,h, I<' 11I el l' ( ' till
mai sigure mijloace de a studia bine in acest gen natura catie, care cuprinde pe om in intregime, slnt <:IUF. ' 1(' pll
rilului pentru a-i opune remediil e potrivite . mare $i n ecesare ale tuturor celorlalte bunuri la care fi ('ure '
N atiunea franccza es te in acela$i timp vie, indatoritoare, illdivid poate nilzui.
sensibila, pasionata, susceptibila de 0 mare mobilitate de III. Timpul, instrument al edur.atiei $i al vietii, trebuie sa
impresii, foart c avansata in unele r amuri ale $tiinte lor care fie folosit in modul cel mai fructuos, prin intrebuintarea
au primit, in zilele no ast re, 0 mai bUlla directie $i un impu ls bine dirijata a ceior trei perioade succesive: a copildriei,
mai rapid, dar nu se po ate ascunde faptul ca, chiar la a adolescentei, a tineretii, care formeaza, ca sa spunem a$a,
aceasta n atiune , instructiunea, rau dirijata $i rau impartita, domeniul educatiei , considerata in cele trei gra de: elemental
nu a cob or it inca in clasele de jos ale s ocietatii, p entru a $i primar, secundar si ciasic, superior $i ~tiinlific sau spe-
pune la ind emina lor macar primele elemente pe care ele Ie cial Si raporl at la 0 profesie determinata.
reclama, $i nu a fe t a daptata adevaratelor nevoi ale clase- Vom admite deci, mai intii, trei mari serii de chesliuni
lor mijlocii ale societatii; ceea ce a produs in parte gre$ e - p entru trei ieluri de ~coJi pubJice, si anume:
lile, crimel e ~: nenorocirile a caror reactie s-a intins in in- 1. $coJiJe elementare sau primare $i comune;
treaga Europa.
2. $coJiJe secundare $i clasice;
Unui franc ez la care toate sentimentele, toate gindurile,
toate lucrarile se refera la binele patriei sale $i al umani- 3. $coliJe superioare si ~tiintiJice sau speciale, care vor
fi ele insele subdivizate intr-un mare numar de institutii
tatii, voind sa contribuie la extirparea raului din radacina,
Ii place sa propuna natiunii sale exemple vrednice, inspirate
distincte, dupa obiectul lor. Unele sint destinate pentru 0
c1asa deosebita de indivizi (ca surdo-mutii, orbii, orfanii etc.);
dintr-un tinut vecin, in care instructiunea superioara $i $tiin-
altele sint un fel de noviciat $i de ucenicie pentru una din
tifica nu este foarte avansatil, dar in care educatia elemen-
tara $i fomuna, fundament esential al oricarei educatii, este carierele vietii sociale (cum este cariera judiciara, comer-
poate niai mult raspindita, $i mai bine adaptata la nevoia ciala, militara etc.).
oamenilor, dedt in oricare alta tara. Vom avea apoi trei a/te serii, pentru a trata aparte:
4. $colile normale, stabilite pentru a forma institutori $i
Inainte de a stabili noi serii de probleme asupra educa- profesori, care trebuie ei insisi sa aplice principiiJe $i legiJe
tiei comparate, care nu constituie inca dedt 0 schita foarte educatiei in diferitele sfere $i in toate ramurile pe care Ie
imperfecta a unui plan de munca asupra caruia noi atragem imbrati$eaza;
doar atentia $i meditatia oamenilor luminati, pentru a-I per- 5. l nstitutiile pentru educatia tinerelor iete;
fectiona mijloacele de executie, pare util de a determina 6. $colile pubJice in general, $i toate institutiile de edu-
bine diviziuniJe $i subd iviziunile pe care poate sa-l comporte catie, considerate, fie in raporturile lor naturale si nccesare
obiectul cercetarilor noastre, $i care va trebui sa ne ser - cu admini.stratia publica, cu legislatia si guvernarea, eu fa-
v easca de baza . miliile particulare, cu societatea ; fie in rezultatele lor pozi-
Educatia , $tiinta a cultivarii $i a dezvoltarii facultiltilor live $i in influenta lor politica asupra prosp eritatii statului.-
noastre , poate fi considerata sub trei puncte de vedere: Aceasta serie va fi consacrata examinarii institutiilor $i me-
1. Subiectul sau, ornul; todelor de edueatie, in raporturile lor cu politica.
2. Scopul sau, fericirea;
3. lnstrum entul sau, timpul; CITEVA SERII DE CHESTIUNI CU PRIVIRE LA STA-
DIUL ..ACTUAL AL EDUCATIEI SI AL SCOLILOR PUBLICE
I. Omul, subiect asupra caruia actioneaza educatia, se IN DIFERITE TARI, COMPARATE INTRE ELE SUB ACEST
compune din trei elemente: corpul, inima, spiritul, a carOl RAPORT.
cultivare $i dezvoltare constituie p entru el adevaratele mij- PRIMA SERlE
loace de fericire .
II. Fericirea, scop al educatiei $i al vietii, consista in A. Educatia primard ~i comund
aceste trei lucruri, relative la trei elemente din care se com- 1. Scolile primare sau element are si comune.
pune omul: sdndtatea, moralitatea sau virtutea, instructiunea. 2. Cadrele didactice.
34 3* 35
3. Elevii.
4. Educatia fizica ~i gimnastica. 3. Studenti.
5. Educatia morala ~i religioasa. 4. Educatia fizica ~i gimnastica.
6. Educatia inte lectuala ~i instructia. 5. Educatia morala ~i religioasa.
7. Educatia casnica ~i particulara, in raporturil e sale cu 6. Educatia intelectuala ~i industriala.
cducatia publica. 7. Educatia normala in raporturile sale cu educatia cas-
8. Educatia primar a ~i corn una, in raporturile sale cu edu- nica si sociala.
caOa secundara sau cu gradul secundar, sau cu destinatia 8. Educatia normala, in raporturile sale cu cele trei grade
copiilor. care 0 preced.
9. Consideratii generale ~ i chestiuni diverse. 9. Consideratiuni generale Si chestiuni diverse.
A DOUA SERlE A CINCEA SERlE
B. Educa/ia secundard $i cJasicd E. Educa/ia iemeilor
1. Colegii; gimnazii; institutii particulare 5i pensioan e . 1. Scoli pentru tinerele fete :
2. Invatatori ~i profesori. Elementare - Secundare Superioare - Speciale
3. Elevi. Normale.
4. Educatia fizica ~i gimnastica. 2. lnstitutoare, invatatoare Si invatatoare ajutatoare.
5. Educatia morala ~i religioasa. 3. Elevi.
6. Educatia intelectuala ~i industriala. 4. Educatia fizica.
Dezvoltarea facultatilor; instructia pozitiva sau achizitio- 5. Educatia morala si religioasa.
narea (dobindirea) cuno~tint e lor. 6. Educatia intelectuaHi Si industriaM.
7. Educatia casnica ~i de familie, in raporturile sale cu 7. Educatia in familie si sociala, si raporturile intre cele
educati& publica. doua sexe in cursul educatiei.
8. Educ~tia secundara, in raporturile sale cu gradul pre- 8. Educatia fetelor privitii sub aspectul desfasurarii sale,
cedent ~i cu cel ce-i va urma. a progreselor sale, a rezultatelor sale.
9. Consideratiuni genera le ~i chestiuni diverse. 9. Consideratiuni generale Si chestiuni diverse, dintre care
unele r elative la educatia morala, raportata la scopul for-
A TRElA SERlE marii invatatorilor Si a influen/ei iemeilor, care bine indru-
C. Educatia superioarQ $i $liintificd mata, devine complementul educati ei pentru oameni.
1. Academiile, universitatile, ~colile superioare Si speciale. A SASEA SERlE
- (Noi distingem 18 feluri de scoli special e.)
2. Redori Si profesori. F. Educatia, in rap~r/wile sale cu Iegislatia $i cu
3. Stud en ti. institu/iiJe socia Ie
4. Educatia fizica Si gimnastica. 1. Consiliile superioare d e educatie sau de instructie pu-
5. Educatia morala ~i rellgioasa. blica.
6. Educatia intelectuala Si industriala. 2. Functionari publici Si preoti, chemati sa conlucreze la
7. Educatia in familie ~i social a in raporturile sale cu inspect area institutiilor Si metodelor de educatie.
educatia publica. 3. Supravegherea exercitata asupra invatatorilor, llsupra
8. Educatia superioara, in raporturile sale cu cele doua elevilor; - asupra invatatoarelor din ~colile de tinere fete
grade precedente Si cu destinatia elevilor in societate. ca ~i asupra tinerelor fete.
9. Consideratiuni generale Si chestiuni diverse.
4. Legi ~i regulam ente privitoare la educatia fizica ~i gim-
A P ATRA SERlE nastica.
D. Educatia normald 5. Legi Si regulamente cu privire la educatia morala si
r eligioasa.
1. :;kolile normale.
2. Rectori Si profesori. 6. Legi ~i regulamente r eferitoare la educatia intelectuaHi
si industriala.
36
37
7. Leg i $i r guJ1l1l1C'nt c ref rito[Jr ' 10 . ' I, cillei ~ I ' r(' 0 1 ' G. ' M ~ lnl (]roncli ~ m C'nl Ic pc carc accs lc ~coli Ie cuprinel?
edllca ti ei elementarc: (Un ora$ , sa u numai un car licr elintr-un ora~ sau 0 parohie;
Secundare, un lirg, un sal, sau mai multe catune etc.]
Superioare Si speciale, 7. In ce raport se gaseste numarul acestor scoli cu popu-
Normale, latia ora;;ului, a aronelismentului (pIasa , district, canton elc. ;
A tinerelor fe te. in care ele sint stabilite Si cu numarul t otal de copii ce Ie
S. Legi ~i regulamente cu pnvlre la armania ~i raportll- frecventeazil?
rile de ansamblu stabilite intre toate partile care cuprind 8. $colile sint elistincte p entru copiii ai diror parinti apar-
cursul complet al educatiei ~i instructiei. tin la diferite comunilati religioase Si care este proportia in-
Consideratiunii generale ~i chestiuni diverse. tre scolile fiecarei comun;tati?
PRIMA SERlE 9. Oaca exista scali distincte pentru copiii diferitelor co-
munitaji religioase, ce dife rente se pot observa intre aceste
A . EDUCATIA $1 INSTRUCTIA PRIMAHA $1 COM UNA ~coli - sub aspectul originii Si al inlemeierii lor, al organi -
zarii Si al intretinerii lor, al bazei lor m ateriale si al local!-
At . ScoIi1e primare sau elementare. - Numawl, natura, t atu, al administratiei si al cheltuielilor, al numarului de elevi
originea $i intemeierea acestor scoli; organizarea $i proportional cu cel al locuitorilor avind aceeasi religie; al a le-
imretinerea; admin istratia $i ciJeltuielile; baza mate- gerii insti tutorilor, al instructiei Si al progresului copiilor, al
riala $i locaJitatile . - Raportul inlre numarul de $coJi disciplinei interioare, al supravegherii exterioare etc.?
primare Si numarul de locuitori ai (alii. - Diferente
intre $colile destinate copiilor d 'ierilelor comunitati re - 10. $colile sint, sau nu, graluite? sau, care este contributia,
ligioase. - Contributia baneasca pentru fiecare copil. fie lunara, fie anuala, care se plateste pentru fiecare copil?
- Conditiile de admitele in $coJi. 11. Care sint cO!~clitiile de admilere a copiilor in scolile
1. Care~ este numarul de $coli elementare sau primare , in primare?
ora~ ~i in aronclisment (pIasa, district, canton, judet, provin- 12. TaU parintii iSi trimit copiii (la $coala); s1nt indemnati
cie etc.)? sau obligati prin anumite dispozitii legale, sau prin anumite
2. Care este natura $i care este denumirea acesto r scoli regulamente de administratie comunaUi sa-i trimita?
(germana, francezii etc.; cre$tina; duminicale sau de duminica A~ Diriginti $i institutori primari. - Cum sin! pregaliti
etc.; comune sau necomune pentru copiii de ambele sexe, sau pentru functiunile lor? - Cum Si de ea !re cine sint
destinate special fie p entru biHeti. fie pentru fe te; comune numiti? - Numarul l or. - Numele eelor care se dis! ing
pentru toti copiii din aceea$i localitate - sau destinate fie cel mai muit. - ResponsabiJita/iIe pe care Ie incumbd.
copiilor din familii sarace, fie copiilor burgheziei sau ai celor Cum sint r etribuiti; in bani, in indemnizatii , intr-un
eu oarecare stare, sau ai proprietarilor bogati ~i ai nobililor, mod fix sau sporadic ; sau de 1a caz la caz? - Ce per-
daca formeaza un carp particular in stat)? spec tiva de avansare sau de pensionare au?
3. in ce epoca a fost fondata fiecare din aceste scoli? - 13. Ce masuri se iau pelltru a forma buni diriginti de scoli
Cine sint fond atorii? primaTe?
4. Cum sint intretinute aceste $coli: pe cheltuiala $i prln 14. Care slnt conditiile, de virsta, de tara, de re ligie, de
grija guvernului central, sau de fiecare comuna, sau de so- moralitate, de capacitate , ce se cer pentru asemen ea functii?
cietati particulare, sau dIlL veniturile pravenite de la fun-
da tule religioase? - Cum sin t administrate fondurile afeetate 15. Cum Si prin ce autoritati sau corporatii, sau indivizi
pentru intretinerea lor? se fac numirile?
5. Cum sint cladirile atribuite acestar scoli: mai mull sau 16. Care este numarul dirigintilor de scoli prima re, in oras
mai putin spatioase, como de, aerisite, agreabile Si proprii des- sau in a rondi sment? (pIasa, district, canton, departament, pro-
tinatiei lor? - (Lacasurile in care sint crescuti copiii, in vincie etc.)
timpul primilor lor ani, exercita 0 influenta puternica asupra 17. In ce proportie se afla numarul acestor diriginti cu
imaginatiei lor $i asupra dezvoltarii tuturar facultatilor lor.) populatia totala a ora~ului sau a arondismentului?

38 39
18. In ce proportie se gase;;te numarul lor cu numarul to- 28. Daca abaterile in comportare sau incapacitatea recu-
tal al elevilor ;;i cu numarul particular al elevilor, in fiecare noscute ale unuia dintre ei conduc la inlocuirea lui, cum ;;i
din ;;colile care au fo st desemnate? de catre cine se or dona aceasta?
19. Care este numele institutorilor sau dirigintilor de ;;coli 29. Se bucura ei de un grad de consideratie suficient pen-
prim are care se disting cel mai muIt in exercitarea functiei tru ca situatia lor sa fie onorabila?
lor? - Care este vlrsta lor? - De cit timp sint in serviciu ? 30. Care sint relatiile cele mai obi$nuite cu parintii ele-
20. Care sint, in gen eral. institutorii care r eU$esc cel m ai vilor, cu a utoritatile comunale sau de arondisment, cu repre-
bine $i form eaza cei mai buni elevi: cei mai lineri sau cei zentantii cIerul ui?
mai in virsta? -
21. Institutorii ~colilor primare trebuie sa dea socoteala, A3. Elevii. - Numdrul l or; virsta lor; admiterea lor . - 1m-
la anumite date determinate, asupra sit uatiei cIaselor pe care pdr/irea lor in clase; raporturile intre ei; prog r esele l o r.
Ie conduc, asupra conduitei $i a progreselc :- copiilor? - In - Perioada ie$irii l o r d in $colile primare.
ce perioade, sub ce forma, privitor la ce raporturi anume se 31 . Care este numarul elevilor din ;;colile primare in co-
intocmesc aceste dari de seama? - C"i sint adresate? - Ce muna sau in arondisment?
masuri se iau pentru a Ie verifica exactitatea? 32. Care este proportia intre numarul total al acestor elevi
Si populatia comunei sau a arondismentului?
22. Care sint salariile anuale ale institutorilor primari? 33. CHi copii, cu aproximatie, revin unui dirigin te sau in-
Aceste salarii sint categoric fixe, sau se stabilesc de la caz stitutor?
la caz ;;i depinzind d e numarul copiilor? - Care Ie este ni- 34. La ce virsta sint admi;;i copiii in ;;colile primare?
velul maxim ;;i cel minim? - Ce indemnizatii sau ce avan - 35. Daca se cuprind in aceeasi scoala copii de ambele sexe,
taje persona Ie Ie sint acordate, in afar a de salariul fix? - Si pina la ce virsta?
Au locuinta gratuita? dar lumina? caldura? Primesc 0 anu -
mita cantitate (ratie) de griu, de yin sau de alte alimente? - 36. Copiii sint supuSi, in momentul intrarii lor in scoala
La ce sUlna s e ridica aceste suplimente la salariu, sau aceste primara, Si pe timpul duratei studiilor elementare, la examene
in demnizatii? destinate B.precierii dezvoltarii facultatilor lor Si progreselor
instructiunii lor? - Cum au loc aceste examen e?
23. Cum, la ce date ;;i din ce fond uri sint platite aceste
salarii, propriu-zise sau accesorii. 37. S-a avut grija sa se impart.'!. copiii unei aceleiasi scoli
in mai multe cIase sau sectii, Si pe ce baze s-a facut aceasta
24. Au institutorii primari perspectiva unei mariri progre- impartire?
sive a salariului, sau a unei avansari la un grad mai inalt
in cariera lor, fie la capatul unui an umit nu ma r de ani s er- 38. Se stabilesc intre elevi raporturi care sa Ie permita
viti, fie in functie de talentul ;;i de sirguinta lor sau de ma- a se aj uta 5i a se in strui reciproc (unul p e aItul)?
rirea numarului elevilor lor? - Pe ce baze se inte meiaza 39. Cit limp s e folo seste, cu un copil obisnuit (normal),
aceasta marire de salariu sau aceasta avansare? - De catre pentru a-I familiariza cu elementele citirii, scrierii Si caletl-
cine este propusa, hotarita, acordata.? - In ce consista ea? lului?
25. Au ei de asemenea, perspectiva obtinerii unei pensii, 40. La ce virsta, cu a proximatie, ies copiii din scolile pri-
dupa un anumit numar de ani serviti? - Si anume citi? - mare?
Care va Ii cuantumul p ensiei? - De catre cine este aco rdaUi A". Educalia iizidi ~i gimnastica 1. - Aldplarea copiilor;
;;i fixata? hrana ; imbrdcdmintea; somnul, palurile. - Pind la ce
26. In cazul unor accidente sau al unor infirmitati care ar vi r std copiji sint incredin/ati ingrijirii iemeilor? - Mij-
obliga un inva tator primar sa se retraga inaintea termenului l oace inlrebu in/ate pentru iorliticare: jocuri, exerci/ii,
fixat care sa -i dea dreptul la 0 p ensie de batrinete, poate el mersul pe jos, plimbdri, Mi, nala/ie; ingrijiri acordate
cel puOn sa obtina 0 indemnizatie proportionala cu durata ;;i
cu calitatea serviciilor sale?
1 Intreba rile insemnate eu un asterise, euprinse in paragrafele
27. Institutorii primari au 0 gar an tie suficienta a p as tra rii A', A S, A', sint scoase dintr-o l uerare interesanta $i inst ruetivA , aJ
locurilor lor ;;i nu sint nicioda ta expu$i unei destituiri arbi- eArei titlu este: Eseu pentru a ealduzi ~i a raspindi cercetdrile ea/d-
w,'i!or care se dedica folosului patriei, de contele L eOpold Berchtold.
trare? Tradu s din englezA d e eontele d e Las t e y r i e . Paris, an V, 1797.

40 41
cur6teniei; Igiena $i r egim. - Ba li. - Vaccinare. - 59. Care sint regulile de igiena urmarite in mod gene ral
Mortalitate. pentru pastrarea sanatatii copiiJor?
41. *Cit timp, in gen eral, sint alaptati copiii la tara ? - Dar 60. Sint eopiii, in general, sanato$i, puternici $i robu ~ ti?
la ora~e? 61. Care sint bolile cele mai obi$nuite printre copii?
42. *Ce fel de hrana se da unor copii, in loc de laptele 62. Se cunoa$te inca varsatul $i mai face multe victime?
mamei, cum ar fi lapte de capra, npa de orez, coca din faina 63. !ntrebuintarea vaccinului este in mod gene ral adoptatil
ell lapte, papara etc., $i car e stn t efecte!e acestor alimente ~i de citi ani?
asupra sanatatii copiil or? 64. Care este numarul copiilor ataeati de boli grave pe
43. *Cetatenii cei mai bogati aduc doici la copiij lor, sau an icomuna? - De ce fel sint aceste maladii?
mamele se ingrijesc de hranirea lor? 65. Care sint proportiile care se pot stabili in ceea ce pri-
44. *Cum se hranesc copiii, dupa intarcare? - Pina Ia ce ve$te mortalitatea copiilor pina la 10 ani?
virsta sint impiedicati de a consuma carne ~i de a bea yin? N. B- Se vor putea consulta medici instruiti Si experimen -
45. *Ce fel de haine se dau copiilor mici? - Se obi~n u ie$ t e tati, functionari $i administratori luminati, in fiecare tara,
infasarea, Si ce efecte se atribuie acestei metode? pentru a gasi raspunsul la cele mai muJte din inlrebi:irile pre-
46. *Se obisnuie~te imbracarea u$oara a copiilor in toat e cedente.
anotimpuriJe, sau sint imbracati calduros? AS. Educa\ia morala !ji religioasa. - Prima dezvoItare a
47. *Cite ore sint lasati copiii sa doarma pin a ce ating sentimentelor morale; represic.: nea inclinariJor vicioase.
virsta de sase sau opt ani, Si cum sint distribuite orele de - Iniluenta mamelor in iamiiie. - Instructia religioasa,
odihna? seaca ~i dogmatica SO'I a/raga/oare ~i apta a face 0
48. *Paturile copiilor sint tari, cu scopul de a Ie fortifica impresie profunda asupra sufletului. - Regimul ~i dis-
corpul, sau s int moi, Si din ce sint compuse in mod obisnuit? cipJina ~coliJor primare. - Pedepse. - Recompense.
49. *In timpul somnuIui capul Ie este acoperit sau nu, $i - Emula\ia este sau nu intrebuintata ca un mobil ne·
pentru dre motiv este preferata una sau alta din acestE cesar?
metode? 66. Se dau ingrijiri deosebite dezvoJtarii facultatilor mo-
50. *Pina la ce virs ta , la orase, copiii r amin de obicei in rale Si instructiei religioase, fie in sinul famiJiei, fie in $coli?
grija femeilor, si care sint observatiile facute asupra copiilor 67. *Cum Ii se preda copiilor supunerea, r espectul $i ascul-
care au fost dati in grija b a rb atiJor mai inainte de cum se tarea catre parintii lor Si catre superiori, Si cum sint prega-
obi$nuie$te? titi sa-i iubeasca? Se foloseste, in acest seop, severitatea sau
51. *Ce at E: n1ie se da fo rtificarii copiilor , obi5nuindu-i dt blindetea? (Frica vatama dezvoltarea morala a copiilor, Ie
mai devreme i n aer liber, cu frigul $i intarindu -le r ezistenta sufoca caracterul Si Ie ofil e$te sufletuJ.)
la oboseaIa? 68. Cum sint indrumati catre bun atate, binefacere, catre
52. Care sint jocurile cele mai obi:;;nuite ale copiilor, fie umanitate?
in familie, fie in scoli?
53. Sint exersati sa faca dru muri lungi pe jOs , inainte sau 69. Care sint sentimentele morale care se incearca sa Ii SE'
dupa mese? dezvolte cel mai mult: iubirea de ·parinti; dragostea fr ateasca;
54. Cum se reu$este sa se dirijeze $i sa se supr nvegheze, bunavointa fata de oameni $i mai ales fata de cei nenorociti?
intr-un mod indirect, exercitiile Si jocurile copiilor fara a Ie etc.
jena Jibertatea? 70. Care sint deprinderile morale a caror realizare se cauta
55. *Prin ce exercitii copiii devin sprir.teni? - Sint invi§tati in mod deosebit: ascultarea Si docilitatea; spiritul de ordine;
sa se serveasca in mod egal de arnbele miini? forta d e caracter Si vointa, care se pot imp aca cu 0 supu·
56. Sint obisnuiti cu bai reci intr-un riu sa u un lac, sau nere, gindita, la ordinele date de persoane mai in virsta ~i
cu bai calde? mai cu judecata?
57. Sint inviHati sa inoat e? - La ce virstii, cu aproxima - 71. S-a avut grija de a se inconjura in mod constant co-
tie, incep exercitiile de nata tie? - Ce pr ecautiuni se folo- piii de exemple bune, pe care sa fie inclinati sa Ie imite?
sesc pentru a preveni orice accident? 72. Prin ce mijloace pot fi facuti de timpuriu indrazneti
58. Ce ingrijiri deosebite se dau cura teniei? $i curajo$i?
42 43
85. Cum se intrebuinteaza recompensele pentru a indemna
73. ·Se obisnuieste sa fie speriati prin poveSti cu vrajitoare, copiii la facer ea binelui? - Care este natura acestor recom-
fantome Si altele de acest fel, sau sint invatati sa nu creada pense si care este efectul lor moral?
in aceste povesti ridicole Si a ramine singuri in intuneric 86. Se tine seama, in distribuirea acestor recompense, de
fara sa Ie fie frica? buna purtare mai mult dedt de progresul la invatatura si la
74. "Ce mijloace se folosesc pentru a indrepta copiii incli- continuarea acestor progrese, observate intr-un anumit inter-
nati spre nervozitate? \'al de timp, ma i mult dedt de succese de moment, adeseo ri
75. Cum se procedeaza penlru corectarea acelora care, rna· intimpla toa re Si de-o clipa, obtinut e intr-o compozitie anume,
nifestind 0 anumita inclinatie calre cruzime, isi gasesc pHi· sau la un examen?
cerea in a omori sau rani animalele ne\'inovate Si a distrugc 87. Se distribuie premii, medalii, semne exterioare de dis-
lucruri pe care Ie stiu utile? tinctie? - Aceste distributii au loc in mod public Si solemn?
76. ·Cum se insufla copiilor oro area de minciuna Si cum 88. Se intrebuinteaza mijlocul emulatieil pentru a excita
sint incurajati sa spuna adevarul? dragostea de studiu, Si cum se face uz de ea?
77 . ·Cum se previne si se corecteaza lenea? Si cum sint 89. S-a incercat sa se evite ca emulatia sa degenereze in
obisnuiti de timpuriu eu munca, fara ca aceasta sa Ie produca rivalitate dusmar,oasa, si sa dea nastere la copii, pe de 0
repulsiE:? parte, primelor sentimente de vanitate, de mindrie, de am·
78. Mamele exercita 0 mare i:J.fluenta asupra primei edu· bitie; iar pe de alta parte, starilor penibile de descurajare,
catii morale a copiilor lor; cum este indrumata aceasta in- de dezgust si de inviaie?
fluenta? 90. Exista preocuparea de a inlocui emulatia printr-un mo-
79. Ce dif€rente se remarca, sub raportul ac~stei influente bil mai pur, mai putin primejdios, prin atractia oferita, fie
a mamelor, iIll clasele sarace Si in cele bogate? prin practicarea unei virtuti, fie prin achizitionarea de noi
cunostinte $i prin satisfactia interioara pe care copilul 0 ex-
80. Ce. drum se urmeaza pentru instructia religioasa? - trage din sentimentul bunei sale comportari, din constiinta
Acest drum este el uniform in toate scolile, san lasat la apre- fortei sale si a progreselor sale, pe masura ce-si exercita si
eierea fiecarui diriginte? dezvolta caracterul sau moral si inteligenta sa?
81. Se folosesc lectii pozitive si dogmatice, adeseori plic-
tisitoare Si respingatoare printr-o forma prea severa, sau A 6. Educatia intelectuala. - Dezvol/area [acultdfil or spiri·
convorbiri familiare, pe intelesul copilului, Si ale caror su- luaIe; ins/ruc/ia, sau achizitionarea cllno$tinfelor. -
biecte sint scoase din imprejurari obisnuite de viata, pentru Prima educatie a sim/Ulilor $i a organelor. - Obiec/e
a oferi copiilor primele ele mente ale religiei si ale moralei, $i mod de invdtare. - Despre citeva me/ode speciale.
sau ale obligatiilor catre Dumnezeu, catre p arintii lor Si ei in-
SiSi, catre semenii lor Si catre patria lor? t Persoanele care se ocupa eu edueatia, care ar vrea sA exam i-
n eze mai profu nd c!1esiiune a a~a de d elieatA ~i de importantA a uti-
82. E socotita suficienta pentru instructia religioasa, inva- lit8.1ii sau a primejdiei emulafiei, intrebuiniata ea mobil esen1;ial in
tarea si explicarea catehismului, a preceptelor, a dogmelor, educatia copiilor, vor putea consulta cu folos, mai intti, Memoire
a ceremoniilor, a formelor exlerioare? sau se urmareste sa se de IVL Feuillet, in favoarea emulatiei, premiat de Institutul national
din Fran\ a, in anul VIII sau IX (1800 sau 1801) ~i men\ionat la loc
patrunda in sufletul copiilor, pentru a da temelii solide si de cinst e d e C!1enier in a l doilea capitol al Tableau historique des
interioare eredintei lor religioase, a forma constiinta, a dez- progTes de La iittel'a tU1'e f ra ngaise, de la 1789; apol, un memoriu
volta si a intari, prin dubla putere a obisnuintelor Si a exem - mai pUiin c u noseut, dar tot a~a demn de lauda, in care autorul,
M. J ean-Baptiste Brun, fo st profesor de :;;tiinte ~i beletristica, con-
plelor, car6cterul moral, veritabila pietate, dispozitia catre sidera em u latia ea un mijloc daunAtor :;;i indicA cum p oate fi in-
bunavointa, catre toleranta, catre caritatea crestina? locuitil., d ezvoltlnd cu 0 mare fortA d e rationament, motivele pe
care i~i bazeaza opinia sa. - Pes tal 0 z z i ~i de Fell en·
83. Care este regimul interior al scolilor prim are? - Dis- b erg au gasit mijlocul de a se lipsi total de emulatie in institu-
ciplina este blinda, binevoitoare, parinteasdi, sau dura si se- tele lor de educatie stabilite in Elve\ia (la Yverdun :;;i la Hofwil) ~i
vera? sa insufl e totu~i elevilor lor 0 pasiune :;;i 0 hArnieie extraordinar e
pentru studiu. - v. Spil'itul metodei de educatie a lui pestalozzi, de
84. Care sint greselile cele mai obisnuite si care sint pe- M. A. Jullien. Vol. I. AI ~aptelea caracter distinctiv: Disciplina ex-
depsele care se folosesc? - Ce efect moral par sa produca '" trasa din strdfundul lucruriloT, din natura copiiloT $i din esenta in-
sc'i$i a metodei.
aceste pedepse?
44 45
- Exercitii de memorie. - Despre trei iacuJtdti prill' 100. 5e cere copiilor sa invete lectii pe dinafara? Si, in
cipaIe : Atentia, Comparafja, Judecata. - Durata Jec· acest caz, sint pUsi sa repete mecanic ceea ce au inva ta t?
tWor zilnice: durata cursuIui compIet aJ studiilor eIe- sau, sint invatati sa dea socoteala de ceea ce au retinut si
mentare. - Diierente intre ~coJjJe primare de Ia oralie de ceea ce repeta, si se urm ares te sa se fixeze in memorie in-
Iii ceIe de Ia sate. - Vacante. teleger ea lucrurilor insasi, mai mult decit cuvintele?
01. Cum sc indruma, din leagan, prima educatie a simtu- 101 . Cum se cauta a se dezvolta si exersa la copii, intr-o
rilor ;;i a organelor? - Ce fel de obiecte se a$aZa in jurul maniera progresiva $i pe nesimtite, mai intii pute rea atentiei ,
copiilor, pentru a-i exersa sa vada, sa pipaie, sa auda, sa facultate primara ;;i gcne ratoare a tuturor cclorlalte; apoi,
guste, sa simta? - Care sint primele exercitii de observatie facultat ea de comparare sau comparatia; in fine, ration amen-
si de "orbire? tul (trei facultati esentiale ;;i fundamentale ale spiritului uman ,
92. *La ce virsta se predii , in mod obisnuit, copiilor citi- dupii distinctia stabiliUi de la Rom i 9 n i er e, :n lucra rea
tul. scrisul, calculul si care este metoda considerata ca cea sa Ler;ons de philozoph ie )?
mal. U!~oara-2. 102. Cit timp dureaza lectiile $i c1asele, in Hecare zi si
93. Care sint obiectele de invatamint care sint predate, in timp de cite luni din an? - Cum sint ele distribuite pe ore,
general, copiilor in $colile prim are? - (Se limiteaza, in ma- iama $i vara?
joritatea $colilor, la predarea lecturii, scrisului, calculului? - 103 . Intre c~ase sau intre lectiile tinute de dirigin ti. au eo-
Sau se dau, de asemenea, citeva notiuni element are de gra- piii una sau mai multe ore de studii particulare, p entru a-si
maUcd, de cint, de desen geometric, de geometrie $i mdsurd- da seama de lectiile primite?
tori, de mecanicd apIicatd , de geograiie $i istorie a tdrii, de 104. Care este durata obisnuita a cursu lui complet al sCO -
anatomie a corpuIui uman, de igiend practicd, de istorie na- lile r primare?
turaId apJicatd Ja studiuI produseJor pdmintului ceJe mai utile 105. Ce diferente se remarca intre scolile primare de la
pentru om? - Toate elementele acestor $tiinte, deoarece sint
orase $i cele de la sate? - Acestea din urma sint frecven-
~senti?le~p.entru. fi.:care indiv~d , !n to,:te ccnditiile $i in toate tate vara ca ~i iama? - Daca sint intrerupte, cum se reme-
ImpreJura~lle vletu, ar trebm sa faca parte dintr-un sistem
diaza inconvenientele rezultat <:! din aceasta intrerupere care
complet de instructie primara $i com una, absolut propriu ade- ar expune copiii sa piarda, pe timpul unei juma tati de an ,
varatelor nevoi ale omului, in actualul nostru stadiu de civi- tot folosul lectiilor primite in cealalta jumatate?
lizatie.)
94. Cum se tin lectiile? - La toti copiii in grup, sau pe 106. Exista vacante anuale? - In ce epoca au loc?
mici sectii deosebite, dupa puterea lor de comparatie $i dupa Care este durata lor? - Cum intrebuinteaza copiii de obicei
progresele inteligentei lor? acest interval de timp?
95. Se urma reste 0 anumita metoda, simplificata sau per- A 7. Educatia casnicii ~i particulara, in raporturiie Jo r cu
fectionata, p entru predare? - La ce ramuri de cunostinte r egimul ~colilor primare
element are este aplicata? - in ce consista? 107. Pina la ce punct educatia inceputa si continuata de
96. Se aplica in mod general in tara, sau numai in anu- catre p a rinti, in sinul familiei, este in armonie sau in opozi-
mite locuri, noua metoda de invatamint mutual venita din tie cu educatia ~i instructia date in scolile prim are Si pu-
Anglia $i cunoscuta sub numele inventatorilor sai, Bell $i
Lan cas t e r? - In ce $coli a fost pus a la incercare? blice?
97. Se aplica metoda elementara de invatare a calculului 108. Dirigintii ~colilor se consult a cu parintii in ceea ce
practicata cu succes de Pes tal 0 z z i in Institutul sau de prive$te indrumarea copiilor care Ie sint incredintati?
educatie, sau aIte metode asemanatoare, fie pentru aritme- 109. Care sint raporturile obisnuite ale copiilor cu parin-
tica, fie p entru alte parti ale instructiei? til in familie: cu institutorii si cu colegii lor in scolile pu-
98. Se face uz de metoda analitica , toto data ingenioasa, blice?
instructiva si amuzanta, a preotului G a u 1 tie r, pentru pre- 110. Parintii $i institutorii sau dirigintii incearca mai de-
darea gramaticii, geografiei etc.? grab a sa se faca iubiti sau t emuti? - 5au unii sint bllnzi $i
99. Care sint prim ele carti elementare care se dau in mina binevoitori, in .limp ce ceilalti se arata duri si severi? - tn
copiilor? acest caz, care pare sa fie efectul unui asemenea contrast?

46 47
A8. Educatia primara ~i comuna, in rap orturi/e Jor eu edu- nlunitd /i religi oase . - Contributia pentrll fie care elev
calia seeundard, sau de graduJ d oi .~i eu de sli na /ia eo- extern ; taxa pentru fiecare eJev intern; eondi /ii de
piilol. admit ere a elevi/of.
111. S-a eautat sa se 5tabileasca 0 oareear e armonie intre
primul $i al doilea grad al edueatiei? - Prez:nUi primul 0 N .B. Se pot rep roduce aiei cele 12 intrebdri din primul
preparare potrivita pentru a se ajunge la al doilea? paragraf Ai din pri ma serie A, facind urmatoarea substi-
112. Organizarea aetualii a in struetiei primare $i comune tuire de cuvinte : Scoli secundare, pretutindeni u nde s-a lIl-
e intemeiata pe baze de stu I de largi , de soli de, de complet e, trc:buintat: $coli primare, ~i adaugind la int r eb a rea nr. l a,
pentru a inzestra copiii claselor sa race $i mUllcitoare cu toa te di stinctia intre eJevii exlerni si elevii interni.
cuno$tintele e lem ent are indispensabile pentru exersarea $i dez- B2. Directori ~i proiesori de !lcoli secundare. - Cum sint
voltarea tuturer facultatilor lor? pregdtiti pentru functiu nile Jor? - Cum $i de cd Ire
113. Ce devin, in general, copiii familiilor sar ace , la ie- cine sint numifi? - Nu maru J Jor. - NumeJe aceloJQ
sirea lor din scolile primare, Si ce mijloace au l a dispozitia care S-QU distillS mai multi! - Rdspunderile pe cale
lor pentru a cultiva Si fructifi ca prima ins tru ctie p e care au Je au. - Cum sd fie retrib ui/i: in bani, in i ndelll -
primit-o? nizatii, intr- un mod fix SQU intimpJdtoI, SQU de Ja
114. Ce devin, in general, copiii familiilor bogate , la ie- caz Ja caz? - Ce perspeetivd de av ansare sau de
$irea lor din aceleasi scoli? pensionare au?
A9. Consideratii generale N.B. Se p ot de asemenea, aplica la aces t paragraf cele
115. Modul actual de a cre$te copiii, pina la 7 sau 9 ani, 18 in/ r ebCiri a le paragrafului A2 (de la nr. 13 la nr. 30 in-
este oare acelasi ca alta data? - Sa u, in ce consUi dife renta clus.), substituind, acolo unde e"te cazul, cuvinte le: D iree-
care ar putea exist a intre modul vechi de educatie Si cel tori sau proiesori de $coJi secundare, In locul acelora de
nou? diriginti sau instilutori lJlimari.
116. 0:are sint perfectionarile sau schimbarile introduse, B :l , Elevii_ - NumdruJ l or; virsta l or; admite rea Jor.
in ultimii zece ani, in educaHa p ~ imara Si comuna? - Impr:'i rt irea Jor pc clase; raportwile dintre ei; pro-
117. Ce inconveni ente se p ot semnala in sistemul ac- gre seJe JOI. - Ti mpuJ ie~irii Jor din $coJi sau din
tual? - Sau care sint avantajele esentiale care par a re - cJase Je sec undare .
zulta din el? 31. Care este numa rul eJeviJor din ~colile s e cundare, sau
118. Ce ameliorari ar fi posibile? din clase le secunda re ale colegiilor, in comuna sau In
11 9. Exista scoli prima re in marile manufacturi, in ospi- arondisrn ent (pJa sa , district, cant on , depart ament, provin-
cii destina te a primi copii, in cadrul armatei? - Si cum cie, guve rndm i nt e tc.)? - Din acest numar, cHi sint eJev i
sint organizate? externi sau care locuiesc la p a rinti i lor ~i nu frecve nte aza
scolile decit in ore Ie de clasa ~i citi eJe vi i nterni, care
120. Care sint cele mai bune lucrari din tar a asupra edu-
slnt In a celasi timp cazati, hrani\i ~ i instru iti in ~coli l e se-
catiei primare? - Sau, care sint acelea p e care parintii sau cundare sau in colegii?
conducatorii de scoli Ie consulta in mod oblsnuit? 32. Ca re estc proportia intre numarul total a l ac estor
elevi ;;i popu latia comunei sau a arondismentul ui?
33. Citi din aeesti elevi, cn aproximatie, revin un ei $eoli
A DOUA SERlE secundare, $i unei clase, sub dir ectia unui singur profe-
B . EDUCATIA SECUNDARA ~I CLASICA sor? - Ca re este minimum? Dar maxi mum?
34. La ce virsta , cu aproximatie, copiii ajung in scolile
B'. Colegii; gimnazii; institntii particulare ~ i pensioane- seeundare?
Numdr, naturd, origine !;i i n temeiere, organ i zare !;i 35. Sint supu$i unor examene prealabile, inainte a a dmi-
intretinere; administrare !;i eheItuieJi; baza m ateriaJd terii lor?
$i 10eaJitdti. - Raportul intre numdrul $CO lil or sau 36. Sint supuSi Si la aIte examene periodice, proprii a
claselor seeundare $i eel aJ loeuitori/or /drii. - Dife- dovedi de zvoltarea facultatilor lor Si progresele instructiei
rente intre $eol ile destinate eJevi/or de diierile eo- lor? - Cum se desfilsoara aceste examene? -, ..,
48 4- Caie tc de pedugogie mo derna nr. 2. 49
37. Elevii unei aceleia$i clase sint subimpartiti in mici ale societatii cit $1 In cele mai ina lte? Sau car e din aces te
sectii, dupa forta lor? exercitii sint cele mai pra cticate $i cele mai neglijate in fie-
38. Exista intre e i raporturi care sa Ie permita de a se care clasa?
ajuta $i de a se instrui reciproc? 56. *Care sint, in tara , oamenii cei mai cunoscuti p entru
39. Elevii care dau dovada de mai multe dispozitii na- inde minarea lor in aces te exercitii corporale?
turale nu sint citeodata favorizati in mod exclusiv, in 57. 'Ce lucrari s-au pu blicat despre gimnasticd? - In ce
dauna celorlalti? masura sint consultat e $i aplicate in familie sau in $coli le
40. La ce vlrsta, cu aproximatie, copiii ies din $colile publice? (Cele 7 intle bc'ili de la nr. 58, 59 etc. pina la nr. 64
secundare?
inclusiv, sint acelea$i cu intrebarile corespunzatoa re din
B4. Educatia fizidi ~i gimnastica. - Hlana; imbracdminte; paragraful A4).
somn . - J ocUli, exercitii cOlpolaie; plimbc'ili. - Ig iend 65. Ce proportii se pot stabili intre mortalitatea copiilor
:;i regim; boli, mortali/ate. intre 10 $i 16 ani?
41. Care este hrana obi$nuita a copiilor in $colile secun- 66. Se cunoa$te folosirea dinamometrului pentru aprecie -
dare sau. in c?l~gii ? - Cit e mese Ii se dau $i ce se poate rea $i compararea fortei musculare a copiilor!?
observa In pnvmta aceasta? - Care este portia zilnice de
piir,e $i de yin a fi eca rui copil? B5. Educatia moraHi ~i religioasa. - Primele eun o$tin/e
42. Copiii sint imbracati uniform $i in ce consta aceasta d ~s pre datoriiJe omului cdtre semenii sdi. - Cunoa:;-
imbracaminte? telea lui Dumnezeu. - Rugdciuni zilnice. - Bund-
43. "Cite ore sint lasati copiii sa doarma $i cum sint dis- vointd. - CUlaj. - Rdbdare. - Gindul la moart e, la-
tribuite orele de odihna? portat la an tel moral :;i legal de acela al vie/ii vii -
44. *Paturile copiilor sint tari sau moi $i din ce sint tacute toare . - Se indepdrteazd callile primejdioase ? - Sen-
in mod obi$nuit? timentul onoarei. - Dorin/a de stimd, meritatd de
45. *Ah. capul acoperit sau nu in timpul somn ului $i din un earacter nobil, de 0 comportare frumoa sd. - Car-
care motiv este pre ferata 0 metoGa sau alta? net de compolla r e. - UtiJizalea unui memorial zilnic,
46. *S-a avut grija sa se adapteze copiii la suportarea fri- pentIU a cunoa:;te :;i a aprecia intrebuintalea timpu-
gului, a caldurii, a oboselii? lui. - Spiritul de ordine. - Deprin deli economice. -
47. Care sint jorurile lor $i exercitiile cele mai obi$nuite Utilizarea banilor. - Dezvol/area :;i directia sensibili -
(jocuri cu mingea, cu sferele, bili a rd etc.l. tdtii morale. - Impre sii prod use de cdtre cunOa$telea
48. Sint obi$nuiti sa faca lungi plimbari pe jos, inainte unei nenorociri, prezentatd sub diierite form e. - ZgiJ-
sau dupa mese? cenie preve nitd sau cOlectatd. - Actele de bineiacers
deven i se obi$mlinte. - Generozitate, re cuno:;tin/d. -
49. Fa c adesea b a i, calde sau r eci?
Re spectul proprietd tii; dragostea de adevdr. - Repre-
. 50. *Care exercitii, ca natatia, eehitatia, dan suI, selima etc. , siunea (indbu$i re a) viciilor celor mai comune. - Cum -
mtra in educatia tine rimii? patarea in plc'i ceri, resemnalea in nenoroeire. - Re-
51. *La ce vlrsta se incep, in mod obi$nuit, aceste diferit e gimul :;i diseipJina :;colilor secundare. - Ped epse, re-
exercitii $i cite luni se folosesc p entru fiecar e din ele? compense . - Emulatia: este ea 0 necesitate? - Edu-
52. ExercitiiJe militare fac parte din educatie in $colile se - catia moraid practicd.
cundare $i cum sint ele indrumate?
1 Dina1no'metru! este un instrument mecanic, cunoscut in Anglia,
53. Copiii sint impartiti in companii, pentru aceste exer- periectionat In Franta de catre R eg n i e r, m ecanic indeminatic
cHii? - Sint comandati de ofiteri $i subofiteri numiti dintre !?i vrednic d e stima (domiciliat la Paris, Rue d e Bao, nr. 28). Acest
ei $i a carer alegere Ie este incredintata? instrument sc rve~te l a aprecierea $i la compararea fo rtei oamenilor,
a cailor, a rezistentei plugurilor la arat ~i a puterii m a!?inilor in
. 54. Sint pw;;i Sa faca exercitii de tir $i ce precautiuni se general. - Folosirea lui a demonstrat, In regiunile australe, ca sal-
lau pentru a preveni accidentele? baticii sint in mod constant mai putin puternici ca popoarele
civilizate. In mai multe Institutii este folosit p entru a observa
55 .. ~atatia, . sarit~ri~e, alergarile, catiirarile, lupta $i aIte progresele fortei tinerilor. - Acest instrument, impreuna cu cutia
exerCltu de glmnastIca se folosesc atlt in clase le inferioare !?i cu accesoriile sale, costa 180 franci.

50 4* 51
67. Ce of era deos ebit invatl: turilc morale ~i religioase se deduc dintr-o asemenea metoda sau din mijloace ana-
date in treapta a doua a vietii intre noua ~i zece pina la loge, pentru a da copiilor deprinderi de ordine, tinzind la
16 ani, fie in familie, fie in ~coli? - In ce cons tau? intarirea moralitatii lor?
68. Ce masuri se iau pentru a da copiilor idei juste asupra 78. *Ce idei despre bani se dau, in ~eneraI. copiilor?
datoriilor lor fata de semeni, asupra obligatiilor in societate, Sint indemnati sa-i conside re ca un princ:pil] obiect al do~
asupra opiniei pe care ~i-o formea za despre Divinitate, rintelor omului, sau ca un mijloc d e a u~ura nenorocul ~t
asupra felului cum poate ~i trebuie sa 0 onoreze? de a practica binefa cerea, sau ca un echivalent pentru ser-
69. *Sint obi~nuiti copiii sa-~i spuna cu regularitate ruga- viciile care ne sint prestat e, s au sub cc alt aspect asema-
ciunile, dimineata ~i seara? nator?
70. RugaciuniJe sint recitate de catre tatal famili ei, sau 79. Ce deprinderi economice se dau copiilor pentru a se
de conducatorul institutiei, sau de catre unul dintre copii, observa ce intrebuintare dau m icilor sume lasate la dispozi-
sau de catre fiecare pe rind? - Sint mereu acele a;;i ~i, in tia lor?
aces t caz, nu degener eaza in formule, a;;a-zis e banale care 80. Ce masuri deosebite iaa parintii :;;i institutorii pentm
nu produc dedt 0 slaba impresie asupra inimii? - Sau con- a dezvolta sensibilitatea morala ;a copii, in a!;)a fel ca sa
stau in instructiuni familiare, la indemina copiiJor, extrase nu degenereze in slabiciune? - Se prezinta.. adesea i~ fata
din imprejurari ale vietH lor zilnice, din cunoa~terea carac- ochilor lor victime nefericite ale nedreptatll omene~h sa')
terului lor, a comportarii lor, a trebuintelor lor? ale capriciilor sortii: bolnavi din spitale, tati de fa Ulili i nu-
71. *Sint copiii atitati contra anuG:itor natiuni, contra meroase care cu greu fac fata necesitatilor prin munca lor,
persoanelor de credinte religioase sau de opinii diferite, con- muncitori zdrobiti de greutatea unei munci excesive, in ~­
tra anumitor profesii? - Sau Ii se insufla 0 bunavointa uni- centa oprimata, meritul persecutat Si descon.side:at, batn-
versala pentru oameni ~i chiar pentru animale, ~i ce mijloace netea infirma, nevoia~a Si parasita? (Cum smt mdr~~ate,
se utilizeaza? in folosul dezvoltarii inimii Si a instructiei morale, v1z1tele
7~: *?eoar,ce ~urajul ~s~e necesar. in t?ate imprejurar~le facute in ca sel e saracilor, in ateliere, in ospicii, in inchi-
vietu, In nenorOClre ca S1 m lupte, In boh etc., cum se m- sori?)
sufla copiilor 'curajul, Hira a fi invatati s a fa ca rau? - Cum 81. ·Cum se previne zgircenia la copu? - Cum se co-
sint invatati cu rabdarea in 5uferinta?
73. *Moartea Ie este prezentata sub 0 forma inspaiminta- recteaza? ...
82. Parintii sau institutorii fac milostenii prin II1:11111le co·
toare, sau ca 0 trecere inevitabila din aceasta viata catre piilor? - Sau Ie dau ocazia de a fa ce acte ~e bmefacere?
o stare mai fericita? (Cele doua cre dinte fundamentale, de 83. "'Cum sint indemna ti cop iii catre generozltate !ara lau~
existenta a lui Dumneze u Si a vi etii viitoare sint considerate da ro ~enie? - Cum sint deprin:;;i sa fi e recunosc aton? - (U
ca doua puncte de sprijin salvato are $i n ecesare pentru sla- se arata cit de revoltator Si ru~ino s este viciul nerecunO!$-
biciunea omeneasca ~i ca doua baze indispensabile ale mo -
ralei? ) tin tei?) . .
84. *Cum sint invatati sa r especte propnetatea altora Sl
74. Exista grija de a indeparta copiii de canile care le-ar sa prinda dusmanie fata de furt? .
putea trezi in suflete indoieli periculoase, inainte ca ratiunea 85. *Cum sint incurajati sa spunii adevarul ~i sa he cu-
~i constiinta lor sa fie inde ajuns de intarite pentru a r e -
prin!;)i de 0 sfinta oroare pentru minciuna~ . .
zista influentei doctrinelor nereligioase :;;i imorale? 86. *Cum li se insufla dispretul pentru mV1dle, batjocur a,
75. ·Cum se intiparesc in sufletul copiilor idei juste asu- blrfire ~i orgoliu?
pra adevaratului sentiment de onoare? - Cum sint facuti sa 87. ';Cum se previne sau se distruge inclinarea catre
indrageasca buna reputatie? len e? - Cum se reu!;) este a Ii se insufla dragostea de munca?
76. Se da fiecaruia dintre ei un camet de conduita, pe 88. *Cum sint inva tati sa fie cumpatati in placeri Si rab-
care se inscriu notele bune ~i rele, fadnda-sA apoi numa- datori in necazuri?
ratoarea la sfir$itul saptaminii sau al lunii? 89. Care este regimul inte -io r al !;)colilor secundare?
77. Sint indemnati sa tina un mic jurnal, in care sa scrie Disciplina este blinda Si parinte asca, sau dura si severa?
ei im~isi, in fie care seara sau dimineata, principalele rezul- 90. Care sint gre~elile cele mai obi!;)nuite, Si ce feluri de
tate ale activitatii din ultimele 24 de ore? - Ce avantaje pedepse se obisnuie!;)te a se aplica elevilor, dupa natura gre-
53
~elilor $i a imprej urarilor? - Ce efect moral par a produce clasice . - Examene anua1e sau periodiee. - Exercitii
aceste pedepse? pen/ru i or marea Memoriei, a Judeediii sau a Ratiunii,
a 1maginatiei. - Durata 1eetiiJor zilniee. - Durata
91, 92, 93, 94, 95, 96. - N.B. Se cuvine a reproduce aid, unui curs complet de studii secundare. - Diierente1e
aplidndu-le la $eoJiIe seeundare, cele 6 in/rebdri, nr. 85, 86, in/re a$ezdminte de edueatie de aee1a$i grad. - Va-
87, 88, 89 $i 90 ale paragrafului AS din prima serie. eante, durata lor, f olosirea lor. - Mijioaee de a face
97. Cum se cOlleretizeaza grija pentru indepartarea vicii- s/udiul agreabil $i atragator. - Alegerea $i seopu1 eu-
lor, a prejud ecatilor, purificarea inclinarilor, moderarea $i nO$tintelor date i n prima tinerele, raporlate 1a diverse
indrumarea pasiunilor, trezirea sentimentelor mora le, forma- nevoi ale viefii soeiaie $i 1a destinatia eopiiJor $i a
rea deprinderilor, cultivarea con$tiintei $i a judecatii? - Se tinerilor. - in diearea euno$tin/elor celor mai impor-
$tie a se protita, in acest scop, de toate mijloacele sugerate lanle pen/ru viala praetiea . - Treeerea in. revis/a pe
de catre imprejurari zilnice de Vi~d, care pot conduce la seurl a ma i mull or iaeune $i a uno r vicii in sislemul
scopul dorit? de instru elie obi$nuit. - Slilul epis/olar, linerea eon-
98. Se exercita de timpuriu lil. copii facultatea de a gindi /abilildfii, studiul legilor, al regulilor $i al fo~me1o[
$i ae a rationa, aplicate catre examinarea comportarii lor, in comporlare eiviJizato., trei obieete esen/iale, de eele
a$a fel incH dnd vor ajunge la tinerete $i la maturitate, sa mai mulle ori neglija/e.
poata cu u$urinta sa se lipseasca de caL3.uza in ceea ce-i 101. La ee virsta, eu aproximatie, se tree eopiii din $eoJile
prive$te $i sa se ir:creada, in propria lor judecata? elemeniare in $eoJile secundare sau ir: eolegii? Ce se poate
99. Cum actioneaza grija de dezvoltare armonioasa a su- remarca, in aceasta trecere de la un grad de instructie la
fletului, sub raportul credintei religioase sau morale, inte- altul?
rioara $i profunda, care constituie con$tiinta; de soEditatea 102. SInt obligati copiii sa treaca un examen privitor la
principiilor adoptata de catre COn$tiinta $i ratiune, ca reguli obiectele $i rezultatele primelor lor studii, inainte de a intra
de compbrtare; de forta a caracterului $i a vOintei pentru intr-o $coala secundara sau intr-un colegiu? - In acest caz,
a rezista 1spitelor pasiunilor $i a molipsirii cu exemple rele; ee cuno$tinte Ii se cer?
in sflrsH, de comportarea exterioara, de relatiile sociale $i 103. Cite clase diferite cuprinde in mod obisnuit fiecare
de actiuni? (Toate aceste lucruri trebuie sa fie puse in le- institutie secu[,dara sau colegiu? - Care este ordinea succe-
gatura $i armonizate, pentru ca, de acord cu el insu$i, copi- siunii lor?
luI, sa fi e absolut virtuos $i fericit.) 104. Ca re sint obiectele de invatamint cuprinse, in gene-
100. S-a incercat (conform inteleptului sfat al filozofului ral, in sfera educatiei secundare?
german Bas e dow) sa se fac a binecunoscut copiilor fata 105. Pin a la ce grad se m erge, in $colile secundare, in
frumo asa a virtutii, $i aceea urita a viciului, pentru ca ace$- studier ea iimbilor vee hi $i m oderne , a desenului, a geogra -
lia sa devina oameni de bine $1 sa nu fie ipocriti, adica, sa fiei, a istoriei, a tizieii, a diferitelor ram uri ale isioriei na-
nu aiba totdeauna in vedere propriul lor inte res, atunci dnd turale?
vo r fa ce binele? - (Sludiul moralei trebuie sa fie 0 instruire 106. Ce metode se urme aza in invatarea diferitelor parti
parinteasca asupra binelui $i raului, a ceea ce se cuvine $i aJe materiilor de studiu, indicate in amanunt $i separat una
a ceea ce nu se cuvine, ca in felul acesta copilul sa nu pro- de alta? - Se folosesc, in unele ramuri ale instructiei, me-
cedeze moral de frica superiorilor sau a supraveghetorilor tode d eosebite, simplifieate sau p erfec tionate? Care sint
sai, sau printr-o deprindere mecanica, d datorita propriei aceste metode?
sale convingeri.) 107. Se are in vedere adaptarea me/odelor de educafie $i
B6. Educatia intelectuala. - DezvoItarea [aeuItMilor. - instruetie la caracterul tineretului in general $i la capacita-
Dobindirea de cuno$linte, sau ins/ruetia. - T recerea tile sau dispozitiile elevilor in special?
de 1a un grad de ins/ruetie 1a altul. - EX!aminarea 108. Se tine seama, in instructie, de urmatoarele doua pre-
prealabild a e1evilor. - Numdrul $i ordinea clase10r mise esentiale:
$i a cursurilor de ins/ruire, in $colile s~eundare. - 1. De ceea ce apartine dezvoltdrii naturale $i dispozitiilor
Obiee/e de invdtdmint. - Metode urmale. - Cdrli particulare ale individului;

54 55
2. De ceea c e tine de modifid irile ce se po t de termina in 122. Se chi bzuies te asupra a cee a ce v o r fo ce c opiii cu
individ prin influentel e ex terioare la care este supus? CUIlO!;tini e1e cdpdt a/e ~i sint e i facuti sa aprecieze folo sul p e
109. Care sin t, la fi e care curs, ca rtile cl asice consultate care I-ar putea trage din ele?
sau utiIizate de ca tre profesori ~i puse in miinile elevilor? 123. Se da primul loc cUnostinte lor celor ma i imp ortante
110. Lec tiile s e dau tuturor elevilor unui curs , r eun iti, sa u pentru via/a praclica?
e i sint impa rtiti in mici sectiuni separate, dupa forta compa- (Nu s -ar putea determin a , cu aproximatie in felul urma tor,
rativa $i progresele in te!igentei lor, ca sa se p oa ta doza mai ~ tii n t e l e care trebui e sa a ib a 0 utili tate r ea la i n relatii Ie
bine instr ucti a la niv e lul fiecarui copU? 5ociale:
111. Copiii sint examinati cu grij a si sep ar at, la anu mite 1. Lec/ura , sc rierea ~i reguJile fu n damenta le ale grama-
date? - Cum se tin a ceste ex amene? - Nu cumva pot e le tici i ;
sa inspire, uneori, descurajare Si dezgust c opi ilor studiosi Si 2. Folosirea Cli usurinta a Jimb ii mat erne sa u nation ale ~i
hamici, dar mai putin fa vorizati de n a tura, c a r e s e vad a de- a citorva limbi moderne;
sea dep asiti de a1tii mai putin studiosi, dar inzestrati cu mari 3. Aritmelica ~i tinerea co n tabi Jitatii;
dispozitii naturale? 4. Geometria ~i maiematiciJe e1ementare, ada ugate la d-
112. Se exercita mult memoria, si in ce consUl. acest gen teva notiuni de mecanica aplicatd ~i de tehno1ogie;
de exercitiu? - Se formeaza mai degraba 0 memorie ratio- 5. DesenuJ, adevarata limba universala ;
naW, de cit una mecaniea? (ConsuItati intreb area nr. 100 din 6. Geograiia matematica, fizica, civilil. ~i pOlitica, speciala
paragraful AG, din seria precedenta). sau aplicata indeosebl tarii unde se locuie~te;
113. Se are grija d e ex ercitarea judecatii, Si prin ce 7. Ele mente ale fizicii $i ale chimiei, doua ~tiinte ale ca-
mijloace? (Se poate reproduce aici intreba re a 101 din seria ror aplicatii se reproduc in toate domeniile economice;
precedenta.) 8. Ele mente de istorie natura/d $i in special de mineraJo-
114. Cum se cultiva imaginatia? - Se incearca excitarea gie $i de botanied;
ei 11\. acei copiii care au prea putina, ~i ponder area la aceia 9. CUev a notiuni de igiend practica, pentru pastrare a s a -
care 0 au foarte vioaie si aprinsa? natiHii;
115, 116. A s e reproduce si a se aplica la !;coIile secun- 10. CUeva notiuni element are de ast ronomie ~i de mete-
d are intreb a rile 102 ~i 103 de la seria !;coIilor primare. oroJ ogie, pentru a cuno a~ t e starea vremii, p entru a inte leg e
117. Citi an i dureaza cursu1 comp1et a1 sludiilor in $CO- variatiile de climat $i de temperatura, folosirea te rmome -
IiIe secundare si, cu aproximatie, de la ce vlrst a pina la ce trului ~i barometruIui;
virsta? 11. Principiile fund a mentale a le ec onomiei polWce Si ale
econ omiei cas nice, le gate de stu diu I istoriei ta rii, de c un oa~­
118. Toti parintii isi trimit copiii la $coala , s au '-~mii prc - tere a constitutiei Si a legilor s ale, a r egulilor ~i a formel or
fer a sa -i creasca in strainatate, sal! sa Ie de a profesori p ar - prescrise sau convenite la intocmire a diferitelor acte civile ;
ticulari, in propriile lor case? - Care este, in a ce asta pri- 12. Cintul ~i mu zica, c a re imblinzesc moravurile $i carac-
vinta, obiceiul in mod general urmat?
terul . ..
119. Ce diferente se observa intre institutiile s ecundarc
existente in diferite puncte ale arondismentului? (pJasd, dis- Nu este oare adevarat dnd se spune ca educa~i a o biS-
trict, canton, departament, prov inci e etc .) - Intre acelea din
nuita in ca re s e observa mulle contradictii ~i lacune, cul-
capitala ~i cele din or~ele mici; intre aceste a din urma ~ i tiva 'numai memoria mecanied, n eg!ijeaza judecata ~i ratiu-
n ea, da 0 directie falsa ~i primejdioasa imaginatiei, face s~
instHutiile stabilite la sate?
se piarda un timp pretios in studiul !imbilor Jatina ~~ greac~.
120. (Vezi intrebarea 106 de la seria precedenta.) predate prea exclusiv ~i printr-o metoda prea lenta, consl-
121. Se cauta a se face studiul agreabil Si atragator pen- dera desenul ca 0 distractie, in loc sa-l priveasca ca pe un
tru copii ~i prin ce mijloace? - (Nu trebuie ca profesorul sa obiect de prima n ecesitate, apJicabil in toate artele mecanice,
se limiteze la darea cuno~tintelor sub forma de amuzament. in toate meseriile, in toate domeniile vietii, nu da decit
Caci, copiii vor r amine cu obiceiul $i vor simti nevoia sa se notiuni superficiale de geografie ~i !;tiinte naturale, dispre-
distreze mereu; vor neglija sau se vor dezgusta de studii ~i tuie~te igiena ~i s/ udiu1 omu1ui iizic, economia politicd ~i
de ocupatiuni serioase). studiul mecanismului social, cunoasterea reguJilor !;i iorme-

56 57
lor convenfiunilor civile, atit de n ecesare in orice stat? In- 137. 'Care este cea mai eostisitoare? - La ce suma se ri-
vd(amintul istoric nu este oare superficial ~i steriJ, prin aceea dica anual cheltuiala obi$nuita pentru educatia particulara
di face cunoscut epoci ~i date, fapt e nesemnificative, cel mai sau pentru educatia publica a unui tinar (in special de la
adesea relativ e la popoare v echi, fara Sa aprecie ze inlan- virsta de noua-zece ani $i pina la $aisprezece -$aptesprezece
tuirea ~i legatura dintre evenimente, calita tile morale ~i ani)?
comportarea principalelor personaje, in s u~irile d eosebite ale
veritabilei ~i ale falsei glorii, da toriile ~i drepturile oameni- B8 Edueatia seeundara, in raporturile cu gradul precedent
lor, considerati pe rind in familie $i in stat, ca parliculari in I- ~i eu eel ce-i va urma.
raporturile lor reciproce, ca supu$i, ca ceta/e ni, ca iunctio - 138. A se reproduce intrebarea 111 din paragraful AS.
nari publici; in sfir~it, cauzele ma ririi ~i decade rii statelor, 139. Educafia secundara este oare pusa in legatura cu
ale fericirii sau ale nenororirilor oamenilor ~i natiunilor? - educafia superioara, pentru cop iii care trebuie sa-$i continue
Educatia obi$nuita nu este oare incompleta ~i d efe ctuoasa, studiile in universitati sau in $coli speciale?
din aceste diferite puncte de v edere?) 140. Organizarea actuala a instructiei secundare este sta -
124. S-a incercat sa se reduca timpul afectat studiului lim- bilita pe baze destul de largi, de soJide, de complete, pentru
oii latine $i greaca, sau chiar suprimarea totala a acestui a da copiilor din clasele intermediare $i medii, toate cu-
studiu din educatia civila, pentru a-I inlocui cu studii mai nO$tintele care Ie sint indispensabile $i pentru a exercita $i
proprii nevoilor fiecarui individ, in funcUe de cariera sociala, dezvolta toate facuItatile lor?
eomerciala, militara sau de aIt fel, la care pare destinat? - 141. C~ se intimpla, in general, cu tinerii din diferite clase
In aeest eaz, ee inconveniente sau ce avantaje au reie$it ale societatii, la ie$irea din $colile secundare $i ce mijloace
dintr-o asemenea incercare? Ie sint puse la dispozitie pentru a desavir$i $i fructifica in-
125. Se exerseaza copiii in scrierea de scrisori catre pa- structia pe care au primit-o?
rinti indepartati sau catre prieteni? U se arata utilitatea in- B9 Consideratiuni generale ~i chestiuni diverse.
vatarii s{iJului epistolar? ,
142. Modul actual de a cre$te copiii de la virsta de 9-10
126 U ·',se arata cum se tin registrele in partida simpla $i
in partida' dubla? ani ~i pina la 16--17 ani, este acela$i ca altiidata? - - Sau,
in ce consta diferenta care ar exista illtre vechiul $i noul
127. Se incepe studiul legilor tarii in $colile secundare,
sau inlauntrul familiilor, inaintea vlrstei de 16- 17 ani? mod de educatie?
143. Care sint perfectionarile $i schimbarile introduse de
B7 Eduealia easniea $i de iamilie, in raporturiIe sale eu 10 ani, in educaUa secundara?
educalia publica. 144. Ce inconveniente se pot semnala in sistemul actual,
128, 129, 130, 131. A se r eproduce aici intr eba rile 107, 108, sau care sint avantajele esentiale care par sa r ezulte?
109, si 110 din paragraful A7. 145. De ce reforme $i ameliorari ar fi susceptibil?
132. Carui fel de oameni (eclesiaslici sau laici, oameni 146. Care sint lucrarile eele mai apreciate, in tara, asupra
maturi sau tineri, oameni casatoriti sau celibatari etc.) se educatiei secundare? sau car e sint acelea pe care parintii,
incredir,teaza cre~terea copiilor lor de catre parintii care nu institutorii sau preceptorii particulari, directorii sau profe-
$i-i trimit in $colile publice? - In ce consta, in mod obi$- 50rii $colilor secundare obi ~nuiesc sa Ie consulte indeosebi?
nuit, meritul acestor institutori particulari? - Care este sala- N.B. Cele patru Serii de intrebiiri, care trebuie sa com-
riul lor?
pleteze Schita asupra eseului privitor 1a educatia comparatd,
133. La ce virsta copiii sint, in g eneral, incredintati pre-
, 'or fi publicate in curind.
ceptorilor $i pina la ce virsta ramin sub indrumarea lor?
134. 'Care sint obiectele de stu diu cele mai mult urmarite Origina lul (aparut in 1817)
de catre ace$ti institutori? a lost oferit Biroului interna\ional
de educa\ie de catre Fr. Kemeny
135. 'Care din cele doua feluri de educatie, publica sau cu dedica\ia urmatoare:
particularQ, este recunoscuta a fi mai bun a $i in ce conditii .. Omagiu respectuos ~ i devotat
ar trebui preferata una sau alta? Biroului interna\ional de educa\ie
136. 'Care din aceste doua met ode de educatie este cel pentru activi tatea sa admi rabil ii ~i plina de succes
mai des folosita? Budapesta. 28.X.193S.·

58 59
G. COSTA-FORU* in care se afla Hecare stat ~l m ruport cu solicitudinea
parinteasca a guvemului.
lata-ne ajun~i la tennenul lucrarii cu care am fost In-
carcati. Aci se inchid toate faptele ~i toate studiile ce am
facu t asupra instructiunii publice in tarile un de infloresc
mai mult. Documentele, observatiunile practice ~i sorgin-
tele ce se cuprind in acest memoriu, sper ca nu VOr Ii
nefolositoare guvernului nostru.
STUDII ASUPRA INSTRUqlUNEI PUBLICE D aca cu faptele sintem inca mult inapoiati de secolul
IN UNELE DIN STATELE CELE MAl INAINTATE in care traim, avem insa avantajul primei creatiuni. Sil
ALE EUROPE!.
cream dar din materie solida. Sa facem mai bine decit
toatil. lumea de se poate, de vreme ce am ramas a~a de-
1860. Bucure~ti. Tip. Colegi ului Nationa l din Sf. Sova. part':!. $tiinta si lumina experientei popoarelor civilizate ne
(E x t r a 5 e) ya desdauna de timTml pierdut, de yom Sti in adevar sa
ne folosim de dinsele.
lntre doua tendinte egalmente fun este ne tunnenta In
anii de acum ai ren a~ terii noastre, intre ignoranta pre-
~m vizitat ~coalele ~i une!3 din stabilimentele cele mai simtiune a acelora ce cu sinceritate se cred inspirati, ~i
mseI?nate d~ instructiune publica ~i privata din Franta, intre nemoderata imitatiune a plagiarilor, este evident ca
Prusla, Austria, Bel¢a, Geneva, Piemont Saxonia Franl-- trebuie sa radem tiirimul ~i sa examinam: cine sintem?
furt ~i Roma. Universitatile din Heidelb~rg
_........ - ....... _ ............... .
ii
pda. ' ce fel sin tern ? cum sint ceilalti ~i cum trebuie sa fim noi? Sa
cream cu lncredere in noi, dar fara superbie; sa irnitam cu re-
Am examinat s~a:e~. instruc~unii pub lice sub punctul de cuno~tinta, dar Hira servilism... Noi nu putem in cadrul
\ vedere al orgamzaru d~~seb:tel~r ei ramuri, al filJantelor, acesta de cit a face apcl la meditatiunea individuala ~i colec-
al me~odelor. ~l partiClpapunll statului, comunei ~i a tiva a tuturor inimilor care iubesc cu sinceritate pe copii
~le~,?; n-am pwrdut din vedere, Prea lnaltate Doarnne eli Romanilor; ~i inca de acum punem a noastra speranta in
lml!ap~nea excl~siva ~i servila a instructiunilor cutarui ~au binecuvintata lucrare a tuturor acelora care vor a~eza . . .
cutarui. sta.t, ~r tinde spre tagaduirea chiar a fiintei noastw . educatiunea poporului nostru pe baze adevihat nation ale, ~i
TO:'lte ~at~~nil.e l~inate s-au ilustrat prin stabilimentele numai astfel vor merita recuno~tinta tarn. Deocamdata insa
umve~sltaru. ~l p~m oaAme~ii lor cei luminati, dar r.1a i credem ca nu va fi nefolositor a a~eza chiar de acum doua
~re~tin.d~ru se gasesc mca multe lipsi, multe neperfec- mari plincipii fundam entale in materie de instructiune.
puru, _ ~.l m gener~ se sim~e trebuinta de prefaceri ~i ill- I. Dreptul eopilului la inviifiimint este cel mai dintii
dreptiin. A trebUlt dar sa caut veritatea IlU numai in ::i eel mai ma re dintre drepturi.
ceea ~ existli, dar i~eli in ceea ce ~tiinta in ziua de azi
r~cl~a de I:'l ~eo~ebltele guyeme potrivit cu trebuinta ~i A studia legile naturii, sorgintele bogatiilor p amintului,
sltuapunea fiecarula neam, ~l mai cu osebirc a neamului a descoperi mis terele creatiunii spre a da na~tere ~tiinte­
nostru. lor, care prin aplicatiunea efectelor lor fac sa nasca artele,
~coalele sint organizate in Europa astfel ca prin in tin- industria, comertul; a dez\'olta ~i regulariza activitatea
derea ~i importanta lor sa corespunda la cele trei mari umana, a 0 alimenta a 0 intinde, a 0 mari ~i a 0 perpetua
clase (grade n.n.). Instructiunea populara, instrucpunea se- neincetat, este cea mai presus datorie a societatii. Civili-
cundara ~i instructiunea superioara. , zatiunea contine impartirea dreptatii. Barbaria conduce Ia
Poporul se imparta~e~te de binefacerile instructiunii mai servitute. lata sanctiunea acestei prime datorii a omului.
mult sau mai putiu, dupa deosebitele situapuni politice Dar omenirea nu rlimine stationara. Pe linga darurile
ce avem de Ia Dumnezeu, se adauga treptat ~i cu incetul
.• Costa-.Foru. Gheorghe (1821-1876) a fost profesor de drept tributul generatiilor succesive. Mo~tenirea ce ne-au Iasat
CIvll ~l pnmul rector al Universitatii din Bucurelilti (1864-1871). S-a . ;.-
ocupat ~1 de organizarea invataml:ntulul (nota red.). toti aceia care au conceput, inventat, completat. nu poate

60
fi in explotatiunea unor indivizi privilcgiati ; ea este legatli .... Sa insotim dar viata de familie cu viata publica.
tuturor in genere; trebuie dar sa serve la inaintarea mase- ~i spre acest finit sa intemeiem ~coli primare si secundare
lor. de fete in paralel cu ale baietilor, organizindu-Ie in exter-
$tiinta, care este lumina lumii, este pentru generapunea nate . . . Nu excludem internatele; rlimine ca familiile sa-si
prezenUi, sacrul eritagiu al traditi unii celor trecu te. Spre consulf!e mijloacele ~i situatiunile in care circumstantele Ie
a putea dar raspunde la a sa destinatiune providentiaHi, pun, dar nu Ie consideram decit ca 0 necesitate de
trebuie a fi predicata in mijJocuJ tuturor pietelor publice, moment ...
prin toale satele ~i in to ate colibele. Cind yom fonda Universitatea Romana, speram a vedea
Astfel, natura impune omului ~i societatii datoria de a lasindu-se fem eilor noastre un larg spatiu de ocupatii ca
dezvolt::t cuno~tintele achizitionate, de a multiplica pro- examinatoare, Ca inspectoare, ca directoare, ca profesoare.
ductiunilc ~ i de a pregati pe tinara generatiune, ca sa ur- $i intr-un vii tor mai departat, cind civilizatiunea general a
meze marea opera la care cste destinata. va innobila moravurile societatii noastre, cind fetele noastre
Din aceasta datOlie, na~te dreptul copilului la instruc- vor putea fara pericol sa circule de la cas a parinteasca
tiune, fara alta restrictiune decit aceea a fire~telor limite pina la ~coala, intrevedem cu placere putinta de a intocrni
ale aptitudinilor individuale. gimnazii de fete de 0 egala importanta cu acelea ale
baietilor astfel cum se afla in Elvetia, in Berlin ~i in alte
II. Interven(iunea femeiei in prima educatiune este azi capitale ale Gennaniei de Nord.
ttll principiu recunoscut 'in toatil lttmea civilizatii.
Nu poate fi legaminte mai puternice ~i mai dulce decit
aceea a copilului cu fem eia. Natura. care in toata creatiu-
nea animata, a confiat maternitatii grija conservatiunei spe-
Clel, a facut din aceasta legatura cea mai tare ~i cea mai
durabila din simtamintele noastre ...
\" Femeia singura ~tie a citi in ochii copilului, ~i a trans-
fohna rudeta (asprimea) cartilur in lectiuni vii, afectuoase
~i simpatice. Sa lasam dar femeii rolul sau de educa-
toare! ...
Noi, poporul din Orient, ... sa inobilam pe femeie
punind-o in capul primei educatiuni, sa a~ezam echilibrul
demnitatii ~i al respectului mutual al sexelor, chemind pe
fiecare la imparta~irea lucrarilor celei mari de regen era-
tiune; sa intindem ~i sa dezvoltam arena de lupta si de
intrecere a femeilor noastre, creind sali de asil, scoli de
fete egale ~i in paralel cu ale baietilor, nu numai p entru
invataturi elementare. dar ~i pentru cele superioare; sa
intocmim ~coli normale primare pentru form area institutoa-
reI or. Germania poseda gimnazii de fete; in Franta femeile
fac parte din universitate. Sa intocmim comitete de dame,
care sa se ocupe de intinderea ~i perfectionarea salilor de
asil. Sa deschidem femeilor cursurile publice, ~i sa Ie in-
credintam catedrele de invatamint ...
Este netagaduit eli educatiunea se face si prin condis-
cipoli si numai intr-o ~coala comuna copilul gaseste acea
varietate de caractere care Ii permite de a forma legaturile
~i arnicitiile adesea cele mai durabile; numai in raporturile '
de camaraderie el gase~te acel stimulent care il formeaza
de timpuriu la viata social a dezvoltind in acelasi timp cura-
jul luptelor lucraru si amorul aproapelui sau.

62
A1Aturi de 0 educatie comparata "staticA", privind faptele
PEDRO ROSELLO, (Elve\ia) sau situatiile a~a cum ele se prezintA la un moment dat,
se concepe existenta unei educatii comparate "dinamice" ,
care studiazA mi~carea educativa ~i evolutia sa in timp.
Daca am tinut sa reamintim aceste citeva notiuni de baza
privind structura educatiei conx.oarate, am facut-o pentru
a deduce ca tehnica comparatiei - cercetarea asemanarilor

D!FICULT'ATI INERENTE CERCETi:~RI!"OR


• ~i deosebirilor - nu va fi exact aceea~i ~i va varia dupa
cum se ataca una sau alta din categoriile de probleme pc
care comparatistul este chemat sa Ie studieze.
DE PEDAGOGIE COMPARATA DINAMICA' Dificultatile de invins vor fi diferite mai ales dupa cum
este vorba de lucrari de educatie comparatii descriptiva sau
de educatie comparatii explicativa. Ele VOl' diferi ~i daca
Considerafiuni generate vom efectua 0 cercetare statica sau 0 cercetare dinamica.
In paginile ce urmeaza vom expune obstacolele de tot
Una din conditiile necesare progresului cercetarilor in felul pe care Ie intilnim intr-un studiu al mi~carii educa-
educatia comparata, este ca toti comparati~tii sa vorbeasc3 tive, adica un studiu de educatie comparata "di:1.amica" sau
aceea~i limb a, cuvintul "lir"lbaj" fiind intrebuintat aici "verticala".
intr-un sens mai larg decit ceea ce se intelege in mod Doua motive principale ne-au facut sa alegem ca exem-
curent prin "terminolcgie comparata". plu de dificultati inerente unei cercetiiri de educatie com-
Din fericire acest acord de principiu p are sa se realizeze parata dinamica, studiul as~ra mi~carii educative care
progresiv, cel putin in ceea ce prive~te citeva puncte rela- figureaza in fruntea Anuarului international de educatie ~i
tive la structura educatiei compa ra te. din care un tiraj aparte este publicat de citiva ani, ultimul
Astfel, \ l.in ce in ce mai mult se ad mite cn aceasta ca data purtind titlul "Schimbarile educative in 1961-1962" .
ramura a ~tiintelor educatiei (considera t a a fi aplicatia teh- Primul motiv al acestei alegeri este faptul ca studiile
nicii comparatiei la studierea anumitor probleme educativ e) de educatie comparata dinamice 5int mult mai rare. Ele
nu trebuie sa se m a rgineasca la compararea sistemelor edu- sint in orice eaz mult mai putin numeroase decit acelea de
cative. Realitatea n e arata ca putem compara la fel de u~or educatie comparata statica. lata de ce aceia care se con-
teoriile pedagogice, planurile de studii, programele, meto- sacra acestui gen de cercetari trebuie, data fiind izolarea
dele, manualele etc. lor, sa foloseasca ocaziile care se prezinta p entru a-~i con-
Se intelege, in acel a~i timp, ca nu trebuie ca toate com- frunta ideile cu cele ale altar comparati~ti ~i sa beneficieze
paratiile sa se situ eze neconditionat .p e plan internation al, de recomandarile ~i de sugestiile lor.
comparatiile pe plan local fUnd chemate de exemplu, sa cu- Al doilea motiv este faptul ea fUnd insarcinat personal
noasca 0 apreciere din ce in ce mai larga . cu aceasta cercetare, sint in masurii sa expun aici dificul-
Disputa care a divizat p e comparati~ti aproape 0 juma- tatile reale ~i concrete intilnite de-a lungul aeestei lucrari.
tate de secol fiind termina ta, se recunoa~te ca unii cerce-
tatori ocupa 0 situatie Iprivilegiata care Ie permite sa se
cons acre educatiei comparate descriptive, pe cind altii, dato- Scopul ~i tehnicile unei cercetari comparate
rita calificarilor ~i pregatirii lor, se p ot dedica studiului asupra mi~carii educative
educatiei comparate explicative ~i sa ca ute cauzele care se
ana la originea fenomenelor caracterului educativ cercetat. Scopul acestui studiu de educatie comparata dinamica
In fine, 0 identitate de vederi pare sa se stabileasca in intreprins in fiecare an este de a alciitui un fel de bilant
ceea ce prive~te "sensul" cercetarilor de educatie comparata. al schimbarilor intervenite in anumite domenii ale educatiei
~i de a Ie compara, atunci cind este posibil, cu schimbiirile
1 in: "Revue internationaZe de pedagogie", vol. IX, 1963-1964, inregistrate in anul :precedent.
nr. 2, p. 203-213.
5- Calete de pedagogle modeml! nr. 2. 65
64
Acest studiu prezinta un caracter pur descriptiv. Noi nu recul (-3 unitati), pe dnd celelalte douil s-au intarit
am cautat sa stabilim cauzeJe <lcestor schimbari, lasind (+5% ~i +5% ~i respectiv +3010).
altora sarcina pasionanta, dar aUt de dificiJa, de a-i cer- Daca se traseazil 0 curba cu procentele obtinute in timpul
ceta cauzele politice, sociaJe, culturale, economice etc. unei serii de ani consecutivi, este posibil sa se lamureasca
Analizind de mai multi ani rapoartele ministerelor educa- sensu1 general a1 variatiilor suferite de catre fiecare schim-
tiei, am facut urmatoarea constatare: daca grupam pe cate- bare studiata.
gorii, atit de omogene pe cit este posibil, faptele sau eve-
nimentele care se produc int1'-o perioada de timp determi- In incheierea acestor citeva consideratiuni asupra tehni-
nata I?i daca Ie confruntam cu situatia existenta la 0 etapa cii utilizate in cercetare yom arata ca aceasta comporta
anterioara (anul precedent in cazul care ne preocupa), in- patru operatiuni succesive: a) faza ce consta in a face
registram 0 cre~tere, 0 diminuare sau 0 stabilizare a numa- dt mai comparabile posibil monografiile care constituie
rului faptelor sau evenimentelor care intra in fiecare cate- obiectu1 comparatiei; b) juxtapunerea aces tor monografii;
gorie stabilita. c) elaborarea de tablouri comparative, tinind seamR de di-
$i daca aceste constatari se fac mai multi ani in I?ir, ferite1e categorii de fapte sau de evenil11ente grupate dupa
sin tern tentati de a trage concluzia ca totul se intimpla ca ~i afinitatea sau asemanarea lor; d) compararea propriu zisa,
cind fiecare categorie de fapte sau de evenimente ar care il11plica evaluurea importantei fiecarei categorii stabilite
constitui un fel de "curent", acest curent manifestind 0 ten- in operatia precedenta ~i calculul dife,:entei care exista in
dinta de cre!5tere, de scadere sau de stabilitate. 1 raport cu anu1 precedent.
Nu se intimpina mari dificultati in calcularea intensi-
tiltii ~i variatiilor constante, daca este yorba de curente sau
categorii de fapte evaluabile (a!?a spre exemplu creditele Principarere greutati intimpinate
afectate educatiei sau dezvoltarii efectivelor de elevi pe di- in cursur acestei cercetari
ferite trepte de inviltamint). Este acela~i lucru daca se pune
problema·,compararii nivelului de crel?tere sau de diminuare Originea documentatiei de bazii. Documente1e utilizate
de la un :1n la altu1. pentru acest stlldiu slnt din izvoare oficia1e. Este yorba de
Situatia se complica ins a daca avem de a face cu cate- rapoarte1e sumare asupra l11i$carii educative trimise in fie-
gorii de evenimente, cu schimbari prezentind un caracter care an de l11inisterele de educatie la Conferinta internatio-
mai mult calitativ ~i in consecinta mai greu de apreciat. nala a instructiunii publice. In multe cazuri, aceste rapoarte
Nu ramine decit posibilitatea de a calcula numarul tarilor constituie un fel de rezumat al rapoartelor mai amanuntite
in care evenimentele dintr-o categorie determinata s-au pe care organele puterii executive din anumite state Ie
produs !?i de a cerceta procentajul aces tor tari in raport cu supun puterii legislative spre aprobare.
ansamblul tarilor examinate.
Nu ignoram faptul ca anumite persoane apreciaza ca
Astfel, spre exemplu, s-a descaperit ca in 1961-1962 aceste surse s1nt l11arcate de un pacat originar. Incerdnd sa
11 % din tarile care au trimis un raport asupra mi~carii intelegel11 atitudinea lor, este 10('u1 de a ne mira cum
educative (86 in total) au procedat la schimbari privind
numarul ciclurilor ~i al sectiilor invatamintului secundar; aceastii rezerva este l11ai tenace $i l11ai vie in domeniul edu-
pe dnd 44% au revizuit planurile de studii ~i 37% progra- catiei dedt in alte sectoare. Cite studii ~i cercetari realizate
mele aceluia~i grad de invatamint. pe plan international in domeniul productiei, al vietii eco-
Procedind astfel la evaluarea importantei schimbarii (nu- nOl11ice, al realizarilor sociale se bazeaza tot pe date of i-
milrul de tari afectate) este suficient sa comparam acest ciale, fara ca valoarea lor sa fie din aceasta cauza con-
procentaj cu cel obtinut anul precedent, pentru a lamuri testata a priori.
gradul de variatie sau in alti termeni, tendinta de urcare In ceea ce prive$te cercetarea care ne intereseaza $i spre
de scadere sau de stabilitate a curentului studiat. Astfel' a inlatura in masura posibilitatilor obiectiunea formu1ata de
din cele trei schimbilri ariltate mai sus, prima a suferit u~ unii, am incercat sa elil11inal11 orice judecata de valoare
continuta in aceste rapoarte, pentru a nu inregistra dedt
1 P. R 0 sse 11 6, Las corrientes educatives, La Habana, Centro
de la UNESCO, 1960. faptele ~i schimbarile care sint mentionate.

66 5* 67
Inconvcnientele pe caTe Ie pTezintii, metoda anchetelol·.
Pentru ca aceste rapoarte sa fie comparabile, ministerele
lnstructiunii publice primesc, in masura posibilitati!or, in $i aici, ne vedem constrinl?i sA rAminem in cadrul son-
fiecare an indicatii in ce prive~te redactarea documentu - dajelor, cel patruzeci de "indici de dezvoltare" obtlnutl fiind
lui care Ie este cerut. departe de a reprezenta miliicarea educativa in ansamblul
Aceste instructiuni iau din ce in ce mai mult forma unui sau.
chestionar, ceea ce confera acestei cercetari caracteristicile Deoseb'irea de mii.rime a unitiitilor comparate. Chiar daca
obi~nuite ale anchetelor de educatie comparata. acest studiu comparat dinamic ar putea invoca universalita-
Nu este locul sa vorbim aici despre inconvenientele ine- tea din punct de vedere geografic, mai ramine un obstacoI
ren te ale acestei tehnici. Lacunele de orice fel pe care Ie mare de trecut.
prezinta metoda anchetei au fost suficient expuse pentru a Actualmente noi procedam ca ~i cind toate unitatile poli-
nu mai fi n ecesar sa se revina inca 0 data. tice comparate a1' p rezenta aceea;;i impo1'tanta demografica,
Ne putem mira, va,,:ind ca in acest domeniu au mai ra- economica sau de alta natura. Or, in 1'ealitate, masu1'a Iuata
mas inca faimoasele chestionare a1 ciiror model figureaza in tara X ;poate afecta sute de mii, pentru a nu spune mi-
in "Esquisee d'uT'\ ouvrage d'education comparee" scrisa cu lioane de elevi, in timp ce aceea~i masura luata in tara Z
mai mult de 0 suta cincizeci de ani in urma de Marc- nu intereseaza dedt citeva mii de liicolari. Este de sperat ca
Antoine Julien. yom aj unge sa stabilim un fel de "coeficienti" care sa ne
E; de sperat ca participarea speciali~tilor la redactarea permita sa evaluam fntr-un fel mai precis "impactul" fie-
raspt;nsurilor sau la elaborarea rapoartelor sau trimiterea carei schimbari inregistra'Le, tinind cont de numarul elevilor
de experti, la . fata locului, capabili de a analiza situatiil2 afectati de fiecare masura. Pentru a obtine aceasta p1'ecizare,
existente, vor da documentatiei de baza utilizata in cerce- va trebui totu~i ca statisticile ~colare sa atinga in toate par-
tarile de educatie comparata 0 valoare mai obiectiva ~i va tile un grad de dezvoltare ~i standardizare inca departe de
suplini deficientele constatate in tehnica anchetelor. a fi cunoscute astazi.
Valowea relativii. a sistemului sondajeloT. Pentru a fi Chestionarul va trebui, pe llnga aceasta, sa fie mult mai
completiil 0 ancheta de Mucatie comparata trebuie sa pri- detaliat ~i precis.
veasca totalitatea tarilor de pe glob. Or, sintem in realitate In stadiul actual al lucrurilor, 0 asemenea exigentf! ar
destul de departe de aceasta. Numarul tarilor care aj ung la risca sa descurajeze pe responsabilii respectivi sa raspunda
independenta cre~te din zi in zi; dificultatea de a obtine la ancheta. $i aici , rolul centrelor nationale de documentare
date definitive nu face decit sa se mareasca. pedagogica poa te sa fie considerat ca decisiv.
Pin a vom putea da acestor cercetari 0 va10are universala, Pentru moment, atrta timp cit tehnica "coeficientilor" nu
trebuie sa recunoa~tem ca in fapt ea apare ca un simp1u este pusa la punct, va trebui sa ne rezumam la calcularea
sondaj, cu imperfectiunile sale inevitabile. amploarei unei schimbari, dupa numarul tarilol' afectate, ori-
Nu sintem siguri, de altfel, ca datele furni zate de fiecare care al' fi importanta demografica sau de alta natura a fie-
tara sint complete, nici ca rapoartele trimise dau informatii careia din aceste tari.
asupra tuturor categoriilor de evenimente mention ate in Vorn nota in treacat ca aceea~i obiectie poate fi facuta
chestionar. de;;i pe un plan foarte diferit, fata de tehnica utilizata pen~
In imposibilitatea de a baza calculele asupra totalitatii tru evaluarea oscilatiilor cursului valorilor de bursa. Varia-
tarilor existente, trebuie sa ne multumim cu furnizarea de tile inregistrate sint calculate pe unitati, oricare ar fi va-
ranguri (grade de marime) in locul masurilor exacte. Pas- loarea actiunilor sau a obligatiilor cotate.
tram totu~i speranta sa ajungem intr-o zi, care speram sa Cum sa cunoa.$tem 'ins em nata tea exactii a evenimentelor
nu fie prea departe, sa umplem aceasta lacuna. comparate. Una din dificultati, ~i nu dintre cele mai mici.
Dar, pentru a fi adevarat completa, 0 cercetare asU,.,ora intilnite in cursul unei cercetari de acest gen, este de a de~
unei mi~cari educative trebuie sa imbrati~eze de altfel toate limita cit mai mult posibil ce anume se poate numi: insem-
aspectele educatiei, sau ale schimbarilor ce slnt susceptibile natatea exacta a schimbarilor comparate.
de a se produce. Or, studiul nostru nu se refera decit 1a Comparatiile referitoare la reformele planurilor de studii
vreo patruzeci de elemente, raportindu-se numai la admi- $i ale programelor of era exemple concrete in legatura eu
nistratia ~colara sau la organizarea invatamintului. aceste dificultati. Chiar daca facem abstractie de problemele
l'idicate, de distinctia stabilita intre notiunile de "planuri de
68 studii" ;;i de "programe", este adesea dificil sa cunoaliitem

69
lnaemnatut ea exacta a retormel unui plan de studii deter~ surprinziHor ca educntia comparata sa scape d e aceastll re-
minat. Modifidirile anuntate privesc ele oare acest .plan de gula I;i sa nU-f,ii plateasca tributul tineretei sal12 ~i lipsei de
studii in intregul sau? Se limiteaza ele numai la 0 parte experienta.
mai mult sau mai putin importanta a disciplinelor care Un alt motiv ne-a mai impins sa persevedim in aceastA
figureaza acolo? Care sint disciplinele de cUrlnd introduse tentativa. $i anume acela ca in ciuda tuturor rezervelor, a
sau cele care au fost suprimate? Care sint materiile a carol' tuturor intrebarilor ce s-au putut formula cu privire la
importanta a crescut sau cele a CarOl' importanta a scazut'? aceasta cercetare in educatia comparata dinamica, rezulta-
Trebuie sa mentionam in treacat dl, cu to ate campaniile tele sale nu sint deloc lilosite de interes.
in favoarea u~urarii planurilor de studii, numarul de disci- Acest interes este in acela~i timp teoretic ~i practic. Re-
pline al carol' invatamint a fost suprimat este de fapt nul. zultatele obtinute, ori cit de mici ar fi ele, pot servi la stabi-
'Din contra, numarul de materii a CarOl' importanta a crescut lirea de "diagnostice" :;;i pot aj'Jta, pin a la un anumit punct,
in planurile de studii depa~e~te cu mult pe acela a caror la enuntarea unor "pronosticuri". Daca se tine cont ca plani-
iII:lportanta a scazut. ficarea educatiei cauta, p0rnind de la realitatea de astazi sa
S-au observat acelea~i dificultati in ceea ce prive~te revi- formuleze previziuni p entru miine, se intelege pina la ce
zuirea programelor. Din lipsa de preciziune, ne vedem obli- punct contributia educatiei comparate dinamice la realizarea
gati sa punem pe acela~i plan tarile care au modificat con- sarcinii unor planificatori este departe de a fi neglijabila.
tlnutul programei unei" sau alteia dintre discipline ~i cele Destinate sa prilejuiasca 0 veder e panoramic a asupra evo-
care au revizuit programele in totalitate. lutiei unor aspecte ale educatiei, studiile de aceasta natura
lata inca un exemplu. Printre categoriile de evenimente sint - in afara de aceasta - in masura sa ajute fiecare tara
comparate figureaza problema majorarii salariului persona- sa-~i dea seama de situatia sa in raport cu situatia altor
lului didactic. Este imposibil, pentru moment, de a stabili 0 natiuni.
distincti~ intre tarile unde procentul de marire a fost minim. In acest scop, analiza anumitor elemente comparate, u~or
Acesta es~e cazul ~i atunci cind este yorba de a ~ti care este evaluabile, este insotita de 0 curta de marime divizata in
importanta numerica a beneficiarilor ameliorarilor anuntate. "quartile". Aceasta trebuie sa p ermita fiecarei tari sa com-
Necesitatea de a l.ntreprinde totu$i cercetc'iri de educatie pare propriul sau efort ~i ce1 r ealizat de t oate tarile 1a care
comparata dinamicc'i, cu toate dificultiitile tntilnite. s-a referit studiul. Acesta este cazul, de exemplu, al finan-
tArii educatiei ~i al dezvoltarii cantitative a invatamintului
Este foarte posibil ca avind in vedere lacunele ~i imper- primar, secundar, profesional ~i superior.
fectiunile intllnite mai sus, unii gindesc ca, in aceste condi- Cercetlnd in eare "quartil" se situeaza procentul de cre$-
tii, ar fi fost preferabil sa se renunte la un astfel de studiu. tere atins de tara lor, autoritatile responsabile r espective vor
Sa-mi fie p ermis sa nu fiu de acord cu aceasta parere. fi obligate sa formuleze 0 judecata obiectivii. asupra adeva-
Va trebu i ca intr-o zi sau alta sa cautam sa explicam ratei intinderi a efortului indeplinit. Acesta este cazul pina
cauzele incetinelii cu care cercetarile in domeniul educatiei la un anumit punet, ~i al reformelor privind administra tia
comparate s-au dezvoltat. ~colilor sau organizarea educatiei.
De ce, de exemplu, pedagogia experimentala, bazata pe Hotarind cutare sau cutare reforma, introducind vreo
tehnica experimentarii, a facut atitea progrese in raport cu schimbare sau alta, autoritatile r esponsa bile s-au inscl'is ele
educatia comparata, bazata pe tehnica compararii? oare intr-o mi~care general a, sau din contra, dispozitiile luate
se insereaza intr-o schimbare care s-ar putea numi minora?
Vom intelege probabil ca scepticismul cu care anumite Aceste autoritati au fost ele oare antrenate de 0 mi:;;care
incercari realizate in educatia comparata au fost primite nu general a, care afecteaza un mare numar de tari in ace1a:;;i
este deloc strain de aceste intirzieri. timp cu tara lor, de exemplu, cu prilejul crearii de noi or-
Criticile la care au fost supuse au fost cu siguranta juste gane administrative, de organizare a serviciilor de planifi-
~i ele continua sa fie ~i acum. Dar care este ~tiinta care n-a care, de reforma planurilor de studii :;;i programe, de orga-
avut neajunsuri la inceputurile sale? nizarea unoI' noi tipuri de formare a educatorilor ~i de majo-
'Oare nu dupa multe incercari, ba chiar ~i dupa multe rare a salariilor lor?
dibuieli, aceste discipline ~i-au faurit propriile lor tehnici ~i Cutare sau cutare tara a 1uat, din contra, masuri privind
au ajuns, sa obtina rezultate pozitive fara greutate? AI' fi sistemuLde.lnvatamint privat, a schimbat structura . invata-

70 71
mintului secundar, a prelungit durata anumitor studii. Ca
atare, a urmat 0 schimbare de midi anvergura, care este de-
parte de a atinge amploarea celor mentionate in paragraful
precedent.
Elaborind curba urmata de evolu~ia fiecaruia din elemen- Schlmbdri
tele comparate in ultimii cinci ani, este u~or sa se constate
care sint sectoarele mi~carii educative animate de 0 forta
ascendenta mai mult sau mai 1mtin constanta sau cele, care
din contra, bat oarecum pasul pe loc, sau sint chiar in pier-
dere de viteza. CONTROLUL INVA1'AMINrULUI
Nu este de asemenea dificil, in masura in care se actio- 8. Noi categorii de inspectori . /' 4% 11% ...l... "' 0 '
, ' 0
neaza cu prudenta necesarii (£actori nepreviizuti putind in- 9. Mlirirea numarului de inspec-
firma prezicerile), sii se procedeze la un fel de explorari ~i tori . / '",/ 3.% 40"/0
10. Sisteme de tehnici ale inspec- •
sii se prevadii care va fi miine importanta relativii a princi- tiei . . . . .. . I''\. 21% 24% + 3%
palelor elemente considerate in acest studiu cOIl1..oarativ? 11. Formare ~i perfectionare . '\. 11% 7% - 4%
In fine, luind ca punet de plecare, primul Anuar publicat
in 1933, este oare exagerat sa speriim cii examinarea in bloc FINAN1'AREA EDUCA1'IEI
a mi~ciirii educative ar rputea ajuta cititorului sii-~i formeze 12. Media coeficientului de cre:;:te-
o idee aproximativii asupra "ritmului" evolutiei educatiei re a creditelor . '\. 15,90% 14,61%
intr-o perioadii ce depa~e~te un sfert de secol? DEVOLTAREA CANTITATIVA
Intr-un moment in care aceastii evolutie intra intr-o faza
intensivii, pu este nicidecum necesar sa insistiim asupra im- Media coeficientului de 'Te~te­
port'mtei Pe care cunoa~terea acestui "ritm" 0 prezintii pen- re a numlirului elevilor
tru toti acei care, intr-un fel sau altul, se intereseaza d e
13. Invlitlimintul primal' • . ,r",/, 8,06% 8,12% + 0,06":.
14. Invlitlimintul secundaI' . '\. 13% 10,57"/0 - 2,43%
dezvoltarea cantitativii sau calitativii a educatiei. 15. Invlltllmintul profesional . "\, 14,96% 11,54% - 342° '0
16. Invlitlimintul superior . '" 12,25% 10,69% - 1;56° 0
TABLOUL EVOLU1'IEI UNOR SCHIMBARI EDUCATIVE
IN 1961-1962 INVAl'AMlNTUL OBLIGATORIU
!,>I GRATUIT
I 17. Introducerea $1 generalizarea
.;:: 0;:: l nvlitllm!ntului obllgatoriu . .?

Schimbdri
....
~~
""
<0 .....
"'"'''''
~I'!
..... S. I
:: ~
18. Prelungirea
torti
$colaritlitii obliga-
.? 12% 17~/o
I- I- ..,.,
i:"
I
c'tl _'tl
INVAT AMINTUL PRIMAR
~+
<o e
Q)~ '" e
~;;--
....
19. Reforme de structurli . . \. 20% - 9°,'.
20. Reforme ale planurilor de stu-
ADMINISTRATIE ~COLARA dii .-+ 34% 34% 0%
1. Reorganizarea serviciilor admi- 21. Reforme ale programelor . ./' 38% 45% + 7°,'0
nistrative 13% 20% + 7%
2. Planificarea educatiei ./ 16% 28% + 12% INVATAMINTUL SECUNDAR
3. Crearea de noi servicii admi-
nistrative ... ... .. .'\. 36% 23% -13% 22. Schimbliri referitoare fa num a-
4. Crearea de organe consultative /' 14% 18% + 4% rul ciclurtior l,ii sec\iunilor . '" - 3%
5. Transierul responsabilitlitilo r 23. Noi tipuri de 8l,iezliminte (in-
educative .'\. 9% 12% + 3"/0 stitutii) .? 5% + 4%
6. Mi:;:carea reieritoare la centra- 24. Durata studiilor . . . . . .? 4% + 5%
lizare sau descent ralizare . ./' 11% 17% + 6% 25. Reforme ale planurilor de stu-
7. Invlitlimintu1 considerat ca un ~ ./ 39% + 5%
serviciu privat ."\, 16% 12% - 4% :16. Reforme ale programelor . ./ 34% + 3°'0

72 73
Frontli ek Singule, (R. S. Cehoslovaca)

~ ""
....
;:
.....
",'"
","" -
"'.... .....
s.1
~~
Schimbifri .... ~ ~ "'",
I-
o'tl
I-
.... 'tl
1;;",
"'0
~O' ~~
'"
0 ;s+
27. Exa m en e
INVAT AMINTUL PROFESIONAL
.-- 9% 9% 0% LOCUL PEDAGOGIEI COMPARATE IN SISTEMUL $TIINTELOR
$1 INSEMNATATEA EI'
23. Reform e privind orga niza rea
acestui inva \a mint. . • . . . /' 13% 23% +10%
29. C.rearea unor noi tipuri de stu-
dll . . . . . . • . . . . . \.)'\. 21% 19% - 2o/?
30. Reform e ale planurilor de st u-
20% 24%
Si in problema locului pedagogiei comparate prin-
+ 4%
dll $i prog r a melor • . . . . /'
tre celelalte ~tiinte exista deosebiri insemnate atit
INVATAMINTUL SUPERIOR in ceea ce prive~te conceptiile reprezentantilor ei
31. Reforme privind organizarea cit ~i in ceea ce prive~te solutiile lor filozofice ~i
acestui inva ta mint. . . . • . /'\.? + 1%
ideologice. M. A. Jullien ~i-a reprezentat pedagogia
7% 8%
32. Crearea unor noi tipuri de stu-
dll .•...•..
33. Reforme ale planurilor de' stu':
/' 15% 30% +15%
comparata ca 0 ,,~tiinta pozitiva", a carei menire
dll :;;1 prog ramelor • • . 7% 10% + 3% este sa compare faptele ~i pe aceasta baza sa sta-
PERSONAL DIDACTIC bileasca principiile ~i cauzele lor. Catre aceasta
34. Reforme p r ivind organizarea conceptie inclina ~i P. Rossello, cind demonstreaza
slst e m elor d e . fo rmare . . . . /'\./' 20% 21% + 1% ca prin procedeul ei metodic pedagogia comparata
35. Cr e a r ea d e n01 t1pun de a :;;eza-
mmte (m stitu ~ii) . . • . . . /'\. /' 30% 31% + 1% se apropie de pedagogia experimentala. Contra r
?6. Du rata s tudiilor. . . . . . . /' 5% . 9% + 4% celor de mai sus, altii, in special reprezentantii
37. Reforme ale planurilor de stu-
du $1 program elor . . . . . \. l8% 24% - 4% germani, concep pedagogia comparata ca 0 ~tiinta
38. Cure11t r e1e n tOl' la maj o rarea
salarillor :........ ? ~5% 37% +12% umanista, in care se urmaresc inainte de to ate ra-
39. Protec.t1a ;S0c1ala. . . . . . . /' 5% 9% -6% porturile finale. N. Hans situeaza, de asemenea ,
40. Modlf1can privind statutul . . \. 13% 12% + 4%
pedagogia comparaUi printre ~tiintele umaniste ~i
naturale, fapt care, dupa el, Ii permite acesteia sa
folo seasca principiul cauzalitatii ~i in acela ~i timp
sa la in consideratie actiunile subiec1ive ale omu-
lui ~i scopurile finale pe care Ie urmare~te. Toate
aceste conceptii cu privire la locul pedagogiei com-
parate in sistemul ~tiintelor i~i au izvorul in clasi-
ficarea care desparte in mod categoric ~i pune in
1 ProbLem atik a srovnavad pedagogiky in: "Pedagogika ", nr. 1,
1966, p. 37.
75
aceasta sa fie lezata in vreun fel inalta va.loare a
antitez~ metafizidi atitudinea cauzala ~i cea fina- metodei comparate in cercetarea pedagOglCa c c-
lista, ca !?i cum principiul cauzalitatii n-ar fi princi- tuaHL
piul de baza al tuturor !?tiintelor - naturale !?i 50- Incercarea de a deosebi pedagogia c~ml?arata de
dale. In conceptia materialist-dialectica tocmai de celelalte discipline pedagogice poate fl ~l 0 refe-
aceea nici una din aceste idei nu se poate mentine. rinta la faptul di pedagogia comp~rata nu este 0
Printre pedagogii comparati~ti se discuta $i despre ,tiinta normativa a!?a cum este conslderata pedago-
relatia pedagogiei comparate cu celelalte discipline gia traditionala. Scopul ei nu este de a. elabora vreo
pedagogice. Pe de alta parte s-a mentinut parerea noua filozofie a educatiei, de a crea !l~7te r:orme de
ca pedagogia comparata este 0 componenta a dis- educatie, de a formula ceva nou "don! (Sews.ollen-
dplinelor pedagogice !?i ca existenta ei se bazeaza des) in educatie. Acest lucru nu s-ar ll1ca?ra m po-
inainte de toate pe obiectul spedfic al cercetarii sibilitatiile metodei ei. Scopul ei est~ studlU.I "a ceea
ei. In favoarea acestei pareri se exprima in pri- ce a existat" (Seiendes), analiza bezel expen~en~ale
mul rind F. Schneider. Reprezentantii germani, a- cit mai largi posibile pentru d~ducere~ not~uDllor
bordind in spirit traditional, de pe pozitiile cultu- pedagogice corecte $i descol?enrea legl!or dm do-
rii pedagogice, pedagogia comparata, 0 situeaza in meniul fenomenelor pedagoglce. In sP.lntul aces to!
primul rind alaturi de filozofia educatiei, de isto- idei, Lauwerys subliniaza .ca p.edago~la compar~ta
ria pedagogiei !?i de pedagogia generala, toate re- nu impune studierea anumltor ldealun de e?Ucatle,
prezentind pentru ei, alaturi de didactica $i meto- nici nu cerceteaza criteriile dupa care trebUle apre-
dici, discipline pedagogice de baza, traditionale. ciate faptele, :::i studiaza numai fortele care deter-
Deseori, totu!?i, ei recunosc faptul ca pedagogia mina politica educativa.
comparata nu trebuie inteleasa numai ca 0 parte El° compara cu navigatia, care de asemen~a nu
componenta a disciplinei pedagogice dat fiind ca indica in ce directie trebuie sa se indrepte. aVl?nul
cercetarea efectuata in cadrul ei se indreapta spre sau vaporul, ci informeaza numai asu,?ra dlf~ c tlll?r
intregul domeniu al problematicii pedagogice !?i CEl. vinturilor, curentilor, stincilor $i locun~or m~l putm
deci ei Ii apartine intreaga pedagogie. Diferenta adinci lucruri ce trebuie luate in conslderatle pen-
dintre ea !?i celelalte !?tiinte pedagogice consUl toc- tru ca' nava sa ajunga cu bine in port. De asem~:1ea~
mai in modurile diferite, in principiu, de a-!?i re- el nu concepe pedagogia comparat~ ca pe ~ ~tllnta
zolva sarcinile, sarcini pe care nici una dintre dis- de baza (cum ar fi fizica), ci mal degrab~ ca pe
ciplinele pedagogice amintite nu ar fi capabila sa una asemanatoare medicinei, deoarece depmde de
Ie rezolve cu instrumentele ei. Din aceasta concep- o serie de ~tiinte mai abstracte ~i ma~ ge:lerale,
tie se degaja in special caracterul instabil al gra-
dintre care mentioneaza: psihologia, soclOl~g.ld~ an-
nitelor dintre pedagogia comparata $i disciplinele
pedagogice amintite, indeosebi cele care ar des- tropologia, istoria, economia $i $tiinta pohhc~. In
parti-o de pedagogia generala ~i chiar $i de istoria acest fel ajunge la punctul de ve~er.e . expnmat
pedagogiei. In acest fel se justifica criticile aduse adesea de Kandel $i de alti comparah$h dl peda~o­
pedagogiei comparate in sensul respingerii ei Cd giei, cind vorbe$te despre a~a numitul CQrQcter In-
disciplina pedagogica, in general, fara ca prin 77
76
terdisciplinQr al disciplinei sale , pretinzind de la
lor poate fi oricind controlata. Amploarea fenom e-
cei ce 0 practidi, 0 cultura foarte bogata, fapt ce nelor concrete $i cunoa$terea treptata pe cale in-
constituie in acela$i timp $i una din cauzele ane- ductiva, care alcatuiesc baza muncii in pedagogia
voioasei sale dezvoltari.
comparata, reprezinta garantia inaItei obiectiv itati
In mod asemanator $i De rbolav scoate in evidenta a cuno$tintelor obtinute, $i 0 aparare fata de ab-
caracterul nenormativ al pedagogiei comparate, solutizari $i supraaprederi ale diferitelor conceptii
insa cu acest prilej atrage atentia $i asupra gra- $i solutii. 0 atare cunoa$tere e de asemenea
nitei di ntre pedagogia comparata $i metoda COill- baza unei mai mari si51urante in a ctiunea pedago-
parata folosita in pedago51ie, In general la cerce- gidL Experientele subiective sint de aceea yerifi-
tarea legitatilor in domeniul fenomenelor pedago- cate prin experientele altora, a$a ca la aplIcare~
gice. In timp ce, de exemplu. lingvistica compa- lor nu mai este urmarita numai 0 oarecare moda
rata, care a devenit modelul tuturor disciplinelor pedagogica, ci experienta generala.
comparate ::::e studiaza fenomenele sociale, a ajuns
sa descopere legitatile limbii care au caracterul Pedagogia comparata nu studiaza teoria :i pra~­
legilor naturii, peda51051ia comparata opereaza cu tica educativa straina numai pentru ca sa prew
fenomene atit de complexe, incH legile pe care Ie ceea ce este bun inele $i sa Ie imite in sistemul
descopera au un caracter cu totuI ipotetic; ca ur- indigen. Unul din rezultatele insemnate ale peda-
mare a numero$ilor factori ce actioneaza in timpul gogiei comparate consta de aItfel in faptul ~a insti~
procesului educativ. tutiile de invatamint $i sistemele de educatle ca $1
. In . :i~da ~~iversitatii co~ceptiei metodoJogice a trasaturile lor diferite nu pot fi pur $i simplu trans-
dtfentllor sm reprezentantl, pedagogia comparata piantate in aIte conditii cuIturale. Studiul com~a­
urmare$te cu un deosebit succes obiective teore- rativ, chiar daca se orienteaza intens spre studlUl
tice $i practice de mare insemnatate, deoarece nu sistemelor de educatie straine, trebuie sa ajunga
numai ca adfnce$te cunostintele $tiintifice din do- in primul rind la 0 intelegere larga si ad inc.a .~
meniul fenomenelor pedagogice, dar aduce $i multe problemelor de educatie indigena pe baza studleIlJ
foloase activitatii educative practice, fie ea ne 51in- un or probleme asemanatoare la alte popoare ca::e
dim la orqanizarea $i reformele diferitelor sisteme traiesc in aIte conditii $i construiesc 0 pedagogle
de educaUe $1 institutii de invatamint fie ca ne gin- proprie pe baza altor traditii cultmale. Acest fa?t
dim la insa$i munca de educatie. trebuie sa duca la dobindirea unui sistem de apa-
Astfel, peda~TOgia comparata incearca mai intii rare impotriva receptionarii prea simple $i prea
sa descopere factorii, fortele si le51ile care actio- comode a tot ce se of era din aIte parti $i trebuie
neaza in domeniul realitatii pedagogice si prin a- sa dezvolte 0 atitudine critica fata de noile "des-
ceasta inlesneste 0 cunoa$tere mai aprofundata a
coperiri", care de obicei nu inseamna nici pe de-
notiunilor pedago51ice de baza $i 0 inteleqere mai parte 0 revolutie in educatie, a$~. ~um. SI~t pre-
A

temeinica a intregului proces pedagogic. Valoarea zentate de catre adeptii lor necnticl. Bmemteles,
acestor cuno$tinte se sprijina $i pe faptul ca ele sint nu trebuie subapreciat nid aportul pedagogiei com-
extrase din realitatea pedagogica, iar valabilitatea parate la dezvoltarea colaborarii internationale, in
78
79
special in domeniul educatiei !?i al apliciirii in prac-
tica a educatiei pentru apropierea !?i intelegerea GeorgQ Z, F. Bereday (S.U.A.)
reciproca dintre popoare. .
In spiritul acestor teluri pedagogia comparata a
devenit nu numai 0 disciplina teoretica importanta
in mai multe universitati ~i in diferite aite locuri
de munca ~tiintifico-pedagogica, dar ajunge trep-
tat ~i in planurile de invatamint pentru studiul pe- METODElE EDUCATIEI COMPARATE'
dagogiei, necesar nu numai speciali~tilor care tre-
buie sa 0 duca teoretic mai departe, dar !?i celor
care se pregatesc pentru munca practica in dome-
Din punet de vedere metodic, educatia comparata este
niul educatiei. Alaturi de utilitatea studierii pe- pe punctul de a intra in a treia fazii a istoriei sale. Prima
dagogiei comparate pentru lucratorii din condu- faza cuprir.:l.e secolul al XIX-lea :;;i a fost inceputa in 1817
cerea ~colilor, care nu numai ca dirijeaza aetivi- de Marc-Antume Jullien de Paris, care a fost primul peda-
tatea institutiilor educative dar organizeaza prac- gog pe linie de :;;tiinta comparata. Aceasta faza s-ar putea
numi perioada de "imprumut". Ea pune accentul pe catalo-
tic ~j reformele educatiei, importanta acestei dis- garea datelor descriptive despre educatie; atunci s-a intre-
cipline se confirma ~i in pregatirea profesorilor, prins comparatia informarilor culese pentru a se da posibili-
deoarece studiul comparat al diferitelor sisteme de tatea ca cele mai bune practici dintr-o tara sa poata fi
educatie, al scopurilor ~i al mljloacelor lor da 0 introduse :;;i in alte tari. In secolul al XIX-lea, s-a crezut cli
se poate prelua sistemul de invll.tamint dintr-o tara :;;i trans-
baza teoretica mai sigura pregatirii lor pedago- fera in intregime, intr-o alta. Aceastll. epoca a fost aceea in
gice ~i un punet de vedere mai solid pentru actiu- care francezii, belgienii :;;i englezii erau intens preocupati la
nile lor pedagogice. granitele iw.toeriilor lor din India :;;i Africa, sa transforme
populatia locaia in englezi de culoare sau belgieni :;;i fran-
cezi negri. Aceasta a fost perioada in · care tarii Rusiei pre-
tindeau unul dupa altul ca slavii din Europa de est puteau
fi rusificati. Matthew Arnold In Anglia, Victor Cousin in
Franta, Lev Tolstor :;;i K. D. U:;;inski In Rusia, Domingo Sar-
miento in Argentina, Horace Mann ~i Henry Barnard in
America, au studiat cu totH sistemele straine de educatie Iji
:;;i-au exprimat parerea categoric sau au lasat sa se inte-
leagll. ca concetatenii lor ar trebui sa imprumute, de:;;i cu
multa prudentll. :;;i precautie, cele m ai bune practici :;;colare
din strainatate.
A doua fazll. a studiilor comparate, care a cuprins prima
jumatate din secolul XX, a introdus un proces de pregatire
inainte de a se intreprinde 0 transferare. Initiatorul ei, Sir
Michael Sadler, a luptat la inceputul secolului pentru accep-
tarea principiului cll. fiecare sistem de invatatnint nu este
u:;;or separabil, ci este strins legat de societatea care il sus-
tine. Urma:;;ii lUi Sadler, Friedrich Schneider :;;i Franz Hilker
'Comparative Method in Education, New York, Chicago, San
Francisco, Toronto, London, Holt, Rinehart & Winston, p. 7-10.

6- Caiete de peda\J99ie moll'i'lO~ nr. f. S1


In Gerrnania Isaac Kandel $i Robert Ulich in America, Ni- menilor de stat ai primei jumatati a secolului nostru. Schnei-
cholas Hans '$i Joseph Lauwerys in Anglin $i P edro Rosse1l6 der, Kandel $i Ulich, Tn special, au pus accentul in ultime1e
in Elvetia, toti au acordat o. deos~bita ater:tie bazel<?r _inva- lor scrieri pe fo10sirea educatiei comparaie ca mijloc pent1'u
tamintului, a$a numitelor Tneb~rafte, C_ornentes, adica p~o.­ crearea unitatii mondia1e. Mai multi sc1'iito1'i care au lucrat
ceselor sociale din spatele scenel de desfa$urare a pedagoglel. int1'-o noua ramu1'a a acestei discipline numita "educatia in-
De ce liceele franceze urmaresc dezvoltarea gindirii anali- ternationala" au inteles ca aceasta inseamna 0 obligatie de
tice? S-ar putea raspunde fara sa se tina cont de Descartes? a-$i dedica toata energia pentru a face sa sporeasca, prin
De ce $colile americane sint practice? Raspunsul nu are oare intermediul educatiei, legaturile frater;;ti dintre natiuni. (Ar
1egatura cu industrializarea? Pentru fiecare fenomen peda- trebui mentionat ca unii scriitori cunoscuti in materie de edu-
gogic exista 0 gam a larga de motive sociale r;;i cultural~. catie internationala au reactionat impotriva acestei perspec-
Frunta$ii contemporani din acest dome,liu au atras atentla tive etico-emotionala $i s-au concentrat asupra studiilor psi-
celor ce se ocupa cu educatia comparata asupra acestei co- hologice $i socia1e privind relatiile dintre popoare, indeosebi
nexitati cu doua dii constante intre societate $i educatie. schimbul de studenti $i munca de educatie a organizatiilor
Sub indrum~rea lor educatia comparata a trecut de la sim- internationale). Comparati$tii in schimb, au interpretat acest
pIa culegere a materialelor pur descrhptive la 0 tratare spe- mandat ca 0 obligatie de a desfa~ura un stu diu crescind ana-
culativa a unor forte care sa fie raspunzatoare de practicele litic, dar impartial (fara prejudecati) $i nestingherit de unele
folosite in educatie. Ca urmare, educatorii au ajuns sa fie consideratii pragmati~e sau etice. Ei spera ca 0 sensibilitate
r.J.Ult mai precauti cind trebuie sa faca transpuneri dintr-o mai profunda izvorita dintr-o analiza amanuntita va ajuta
tara in alta. sa se mic~oreze bariera etnocentrismului $i astfe1 sa contri-
Aceasta epoca s-ar putea numi perioada de "predictie" buie la 0 mai buna intelegere internationala. Dar preocupa-
pentru ca scopul studiului comparativ nu a fost initial de rea lor de frunte este analiza, dezvoltarea teoriei $i a meto-
a imprumuta, ci de a preconiza succesele probabile ale unui delor, formularea precisa a treptelor procedeclor comparative
sistem de educatie intr-o tara p e haza observarii ex,perien- $i a proiectelor pentru a se putea largi aceasta p erspectiva.
telor pretedente $i similare ale altor tari. Lucrarile clasice Accentu1 IPUS pe clasificarea factorilor p edagogici $i a ce-
ale acestei perioade, cum ar fi "Universitatile" americana, lor sociali insotitori, este sustinut de educatorii comparati:;;ti
engleza, germana a lui Abraham Flexner, au fost scrise in din generatia actuala ca fiind mult mai important dedt in-
acest spirit. De asemenea, mai multe propuneri practice pen- diciile etice sau emotionale ale disciplinei. N oua perioada
tru reforme, recurgeau de fapt la lectiile de educatie com- istorica, aceea a analizei, este . 0 continuare a perioadei de
parata. Raportu1 lui Spens, publicat in AngUa in 1938, care predictie, ea presupunind ca inainte de a se incerca 0 predic-
a deschis calea Legii invatamintului din 1944, formula reco- tie sau eventual un imprumut, trebuie sa existe 0 sistema-
mandarile sale pe baza marturiilor unoI' speciali$ti printre tizare a acestui domeniu p entru a se expune intreaga com-
care 1. L. Kandel, cu privire la $colile multilC!terale din plexitate a practicilor de educatie nationala. Este putin de
strainatate. Comisia din Alger in 1944, care a precedat pro- spus despre aceasta perioada pe linie istorica; de fapt nici
punerile Langevin-WaHon pentru reforma in Franta, i$i nu prea are 0 istorie. Nu exista nici un acord universal in
baza concluziile pe 0 cercetare a traditiilor de educatie en- legatura cu ce ar trebui sa urmeze dupa sistematizare, ci
gleze $i americane. Chintesenta studierii experientelor straine numai 0 intelegere ca este nevoie a fi cautat ce anume ire-
in aceasta perioada este de a $ti sa t e aperi de unele re- buie sa urmeze.
forme pripite. Se studiaza realizarile $i gre$elile altor sis- Clasificarea sistematica comparata prezentata m ai jos de-
teme de educatie ca sa se poata prevede ce ar putea pro- riva din ceea ce se pare ca ar fi un acord al autorit1ltilor
babil surveni in caz ca s-ar merge intr-o directie similara, istorice actuale. Divizarea conventionala a domeniului ' asa
tinind cont totdeauna ca experienta altor tari nu este in cum este prezentata mai jos, este totu$i numai 0 varianta
intregime identica $i, ca fiecare are un spirit al ei, propriu obi$nuita dintre toate c1asificarile posibile. In to am 1umea
de care depinde, intr-o oarecare masura, succesul refo1'mei. sint folosite alte versiuni in diferite centre comparative. Se
Intocmai cum ,p erioada de "predictie" a urmat normal admite pretutindeni divizarea acestui domeniu in doua paIii
celei de imprumut, tot a$a a treia faza a educatiei compa- principale: studiile regiona1e, care se ocupa de 0 tara sau
rate, perioada "analizei", i$i are radacinile in instruirea oa- de 0 'zona, $i studUle comparate care ~e ocupa de mai muIte
Bogdan Suchodolski. (R. P. Polona)
tArt sau zone 1n acela~i timp. Aceste douii parti ar putea !i
mai departe subdivizate. Astfel in studiile regionale vorbim
de faza descriptiva, sau de geografia educatiei, de stringerea
datelor exclusiv pedagogice, r,;i de faza explicativa, sau a
analizei sociale, de aplicarea metodelor apartinind altor
r,;tiinte sociale pentru a putea interpreta informatiile pedago-
gice astfel colectate. In studiile comparate se recunoa~te mai
tntH juxtapunerea, 0 confruntare preliminara a informatii- Egalitatea ~i educatia:
lor din diferite tari; aceasta se face pentru scopul de a sta-
bili tertium comparationis, criteriul in functie de care se PROBLEME, METODE ~I DIFICULTATI
poate face 0 comparatie valabila r,;i ipoteza pentru care ea ALE CERCETARILOR COMPARATE'
trebuie facuta. In sfirr,;it, se trece la comparaiie, 0 analiza
simultana a educatiei dineolo de frontierele nationale.

1. Daca se abordeaza compararea sistemelor de inviitlimint


!?i a principiilor politicii ~colare din diverse ta.ri, ateniia este
in general atrasa de chestiunea daca r,;i in ce masura ele
garanteaza posibilitatile de instructie egala pentru toti ceUi-
tenii. Insa este foarte greu sa se dea un raspuns exact la
intrebarea: Ce inseamna faptul ca un sistem de educati(3
r,;colara asigura r,;anse egale pentru toti? Compararea difeli-
\" telor sisteme r,;colare din acest punct de vedere, nu este
\ u~oara. Uneori, ea este prea superficiala ~i aIte ori ea nil
este, pur !?i simplu, decit propaganda. Scopul acestor consi-
deratiuni este de a ne indemna sa gindim asupra subiectu-
lui: cit de complexa ~i dificila este problema egalitatii in
educatie.

I
2. Daca vorbim de egalitate in educatie, trebuie inainte de
toate sa ne dam seama de situatia sociala a tarii in care
functioneaza sistemul ~colar respectiv. Este evident ca noi
dorim egalitatea ~anselor in educatie, nu pentru educatia in
sine, ci in raport eu consecintele care rezulta in viata din
aceasta egalitate sau din absenta sa. lata pentru ce caracre-
rizarea conditiilor sociale ale vietii, ale activitatii ~i ale pro-
movarii adultilor, devine deosebit de importanta. Conform
acestor conditii, noi dam 0 importanta mai mare sau mai
mica la ceea ce face ~coala pentru a pregati tineretul pen-
tru viata. Cu aIte cuvinte aprecierea rolului pe care n are
~coala in egalizarea ~anselor, depinde de caracterul facto-
rilor care decid egalitatea oamenilor in viata sociaUi.
1 In: "Revue Internat10nale de pedagog1e", vol. IX, 1963-1964,
p. 182-193.

II
3. Cercetarile cOrrxParale asupra egalitatii educatiei trebuie lor. Aceasta inseamna ca In afara de situatii tn care educatia
sa cuprinda un cerc destul de vast de probleme de structura determina t ipul definit de munca i?i de pozitie profesionala,
~i de dinamica sociala a tarilor al diror sistem ~colar ~j exista situatii in care executarea unei munci definite deter-
politica a invatamintului Ie comp~ra.m:. Sint situatii i? care min a caracterul i?i nivelul de instructie care trebuie sa fie
Sistemul social este bazat pe pnnclpll care respecta doar atins. In primul caz egalitatea de educatie este cauza, pe cind
putin diploma ~colara. In acest caz postulatul egalitatii in in cel de al doilea ea este consecinta egalitatii sociale.
invatamint nn prezinta decit 0 valoare sociala minima ~i 6. Nu doresc sa continui aceastaanaliza. Vreau numai sa
r amine putin atragator, chiar daca este proc1amat cu emfaza. atrag atentia asupra faptului ca problema egalitatii trebuie
In secolul al XIX-lea, in cea mai mare parte a tarilor sa fie totdeauna luata in considerare in functie de baza
Europei, se forma un sistem social in care tendintele de larga a structurii i?i a dinamicii sociale. Numai in acest con-
egalitate luptau contra tendintelor de pastrare a privilegiilor text largit, care pune in evidenta functia sociala a egalitatii
traditionale de familie ~i de stabilire a privilegiilor mod erne educatiei, cauzele i?i consecintele sale sociale in raport Cll
ale banului. Este adevarat ca 0 anumita egalitate a ~anselor toate celelalte forte care formeaza conditHle vietH i?i dezvol-
obtinute de indivizi, datorita educatiei lor, Ii ducea uneori tarii umane, putem obtine rezultate satisfacatoare ale ana-
1a ridicarea rangului lor social, insa adesea, ea nu putea lizelor noastre comparate.
avea aceasta importanta. Chiar ~i aceia care preconizau ega-
litatea invatamintului n-au crezut nici ei ca egalitatea so- II
ciala ar putea fi obtinuta prin egalitatea educatiei. 7. Trec acum de la conditiile sociale in care actioneaza
4. Alte fenomene au avut loc in timpul dezvoltarii econo- sistemul ~colar, la acele elemente ale sale care sint imp 01'-
mice rapide care a deschis larg caile multor indivizi, inde- tante pentru egalitatea educatiei tuturor copiilor. Aceasta este
pendent de provenienta lor sociala ~i de mijloacele lor. deci 0 tranzitie de la analiza functiei sociale la analiza struc-
Totw;;i pu se poate spune ca factorul educatie joaca, in turii interioare a organizarii i?colare.
aceste conditii descatu:;;ate de privilegiile ereditare, un 1'01 8. Diferitele feluri de a inte18ge egditatea in educatie sint
preponderent. Exemplul Statelor Unite ale Americii, mai ales legate de discutia esentiala care prive!?te aptitudinile elevi-
la cotitura secolului al XIX-lea ~i al XX-lea, demonstreaz3 lor. Formullnd aceasta controversa intr-un mod oarecum
ca drumul s'Jre inaintarea sociala nu se realizeaza nicidecum schematic, 'putem spune ca unii considera capacitatile ca fiind
prin ~coala, ci se datore:;;te trasaturilor caracteristice ale unui un lucru inn as cut, pe cind altii socotesc ca ele sint rezul-
self made man". In aceste conditii postulatul egalitatii in tatul conditiilor de viata :;;i de educatie. Daca acceptam pri-
~ucatie nu putea avea 0 mare importanta. ma din aceste ipoteze, postulatul egalitatii in educatie in-
5. Tarile care trec astazi de la sistemul capitalist la sis- seamna: "fiecaruia dupa capac ita tile sale" i?i daca admitem
temul socialist, prezinta un caz cu totul difr,rit. Marile a doua, acest postulat inscmna: "fiecaruia la fel ca i?i
schimbari sociale care desfiinteaza .privilegiile tr·aditionale i?i celorlalti" . De:;;i in discutiile i?tiintifice, alternativa solutio-
niveleaza numeroasele inegalitati intre oameni, actioneaza narii problemei capacitatilor - ,.innascute sau cii?tigate" -
mult mai repede decit 0 face educatia in egalizarea i?anselor. nu este astazi atit de vie ca altadata, in organizarea i?colara
Ridicarea nivelului invatamintului i?i egalizarea acestuia este i?i in invatamint subsista totdeauna solutH corespunzatoare
mai r:J.ult rezultatul i?i nu cauza proceselor care tind sa creeze celor doua elemente ale acestei alternative.
egalitatea sociala. 9. Partizanii teoriei care considera capacitatile ca fiind
- Ded, fara a fi cauza egalizarii sociale, ridicarea nive- un lucru innascut preconizeaza 0 interpretare a principiu-
lului invatamintului este foarte apreciata ca 0 consecinta lui egalitatii care tinde la 0 selectie a elevilor dupa capaci-
a sa dorita i?i chiar indispensabila. In acelai?i timp, dezvolta- tatile lor. Ei stabilesc voluntar 0 diferenta intre princ.piu1
rea economica foarte rapida a acestor tari creeaza necesitati egalitatii "mecanice" :;;i al celei "organice", i?i sustin ca a
mereu crescinde de cadre instruite. Aceasta cerere nu poate crea in sistemul :;;colar, aceleai?i conditii de educa~ie pentru
fi insa satisfacuta imediat de invatfunint. Pentru acest motiv toti copii, este de fapt cea mai mare inegalitate, pe cind crea-
multi oameni si'nt obligati sa intreprinda 0 munca pentru rea conditHlor diferentiate pentru copii diferiti in ce pri-
care nu sint suficient de pregatiti. In aceste conditii ei tre- vei?te aptitudinile lor, constituie 0 egalitate reala. Este evi-
buie sa primeasca 0 instructie suplimentara, in timpul muncii dent ca, in cazul copiilor slabi dotati, aceasta atitudine este
87
justa. Educarea acestor copit in acelea!,>i conditii ca aceea a de conditiile vietH !,>i eli acestea constituie tocmai negare3
copiilor normali - egalitatea m ecanica - este in practica, postulatului egalitatii in educatie, care nu este realizat co-
dezavantajoasa pentru ace~ti copii. Dimpotriva, educarea lor reet dedt printr-un singur tip de ~coala p entru tot tineretul.
in ~coli speciale - egalitatea organica - Ie permite sa 12. Dupa cum vedem, cercetarile comparate asupra egali-
atinga rezultate care li situeaza la acela~i nivel de instruc- tatii in educatie nu pot evita luarea de pozitie in aceste pro-
tie ca ~i cel existent in general. Totu:;;i se pune 'intrebarea: bleme foarte discutate ale pedagogiei mod erne. Chestiunea
se .poate oare, conform acestui model, sa se rezolve problema se pune: oare pedagogia comparata poate dispune de pro-
egalitatii in educatie a copiilor sanato~i ~i normali? priile sale mijloace de argumentare pentru a apara unul
10 Adversarii selectionarii copiilor dupa aptitudinile lor sau celalaIt punet de vedere, sau trebuie sa se bazeze numai
in vederea incadrarii lor in :;;coli diferite, cred ca acest pe 0 teorie psihologica asupra capacitatilor sau trebuie sa
sistem intare:;;te tipul ~i nivelul ca pacitatilor care au fost cedeze in fata diferitelor ideologii, care invita sa se trateze
descoperite in momentul selectiei, depE:I1dente de metodel€ aptitudinile in mod diferit? In general putem presupune
care au fost aplicate. Daca se examineaza dupa ani aceiasi ca este posibil sa se compare - avind in vedere principiul
copii educati in !;icoli diferite I;i da-::a se acteverei/te ~a acel;ti egalitatii - rezultatele educatiei potrivit celor doua sisteme
copii au repurtat succese in ~coala , aceasta nu dovede:;;te ca ~co lare. Spre exemplu, s-ar putea postula ideia de a supune
diagnosticul ~i prevederile au fost juste, ci arata numai ceea unui examen de orientare profesionala copii de 0 virsta
ce s-a facut cu diferitele grupe de copii, in cursu 1 acestor determinata - spre exemplu 15 ani - in tarile in care
ani, in diferite !,>coli. I-reviziunea s-a realizat nu pentru cii exista diferite sisteme :;;colare. Acest exam en ar putea indica
diagnosticul a fost just, ci pentru di s-a asigurat cq"iilor cli- nivelul de instructie :;;i cal.pacitatile tineretului educat in
matul pedagogic impus de diagnostic. Nimic nu ne impiedica :;;coli diversificate sau in :;;coli uniforme. Se :;;tie totu!,>i ca
sa ne gin dim ca daca aceste diferite grupe de copii erau aceste cercetari ar fi foarte greu de realizat ~i ar intimpina
dirijate spre aIte :;;coli dedt cele care Ie-au fost atribuite muIte piedici, mai ales pentru ca ar trebui fa cute pe 0
s-ar fi dezvoltat capacitatile neconstatate, pe dnd capacita~ scara larga :;;i pentru ca ar fi dificil sa se determine crite-
tile descoperite ar fi disparut. Din acest punct de vedere, rine comune :;;i comparabile ale nivelului instructiunii in
interpretarea egalitatii dupa principiul "fiecaruia dupa capa- tara respectiva :;;i a tipului de aptitudini. Daea totu!,>i, p e-
citatile sale" ne ;pare a fi 0 abatere de la principiul insu!,>i. dagogia comparata ar trebui sa renunte la cercetarile sale,
11. Aceasta controversa constituie dificultatea principaUi ea ar trebui sa renunte :;;i la exprimarea de opinii aprecia-
in cercetarile comparate. Este notoriu ca in Europa contem- tive asupra altora ~i ar trebui sa se limiteze la 0 informa-
porana, exista doua tipuri diferite de sisteme :;;colare: unul tie comparata asupra diferitelor sisteme de solutionare a
dintre ele se sprijina pe principiul invatamlntului in :;;coli problemei egalitatii in educatie. Acesta nu este mare lucru,
avind acela~i program pentru toti copiii pina la virsta de dar a dori sa faci mai mult, inseamna: sau sa optezi fara
14-15 ani, cu excePtia celor slab dotatL Alegerea studiilor motive suficiente ,pentru cutare sau cutare principiu sau sa
ulterioare nu se face, in acest caz, decit de la aceasta limita iei calea unor cercetari foarte dificile care n-au fost in-
de virsta. Al doilea tip se bazeaza pe principiul diferentierH treprinse pina acum.
studiilor adesea de la inc€put, adica de la gradinita de copii
:;;i invatamintul elementar; uneori mai tirziu, ins a in general III
incepind de la virsta de 11 ani. Comparind experientele 13. Controversa intre aceia a caror deviza este: "fiecaruia
acestor doua tipuri de invatamint :;;colar, pedagogia compa- dupa capacitatile sale" :;;i aceia a caror deviza este: "fie-
rata ~ste obligata sa accepte ca juste anumite principii pe- caruia ca ~i celorlalti", nu este singura controversa privind
dagoglce. Ea poate presupune ca in primul tip exista, este felul de intelegere a principiului egalitatii in domeniul edu-
adevarat, egalitatea "mecanica", insa de fapt se ajunge la catiei :;;i politicii !,>colare care rezulta de aici.
rezultate inegale :;;i ca singura solutie justa a problemei e~a­ o alta divergenta de opinH exista in ce prive!,>te problema :
litatH exista in al doilea sistem, in care diferentierea ~c~1ii in r.:e consistii egalitatea educatiei? In egalitatea :;;anselor
creeaza egalitatea "organica". de a ajunge la diferitele trepte ale instructiei sau in ex-
Se poate insa presupune ca 0 astfel de diferentiere duce ploatarea reala a aces tor :;;anse? Aceasta intrebare este 0
la 0 fix are a acestor inegalitati care au fost create la copii forma particulara a unei intrebari mai generale, care in
88 89
istoria democratiei a fost formulata de mult timp, ::;i care riu pentru toti. Este evident ca ::;~olile ~ormai. ~ccesi~ile
ramine m ereu deschisa, cu toata dezvoltarea democratiei. pentru toata lumea, d evin in rea11tate macceslblle, :m~
E 0 chestiune care vizeaza deosebirea intre democratia for- reteaua lor este astfel dispusa incH populatia .u~or. re,!5lUl11
definite sau dintr-un gn~o social stabilit este pnvllegmta. To~
mala ~i cea r eal a. tUf$i, analiza retelei ~colare din punct de v~~e:e" al postulatulu!
14. Aceasta chestiune, dnd este yorba de educatie, nu egalitatii invatamintului, este foarte . d}flclla. D~ .acea~ta
este atlt de dificila in teorie, ca intrebarea precedenta, pen-
tru ca, in general, t03ta lumea este de acord in a spune ca
chestiune este legata problema economlca a ch.eltUlehlor 11:-
vatamintului. Informatiile in ce prive~te ~r~tUltatea anuml-
egalitatea r eala este 0 forma mai bun a de egalitate dedt tor tipuri de :,;coli, sint in general acceslbll.e. Da~ aceasta
egalitatea formala. F aptul ca toti cC):;Jiii au aceea~i posibili- nu decide aSUl,;)ra egalitatii ~anselor d e a mt~a" l~ a~e~te
tate formala de a studia in toate tipurile de :;;coli, nu este ::;coli. Se intlmpHl. ca ~coala sa fie formal gratUlta, msa m-
inca, dupa parf'rea poate generala, 0 dovada a existentei vatamintul sa fie foarte sc~~p din. aIte motive, sp;-e ~xe~pl,:
egalitatii in eduC'atie. Totu~i, nu este U$or sa dezvalui obsta- din cauza m a rilor cheltUleh cu mternatul. Se mtlmpla ::;~
colele :,;i difi cultati!e de care ne lovim pe drumul care duce ca 0 ~coala gratuita care dispune de un intern~t ~u p:e~un
de Ia "posibil" la "real". Tocmai pentru ca egalitatea real a putin ridiLate, sa dis puna, de fap~, d~ un ~um':lr m~uflclen~
a :;;anselor este pe pla n universal mai apreciata dedt cea de locuri in internatul ei, iar gazdUlrea tmenlor m afara
accesibila formal, se inttmpla ca se ascunde adesea reali- de ::;coala sa fie imposibild. " .
tatea ::;colara, prezentlndu-se caile formal deschise ale 16 Trebuie atrasa insa atentia asupra greutatllor care
instructiei publice ca :,;i cum a r fi realmente accesibile tu- impi~dica realizarea egalitfitH. Acestea sin~ di.fic.ultati. care
turor. Afara de aceasta, rapoarteIe oficiale asupra starii au caracterul de "prestigiu social" sau de dlscnmmare Ideo-
invatamintului, ca si m a terialele statistice, dau, in cele mai
multe cazuri, un astfel de tablou al situatiei invatamintului, logica. " t' E
eu toate ca aceste dificulti'iti par sa fi scazu. ~n uropa,
indt este imposibil sa se inteleaga in ce masura insa:;;i ega- ele nu au fost inca eliminate complet. Deoseblnle de na-
litatea fllrm ala este realizata. tionalitate, de rasa sau de religie, se" n:anifest~ uneon m
15. In "aceste conditii, in fata pedagogiei contemporane s€ invatamint sub forma diverselor greutatl puse m calea ..co-
ridica noi sarcini dificile si uneori foarte delicate. Pedagogia piilor diferitelor grupe sociale ::;i f.acilitat i .ac?rda~ev copulor
comparata trebuie sa caute ::;i sa colectioneze datele care altor grupe. Constatarea acestor dlferente mtlm~l1na nu~e­
dovedesc realizarea acestui postulat al egalitatii, cu toate roase obstacole, deoarece este rareori formulata. sau aflr-
ca aceste date nu 5l'nt totdeauna adunate sau publicate. mata in mod deschis. Orice discriminare este, m general,
Noi :,;tim. spre exemplu. dt este de greu de gasit in sta- dezaprobata oficial.
tisticile ~. colare ale diferitelor tari cifre care sa spuna ce 17 Este de asemenea dificil de analizat activitatea facto-
parte a tinerimii, la fieCClre virsta, este cuprinsa in reali- rului indicat mai des sub numele de "prestigiu social", p~
tate in sistemul 1)colar. Mai des gasim informatii conform care diferitele grupe sociale il atribuie tipurilor de .:,;co11.
carora in general. $coala este obligatorie pina 1a cutare sau Totw;;i rolul acestui factor in is~oria .1uptei yentr:.u ega11tate~
cutare vlrsta, dar este greu de obtinut informatii despre educatiei este considerabil. Nlmel11 nu 19nora f aptul C3
m asura In care acest lucru este realizat. In afara d e ::;coala exclusivi~mul liceelor ca domeniu al elitei sociale, a fost
obligatorie p entru toti, nu gasim dedt informatii asupra aparat mai bine ~i mai mult ~e "p:estigiul soci~l" dedt
numarului elevilor care-$i continua studiile; dar, in gene- de barierele juridice ::;i economlce. Llceele, care m multe
ral, aceste informatii nu fac deosebire intre tipurile acestor tari erau deja formal accesibile tineri.lor. t~~uror claselor
studii :,;i pun in acelasi sac p e cei care studiaza in ::;colile sociale au ramas inca mult timp ,,~coh e11ta . Procesul de
pregatitoare pentru studii superioare :,;i cei care urmeaza elimin~re a acestor bariere "de prestigiu", in mentalitat~a
cursuri de scurta durata sau frecventeaza curs uri sera Ie. a::elora carora nu Ie conveneau ~i a acelora care le apa-
Un ansamblu de materiale, putin accesibile, 11 constituie ra u, este lung ::;i intimpina inca obsta cole.
de asemenea informatiile referitoare la reteaua de ::;coli studiul acestui proces este foarte complex. v .
privita din punet de vedere al accesibilitati!or diferitelor 18. In to ate aceste cazuri, ·.pedagogia comparata trebUle
tipuri de $coli pentru diferite grupuri sociale, ~i de asemenea sa v izeze, dincolo de tabloul pe care il infati~eaza ~n. g.e~eral
cele privind realizarea principiului invatamintului obligato- tnvatamintul in diferite tari. Dincolo de fatada Vlzlblla, ea
91
90
tr~~uie _sa ce!"ce~eze mai adinc; ea trebuie intr-un mod
cntIc, s~. de~valUle fenomenele ascunse, sa dema~te anumitf' 21. In multe tari, tinerii de aeeea~i v1rstii studiazl1 fie tn
decla:at l!, sa :ecl~me fapte ~i sa ceara cifre care uneori lieee, fie in :;;coli profesionale. Acest lueru este oare compa-
pun m mcurcatura. Intelegem cu totii dt de dificile sint tibil cu postulatul egalitatii? Daca nu, care dintre cele doua
p.?stulatele de acest gen, mai ales in cercetarile care trebuie grupe este privilegiat? Raspunsul la aceasta chestiune nu
sa contez~ pe colab.ora~ea. internationala. Totu~i, pedagogia este u:;;or. Dad altadatii noi consideram ca situatia tinerimii
c~mparata nu t~e?Ule sa fl~ numai 0 repetitie ~i un montaj liceelor era n eindoios privilegiata, astazi, in anumite tari,
d ~ !"apo.art.e .. oflclale, pregabte de fiecare tara in parte, tineretul opteaza voluntar pentru ~coala profesionala, cre-
dupa pnnclpllie care Ie par lor juste; ea trebuie sa formu- zind ca va obtine in acest fel debu:;;ee mai bune dedt pre-
leze schemele sale proprii de informatie sa determine parind bacalaureatul la licee care nu dau calificari, in afara
problemele sale proprii ~i criteriile de cer~etare. de dreptul de prezentare la concursul de intrare in IIcolile
superioare. In tarile in care bacalaureatii sint mai numero:;;i
IV dedt locurile din universitiiti, situatia lor este, in anumite
privinte, dezavantajoasa in raport cu situatia elevilor carE
1~. _~~is,ta ~i un ~lt grup ~e chestiuni legat de problema termina ~colile profesiona1e. S-ar putea argumenta ca tine·
e~ah t~tll l~ ~d~catle. El pnve~te schimbiirile istorice ale retul din licee are in final ~anse mai mari, pentru ca el
a.:~stel notIum ~l p ersI?ec.tivele moderne ale acestei dezvol- po ate intra in universitati. Insa acest drept, in multe tari,
tan. Este v.orba, pur ~l sunplu, de a cunoa~te ceea ce s-ar apartine :;;i elevilor ~colilor profesionale mij10cii. In acesw
pute~ numl etapel~ .e?~li.tiitii in educatie. 1ntr-o anumitci conditii este intr-adevar dificil de raspuns la intrebarea:
epoca, crE;;area poslblhtaiIlor unui acces egal la educatia care din aceste doua grupuri este de fapt privilegiat?
e~eme~tara .pe~t~u toti copiii pare un mare succes, reali- 22. Nu se poate deci trata in studiile comparatiste intr-un
zmd l~ pnnclpm, postulatul egalitatii in inviitiimint. Se mod formal dualismul liceelor ~i r;;colilor profesionale. In
pare ca d~as1!pra <l:cestui e:;;alon, putea fi admisii 0 inegali- anumite cazuri acest dualism este d(wada unei inegalitati
tatea ~ultipl<l:: Putu~ mai tirziu, dnd in numeroase tari. ale sociale, confirmata prin organizarea a doua tipuri de r;;coli
Europel a apa:u t I?l~c_area c~noscutii sub numele de lupta pentru copiii diferitelor grupe sociale. In alte cazuri, este
pentru. 0 ~co~la ur:ltara,. se parea cii programul egalitiitii in o manifestare a procesului de generalizare a invatamintu-
educatle v~ fl reahzat ~md dualis~ul ~colar va fi sup rim at. lUi secundar, care se efectueaza sub aceste doua forme, de:;;i
J?-ces~ d~ah.sm consta m aceea ca tineretul studia in doua diferite, insa echivalente, in vederea posibilitatilor de acces
t~pun dlf:nte de ~coli dintre care unul diidea toate dreptu- la studii superioare.
nle, . pe cmd celiilalt t~p ofe.r:a debu~euri foarte restrinse. 23. La fel, problemele de egalitate la nivelul studiilor
Rea.hzarea pro~ramulul egahtatii, care a fost formulat in superioare sint com.:;llexe. Putem oare sustine ca egalitateo
~uvmtul ,de ordl~e al unei .lIcoli unitare, a avut loc in tiirilc
m .care ~ntreg tineretul, pmii la virsta la care ~coala este tn invatamint nu va fi realizata decit daca studiile supe-
obhgator~e, l::n:nea::ii acela:;;i program ~colar. El nu s-a rioare devin accesibile pentru toti? Sin tern inca departe de
~fec!uat m tanle m care principiul de diferentiere riimine un astfel de viitor; de~i e enorma dezvoltarea studiilor su-
In vlgoare. perioare este caracteristica timpului nostru. In aeeste condi-
.20. Insii i.r: ace1a:;;i timp, in toate tarile s-au pus 'Prob1eme til de generalizare a studiilor superioare se pune intre-
n.ol ale unul program modern de egalitate. Era in primul barea: care forme de aeces la aceste studii sint compatibile
rmd, problema egaIizarii ~anselor pe care Ie ofe~eau licee1e eu postulatul egalitatii in invatamint? Oare organizind con-
cu ac.e1ea pe care Ie ofereau :;;colile profesionale. In al dOi~ cursuri de intrare in toate sau in anumite univei:sitati, prin-
lea rmd, era de asemenea problema egaliziirii :;;anselor de eipiul de egalitate este atins? sau procedam numai la 0
ac.ces la ~colile superioare. Aceste douii probleme au com- justa selectionare? Aceasta chestiune pus a altiidata in raport
phcat senos problema egalitatii educatiei demonstrind c - cu ~eoala medie este valabila astiizi cind e yorba de studii
ea n~ .s~ epuizeazii la treapta de inviitii~int primar si 1: superioare. In anumite tari se discuta principiul de admi.-
acceslbIhtatea la studii secundare, ci prive.;;te ~i stu'diile tere a tinerilor la studii superioare dupa un stagiu de lucru
superioare. ~i dupa rezultatele acestui stagiu. Se apreciaza ca 0 astfel
ge selectiune e~te mai Just?
~4.. l.n aceasta situatie, pentru pedagvgia comparata apar ca acelea:;;i inegalitati in educatie pot avea semn~ficatii ~i­
n.o1 ~1 l~portante probleme de cercetat. Invatamintul supe- ferite daca in anumite tari ele due la deosebll'l durablle
nor a 1,5>st to!deauna un invatamint pentru elita tinerimii intre 'oameni in ce prive:;;te ?osibilitatea lor de a alege 0
recrutata dupa cutare sau cutare criteriu. Daca in acest munca sau 0 forma de vinta culturaHi, pe cind in alte tari
~oI?~nt~ invatamintul superior devine in mare parte un consecintele acestor inegalitiiti sint r:ivelnte de sistem~l
mva~ammt g~:meral - ~i aceasta atlt prin cre~terea numa- social de progresul tehnic :;;1 d e 0 cIVlhzatle lal'g desfa-
rul~l s!uvdeI?-Wor permar:ent~ cit ~i prin dezvoltarea formelor :;;uratil., permitind oamenilor sa ducii 0 viata de valoare
de l~::a.t.a~m! s~p~n~r m hmpul muncii - atunCi problema egala.
e?a~ltatll_ m, mvatammt se prezinta intr-o alta lumina. Cu 27. Aratind aceste dependente in perspectiva timp.urilor
CIt. mvatammtul s.uper~or, iz:. to.ate formele sale, se va gene- care se apropie, revenim In punctul de plecare al conslder a ~
rah~a, 'y~r ,?evem mar putm lmportante diferentele create tiilor cu care am inceput, atragind atentia asupra fapt':llUl
?e }r:va;amm~ul secundar. Chiar serioasele inegalitati ale ca problema eg:llitatii in invatamint nu este numal ~
mvatammtuIUl secundar.. vor putea fi nivelate prin posibili- problema interna a :;;colilor, ci mai ales problema rolulUl
tate,:-. de acces 1,:- studllle superioare. Pentru acest motiv pe care il are invatamintul ~colar ~n vi~ta sociala. Conse~
s~udllle c0z:.1p~ra~lste asupra egalitatii invatamintulUi, pri- cinta acestei conce.;:>tii nu poate fl declt postulatul unel
vmd ,d.e <:blce1 _mv_elyl ,mediu al invatamintulUi, trebuie sa organizari a studiilor comparatiste care va. lega . m~reu
se extmd,:- la mvatammtul superior deoarece, poate chiar sistemele ~colare supuse comparatiei, de. functla so_cI~la pe
la acest ~lvel ,vor _avea loc, ~n cel mai apropiat viitor, pro- care respectivele sisteme 0 au de fapt m aceste tan.
ces: d: ~mpoltanta deoseblta pentru realizarea mai ampHi
declt pma acum a postulatului egalitatii invatamintului. V
25. Aceste perspective sint legate ~i de altele in care
progresul social ~i dezvoltarea tehnidi vor crea 'cum estc 28. Aceste consideratii demonstreaza cit de complicata
de presl.¥lus, noi Posibilitati de egalitate democ~atica Pu- este chestiunea simpla in apar enta, a egalitatii in invata-
mint. Ea nu e~te nicidecum mai putin cOl11plicata ca pro-
t~T? _prevl"~~e ~a nu~arul indivizilor obligati la 0 r:lUnca blema general a a egalitatii oamenilor. tnsa ~are necesa:-
fl:1C,: va. J.l .d~n. ce m ce mai mic. Dimpotriva, va cre:;;te
numar ul .md1vlz110r care pot exercita 0 meserie care cere sa se ia anumite decizii daca dorim ca pedagogla .c?mparata
sa se dezvolte :;;i sa capete importanta. Aceste d eclzll trebUle
u.n an~ml~ Z:llve~ d~ ~nstructie :;;i este compatibila cu gustul
~1, aptltudmlle _ l~dlvldual.e .:;;i poate chiar cu Posibilitatile sa priveasca aUt 0 d efinire mai exac!a. a ,obi~ctului celor
clea.toare. ?aca ~n acela~n tlmp progresul social va permite mai importante :;;i mai urgente cercetan, Clt :;;1 a metode-
unUl". numar. z:n.a1 ~.are de oameni de a intra in posesia lor lor. f .,
29 Se Dare ca ar fi util sa se concentreze e orturlle
c~~~dnlor. cl-::lhzatlel, aceasta va insemna di diferitele con- asup~a pr~blemei invatamintului s~~undar. Dat fii_nd ca in
dl~1.1
?:: vlata nu ,,:o.~ mai .~ve.a ~aracterul de inegaUtate diferite tari :;;coala secundnra este Qjfent conceput3l' ar t~e:
sO_lala, aceste condltll vor II dlfente, ins3 echivalente din
p~nctul de veder~ ~l necesitatilor :;;i valorilor umane. Ra- bui sa se efectueze 0 analiza preliminara, care sa perm.lta
reducerea diferentelor numai la elementele comparablle.
mme n:~r~u d~schlsa ~i ~iscutabmi problema: realizarea de-
I1!ocratlel.m Vl?t a soclala se va efectua ea oare in acela~i Apoi, 0 atentie deosebita 0 nec~si!a problema selectiei ~a
nt~ ca :;;1. re,:hz~rea P?stulatului egalitatii invatamintului? acest nivel ~i mai ales a anal1zel formelo!.' care smt m
Unll ~'pre~laza C? egal;tatea in invatamint va fi conditia contradictie cu princilpiile egalitatii :;oi a formelor care
na:;;teru d_mocratlel soclale; s-ar putea fnsa crede :;;i ca mai promit realizarea l?r: Aceas~a cer~ in .mod in:~~tabil, ce~~e­
ales dezvolta.rea democratiei so::iale va fi aceea care va tari psihologice pnvmd aptrtud1l1l1e. ~a _ c er~eta.ll . ~oclOl<:blce
devansa reahzarea principiului egalitatii educatiei. privind conditiile de promovare soclala a mdlVlzllor :;;1 de
26. I~diferent d~ modul in care se prezinta aceste
dezvoltare a lor.
perspectl:r e , pe?,:g~gla com?~rata, intreprinzind studii asupra 30. tn ceea ce prive$te metodele stringerii materialel~r
problemel egalltatll educatlel, trebuie sa Ie efectueze tinind $i studiul lor, ar trebui gasiti cerce!a~ori indi.viduali ~n.ch­
seama de tendintele :;;i de ritmul dezvoltarii sociale :;;i mai nati sa intreprinda astfel de cercetan.. ~atenale~e <?flclale
nu ne sint de mare utili tate. Ar trebul mdeosebl sa ana-:
ales de progresul democratiei in {arile comparate. Pentru
lizam posioilitatea obtinerii unor materiale bine definite :;;1
?4
9,
Franz Hilker (R. F. a Germaniei)
comroarabile ale ministerelor invatamintulul, ale birourilor
statistice ~i centrelor r;;tiintifice. Totur;;i, lucrul cel mai im-
portant este alegerea unui grup restrins de persoane care sa
se consacre a cestor cerceUiri r;;i care sa poata schimba ma-
teriale !;ii opinii.
31. Pentru a termina, mai sint citeva consideratiuni pri-
vind materialele de informatie. Este evident ca sursele juri-
dice, administrative r;;i statistice, publicate deobicei de mi- ETAPE -?I GRADE ALE COMPARATIE(1
nisterele d e invatamint public sau de alte oficii de stal
anrloage, trebuie sa fie tratate ca puncte de plecare. Totu!?i.
materialele de acest fel permit numai cunoa~terea schemei
generale a organizarii invatamintului ~i a functiei sale sociale In cercetarea privind esenta comparatiei trebuie sa ne fie mai
generale. Pentru cercetarile de care este Yorba in expu- intH dar ca 0 comparatie nu constituie 0 operatiune de gindire
nerea noastra, materialele complementare ne sint indispen- simpla. Ea cons Hi intr-o multipla apropiere ~i departare a celui
sabile, mai ales acelea ce privesc functionarea sistemului care compara spre ~i de la obiect iar afirmatiile sale nu reprezinta
r;;colar in diferite parti ale tarii, in raport cu diversele "un continut teoretic con~tient, ci raportat la un scop sau la 0
grupe de po~ulatie, in raport cu diferitele categorii de vir:::ta valoare care urmeaza sa-i fie recunoscuta sau contestuta subiec-
ale tinerilor. tului" (Windelband)2. Comparatia se face in mai multe etape ~i
Materialele necesare studiilor noastre nu sint intotdea- pe mai multe trepte ale cunoa~terii ~i este apdar un procedeu
una reunite intr-un tot accesibil. Uneori Ie gasim in insti- dinamic, care nu se multume~te cu constatari statistice.
tutii r;;tiintifice, nu intotdeauna publicate, iar stringerea lor
necesi~ eforturi deosebite. Descriuea
De Q,. importanta deosebiUi sint materialele privind: "eIi-
cienta lnvata.mintului", adidi: gradul ~i numarul repetenti- Primii pa~i ai comparatiei au ca scop sa descrie cu cit mai
lor, cifrele "respin!;iilor" r;;i ale selectiei in relatarea anuala, multa grija ~i mai complet fenomenele care urmeaza sa fie com-
ca ~i acelea care demonstreaza utilitatea pe care 0 pre- parate. Este yorba a~adar in primul rind de constatarea sau de
zinta in cursul vietH instructia obtinuta. receptionarea unor stari de lucruri. In acest stadiu ne gasim
A doua grupa de materiale, de 0 valoare incontestabila, inca in cimpul premergator al comparatiei. La inceputurile meto-
s1nt datele p r ivind factorii economici r;;i so::iali care deter- dei comparative ca ~i Ia inceputuI oricarui studiu comparativ,
r.;ina situatia indivizilor in tara in cauza. Aceste date permit aceasta enumerare (scoatere in evidenta) a componenteIor joaca
sa definim in mod judicios rolul efectiv al invatamintului un rol predominant ~i aproape exclusiv. Ea se extinde in funcpe
r;;i diferentierile ca re apar in dependenta de datele respec- de natura ei, asupra unui obiect izolat, in majoritatea cazurilor,
tive, precum !;ii masura in care r;;coala r;;i diplomele sale ins a asupra unui sistem ~colar sau educativ din stdiinatate. Fried-
constituie factorul decisiv al selectiei sociale ~i al avan- rich Schneider credea ca trebuie facuta 0 distinctie intre "peda-
sarii profesionale datorate meseriei aIese. gogie internationala" ~i ,,~tiinta pedagogiei comparate", idee care
a gasit 0 larga aprobare3 . Mie, totu~i, acest lucru nu mi se pare
Aceasta inseamna ca pedagogia cornparaUi trebuie sa pro- necesar daca se considera cunoa~terea conditiilor pedagogice din
fite de materialele de care se folosesc sociologii r;;i econo- strainatate ca 0 problema preliminara sau ca un exercitiu prea-
mi!;itii care se intereseaza de repartitia venitului national,
de stratificarea sociala, de posibilitatea mutatiilor din struc- 1 Verg teichende Piidagogik, vol. I, cap. V, Munchen, Max Hueber,
tura profesionala etc. Aceste materiale suplimentare ne ajuta 1962, p. 106- 126.
sa determinam rolul invatamintului ca factor care faciliteaza , W. W 1 n del ban d, Einleitung in die Philosophie, ed. 2,
sau impiedica egalitatea intre camen!. .r.C.B. Mohr. Tubingen 1920. p. 245.
3 P. S C h n e 1 d e r. Internationale Piidagogik, Auslandspadago-
gik, Vergteichende, Erziehungswissensc'l.aft, Geschichte, Wesen, Me-
thoden, A ufgaben und Ergebnise. "Internationale Zeitschrift fUr
Erziehungswissenscl1aft". anu! 1931, p. 15 :;;i urm., 243 :;;i urm., 392
:;;i urm.

7 - Caiete de pedagogie moderna nr. 2. 97


experient;ii in observarea ~i aprecierea faptelor pedagogice, car
labil pentru 0 apreciere compa:ati_v~. ~ntr-adevllr, con~~~nt sa~ cunosC locurile mai importante ~i ocaziile mai utile in care sa-~ i
. ti'ent propriul sistem de mvatammt sau d e educatie cO.n faca studiile ~i care ~tiu. de asemenea, cine Ii poate sfatui ~i spri-
lDcon~ , ., I . 'stem strliin
tribuie Ia reliefarea trasaturilor caracte~sti:e a e unUJ Sl .' . jini in aceste studii. Rapourte de acest fel, publicate, exislii mai
Constat'lrea starii de lucmri trebme sa se bazeze pe difente cu seama din perioada anilor 1930 ~i din ultimul deceniu. Din
metode de lucm: perioada anterioara merita amintit dintre numeroasele puhlicatii
volumul lui Thomas Alexander The Training of Elem entary Tea ch-
1. Cunoo~tere prin observore 10 foto locului ers in German!/,. Volumul se bazeaza pe studiile facu te de au-
Pentru oricine se ocupa cu cercetari comparative, cuno~~terea tor in diferite locuri ale Germaniei care intrau in discutie ca
ersonala a institutiilor de educatie din strainatate p:-ezmtii ? reprezentante caracteristice ale fonnelor de instmire a cadreIor
foarte mare importanta. Chiar daca se produc unele .nemtelegen, didactice, i" ite dupa 1918. Pentru prezent poate servi ca exem-
erori ~i lac-une in intelegerea ~i aprecierea lor, aceasta cunoa~tere plu cartea profesomlui de pedagogie Luigi Volpicelli, de la Uni-
este totu~i 0 baza indispensabila. pentm metoda care cauta sa versitatea din Roma, asupra "Scolii sovietice".5 D e altfel, prefata
pIece de la studierea fenomenulUJ . t la editia germanli incepe cu fraza: "Cartea aceasta m-a costat
Cunoa~terea personal a a institutiilor educative se poate _ace citiva ani de studiu ~i de munca". Pe baza studierii surseJor, ea
la rindul ei in diferite forme. rentm u~ incepator ~e _recomanda, fusese deia editatli cu citiva ani mai inainte in limba italianli ~i
dupa participarea la prelegeri in~r?du?tlVe sau d:'!P?- lectura ~nor apoi tradusa de Pierre Bovet (Elvetia) in limba franceza. Tradu-
carti de orientare, sa faca 0 calaton~ d~ ~t,:dll lD g~p ~l de c"rea in limba germana, dupa cum spune insu~i aut.'Jrul, "fata
durata mai scurta (circa 2 pina Ia 4 sapta~lDl~~ cond~sa de spe- de editiile italiana ~i franceza are avantajul ca intre timp a putut
cia~ti, bine organizata ~i insotita cu. e:phcat~l detahate. Un~le avea loc calatoria mea in Rusia care mi-a oferit posibilitatea sa
institutii de invatamint superior, de plld'l Inst~t1!te of EducatIOn verific intregul material al cartii intr-o forma de-a dreptuJ ideala,
de la Universitatea din Londra, consldera partJclparea la 0 astfel fata in fatli cu realitatea". Cele doua lucrari ale lui Alexander ~i
de calatorie ca 0 obligatie pentm toti cei ce. studiaza • ped~g~gia Volpice\li se deosebesc a~adar prin aceea ca prima se bazeaza
corr.paT(l,ta. Capacitatea de observare poate f~ ex~rsata .pnn l.m- integral pe studiul facut la fata locului, iar a doua pe lectura ~i
partirea' participantilor in gmpe mici, care sa pnmeasca sarc~na mai tirziu pe verificarea concretli a lucmriJor.
d a urmari anumite probleme. RapoarteIe verbale sau scns~ Atit pentm calatoriile individuale, cit ~i pentru seminariile de
~upra constatarilor facute se aduc la cuno~tinta tu~uror parh- calatorie ~i callitoriile de studiu in grup, in masura in care aces tea
cipantilo r ~i se supun discutiei acestora. Intr-o forma acceptata din urma servesc studierii serioase a conditiilor de invatamint
de toti aceste rapoarte ar constitui parti ale unui raport g~neral, ~i de educatie din strainatate, s-a incetatenit, cum am
alcatuit de conducatoml calatoriei care ar trebm, daca este mai spus, expresia imprumutata din limba anglo-americana"
posibil, inaintat ~i centrelor de col abora~e. ~in strain~t.a~e.. pentru "field-study", adica "studiul de campanie". Ea arata modul in
luarea la cuno~tinta ~i pentm a d a poslbll!tate exp~mam. even- care constatarea starii de lucruri educative s-a apropiat de metoda
tualeIor opinii contrare. E ste surprinzator cite lucrun. !5re~~te ~au din ~tiintele naturii a cuprinderii exacte a faptelor ~i a descrierii
nepotrivite se afla chiar ~i in astfel de rapoarte de :alatone. ?l~e lor.
A dite Aceasta nu este decit 0 dovada in plus Cit de diflclla
gm redarea
. Analiza ~i interpretarea in continuare a acestor fapte trebuie,
este obiectiva a f enomeneIor e d uca ti' ~~. ~l. .ClAt d e .ne..cesara bineinteles, sa mearga pe alte cai decit cele din ~tiintele naturii,
este 0 buna instruire in problemele observarn ~l apreclem. .
Pentru cei deja avansati ~i exersati mai treb~le Iuat in con~l­ deoarece aid nu este v~rba de date materiale, ci de procese
deratie in continuare ~i partic!p.a~ea la u~ s~~lDar de di~atone, spirituale. Dar indicatia asupra exactitatii observatiei ~i repre-
care sa se faca in diferite Iocahtati ale unel tan. sau ale mal ~ul­ zentlirii este necesara dnd descrierea urmeazli sa aiba, ca prim
tor tari timp de 0 luna sau de ?1ai .I?ulte. lun~, . pentm ca s~ s~ pas pentrn 0 comparatie wal tirzie, valoarea ~i greutatea unei
poata studia prin expuneri ~i diSCUtil, pnn Vlzltare. de $coh ~l lucrari ~tiintifice.
prin confmntarea cu pedagogi din strainatate~ anuAml~e probleme
ale invatamintului sau pentru ca sa se poata adlDcl modul de , Publieatle ale Teachers College (Coleglului profesorilor) Colum-
tratare a unei teme pedagogice centrale ( .. . ) . . bia Universi ty. New York City, 1929, p. 340.
Dimpotriva c1ilatoriile individuale facute in scopul StudlUlu~ 5 Lui ~ I V 0 I pic e I I t, Storla delta seuola Sovletlca "La
comparativ ai problemelor pedagogice !r: .alte tari, nu pot ~ seuola", Brescia. Edltla germanil, Die Sowjetlsehe Schule (tradueere
de Charlotte Birnbaum), QueUe & Meyer, Heidelberg, 1958.
intreprinse in mod uti! decit de personalitati care poseda 0 larga
7* 99
98
2. Sursele bibliografice
D eoarece posibilit:Jtea studierii felului de educatie straina la der Padagogih (Lexicom:l pedagogiei) aparu t in editura H erder
fata locului nu-i este data oricui si nid nu exista intotdeauna din Freiburg i. B. (scris din perspectiva catolica, dar straduindu-se
~i deoarece opinia personalii are nevuie in toate cazurile de com- sa fie obiectiv ~i de calitate ~tiintificii.), volumul Worterbuch der
pletare ~ i de control, trebuie amintita ca 0 noua baza pentru P~dag~gik (Dictionaru..? peda.gogiei) de Wilhelm Hehlmann aparut
descrierea obiectivii ~iteratura tipariHi existenta asupra obiectului din edltura Alfred Kroner dm Stuttgart (scurt ~i obiectiv ~i reedi-
comparatiei. In primul rind nu vor fi puse in discutie decit tat la intervale scurte), iar pentru noul ~i interesantul domeniu al
lucrarile care se extind asupra datelor reale, exacte. Acestea se pedagogiei profesionale, lucrarea aparuta de asemenea intr-un sin-
gas esc mai cu seama in anuarele, in rapoartele ~i dictionarele (Le- gur volum Lexikon deT Bemfsausbildtmg (Lexiconul formaTii $i
xika) pedagogice. educatiei profesionale) editat de profesorul Robert Wefelmeyer
~i Dr. H ermann Wefelmeyer aparut in editura Franz Steiner
Din primul grup trebuie amintite pentru tineret "Anuarele" lui
Kandel de la 1924 pina la 1940. Pentru intervalul de timp de la din Wiesbaden (informind complet ~i sigur asupra evolutiei celei
mai recente).
1933 pin a astazi (cu intreruperea din anii 1940-1945) ne stau
la dispozitie anuarele "Biroului international de educatie" din
Geneva ("Annuaire", respectiv "Yearbook"). Ele merita sa fie 3. Documentatia
amintite mai cu seama pentru faptul ca expunerile se bazeazii pe Materialul empiric ~i bibliografic are nevoie sa fie l.:Ompletal
rapoartele oficiale6• In afara de "ele doua anuare cu caracter in- cu d ocumente. ( ... ) Se inte1ege inca de la primul pas spre
ternational citate mai sus ~i de acel "Yearbook" londonez (care comparatia ~tiinpfica, eli pomind de la descriere, dezvoltarea
nu trebuie citat aut pentru descrierea, cit pentru interpretarea muncii de docu!:lentare trebuie priviUi in corelatie organieli cu
pe care 0 da ~i pe care 0 vom trata in paragrafele care urmeaza), dezvoltarea me ~odei comparative.
mai exista numeroase anuare ~i priviri de ansamblu asupra invata- Din materialul documentar necesar pentru intelegerea din punct
mintu\ui in duerite tari. In toate cazurile trebuie obse, vat ca de vedere pedagogic a unor stari de lucruri fac parte: legislatia,
datele .,s e invechesc foarte repede ~i din cauza aceasta trebuie rapoartele statistice oficiale, proiectele financiale ~i bugetare, de-
folosite ca surse editiile mai noi. cretele ~i dispozitiile autoritiitilor ~colare, in special ale ministere-
D e importanta speciala pentru inform area pedagogieli obiec- lor invatiimintului, indrumarile, programele .analitice, tabelele orare,
tiva sint marile "Dari de seama generale" ale UNESCO. In ele indrumarile asupra instructiei ~i examinarii, acordurile interregio-
sint concentrate, dupa un plan de ordine unitar alcatuit de ex- nale ~i internaponale etc. In masura in care acest material volu-
perti ~i autori competenti, toate datele existente asupra diferitelor minos ~i variat apare in publicatille periodice ~i neperiodice (foi
sisteme ~colare: bazele legale, structura educatiei cu diagrame oficiale, dari de seama statistice ~i anuare, reviste) poate fi COil-
sugestive, statistici, finantari ~i bibliografii. Deoarece diferitele sultat in bibliotecile mai mali. Dad insa este vorba de un
volume sint publicate din nou din cinci in cinci ani, actualitatea material izolat sau de culegeri speciale din surse oficiale, docu-
datelor este in buna masura aSigurata. mentele acestea pot fi studiate in centrele de documentare inter-
Bineinteles. pentru orienta rea reala, obiectiva, se mai poate nationale ~i naponale, sau in cazuri speciale ~i contra unor taxe,
apela ~i la articole din reviste. Trebuie verificat insa cu grija in pot fi obtinute de pe ele copii sau fotocopii.
ce miisura fiecare autor prezinta date obiective sau opinii Un sprijin de pret in orientarea asupra materialului documen-
subiective. tar va fi acel "International Guide to Educational Documenta-
Ca 0 a treia sursa de informatie ce se poate obtine prin in- tion" pregatit de UNESCO, care era proiectat sa apara incepind
termediul publicatiilor nu trebuie uitate dictionarele pedagogice din anul 1962 in mai multe volume, conceput ca sursa de infor-
sau Lexika. Adeseori se cauta in ele primele informatii generale mare fidela pentru bibliotecari, documentari~ti ~i pentru toti acei
asupra problemeloT ~j insotutiiloT pedagogice ~i numai dupa aceea care lucreaza in domeniul pedagogiei. ( ... )
se apeleaza la rapoartele faptice din Anuare ~i din colectii pentru Rezumind cele spuse, toate cele trei elemente aratate mai sus,
studierea detaliilor. Raza de actiune ~i calitatea lucrarilor in care stau la baza cunoa~terii stiirilor de lucruri ~i anume mate-
discutie este foarte diferita. Dintre noile publicatii germane care rialul empiric, bibliografic ~i documentatia, au 0 valoare indis-
contin date nu numai despre invatamintul ~i despre educatia ger- pensabila pentru descrierea ~tiintifica a fenomenelor educative
mana, ci ~i despre cele din striiinatate, ar fi de arnintit Lexikon care trebuie construita pe ele. Fire~te "comparati~tii" - pentru
a folosi acest termen colectiv ivit in ultimul timp pentru toti cei
6 v. § 8,5. care se ocup~ cu studii comparative - nu se vor ocupa cu pla-
cere prea multa vreme cu aceste lucrari premergatoare, ~i vor
100
101
avea nevoie pentru fonnaTea lOT, de un e~eTcitil1 tn~dungat sf '0 Traditio ~i modificoreo conditionota de timp

f oar te "0tont
, . William
, \1\1 Brickman spune mIT-un artleol despTe
. Ed . 7 S Pregatirea profesionala s-a faeut in tarile europene (indeosebi
The Theoretical FOllndations of Comparatwe . ucntlon : :. pe- in Germania, Anglia, Franta) inca de la inceputul evului mediu,
cialist.ul in pedagogia comparaUi aT putea crede cli ar fl sub incepind eu invatamintul la un maistru, invatamint organizat
demnitatea sa sa-si murdareasca miini)e cu nen~marate amanunte dupa reguli fixe de catre breslele me~te~u g are~ti ~i negustore~ti
legate cu descrierea unuia sau a mat multor slsteme ale educa- sau bran~e (in Gennania), ghilde (in Anglia) ~i eorporatii (in
tiei. Insa numai prin madul acesta de eercetare .va fi in masura Franta). Un maistru (de la "magister") reeunoscut de organizatia
sa apreeieze subtilitatile care se gas esc Ia baza slstemelor ~colar~ profesiunii sale, primea in familia sa tineri ca ucenici ~i ii instruia
~i eontroversele pedagogice. Din momentul in. care. a devemt atit in me~te~ugul respeetiv cit ~i in ce prive~ te comport'lrea in
maestru in proeesul de cereeLare, de eolectare ~l de mterpretare farnilie ~i in societate. Dupa 0 instruetie de mai multi ani, uee-
a faptelor fundamentale, respectivul este cali~cat . sa ataee c..t;~ nieul dadea examenul de calfa, prin care era declarat ajutor aJ
de-a doua treapta a pedagogiei comparate: analiza mterpretativa . maistrului ~i tovara~ de easa ~i de atelier (de unde numele de
"Gesselle"=intovara~it); aeum putea sa ealatoreasca ~i i~i putea
Interpretarea oferi servieiile mai~trilor straini. Dupa ee aeumula suficiente
In repetate rinduri s-a pus .aceentu~ pe fa~tul cli .fesomenele euno~tinte ~i experienta, i~i sporea priceperea de me~te~ugar pina
educative nu sint fenomene simple ~l neechivo~, Cl f~nomene la maiestrie ~i i~i intemeia 0 casnicie proprie, putea cere orga-
complexe ~i cu mai multe sensu~.• Ele au. decI nevO!~ d.~.•o nizatiei sale sa fie recunoscut ea maistru ~i sa primeasca la rindul
analiza detaliata a factorilor lor, adica de 0 mterpretare mgnJlta, sau ucenici. Ca ace~ti mai~tri nu dispuneau numai de pricepere
pentru a putea fi identificate prin s~ructura lor. Pasul ~cesta se in me~te~ug, ei ~i de 0 educatie generala, 0 dovede~te eultura lor
afla inca in afara comparatiei propriu-zise; . el est~ ~0t1.~~1 ab~olut speeifica ora~ului medieval ~i pOzitia mai~trilor din secolul al
necesar p'entru a se putea face 0 comparape radmca ~l clara. . XVI-lea.
P. Ros~ell6 ~i J. Lauwerys au atras in mad insistent atenpa Invatamintul de mai~tri a devenit in Gennania 0 traditie care
in expuneH ~i in publicqii asupra faptul,:i eli pentru intel~ge:~ a persistat pina in ziua de astazi. ehiar daca in ultimul timp
siluatiei descrise trebuie sa se adauge mterpretarea exp~lca~va valabilitatea sa generala este con testata. Mecanizarea ~i industria-
atunci cind e yorba sa se faca 0 lloua constatare. Fnedncb liz area produetiei au faeut insa ca inca de pe la mijloeul seco-
Schneider a a1catuit in cartea sa aparuta in 1947, Fortele propul- lului al XIX-lea sa fie neeesara 0 completare a invatamintului la
sive ale pedagogiei popoarelor (vezi. capit?lu~ 8, 2). ?" cat~log maistru, prin instruire teoreticii ~i de specialitate, (faeuta la in-
de factori care trebuie luati in conslderape m apreCIerea SISt&- eeput pentru diferitele profesiuni) in ~coli duminicale, mai apoi in
melor educative. Aceste forte nu trebuie folosite intotdea';lna in ~eoli de perfeetionare, eu doua pina la patru sau ~ase ore sap-
modul ~i in complexitatea datil de eli in analiza pe~ago~ca ele
pot fj luate in considerare ~i in alta asambla~e ~l f?nnulare. tam ina!. Din aceasta s-a dezvoltat ~coal a profesionala aetuala ca
~oala eu durata redusa, eu program de eulturalizare (religie,
Ele nici nu sint intotdeauna de un rang egal, CI capata 0 po~­
dere diferita ~i se sehimba in functie de problema care trebUle ~tiinte sociale, exercitii fiziee, gospodarie pentru fete) ~i de spe-
cializare (studiul procesului de produetie. mereeologie, transpor-
lamurita. I .
Sa incercam sa prezentam, sarcina interpretarii nu uata m ge- turi, eontabilitate, desen tehnie), de 6 pina Ia 12 ore sap~<iminaI.
neral, ci folosind un fenomen eoneret al istoriei mai recente a Ea este obligatorie pentru toti tinerii pina la virsta de 18 ani
invatamintului anume fenomenul ~colii profesionale. La dezvol- care nu frecventeaza 0 ~coala general a, chiar ~i atunci cind in
tarea aeestei {onne de invatamint in ultima suta de ani au c:;on- calitatea lor de fii sau de Wce ajuta pe pi'irinti in ac'.ivitatea
tribuit diferiti faetori care, in funetie de putere~ ~~ de eo~blI~a­ aeestora. Astfel s-a ajuns ca numarul elevilor, in funetie de miiri-
tia lor, au pennis aparitia de fonne eu totul ~ifente~ la difen~e mea eontigentului de virsti'i - sa se ridiee la circa doua rnilioane.
natiuni Daea multe fonne nu sint cunoseute ~l nu smt luate In Pe linga aeeasta, exista ~i 0 initiere premergatoare de unul sau
eonsid~rare. este imposibila 0 eomp~ratie a ~nv~tamint,;!ui ~rofe: doi ani, practica ~i teoretiea, pentru profesiuni comereiale, m~­
sional. Noi tratam, in patru perechl de nopum factorn ceI mru. te~ugare~ti, tehniee, artistiee ~i gospodare~ti in ~colile eu program
importanti care trebuie luati in eonsiderare fara ca prin aeeasta compIet (anual). care sint denumite ~coli profesionale. Proportia
sa vrem sa stabiliro 0 lista eompleta ~i imuabila. lor este astazi illsa abia de 10 % fata de aeela de la ~colile cu
7 In: comparative Education. A Symposium, citat tn § 8, 3, p. 118. program redus (ca timp).

102
103
Conditiile de instructie profesionala din Austria ~i Elvetia In felul acesta se produc, datoritli cerintelor econornice, marl deo·
sint asemanatoare celor din Germania*. In Anglia ~i Franta, dim- sebiri in calitatea pregatirii ~i in raportul dintre instructia gene·
potriva, traditia invatarii pe linga mai~tri nu s-a putut mentine. rala ~i cea profesionala.
Acolo instruirea profesionala sau cel putin 0 pregatire initiala Tehnica are ~i ea tendinta de a patrunde din ce in ce mai multin
pentru aceasta se face intr-o sectie speciala in invatamintul post- viata ~colara. Radioul, fotografia ~i cinematograful ~i recent ~i tele-
obligatoriu (College Technique in Franta, Junior Technical viziunea i~i dau aportul lOr la instructie m toate ~CUllle. AjJd-
School in Anglia) sau ca ~colari zare speciala completa, in a~a rate dintre cele mai bune ~i u~or maniabile, materialele didacticc
numitele "Centres d'aprentissage" (Franta) sau "Technical Colle- cele mai p erfectionate ajung sa fie intens folosite, in special In
ges" (Anglia). In ambele tari exista ~i 0 perfectionare oarecum invatalllmtul ~tilll\ elOr naLuni. eu aceste S!L:>.lUIll ne-aiLl ,Ju Cea
voluntarli, prin curs uri ~i programe serale, care difera de la un declara de acord in masura in care ele nu paralizeaza for~elc
loe la ai tul. creatoare, initiativa ~i activitatea tinamlui. Decisiv pentru calitatea
Din aceste cUeva date rezulta ca este foarte greu sa se com- formarii ramine intotdeauna omul: elevul cu aptitudinea sa recep-
pare formele de invatamint profesional din Germania cu cele din tiva vie ~i colaborarea spontana, profesorul cu capacitatea sa de
aite tari, ~i mai cu seama numarul elevilor care Ie urmeaza, daca iri ~elegere ~i de transmitere. Faptul ca ar rezulta un avantaj din
nu se tine seam a de structura cu totul diferita a organizarii ( ... ). inlocuirea profesorului p;.intr-o oricit de genial construita ma~ina
de invatat (Teaching Machine), cum se incearca in S.U.A., rawine
2. Economie ~i tehnica foarLe discutabil char in cazul unei sensibile lipse de cadre di-
Invatamintul profesional actual mai este influentat apoi de dactice.
!:Dalta dezvoltare a economiei ~i tehnicii, adica de cerintele spo- Econom::l ~i tehnica influenteaza din ce in ce mai mult edu-
rite de bunuri de consum pentlu satisfacerea necesarului uman catia nu numai in tarile cu civilizatie foarte evoluata, c i stau
§i de perfectionarea mijloacelor auxiliare pentru producerea aces tor in obiectivul central ~i la popoarele tinere care, fara 0 lunga
bunuri. AIhbii factori sint atit de strins legati intre ei incH apar p erioada de trecere ~i fara stadii intermediare, vor sa tad saltul
in viata nclastra ca una ~i aceea~i forta propulsiva. Revine prin dintr-un mod de viata primitiv sau patri:1rhal, in secolul indus-
urmare ~colii sarcina de a face tinei"e:ui sa cunoasca tacwrii trial. De aci rezulta diferente in calitatea procedeelor de educatie,
respectivi ~i sa se pregateascii pentru utilizarea lor ration ala. diferente greu de stabilit, dar care trebuie luate in conside,a re
Economia ~i tehnica au in sine tendinta de a-~i extinde influen- pentru ca metoda comparativa sa fie intr-adevar folositoare In
ta asupra educatiei, indeosebi asupra formarii profesionale. Ele domeniul pedagogics.
fac acest lucru prin stimUlarea prouuctiei de masa ~i specia iizate. l L. Kandel a atras atentia, in prefata la lucrarea sa Campa
TaHve Education, asupra faptului ca metoda comparativa ar tr -
Camerele econornice (Camera agricola, me~te~ugareasca, comer- bui sa se oeupe cu conditiile l?olitice ~i economice care del ' 1'-
ciala ~i industriala) ca organe dc autoadministmre ale grupelor
profesionale respective, intervin pentru prelungirea timpului de mina dezvoltarea educatiei ( ... ),
frecventare a ~colii generale (cu toate ca din acest lucru poate 3. Tend inte politice ~i curente culturo.!e
rezulta un conflict in succesiunea generatiilor), pentru accentua-
rea instruirii invatamintului tehnico-economic in ~coala profesio- Asupra structurii ~i calitiitii pregatirii profesionale acponcaza
naill, pe care sa 0 poata controla la examenul final tinut sub in plus ~i in mod determinant tendintele poli~ice ~i curentelc cul-
supravegherea lor, prin infiintarea un or ~coli profesionale proprii turale. Principiul democratic al egalitatii tuturor in fata legii
in insu~i cadrul intreprinderilor (a~a-numitele ~co1i de intreprin- adnce cu sine nazuinta spre formele mai inalte ale educa\iei ch ia r
dere), prin completarea de catre intreprindere a instructiei pro- ~i la cei care au profesiuni practice. La aceasta se adauga dorin\a
fesionale din ~coli ~i in fine, prin perfectionarea in ~coli individului de a-~i ridica gradul de perfectionare, deoarece alit
special de rang inferior sau superior a celor care practica profesiu- modul nou de organizare a vietii proprii cit ~i convietuirea CII
nca pentru a-i ridica la rangul de speciali~ti, tehnicieni ~i ingi· altii solicita forte spirituale marite.
neri. Fata de aceste situatii, pedagogii trebuie sa-~i dea osteneala In felul acesta a luat na~tere in Republica Federala a Germa-
de a da locul cuvenit cerintelor formarii omului ~i personalitatii. niei "a doua cale" de invatamint superior, urmat deocamdata de
• tn to ate locurile in care autorul vlzeazA realitAti actuale ale 8 v. Th. Litt: T echnische D enken und Menschliche BildunO ,
tnvAtAmintulul este evident c A se referA la R.F. a Germanie!
(nota trad.). QueUe & Meyer, Heidelberg, 1957, p. 96.

104 105
foarte putini. dar care se Va Jargi mereu mai multo Ea du~ de acestei functii" (Schlieper)9. (...) Nu in toote tiiriJe influenta
la ~coala generala, prin ac tivitate practiCii. prin ~(;(Ia la profe- actnalii !l ~tahlllli e~te la fpl de mare ~all <:imil~rii l~tii de ce in
sionala ~i prin p erfection are generala de completare,
1a examenul d e maturitate in ~coli speciale care deschide procesul de eomparare acest factor nu poate fi neglijat. . v
accesul in institutele sl.'oerioare de invatarnint tehnic. lncl,.,,) hi De dnd reglementarea instruirii profesion~Je a !ost . reallz~,ta
iII ~colile de ingineri. eel ce a terminat cu succes cursurile de
pentru cornert, pen':.ru industri: ~i ne~tnl ap;n(',~lt\lra . :1fca 7~ '2
hei ani ale aces tor ~coli speciale unde se cap iita 0 pregiitlre pen- din tineri sint atra~i in aceasta ~colanzar~ sut:hmentara. pr~ctlC.a
~j teoreticii. Birourile de indrumare profesIOnala de pe Imga ofI-
tru profesiuni care cer un nivel ridicat de spec:alizare ~i eel
care i~i dovede$te capacitatea de a studia, poate continua studiul cWe de mund indruma pe parinp ~i pe tineri privitor la o;ien-
la 0 ~coala speciala superioara tehnica, cornert sau eC0ilomie §:i tarea spre 0 profesiune Si dau indic.atii p~v~to~re la persp~ctiveJe
sa dea exarnen de absolvire a unei ~coli superioare. pe care fiecare profesiune Ie ofera ..Invat.ammtuJ. p ,ofesl~na~ .?
devenit astfel 0 preocupare a celor mal Jar,:!;1 st"~atun ale socletat~ .
Daca aptitudinea generala pentru stiinta se confirrna si nrin- Grupari si asociatii economiee au 0 influenta asupr~ lor. Dm
tr~~10 exarnen .. d~ ~o.mple~a:~ i~ limbi straine, matematica ~i invatamintul profesionaJ influentat de ~tat se desp~nd ~ .intr-o
~timtele natum, mdlvldulm II sta deschis drumul pentru studiu competitie apriga un invatiimint profesIOnal economIc mal p.u-
la fJricilre ~i~ fac;.Jlt.iiti~e. unei universit'iti sau $coli politehnice. temic influentat de factorul social, la a carui structurare ~lIlt
In aIte t::n, de pllda 10 Franta, in S.U.A. ~i tntr-un anumit interesate ~i sindicatele ca organisme profesionale ale maselor
sens in Anglia. aceasta a~a-numita "a daua cale" este inclusa in muncitoare ( ... ). I f
sistemul invatamintului general, in sensul ca pe treapta care duce CompletariJe acestea, care in alte tari au probabil a te o~e,
rna! d~parte cursurile tehnice se despart de cele de cultura gene- fae parte dintr-o analiza critica a inv~tamintului de pregatIre
rala,. ~I un .examen .de maturitate in domeniul invatamintului profesionala, mai inainte de a ne apropla de 0 eomparare pro-
tehruc acorda acelea~l conditii sau conditii similare pentru admi- priu-zisa.
terea la uq"studiu su perior.
Cu aceste posibilitati. pregatirea profesionala i~i modifica ca- Juxtapunerea
racterul de pin a acum. Ea i~i pierde limitarea Ja 0 anumita acti- Dupa descrierea ~i interpretarea fenomenelor educative ce ur-
vi~at~ pla.ctica. ~i poate sa atinga in mai multe trepte ace~i meazii a fi studiate trebuie sa se tread Ia alaturarea sau jux-
inalt:me ~I extmdere c:: ~i invatamintul de cultura genera)a. Se tapunerea lor ca 0 trecere spre compararea propriu-zisa, ea
pr~gate~te astfel. 0 noua structurare a ~colii, in care ~Co:I la pro- putind fi privita ca pima treapta a aeesteia.
fes~ona.la nu mal apa!,e ca 0 c~l?ana separa~a linga $coala gene- Terrnenul "juxtapunere", care denume~ te procedeul citat mai
rala, CI ambele felun de pregatire cresc alatUri in straturi ori-
zon tale. ( ... ) sus termen asemanator in lim bile franceza, engleza si gerrnana,
A~reciere~ unei educatii profesionale printr-un procedeu com- pr~vine de la P. Rosse1l6. El I-a folosit met odic in l~criirile sal.~
parati:, va fJ natural foarte d iferit, in functi e de stad ' u' pe care cerind Si studentilor sai sa-J foloseasca in momentuI mtroduce~
I-a atJ~s .• 0 recuno.a$tere generala a treptelor de invatamint ar lor in pedagogia comparata. In practic studentilor metoda arata
u~~ra 10sa extraordinar 0 comparare in domeniul educatei pro- astfel: pe 0 fila impartitii in doua rubrici, respectiv pe mai multe
feslOnale. foi, se inscriu intr-o ordine succesiva, caracteristicile a doua obieete
care se com para, astfel incH identitll.tile, similitudinile ~i diferen-
4. StatuI ~i societatea tele ies in eVidenta la prima vedere.
In fine mai trebuie arnintiti cei doi factori care exercitii astlizi In mod asemanator pot fi folosite pentru cercetiiri datele din
? influ~ntii din. ce in ce mai mare asupra extinderii ~i calitatii "World Survey of Education" al UNESCO sau din alte. cule·
geri stiintifice de ineredere. Intrucit este yorba de raportun can-
mstruUll profesIOnale: statuI ~i societatea .
titative, acel "tertium comparationis" necesar intotdeauna pentru
Stat~l. ca ordonator a~ bunastarii societatii dupa principii de
~e?t ~l mze~trat cu forta executiva generala, a influentat relativ • F r i e d ric h S c h II e per, Berufserziehung und Sta~t. tn:
ti~IU dornemul educ~tiei 'p~ofe:ionale, deoarece initierea in pro- "Berufsierziehung 1m Handwerk", Seria I Foige der untersel~hun­
fesIUne e~te ,,0 funetle ongmala, naturalii a profesiunii" iar sta- gen dEOS "Instituts ftir Berufserziehung 1m Handwerk" a ymversl-
tui nu are decit sarcina de a face "posibila ~i sigura efi~acitatea ta,ii dIn Koln, editata de prof. dr. Friedrich Schlieper, KoIn, 1954,
p. 43 ~i urm.
106
107
cercetiiri comparative este dat prin adaugare sau prin sdidere. . f arte din a treia patrime, iar 1.1 _ tari ?U
sau prin unitatea de masura sau de valoarea in bani ~i prin re- Ucraina, a Ungana)
43 0 ac'p I Afganistan Arabia Saudlta, IndIa,
ferinta la cap de locuitor sau la 0 alta marime data. 16,9 IPinJ Ia 1 ,.3
Israe , ugos aVla )10 d~n~trpe a~r= patrime. ( : . , . )
Procedeul
statari acesta poate duce in problemele cantitative Ia can-
prepoase. 2 Curente in pedagogia mondiala I
. t . entru a doua eva uare
BirouI din Geneva a l?rocu~a ~l sie1l6 dii 0 imagine a tendm-
~n
1. Participarea notiunilor 10 schimbari"e pedag-ogice
material de r~poa:te detahat~. '~xtaO unerea ~i subordonar~a c:)I~-
"Biroul internaponal de educape" din Geneva anticipeaza publi- telor pedagoglce m Iu~e, fnci J ___ deosebirile lor in spatm ~l l,n
carea in "Anuar" a rapoartelor guvernelor asupra progreselor in parativii a datelo~ n~tion~ e _ ulea UNESCO sub titlul La Te~rUl
invatamint din fiecare an prin publicarea unw compendiu ela- timp, Intr-o publicatie edl,t ata e1l6 i-a expus metoda ~I a
borat de p. RosseIl6 asupra contribupei natiunilor la schimbiirile de las Corrientes~ Educatwbals, ~oss r;Ie ale pedagogiei com-
luat at;tudine fata de pro erne e gene
pedagogice. Compendiul apare ~i Ca extras sub titIuI Le Mouve-
ment educatif (Etude compare. Extrait de I'Annu'lire Interna- parate,!i . entru Buletinul Biroului din
tional de l'Education)lo. Datele Se refera la circa 60 de probleme La lucriirile pentr~ ~nu~r p at impresia di mi~carea pe-
Y
diferite. La fiecare din ele este aratat Care anume tari ~i-au ex- Geneva Rosse1l6 arata cab~l-a, °trm - se denumeasca procesele
primat opinia aSupra lor ~i care este - pe scurt _ continutul '" d upa~ cu m SF• •
dagoglC<1, 0 i~nUle~ e sa
_ ~mint se compune d'mtr-o mu,lti:
laspunsului lor. Daeli diferitele raspunsuri nu au a pondere egala variate care se petree m ~ mvata t I 'pedagogic soar putea dehm
bI me ~i ca curen u
ca informape ~i deci nu sint comparabile decit limitat, ele Iasii
'd d ' d
tudme e pro e _ d • timpliiri cu caracter pe agoglC,
totu~i sa se vad a in ce masura anumite miisuri ajung sa iie ca 0 Iegiitura omogena e ~n MU ~i timp soar intiiri, Soar
aplicate. caror importantii ar cre~te m spa\", ,
Astfel. de exemplu, in anul 1958/59, la intrebarea privitoare la diminua sau ar dispare~. dill a lor pe parcursul mai multor
dezvoltare~ cifrica in invatamintuI primal' au raspuns 37 de tari. Fixind fenOJ:nenel,e ~I. rna beI~ar:ezuItii tabloul unor mi~ciiri ?ar~
Dintre ele, doua anunta a scadere de 2,2 % (l-ustria) ~i 6 % ani, orizontal ~ ~l .verticalh~!~~te ;au regreseaza ~i care reprezmta
(Luxemburg), legate pe cit se pare de modificari ale promopilor cresc, care ramm nesc I d IUirii educapei it, lume,
in funcpe de anuI na~terii. AdaosuI mediu in toate celelalte in totalitatea lor car;ctyu ~vde a privi lucrurile a "compa-
tari (35 Ia numar) este de 6,56 %. In unele tan, precum Bolivia, Rosse1l6 ~~Te~te e ub aces a~ alit pe descriere cit ~i pe i~,ter~
Guatemala, Iran, Irak, China naponalista, Tunisia, Republica rape dina:n~c:: . ~a!e azeaz .yj sii conduci pe omul de, ~tllnta
Araba Unita, Vietnam, cre§te peste media ariitata pina Ia 10- pretare. Fara mdOlala ~s~e por t ers ectiva limitatii national a
20 %. Lucrul acesta nu poate fi corelat numai cu contingentele ~i pe pedago,?ul practrclan l~; Ia~ii a fenomenului rn?ndia~
pe ani de na~tere, ci duce la concIuzia eli s-au luat unele masuri vietii pedagogIce spre rersp~Lc :: pentru aprecierea inovatiIlor ~l
de guvernele respective. ~i sa Ie dai cu totuI, a te Rcn,elil. vrea sa vadii in aceasta ~i a
modificiirilor pedagoglce, dosseM 0,
Din tabloul comparativ pentru 1960 trebuie sa evidenpem baza pentru planificarea e uca\"'el.
adaosul cheltwelilor pentru invatamint fata de anul premergator.
Nu mai pupn de 60 de guverne au dat in aceasta privinta cifre Compararea
exacte. Daca reproducem datele intr-o curba Gauss, valoarea
medie a adaosurilor se ridica la 10,4 %, Din prima patrime fac
parte 14 tiiri (printre ele Olanda, Austria, Pakistan, Republica
.,
Procedeul cantitativ IU , oate fi utilizat cind este yorba
mi-~ fve In cazul acesta compararea
sa se clarifice probleme e ~a u;a ,1 I' ' inalt pe care il denu-
Araba Unita), cu a marire a cheltuielilor de pina Ia 6,4 %; f~ ~ I al dOllea five, m a l , • n
19 tari cu a cre~tere de 6,4 % pina la 10,44% (printre ele Re-
trebuie acuta a un " adicii compararea m se _
mim pentru a-I distinge, ,,?ompar~r~, comparatio" este tradus
publica Federala a Germaniei, Belgia, Italia, ]aponia, Polonia, ' , , C • tul Iatinesc ongmar " I~
suI propnU-ZIS. .uvm an I I ' K E. Georgesc ca "punerea a a-
Marea Britanie, Suedia, Elvepa, Uniunea Sovietica) fac parte
din a doua patrime; 13 tari cu 10,4 % pina la 16,9% (printre ele
in
turidicponarul
egala sauIatm-ge:m a
corecta, raportuII 'd' t'c corect"; verbul "compa-
I en I ,

Australia, Bulgaria, Irak, China naponalista, Romania, Spania, . n" In' Publicac ione de Pro}€cto
11 Nr, 1 a seriei .. MoI:wgrap~~joramiento de la Educacl0n P~;
lU Eaiiia engleza "Educational Trends" A comparative StUdy. EX- Principal
maria en para la I?xte~~~~;;:a ,Y Centro Regional de la UNESCO,
la AmertCa
tras din "International Yearbook of Education". Habana, Cuba, 1960. p, 81.
108
109
" "de a reciere caTe ar fi de examinat
trei valori .pc~tru 0 ITasuraa dOu;, intit;latii Auttrag un~ Ver-
rare" de la care s-a format substantivul inseamna, dupa aceeasi in cazul mdJVldual. In _ d e 'In edueatta $colara! exa-
sursa cintarirea prin asemuire, chibzuire, masurare". Procedeul antwortung (5 areln! "le ciy..
raspun. er a lara in Republica F ed eral~a
de aici' nu se b azeaza a~adar pe masurarea propriu-zisa, ci pe "f I de admlUlstrat le ~co 1 . -'
mineaza orme e . , EI e\ia ajun"ind la conc UZla ca m
cintarire. adici'i pe evaluare. a Cerrnaniei, in Fra~ta ~l l~ v ct~le d: vedere adoptate pen'
1. Pentru gasirea trasaturilor caracteristice este nevoie a~adar, locul dreI?rurilor la l~strlctle'd~~~istrative ar trebui sa fie obli-
in afara de descriere ~i de interpretare, de extragerea sau de tru exammarea :~~fhcte. O.T lao <i responsabilitatea. 15
a~ezarea ipotetidi a unei valori superioare (supraordonate) sub . 't t prestani servlCIU m , d 1
care sa se poata suhsuma diferitele caracteristici. Ea poate fi gatlvi a ea . t" "n acela~i tim? mo U
'1 xempJu, caTe reprezm a I • F B
gasiti'i fie dupa metoda fenomenologica, adica prin scoaterea intre Ca al trel ea e. b " t t" 0 lucrare a 1m C. Z. . e-
paranteze a tuturor celor intimplatoare, experimentale ~i indivi- de a lucra cu ip,te1e't tre me. CI ~r~nkreich und def Tilrkei, ca-
duale, pentru ca astfel sa se extraga ceea ce este general valabil reday asupra Sc weIr ,or7l1c.n m 0 incercare de comparatie siste-
chiar numai pe cale ipotetica, adica printr-o presupunere a carei racterizat de autom mSU~l ca "
valabilitate sa fie ulterior demonstrata prin cazuri individuale. In maticli" .16
orice caz este yorba de 0 trecere de la empiric la gindirea pura.
In procesul acesta comparatia capata calitate d.p.d.v. ~tiintific­
social.
Este u~or de priceput ca acest procedeu presupune mari greu-
tap, mai cu seama cind este folosit la oomplexe mai mari ale
realitapi educationale. Cu greu poate fi practicat de 0 singura
persoana, intrucit pretinde colaborarea mai multora, flind a~adar
o adevarata problema de cercetare pentru seminarii ~i pentru
societati ~tiintifice . Din acest motiv, pina azi exista putine lucrari
tn care sa S6 fi facut 0 astfel de comparape. Ceea ce a aparut
pina acum in materie de contribupi ~tiinpfice la pedagogia com-
parata 5e 'refera. de regula, la is tori a ~i critica :lCestei discipline,
la prezent~rea de materiale pentru 0 comparape sau pentru 0
cercetare de detaliu a unui obiect izolat. 12
2. Totu~i, pot fi citate diferite lucrari sau incercari premerga-
toare in care s-a purces pe calea comparatiei. Tinind seama de
succesiunea lor in timp, ar veni in ruscutie in primul rind cartea i
lui J. F . Cramer ~i C. St. Browne Contemporany Education a I
Comparative Study Systems.1 3 Ea se ocupa cu invatamintul din
S.U.A., Anglia, Franta, Austria, Canada ~i din Uniunea Sovietica
~i trateaza intr-o anexa ~i transformarea invatamintului in Cerma- \
Dia, Japonia ~i in alte citeva tari. Culegerea materialului se bizuie
pe rapoartele tarilor respective ~i pe experiente achizitionate prin

I
calatorii. ( ... )
Autorul prezentei earti trebuie apoi, eu toata modestia, sa
citeze doua luclari ale sale. In una mai veche asupra Die Am-
bildung der Volksschullehrer im Auslande (Formarea cadrelor
didactice pentru ~colile generale in striiiniUate) pune in evidentli,
dupa descrierea mai lunga a diferitelor tipuri adu5e in discupe, ... 65-81 !OSi p. 129-143.
" tn .. Bildung u. Erzl.ehUn g .. 19~~. p. 226-243.
I! De exem plu cercetarile excelente ale lui Leonhard Froese: '5 In: .. Bildung U. ErzlehUngTh~9 prbbLem Approach in compar,.a"
fiber ldeengeschichtliche Triebkrafte der russlschen und sowjettschen ,& V. B ria n HoI m e s, ative Education Review, I. Jg. 19~7,
Piidagogik. QueUe & Meyer, Heidelberg, 191ffi, Harcourt, Brace and ttve Education, In "com par
Compo New York. 1956. p. 637. caiet I, p. 13 $i urm.
'3 In Bildung u. Erziehung (CulturA ~1 educatle) 1956, p. 129-143.

110
Leonardo Fuenfealba Hernandez, (Chile)
toate ca constituie una din principalele surse ale deestor
studii, nu este de fapt pedagogie comparata?2
Dezacordul incepe dnd se ia in consider are natura sau
caracterul comparatiei. Dezvoltind conceptia lui JulIien, pro-
fesorul Rosse116 distinge doua etape fundamentaJe, de~i com-
plementare, in orice analiza comp arativa: 0 etapa descrip-
tiva, care stabile~te analogiile ~i diferentele intre fapte ~i 0
SINTEZA COMPARATlVAl alta etapa, explica tiva, care studiaza cauzele lor Si condi-
tiile lor determinante. Hans crede, dimpotriva, ca "fara in-
terpretare nu este posibiJa 0 comparatie" si ca pedagogia
comparata trebuie sa se limiteze la studii caJitative, bazate
Ce valoare obiectiva poate . pe cercetarea istorica, mai degraba dedt pe analizele canti·
a . conceptiilor expuse asupra :~~~at~:.amlnarea comparati~a

l
tative, bazate pe statistici sau p e teste psihologice3• Privind
once comparatie est . r v 1 comparat ~, daca In

printr-un punct de vedere putin diferit, Kandel afirma cll
Exista insa 0 probleem~m~~f~~~ ? lnte:pret~re personala? studiiJe descriptive constituie materialul pentru aceasta
de exemplu asu r b' al <:a 1~ once reflexie, ca stiinta fara ca prin ele insele sa constituie studii compara-
partea celui car: oa f~~~ ~~~l~or de..!Stone. care n ecesita din

I
tive. Cu un spirit conciJiant, Lauwerys spune ca pedagogia
8precierea critica a Chestiuni1o~Ot~~~t!~ic~e /~~~~i~e ~il de distorti.c, comparati!i nu se poate limitd la simpJa descriere a faptelor,
comparata nu pres up a e uca la ci ca trebuie sa se ocupe si de dnaliza si interpretarea sis-
tl!ala a filozofului in u~~o~l~~e~a~~r~c~t~ettit~d~nea intelec- temelor in asa fel incH sa se inteleaga pentru ce lucrurile
r~enta a comparatistului? Dar poate ca ' ~: og.ata expe- sint a~a cum sint.
Slnt necesare pentru cei care urm v d aces e eX.lgent.e nu

cauta dItceva d At ann un scop didactIc nu Consider at a ca 0 metoda de interpretare, pedagogia com-
disciplin~ c, eCl;a determine liniile esentiale ale unci parata prezinta, dupa Hans si Lauwerys, un aspect static
.,,1 nu urllioresc sa aduca 'de' ~i un aspect dinamic, deoarece ea po ate studia atit structu-
vedere pentru a aborda' d I I. sau puncte noi de
A ~1 a a 0 soluhe acestor probleme. rile educative cit si fortel e care produc schimbarile. Rosse1l6
De la Inceput se poate constata a . . ... A pune inca si mai mult accentul pe aceasta diferenta, ra-
de p arere ('a una din caracter'st"l c t?h speClah~hl Slnt portind-o la "sensu]" cornparat:ei, ceea ce permite sa impar-
comparate este folosirea siste~;t~~: easentItalde ~le pedago9 iei tim aceasta disciplina in educatia comparata statica, care
C u a 1te cuvmtE'. A me 0 el comparatIve
llJtrebuintind' . studiaza situ atiile, ~i cea din amica, care studiaza miscarea
aceasta discipli~a poate fi de~i~;:sl~. profesorului Rosse1l6, educativa. rn raport cu aceasta el a elaborat teoria sa a
a~ :,tehnicii comparatiei". Caracterual n:~o~~~oc~~ a~e p~~dere "curentelor educative ", care permit explicarea tendintelor do-
minante in educaUa contemporana. In aceasta perspectiva
glel comparate este atlt de important A At K ag~­
dera ca 0 continuare a istoriei eda' 1~~1 A andel 0 COnsl- dinamica, Schneider si comparati~tii anglo-saxoni, ca Hans
Printre precursori, Julli en i.1 1goglel .1I~ e~oc:a actuala. si Kandel, au utilizat 0 analiza a factorilor pentru a preciza
valoarea analizei com ar . ~ rno d ~ublIlliaza In special influenta forte lor sociale, economice, politice si culturale, ~i
materii de studiu C p atIve ca 0 cahtate inerenta a noii in special. caracteruJ national, asupra cursu lUi dezvoltarii
vinta nu poate f1 m°r;-ceptial ldui Schneider, in aceasta pri- educatiei in diferite tari. Comparatistii. aproape fara excep-
, al cone u enta De altmi t . tie, urmeaza norma propusa de Sandler, care consist a in a
aminteste Hans prima conf" n en, cum re-
avut loc la Loddra in 1951 ~Inta a <:~mparatistilor, care a da in ceea ce priveste ~coala 0 mai mare importanta facto-
gogia comparata ar trebui' sau i~t:t~bl.lI~ oare clar ca peda- rilor externi, decit celor interni, deoarece primii ii deterrninl1
rativa ~i ca descrierea 1 t Ie Uln eze .metoda compa- ~i ii interpreteaza pe ceilal ti.
e emen e or educatIve straine, cu
1 Le concept d'educatlon com' aree 2 Han s, N.: English Pioneers of Comparative Educatio~, Brl,-
nale de PedagO"ie" vol VIII P ,VIII, in: "Revue internatio .. tish Journal of Educational S t udies, 1952, p. 56.
'" , . , nr. 3-4, 1963, p. 377-380. • Han s , N.: Comparative Education: definition and methods.
112 Revus internationale de Pedagogie, 1948/49, p. 443-448.

8- Caiete de pedagogie moderna nT. 2. 113


In ce priveste obiectul sau cimpul de stu diu al pedagogiei Ie care conduc sistemele nationale de educatie. Schneider si
comparate, numerosi specialisti cred ca el este practic neli- Rosse1l6 atrag atentia In mod special asupra importantei
mit at, d ici cea mai mare parte a problemelor care se pot practice a acestor studii, care permit, pe de 0 parte, sa se
pune sint susceptibile sa fi e supus e unui ~x amen comparativ. rationalizeze influenta educatiei straine, iar pe d e alta parte,
Rosse!l6 semn aleaza in mod specific ca obiecte ale educatiei sa se realizeze 0 planificare a educatiei nationale.
comparate sistemele educative. structura invi'itamintului, teo- Mai este inca 0 chestiune de analizat: pedagogia compa-
riilc p edagogice, planurile ~i programele de studii si meto- rata po ate fi ea con5iderata ca 0 ~tiinta? Aceasta este 0
dple. Domeniul pedagogiei comparate aproape coincide cu problema care se pune de 0 maniera explicita sau implicita
acela al educati ei si, in unele aspecte, poate sa-I depasea- de cei mai multi speciali~ti in materie. Jullien crede ca pe-
seasca, deoarece pedagog:a comp arata nu se poate Iimita nu- dagogia comparata trebuie sa se orgar;izeze ca 0 stiinta pozi·
mai la stud:ul realita tii scolare propriu-zise, ci ea trebuie sa tiva a carei misiune nu poate fi declt de-a compara fapt ele
ia in consid eratie ~i diverse Ie forte Si fa ctori care stau la si d'e a determina principiile ~i cauzele lor. Dupa Schneider,
baza sistemelor nationale de educatie, ceea ce ii da, dupa noua disciplina trebuie sa-si gaseasca locul ei natural prin·
Kandel, un caracter interdisciplinar. Cu alte cuvinte, cum tre !;itiintele educatiei. Rosse1l6 este de aceea~i par ere ~i de-
spune Michael Sadler, analizeie comparative trebuie sa cu- finind-o din punct de vedere al metodei, el 0 ar- rople de
prinda totalitatea unei "situatii nationale". pedagogia experimentala. Considerin?-o discip li,na, aca~ e ~~ ca
Schneider, de aitminteri, are 0 concep,tie foarte lerga Hans situeaza pedagogia comparata Int~e ~~anl S tlca ~I st:In:
asupra pedagogiei comparate; el include aici ~i filozofia edu- ta, ceea ce Ii permite sa foloseasca pnnClpJUI cauzalitatn s~
catiei; insa Lauwerys Si Hans it opun obiectiuni. Nu existli in acelasi timp sli tinli cont de actiunile libere ale omulUi
de asemenea un acord unanim asupra originii materialului !;ii de finalitate.
care serveste de baza comparatiei; trebuie el oare obtinut Contrar punctului de vedere naturalist !;ii pozitivist, Lau-
dintr-o singura tara sau din mai multe? Chiar daca unii cer- weryl' nede ca Tn nid un UJ7 r-E'('ago~j8 cornp~,rCl~a nil poate
cetatori. 'ca Schneider, cred ca educatia comparata trebuie fi considerata ca 0 stiinta dp. baza, Cl ca 0 stnnta care este
sa fie lin1itata la planu] international, Rossell6 sustine ca mai aproape de arte, care sint bazate pe cunostinte abstract,e
ea se poate r ealiza si pe plan local ~i national. Acee asi !;ii genera Ie. Pe scurt, problema pusa ?ici pare sa se mam-
problema se pune in raport cu timpul: educatia comparata feste intr-o tripla intrebare: pedagogia comparata e ste ea
trebuie oare sa cuprinda numai 5tudiul sistemelor contem- oare 0 stiinta naturala sau pozitiva in care prim e aza rela-
porane, cum sustin JulEen Si Kandel, sau sa se extinda la tiile dintre cauza Si efect, sau, dimp?triva, e~,te 0 s~iin ta
toate epocil e istorice , ceea ce pare a Ii opinia dominanta culturala sau a spiritului, in care domina r elatnle de Inte r-
printre specialistii acestei discipline? de pendenta? Sau, in fine, a treia po ~ ibilitClte: p ~ da~o qi~ com-
In sfirsit, pedagogia comparata poate fi caracterizata dupli parata apartine ea oare in mod egal dome~IUIU1, stnntelor
scopul eL Cea mai mare parte a comparat i ~tilor sint de acord naturii !;ii culturii? In acest caz, ea soar apropia mal mult de
sa-i atribuie un scop teoretic ~i practic in acela~i timp, de- filozofie care constituie baza acestora doua.
oarece aceasta disciplina prilejuieste nu num ai 0 cunoastere
a realitlltii educative, ci ea contribuie, intr-o oarecare ma-
sura, ~i la orientarea politicii statu lui in domeniul educa-
tieL Cele doua 5copuri apar clar la Jullien, cind afirma cli
cercetarile in pedagogia comparata permit perfectionarea
stiintei educatiei si incorporarea in sistemul de invatamint
81 fiecarei natiuni a progreselor pedagogi ei straine. Precur-
sorH englezi, Arnold Si Sadler, insista in mod special asupra
scopului utili tar pentru reform a sistemului traditional de in-
vatamint. Valoarea teoretica a cercetarilor comparate este
subliniata de Kandel Si Hans, care sustin ca scopul lor esen-
Ual consista in a cerceta fortele ~i cauzele ce determina
deosebirile in sistemele educative pentru a stabili principii-

".
I. L Kandel (S.UA) catiei2. El a negat 0 astfel de posibilitate ~i a sustinut ca
"Idealul de educatie al unei perioade ~i al unui popor in
bogatia ~i realitatea cuprinsului sau, este conditionat ~i for-
mat pe baza istoriei sale". In 1902. Emile Durkheim, intr-u~
cuvint inaugural la Sorbona despre Pedagogie et SocioZogie 3,
a sustinut ca nu poate exista 0 aspiratie universala in edu-
catie, fiindca educatia este totdeauna adaptata tipului de
cultura al comunitatii respective. A fost mentionat anterior
PROBLEME $1 PUNCTE DE VEDERE (PERSPECTIVE)' accentui pus de Sir Michael Sadler pe ideea ca un sistem
de educatie t~i are radacina in cultura respectivei natiuni.
o analiza a descrlerilor sistemelor de educatie in tarile
din Europa de Vest", din Noua Zeelanda, .Au.stralia _~i Ja-
Cele patru sisteme de educatie despre care s-a vorbit ponia, izbute~te sa ilustreze celui ce Ie studlaz,:, ~semanar~a
in aceasta carte, ilustreaza 0 mare pane am problemele problemelor pe care tarile acestea Ie infrunta lD educatle
care se pun in c2le mai multe tari industriaIizate sau in ~i greutatile pe care Ie intimpina in solutionarea ~or. Probl:-
tari pe pUhctul de a deveni industriale. Problemele de mele sint la fel, ca acelea care au fost dlscutate l~
educatie in ti'\.rile slab dezvoltate, in care se treze~te natio- capitolele precedente. 0 cercetare a .ac~stor I?r.obleme arata
naIismul ~i in care preocuparea pentru hrana, imbraca- ca exista posibilitatea nu a unei actlUDl stabillte. de ~.o:nu~
minte, adapost ~i sana tate este primordiala, intra intr-o acord sau a unei solutii care sa rezolve toate situatllle? C)
categorie complet diferita. Des~re ele nu s-a tratat in a unui schimb de pareri prin intermediul unor confermt.~
aceasta carte, dar so.lutionarea lor constituie un punct i:n- internationale. consacrate discutiilor asupra unor solutll
portant, in obi~ctivele de munca ale U.N.E.S.C .O., care - sub speciale. U.N.E.S.C.O. a promovat pin a acum astfel de. cOil::
denumit~a de "Educatie fundamentala" - a adus deja 0 ferinte in unele directii, dar mai sint multe alte dlrectll
contributie valo.r oasa ~i a dat indrumari de care se simtea care trebuie sa fie luate in considerare.
mare nevoie. tn lumina celor expuse in capitolul 3 d es pre Desi multe din problemele care sint acum in atentie
"Fortele care determina caracterul s istemelor d e educatie", au mai fost anterior in studiu 0 perioada, mai ales ?Upa
este evident ca un aspect acut al acestei probleme in re- primul razboi mondial, mai exist~ un~ ca~e .pare. ca ,:a
giuni, pune intrebarea cum sa se faca legatura intre edu- crea greutati ad.ministrative, orgamzatonce ~l f~nanclar~ m
catia noua ~i cultura existenta ~i cum sa se evite efectele viitor. Inainte de cel de-al II-lea razboi mondlal, tendl?-t a
suprapunerii bru~te a unei alte civilizatii? ( ... ) generala inclina catre 0 scadere a natalitatii: I?upa a~ dOllea
Deoarece este sigur di ceea ce caracterizeaza fiecare sis- riizboi mondial s-a inregistrat 0 crestere Ulmltoare lD pro-
tern de educatie este determinat de caracterul $i tipul cul- cesul demografic in toate tarile, fapt care ar fi cre:at, .In
turii fiecarei natiuni careia trebuie sa-i slujeasca, exami- imprejurari normale, dificultati serioase pentru for~nle l.n-
narea rezultatelor reformelor de educatie planificate sau viitamintului - atit locale c:.lt.
~i na.tionale. l?ar tJmpu~le
care sint deja in curs de realizare in cele trei tari democra- nu au mai fost normale dupa lzbucmrea celUl de al dOllea
tice - Anglia, Franta $i Statele Unite - problema dezba- razboi mondial. Edificii ~colare au fost distruse, materialele
tuta in acest volum - va arata ca multe din problemele pentru constructii noi ~i pentru reparare~ Scolil?r se. gaseau
care au fost tratate aici, sint comune tuturor. Aceasta nu doar in cantitati reduse ~i pretutindem se lil:eglstra .0
inseamna ca solutionarile lor pot fi acelea~i sau ca se poate crizii de profesori. Ca urmare, acolo unde s-a leglferat deJa
formula 0 teorie universala a educatiei capabila sa cuprinda reconstructia sistemului de educatie, progresul este frag-
toate cazurile. Aceasta idee nu este desigur noua. In 1888 2 W i I h elm D i I the y, aber die Mogltchkett etner aZZgeme!n-
filozoful german Wilhelm Dilthey a pus intrebarea daca nu gUZtigen piidagogischen Wissenschatt.
ar fi posibil sa existe 0 ~tiinta universal valabila a edu- 3 Reluat in Education et sociologie, in 1922. W t
, E ric h H Y II a :;;1 W. C. W r ink I e, Die SchuZen In e~ -
europa, Nauheim 1953. TarUe incluse sint Norveg1a, Sued1a, Italla,
I The New Era tn Education. A Comparattve Study, Cambrtdse, Anglia, Belgia, R.F. a Germanlei, Olanda, Elvetia, Franta :;;1 Dane-
Massachusettes, The Riberslde Press, p. 37(}-377. marca.
117
mentat in timp ce in alte tari, cum slnt Norvegia ~i Suedia tul secundar de tip special - cel teoretic - a fost accesibil
de exe~plu, planurile pentru 0 reformii de larga extindere copiilor claselor privilegiate sau copiilor cu aptitudini deose-
slnt realizate pe indelete sau slnt aminate pina cind si- bite care au dobindit meditatii gratuite :;;i burse in ~colile
tuatia va deveni mai stabila decit este in prezent ( ... ) secundare in urma examenelor-concurs. In ambele cazuri
Transformarea situatiei economice - dintr-o economie acesta a ajuns sa fie considerat nu numai ca un priviIegiu
agricola Intr-una industriala - de asemenea, reclamii 0 edu- al minoritatii, dar ~i ca un mijloc de selectionare a elitei
catie mai indelungata ~i mai bogata. In prezent se pune ac- in societate, pentru profesiile mai importante ~i mai bine
centul pe prelungirea perioadei de invatamint obligatoriu remunerate - publice ~i particulare. In consecinta invata-
pina Ia 15 ani complet ~i 18 ani partial. Acolo unde aceste mintul secundar teoretic a ci:;;tigat un prestigiu de necIintit,
nazuinte s-au realizat, se preconizeaza mai departe posibili- chiar printre cei care nu s-au bucurat de el. In acela~i timp,
tatea u"nei extinderi pina Ia 16 ani a ~colii complete. cel mai vechi curs teoretic, :;;i anume cel clasic, i$i pierde
Este greu sa se extinda perioada invatiimintului obligato- treptat superioritatea in fata cursului matematic-~tiintific sau
riu care sa urmeze unor ample pregatiri pre~colare ~i difi- Intr-o oarecare masura in fata cursurilor de limbi moderne
cultatea este de natura materiala - procurarea de incaperi strain!> $i de latina. Totodata s-a conturat ideea ca educatia
pentru clase ~i a numarului necesar de profesori - dar completa este imposibila flira studierea limbiIor straine, atit
aceasta este simpla in comparatie cu schimbarea traditiilor, clasice cit :;;i moderr'e. Ambele traditii - invatamintul se-
vechi de aproape un secol ~i jUIT'.atate, ~i cu inlocuirea in- cundar cu pozitia sa prestigioasa ~i conceptul unui invata-
vatamintului elementar cu cel primar care apoi sa continue mint general, stateau in calea dezvoltarii pe 0 scara larga
cu alta forma de invatamint. Este recunoscut in cele mai a noilor tipuri de ~co1i ~i curs uri post-primare.
multe tari ca invatamintul primar ar trebui sa dureze pina Lipsa de incredere in metodele obiective prin care, pe
la virsta de 11 sau 12 ani, astfel ca toti biiietii $i fetele sa baza testelor de inteligenta ~i a aItor probe sa se selectio-
poata urmfl mai departe 0 formii de invatiimint post-primar neze elevii pentru ramura de invatamint cea mai potrivita
cel putin infa trei sau patru ani. fiecaruia, a dat na~tere in multe taxi la obiectiuni cu privire
Aici, totu~i, se prezinta 0 alta serie de greutati, poate la diferentierea la virsta de 11 sau 12 ani. Se pretinde ca
mai serioase, in primul rind aceea de a hotari tipurile di- aceasta virsta este prea mica pentru a se descoperi capaci-
ferite ale invatamintului post-primar - care sa asigure tatea ~i aptitudiniIe eleviIor :;;i a se hotari viitoarea lor dez-
posibiIitatea de a face fata diferentelor in capacitatea ~i voltare $i profesie. Ca urmare. s-au facut unele prQPuneri
interesele fiecarui copil ~i in al doilea rind, de a convinge in sensul de a se extinde perioada cind elevii invata in
publicul ca egalitatea de posibilitiiti inseamnii diferentierea aceea~i $coalii., $i treptat sa se introduca specializarea ~i apoi
aplicata potrivit cu capacitatea individualii. A treia dificul- sa Ii se oiere priIejul de a se transfera Ia ~coli speciaie.
tate este de a determina virsta de diferentiere $i de a giisi Cu alte cuvinte se propune ideea unei ~coli generale care
metode acceptabile pentru repartizarea elevilor. Termenul sa dureze tot atit cit dureaza $coala superioara americana
"post-primar" este folosit aici intentionat pentru cii, dupa de juniori, ~i dupa aceasta sa urmeze 0 :;;coala speciala cu
cum s-a mai spus, termenul de "invatamint secundar" a ra- profil propriu. Se argumenteaza ca acest sistem nu numai ca
mas cu un sens definit ~i un plan de studii ca atare care tine elevii Ia un loc 0 Iunga perioada de timp $i astfel se
nu mai este potrivit majoritatii baietilor ~i fetelor in stare amina diversificarea, dar serve:;;te ca prilej pentru maturiza-
sa-:;;i continue educatia peste stagiul primar. In invatamintul rea capacitatii $i intereselor lor, sub inJrumarea profesorilor
post-primar este nevoie de varietate :;;i flexibiIitate, care, sau citeodata a unor speciali~ti. Se prevede 0 vasta experi-
potrivit reformelor propuse, trebuie sa cuprinda cursurile mentare catre sfir:;;itul secolului, atit in directia prevederii
teoretice traditionale, pregatitoare pentru universitate, cursu- tipului de cursuri care sa asigure varietatea ~i flexibilitatea,
rile generale de tip nou ~i cursurile de invatiimint profe- cit ~i in cea a metodelor de selectionare a elevilor, fie la
sional Ia diferite discipline (tehnic, comert, meserii, agro- sfir$itul invatamintului primar, fie mai tirziu.
nomie ~i gospodarii). o alta mi:;;care importanta, dupa cum s-a remarcat pre-
Doua impedimente, care sint des discutate, in privinta tutindeni ~i dupa cum s-a aratat in Anglia, Franta ~i Statele
organizarii adecvate a invatiimintului primar, reprezinta a Unite, este tendinta catre 0 noua metoda de proiectare a
doua ~i a treia dificultate. In decursul timpului invatamin- programelor $i a felului de predare. Cele doua observatii
118 119
principale care privesc practicile vechi sint: 1) ca programa prim are :;;i post-primare (teoretic :;;i profesional). In:;;isi pro.;
era inutiHi :;;i ineficienta in sensul ca cuprinsul ei prezenta fesorii, in trecut, apartineau diferitelor clase sociale si aveau
putin interes pentru elevi :;;i nu era adecvat timpurilor in o pregatire generala si profesibnala de diferite genuri si la
care traim, :;;i 2) ca m etoda de predare combinata cu in- nivele diferite. Aceasta problema deci se rezolva de la sine
fluenta :;;i cu importanta care se a corda examinarii, incuraja prin unificarea carierei de profesor. in raport cu invatamin-
mai curind sistemul de memorare dedt participarea inteli- tul general, cu pregatirea profesionala :;;i remuneratia de
gentii :;;i activa a elevilor. 0 a lta observatie, care nu e deci1 baza. In lumina traditiilor, ideea unificarii in aceasta pro-
un alt aspect al celor mentionate pina acum, est e aceea ca fesie la diferite nivele, pare utOQica, dar nu ar fi mai ne-
s-a pus prea mult accentuJ pe instruirea intelectuala :;;i prea obi~;nuita ca unificarea in cadrul altor profesii. A trebuit
putin pe formarea caracterului :;;i pe educatia spirituala. mult timp pina sa se accepte ideea de a se organiza siste-
Aceste observatii, facute de educatorii moderni progre- mele educative pe principiul crearii unei egaIitiiti de sanse.
si:;;ti, au la baza ideea ca in multe :;;coIi elevii memoreaza fara S-ar accepta mai u~or ideea ca egalitatea de posibilitati im-
a intelege sensu] celor invatate :;;i ca in programul :;;colar se plica de asemenea, predarea de catre barbati :;;i femei care
includ multe lucruri care au 0 valoare mica sau poate chiar au avut aceea$i pregatire de baza si care se specializeaza
nU au nici 0 valoare pentru formarea intelectuala :;;i pentru in invatamint la diferite nivele, pentru cii a!;ia Ie dicteaza
viata actuala. Dar remediul nu consta in a lasa pendulul sa propriiIe lor interese. Ideea de a se cere aceeasi preg!l.tire
oscilete prea mult in partea opusa. Problema prive~te modul de baza pentru toti cei care au imbrati:;;at aceeasi profesie
de predare :;;i deci nu se poate indica 0 modaIitate de solu- sau speciaIitate, potrivit cu interesul :;;i capacitatea fieca-
tionare general valabila. Ramine la aprecierea profesorului ruia, s-a exemplificat deja in multe aIte profesii liberale.
competent :;;i bine pregatit sa foloseasca aceste observatii in Deosebirea totu:;;i, oricit de regretabila pare a fi, este ca
• limita sugestiilor :;;i indrumarilor primite. ptofesorii nu sint niciodat!l. remunerati la fel de satisf!l.ci:itor
Nu exist~ nici 0 garantie ca interesul aratat de elevi poate cum sint persoanele cu aIte ptofesii. Cu toate acestea. ca-
sa ofere 0 ~al~ sigura de urmat sau di m etodele oractice riera de profesor tinde sa ajunga 1a un nivel nou, superior,
pot fi totdeauna superioare. Fara indoiala, 0 problema im- :;;i intr-o zi s-ar putea bucura de un statut pe masura inalt~i
portanta se ridica atH in stadiul primar cit ~i la nivelul aprecieri pe care publicul :;;i oamenii politici in cele mai
post-primal' cind este nevoie sa se d epuna un efort pentru muIte tari, pretirid ca 0 acorda educatiei.
a se continua educatia unui numar mare de elevi, pentru
care in trecut se considera ca invatamintul elementar era
suficient.
Forurile de stat ale lnvatamintului nu pot sa nu ia in
consideratie traditiile. Generatia mai virstnica pretinde in
general ca generatia mai tinara sa primeasca intr-o oarecare
masura aceea:;;i educatie pe care a primit-o $i ea. Chiar in
Statele Unite, un de oamenii sint obi~nuiti eu schimbarile,
sisterr\ele noi dinaintea celui de al doilea razboi mondial au
devenit nesatisfaca toare in anii de dupa razboi. Desigur, pro-
fesorii, ca $i alti speciali$ti. inclina sa se rutineze si sa a;:>lice
mereu aceleasi practici. fara nici 0 alta justificare decit
aceea ca ele sint folosite de foarte multa vreme. Astfel. tre-
bUie tinut cont si de faptu! ca in fata rezistentei publicului,
atit in ce priveste reorganizarea sistemelor de invatamint cit
:;;1 iata de inovatii in metodele de predare. se ridica opozitia
profesorilor in fata elaborarii de nOi programe :;;i metode.
Rezistenta profesionala a instructorilor :;;colari se pare ca
va continua atita timp dt aceasta profesie va ramlne izolata
in grupuri care invata copiii la diferite nivele, .pre:;;colare,
120
Alexandre Vexliard (Fra nto) ,. 0 enumerare a problemelor
din cadrul educatiei comparate
Simpla enumerare a problemelor susceptibile de a fi stu-
diate in cadrul educatiei comparate va fi extrem de instruc-
Eva. Se intelege de la sine ca aceasta lista nu poa te Ii
exhaustiva; unele probleme ca aceea a "bi-" sau "multi-
lingvismullli" se pun in unele tari :;;i nu se pun in altele.
In plus exista m0mente in care, cel putin in unele ~ari , 0
PROBLEMELEl singura problema Ie condenseaza pe toate celelalte, ca de
pilda in Franta sau in aite parti - prcblema democratizarii
invatamintului. h diferite tari aceea~i problema poate primi
denumiri variate. De exemplu, ansamblul de probl eme ca re
Educatia comparata raspundea unor necesitiiti deoarece sint puse iI: Franta in legatura cu democratizarea sint rezu-
existau probleme ce trebuiau rezolvate in domeniile edl1ca- mate in Anglia in formula: "Invatamintul secundar p entru
tiei, ale pedagogiei. Problemele iau n a~ tere cu prilejul trans- toti". Totu~i, tinem sa prezentam 0 astfel de lista, chi<lr
formarilor; fara schimbari nu ar fi aparut probahil pro- incompleta, pentru di ea va ~rata ca in studierea com para-
bleme. Gri. societatea noastra trebuie sa faca fata la nein- tiva a acestei chestiuni este imposibil sa se prevada dinainte
cetate transformari. Problema reprezinta un obstacol ce tre-
buie invins, 0 dificultate de rezolvat in fata noutatii. a o metodologie fixa ori 0 baza teoretica unica. Ar fi ins a uti!
:;;tiinta ramine vie in masura in care se gaseste in fata a nu- sa se caute in ansamblul teor-iilor :;;i metodelor propuse, pro-
meroase probleme; lipsa de probleme ar fi un indice de dis- cedeele ~i punctele de vedere cele mai adecvate pentru exa-
pari tie a \Inui domeniu al stiintei. In aceasta privinta peda- menul comparativ al cuUirei sau cutiirei probleme. Noi Ie
gogia si pedagogia comparata n-au de ce sa se teamii: ele nu prezentam in rubrici cunoscute de toti, considerind ca aceste
duc lipsa de probleme. Dar, trebuie facuta 0 distinctie intre probleme sint mai cu seama de ordin politic, economic, social
ad evaratele probleme si problemele imaginare; in afara de sau propriu-zis pedagogic.
aceasta, daca do rim sa ne indreptam Syre 0 '>olutie probs-
bUa, ar ii cazul sa se puna. corect problema, sa existe .,sim- A. Probleme eu caracter dominant politic
tu]" problemei. In pedagogie. ca peste tot. 0 singura pro- - Determinarea scopurilor generale ale educatiei, ceea ce
blema, bine pusa. ('ste susceptibila sa includa la un moment pune de asemenea probleme filozofice. Ar fi interesant ca
dat ansamblul tuturor cel orlalte probleme. aceste teluri sa fie comparate intre ele pe masura ce sint
in aC'easta disciplina numai examinind felul in care se pun exprimate in texte; s-ar vedea atunci cit de mare este diver-
principalele probleme ale educatiei in diferi te tari, nU'nai sitatea In functie de tari.
analizind solutiiJe propuse sau experimentate se poate S(,.'Oera - Mijloace de realizare puse la dispozitia educatiei: buget,
sa se descopere lucruri interesante. finante;
In acest scurt capitol nu avem pretentia sa propunem so- - Administratie. In special opozitia dintre centralizarea
lutii, ci sa pre zen tam 0 lista de probleme care merita sa fie ~i descentralizarea administrativa;
examinate de catre comparatisti. in capitolele urmatoarf' - Internationalizarea lnvatamintului; raporturile cu orga-
01
vom analiza citeva dintre acestea, socotind ca ele se situeazii nismele internationale. Participarea Ia educatia internatio-
in momentul de f3ta printre cele mai importante. Clasjfica- nala;
rea problemelor am facut-o intr-o forma care va fi judecata
ca arbitrara, deoarece fiecare din ele este susceptibila de a - Raporturi lntre biserica ~i stat;
figura In mai multe rubrici. - Institutii private (fundatii);
- Libertatea invatamlntului;
1 Cap. V din lucrarea: La pedagogte comparee - Metho des et
pro blemes, Paris, P.U.F., 1967, p. 97-104. - Probleme ale tarilor in curs de dezvoltare;

'22 '23
- Bi- ~i multi-lingvismul (care pune bineinteles ~i pro- capati sint grupati in rubrica "copii exceptionali" impreuna
bleme de alt ordin, ca de pilda prob1eme pedagogice)' cu "elevii exceptional dotati".2
Prob1eme rasiale etc. ' - Problema elevilor dotati este discutata acum in toate
B. Probleme economice tarDe care au stabilit un sistem de "trunchi comun pre-
1ungit".
- Raporturile intre invatamint ~i profesiune (de pilda, - Educatia permanenta (sau educatia adultilor: expresie
programe); care ni se pare neadecvata).3
- Posibilitati ~i limite de ordin m a terial pentru dezvolta- - Conflicte intre: invatamintul general :;;i cel de specia-
rea invatamintu1ui; lizare; intre cel clasic :;;i cel :;;tiintific; intre invatamintul de
- P1anificarea invatamintului: problema prioritatilor; cultura generala ~i invatamintul profesional.
- Relatiile intre intreprinderi ~i invatamint. - Examenele ~i concursurile (trebuie ele oare sa fie
C. Probleme sociale suprimate? sa fie ameliorate? prin ce pot fi inlocuite?)4;
Psiho1ogia ~colara;
- Democratizarea inviitiimintului - ar putea fi privitii - Orientarea :;;colara !;li profesionala;
in intregime din punct de vedere pedagogic ' - Accesul la diferitele nivele de invatamint: secundar,
- Participarea parintilor 1a administrarea' stabilimentelor superiorS. Ambele probleme sint adesea solid are.
~colare ~i eventual participarea altor grupuri' Cercetarea pedagogica;
Jnvatamintul :;;i opinia publica. ' $coli urbane :;;i :;;coli rurale (organizare, programe);
D. Probleme pedagogice Inspectia pedagogica a !;lcolilor. Controale;
Bineinteles di acestea sint problemele cele mai numeroase Reglementarea eliberarii diplomelor;
:;;~ mai importan!~. pesigur, multe dintre ele nu pot fi puse Perfectionarea personalului didactic: primar, secundar,
:;;1 abor~te .dec1t. m masura in care autoriUitile pOlitice, tehnic;
economlc~ :;;1 sociale au fost sesizate; totw;;i din cauza ca
prea adesea se uita importanta aspectului pedagogic al pro- - Problema celor "mai put:n dotati", "a celor repetenti
de mai multe ori";
blemelor, nu se parvine sa Ii se gaseasca 0 solutie pe alte
- Manuale !;lcolare;
pla~uri, c~ toata bunavointa care anima pe aparatorii vre-
~nel teze.m. acest domeniu. Problemele pedagogice care ar 1 .. Un n " molr cons1derabiJ de copii, evaluat la circa 4 mlloane (In
fI putut sa fIe abordate de catre comparati~ti sint in numar Statele Unite), se abat destul de. la normA d1n .punct. de vedere
considerabil; noi yom da doar cele mai de seama dintre mintal, fi zic ~i a1 comportamentulUl, pentru a jUStiflC.~ eXlstenta unUI
exemple: Inv olfolmint s p ecia l, Print r e ac e~ tia se numol r ol o r bll, s u r Zll ... c el
a t in ; i d e defe cte d e limbaj, infi r mii, ce i fo a rte slabi, epile p t icii, d efi-
- Retorm~ ale inviitiimintului - globa1e sau atingind cien\ii mintali, inadaptatii sociali ~i cei care sint toarte do tati .
doar unele lllvele sau grade ale invatamintului; astfel ac- Text din .. Oficiul de educatie din Statele Unite", citat de S c O. t t,
Hill & Bur n s, The Great Debute - Our SchooZ in Cnsis,
tualmente, deoarece au aparut preocupari privind m~i cu Pretince Hall Inc., 7 e ed., 19G3, p . 78.
seama reforma invatamintului secundar s-a observat destul 3 Educatia adultiJor, dupa noi gre~it denumltA as~fel, comportol
?e ~epe~e ca, ~n a.cest scop, vor trebui r~vizuite ~i principiile intr-adevolr sarcini diferite in functie de tolri sau chlar in aceea~l
1nvatammtu1Ul pnmar; din acel moment a fost nevoie sa se tarol: alfabetizare a popu1atiei adulte ~i inv~tolmintul elem~ntar; com·
pletarea instruct1ei genel'a1e a adultUor, m general invatAmint se-
modifice ~i instruirea persona1u1ui didactic (primar secun- cundar; perfectionarea profesionalA pentru a?-ult1, cursuri d.e cul-
dar! !eh?ic) :;;i (din aproape in aproape) sa se reorganiZeze turA generalol estetica etc.; invAtArnintul sup erior pentru adultl.
invatammtu1 superior. 'Cf. H. P 1 ~ ron, Examens et docimoZogie, Presses Univers1-
taires de France, 1963 .;;1 F. Hot y a t, Les examens. Les moyens
--: .Co.m paratiile. intre programe :;;i orare sint pline de d'evaZuation dans Z'enseignement, ed. Bourrell.er (UNESCO), 1962.
invatammte; ele smt rar efectuate de catre comparati:;;ti; Aceste douol lucrAr1 sint scr!se dintr-o perspectlvA comparatlvA.
5 G. Gus d 0 r f, L'universite en question, Payot, 1964. Problema
-: C:0:np.ar~tii.1e. intre. d~feri.tele .metode ale invatamintului este examlnatol aici intr-o perspect1vA lstor!co-comparativol; _ F.
specIal. mbrzlatl, maI?Olatl mmtah, neadaptati din punct de Bow 1 e s, Acces Ii Z'enseignement superieur, Etude internationa~e
de Z'admission it L'Un.iversite, UNESCO, 1964 ~1 de acela~1; Acces
vedere a1 caracterulUl, handicapati fizic. Este curios sa se it Z'enseignement superieur, .. Reperes", 1, 1964, p. 60-76. DA un
constate cll in Statele Unite; diferitele categorii de handi- rez~m!lt bup l\l copcluzUlor lucrl!.ru precedente.

124
roblemele in diferite tari. Reamintim di. per:tr~
_ Invatamintul diverselor materii: programe, metode la Ie p~t a,:ea P bl me" este n ecesar ca in tara respectlva sa
diferite nivele. In special: matematica, limbile, ~tiintele so- ca sf~ lexl~t~~'~~~tin;a de existenta unei dificultati care tre-
ciale instructia civica, morala internationala, filozofia; !Ie I ua . t d lua masuri in acest scop;
_' Programul "unie" de invatamint gener.:ll la nivdul se- b.uie invins.a .$i de :ae~ie;:~ia de: ac~s~e dificultati cu mai m':1Jta
cundar (despre care se vorbe~te in prezent foarte mult). flecare .tara+.lnaa. caucui{ate ~i in masurile preconizate apar dde-
sau mal pu ~l y
- Limbile vechi (suprimarea sau mentinerea lor in pro- rente semnificative. ( ... )
grame) ;
.- Noul rol al universitiiti!or. In special: Trebuie sa se •
• •
desparta complet de universitati formarea profesorilor pen- . d ~ pro
tru invatamintul secundar, care sa fie lasati in grija unor I n CaJ;l1·tolele urmatoare . yom •
examina numal oua "
1'.
-
Jegind cele care
institute specializate, sau din contra sa se dea 0 calificare blen: " in. aceast~~~~sP~~~v:l c:~t~~:a~~~' c~l al democrati-
e
universitara ~i institutorilor? s~ ~:t::neva~;a~~nf~~Ui :;;i ~el al planificarii; yom compI.eta acest
- Invatamintul pre$colar (generalizarea sa ?)6; zarn t t . • 1 t" l paralele a slstemel or
studiu . printr-o an~lza _a :~:St~ l~~~jtole, CLlm este posibi~
- Delincventa juvenila. educatJV:. Vom ve lea 111 ment dat de situatia educatiE:l
sa ne dam seama a un mo . _ . -'eva
in ansamblu, in numerpoe~~~ {;;\:x:~~~~~ten~:~u c~~es_
2. Problematica comparata a educatiei
Recent, un mare numar de comparati~ti :;;i in special Brian probleme care se pun
:;;i Holmes? au vazut cit de important poate fi pentru disci- cinda.
plina noastra studiul comparat al problenlelor de educa~ie.
Intr-o oarecare masura, educatia comparata ar putea deveni
un fel de "problematica comparata a educatiei" - cel putin
in faza ~ . actuala: a cauta :;;i a formula problemele educa-
tiei, a det~rmina care sint prob!emele care se pun in diferite
tari :;;i sub ce forma sint privite, gradul lor de acuitate, cum
sint resimtite :;;i abordate problemele, care sint solutiile :;;i
metodele propuse :;;i incercate pentru a Ie face fata; trebuie
de asemenea sa se sublinieze ca aceea:;;i problema poate sa
fie iscata de cauze diferite in functie de tara; prin examina-
rea diferitelor aspecte ale problematicii educatiei se va putea
vedea cum intra in joc in contextele lor (social, cultural,
psihologic), structurile unui sistem de educatie national, in
cadrul functiilor lor.
Daca avem in vedere problematica 1a nivelu1 "global",
dupa expresia lui L. Fernig, metoda "curentelor educative"
de P. Rosse1l6 ne-ar fi de un real ajutor, caci in toate cazu-
rile, daca nu chiar totdeauna, "curentele educative" consti-
tuie :;;i ,problemele educatiei"; :;;i analiza curentelor ne arata
cum evolueaza problemele in ansamblul de tari: 0 analiza
mai fina ne pune pe drumul diversitatii formelor pe care
• Generalizarea invatamintului pr~colar Inceplnd cu virsta de
2 ani, este preconizatA in special de T. Bra m led, Toward a
Reconstructed Philosophy of Education, Holt, Reinehart ~l Winston,
1962.
7 Este poate bine sa se arate ca prezenta lucrare era aproape
terminatA dnd am luat cuno~tintA de recenta lucrare a lui B. Hol-
mes, in legAtura cu care am inserat clteva pagini In manuscrls.

1~6
John Francis Cramer ~i George Stephenson Browne (S.U.A.)
Cursurile ~i organizatia a~a cum existau in gruparile pro-
fesorilor ~i ale studentilor nu se numeau nici de cum "univer-
sitate", ci "studium". Prima oara S-a folosit termenul tmiversi-
tate la Bologna, unde se referea la eoleetivele de studenp striiini
care se organizau pentru a-~i apara interesele impotriva aeelora
ale profesorilor ~i ale Ioealnicilor. Aceste grupari de studenti
angajau profesori ~i ii amendau daca fiiceau lectii prea lungi
sau daca intirziau la ore. In ciuda faptului ca unele din aceste
EVOLUTIA ISTORICA A SISTEMELOR ~COLAREl eoleetive medievale de predare erau uneori foarte mari (Padua
numara 35.000 de studenti in secolul al XV-lea), nu exista nici
o organizape administrativa ~i nici oficialitap administrative, cum
Ie eunoa~tem astiizi.
In discutille despre sistemele de educatie, ne-am obi~nuit s~ La Paris s-a aplieat pentro prima data termenul tmiversitate
~cepem cu. ~coala-ciimin ~i cu gradinita de copii, ~i apoi sa ex- asociatiilor de profesori mai eurind deci ~ gruparilor de studenti.
tindem studlUl pe scara educatiei prin ~colile elementare secun- Universitatea modema a adoptat modelul celei din Paris mai
dare ~i superioare. Acest mod logic de comparare a si~temelor degraba deeit al eelei din Bologna. Primele universitati stateau
~co~are ,::a putea fi urmarit in partea a III-a. Dar este bine o;a sub eontrolul bisericii sau erau in strinsa legatura eu aceasta;
~otam ca nu acesta este felul in care se desfa~oara actualmente ele urmiireau in primul rind. sa pregateasca cadre de clerici. Nu
slSt~~ul . ~colar. U?iversitati!~ au luat funta intr-o forma organi- mult mai tirziu ele pregateau de asemenea studenti pentru alte
zata l,?amtea ~cvohlor pregatitoare care acum sint inscrise pe 0

1
profesii, cum era justitia ~i medicina ~i desigur, ehiar de Ia
treapta premergatoa.re lor. Primele programe de predare la nivel inceput, ele pregateau pe studentii eei mai eapabili sa devina
eleII?entar erau mal mult sau mai putin organizate ~i prime1e profesorii eelorlalti studenti. In acel timp educatia elementarli
~~ se~~dare s-au.. dezvoItat in sensul de a pregati biiieti pentru se desfa~ura intr-un mod neorganizat in manastiri ~i la eurtile
=versltaple care flintau deja. princiare, unde baietii inteligenti erau lnvatati 3a serie ~i sa
?rg~nizarea formal a a invatamintului elementar, secundar ~i citeasca.
umversl tar este azi bine stabilita in cele mai multe tari. Au Numai dupa ce s-au dezvoltat universitatile, au inceput sa
avut ~~c ,:nele r:or~anizari, dar principalul cadro a fost fixat. se organizeze ~colile seeundare. La Mantua s-a infiintat in 1423,
In a.Dll dm urma, m multe tari cele mai mari realizari s-au prima ~coala care probabil era cu adevarat secundara. Vit'torino
refent la ~apetelve .e~treme de sus ~i de jos ale scarii educative, da Feltre, care fusese pregatit pentru medicina, a organizat
in d<:>memile gradimtelor ~i caminelor ~i in cele ale educatiei aceasta ~coala, dupa ce mai intii se antrenase predind in ~co­
adulplor. HIe de eurte din Venetia ~i din Padua. El a selection at eu
Pri~ele universitati au fost infiintate in urma cu vreo opt sute grija pasaje din autorii clasici, pe care le-a ales pentru conti-
nutul ~i influenta lor morala, ~i ~i-a bazat programul de predare
de am. Ele nu erau altceva decit colective de oameni eroditi pe acestea. Pina atunci se privea cu ochi nefavorabili citirea
stri.n~i . int:-o asociatie ~bera. Ele nu aveau un sediu stabil sa~ seriitorilor greci ~i latini, pentro ca ei erau eonsiderati ca fiind
o ~nshtupe permanenta, nu existau clase sau sali, nici biblio- pagini ~i anticre~tini. Problema educatorului Rena~terii era sa
teel sau laboratoare, ~i nici biro uri. Ace~ti invatap adunau un armonizeze literatura clasica de curind redeseoperita, cu inva-
gn: p de studenti in jurol lor ~i Ie predau in propriile IorIO. tatura cre~tina. In ~coala sa, Vittorino a incercat sa combine
cumte ~au in. in::aperi inchiriate. La un moment dat Universi- sfudiul clasicilor cu edueatia cavalereasca de la curti ~i eu in-
~teav din Pans, mtr-o disputii eu guvemul aeelui timp, a hota- vatlitura ere~tina a minastirilor. De asemenea, el pune un deo-
nt sa. se mut~ la Londra. Aeeasta s-ar fi putut realiza u~or, sebit accent pe eultura atletica ~i fizica ~i stimula baietii sa Ie
IntruClt . n-ar fi fost nevoie decit de deplasarea in acest or~ a practice.
profesonlor eu bunurile lor personale. Scopul ~colii R ena~terii era sa educe baietii pentro a deveni
gentilomi cre~tini care sa inteleaga limbile ~i Hteraturile clasice
te~sCo~temporany Education. A Comparative StUdy 01 National Sys- ~i care sa fie fii eredincio~i ai biserieii. Aceasta prima ~coala,
p. 217-2i~ York, Chicago, Burlingame, Harcourt, Brace & World, ~i apoi altele ea ea, au ajuns curind sa accentueze pregatirea
pentro munca universitara.
128
I~ 9 - Caiete de pedagogie modern .. nr. 2. 129

I
1
Scoala lui Vittorino a fost 0 foarte reu~itli ~coala preglititoare. acel timp. Acest tip de ~coaHi a existat in toate coloniile, ir
Ea a demonstrat atit de precis rolul pe care educatia secundara afara de Georgia ~i Carolina de Nord.
putea sa-l joace, inch a devenit model pentru ~colile secundare Scolile secundare nu erau numeroase in Noua Anglie; numai
din Europa ~i pentru primele tipuri de ~coli secundare ameri- In Massachusetts exista un numar mare de astfel de ~co1i. Prima
cane. 0 ~coala secundara francezii, "College de Guyelllle", fon- care s-a fondat in America, a fost ~coala latina din Boston,
data in secolul al XVI-lea, a atins culmea influentei sub con- care s-a deschis in 1635 ~i care mai conti nua sa functioneze
ducerea lui Elie Vinet, intre anti 1556 ~i 1570. Scoala lui Vinet ~i in prezent. Deoarece traditiile sociale ~i de educatie care
cuprindea un program de 10 ani, pentru bliiep intre 6 ~i 16 ani. existau in America au ajuns curind sa difere de cele din Eu-
Era yorba de 0 educape riguroasii, care consta in recitari. Citi- ropa, felul ~colilor secundare a suferit schimbari. Scolile latine
rea ~i studierea limbilor latina ~i greacii, iar franceza numai ca au ajuns sa fie inlocuite de ~coli speciale (academii), care aveau
obiect suplimentar minor. Biiietii se sculau la ora patru dimi- un plan de studii mult mai amplu.
neata ~i-~i petreceau intreaga zi, supravegheap, in studiu ~l Pina ~i ~colile secundare latine au inceput sa-~i largeasca
recitan. 0 mare parte din elevii acestei ~coli mergeau mai de- programele de studil pentru a aduce unele progrese determinate
parte la universitate. de nevoile practice ale populatiei. Cursuri de matematidi prac-
Scolile publice care s-au infiintat in Anglia intre secolele tica, mai ales in navigatie ~i prospectare, au fost adaugate, inca
XIV-XVI au fost initial destinate sa instruiascii gratuit copiii de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Prima academie a luat
siiraci ~i sa-i invete "viata ~i bunele precepte cre~tine~ti". I'iindca fiintil in Philadelphia in 1751, ~i cuprinde? trei cursuri: de
aceste ~coli au dat rezultate foarte bune in pregatirea baieplor latina, engleza ~i matematidi. Benjamin Franklin a sugerat
pentru a trece examenele de admitere la Oxford ~i Cambridge, infiintarea unei astfel de ~coli inca din 17 43, ~i sarcinile sale au
ele au devenit cwind ~coli pregatitoare exclusiv pentru copiii avut 0 mare influenta asupra dezvoltarii ei. Aceasta institutie
nobililor. Ele s-au transformat in ~coli secundare in sensul de era foarte apropiata din punct de vedere filozofic de pIa nul de
a pregati bliietii pina ce vor fi gata sa intre la universitate. studii pentru Realschule din Germania, care ia fiin\a ca un fel
Liceul \francez ~i gimnaziul german au adoptat acela~i tip de protest impotriva programului riguros ~i nefunctional al
de pr0gram ~i pregatire clasica in vederea stuwului universitar. Gimnaziului. Aceste ~coli speciale au inflorit ~i au devenit insti-
In toate tarile europene, s-au adaugat! la ~colile secundare, cur- tutii tipice de educatie secundara in Statele Unite dupa Revo-
suri care mai tirziu urmau Sa fie considerate elementare. lupe. Realschule din Germania a luat fiinta in 1747. Hecker a
Bruetii intrau in ~colile secundare la virsta de 6 sau 7 ani fondat 0 astfel de ~coala la Berlin, ~i a inclus in programul ei
~i ramineau sa studieze in ele pina ce erau pregatip pentru germana, franceza, latina, caligrafia, desenul, istoria, geografia,
examenele universitare. Cind 0 cerere pentru un dmp mai vast geometria, aritmetica, mecanica, arhitectura, religia ~i etica. In
de educape a ayut ca rezultat fondarea unor adevarate ~coli decurs de 50 de ani, aceste ~coli au fost admise sa faca parte
elementare, acestea erau pnute complet separate de programul din sistemul ~colar german ~i au fost infiintate in toate ora~e1e
~colilor secundare. Astfel se intimpla ca un bliiat care dorea importante.
Sa urmeze la universitate, sa-~i inceapa instruirea in ~coala se- Comparind desfa~urarea educatiei secundare in diferite tari,
cundara de la inceputul cursului ~colar. Sistemele paralele de este important de observat cit: de apropiata s-a mentinut fie-
educape se desfa~urau asUel: unul care se termina la sfir~itul care din ele de conceptiile clasice originale care urmareau pre-
perioadei elementare ~i care era destinat oamenilor de rind ~i gatirea pentru universitate, sau cit de mult s-au deosebit de
ceIalalt care era pentru copili nohililor sau pentru putinii dintre aceste conceptii. Liceele franceze ~i colegiile clasice din Quebec
bruetii siiraci, insa dotap. care apoi intrau in diferite genuri inca mai unneazli destul de fidel modelul original elaborat de
de ~coli. Acest sistem paralel de educape s-a mentinut in unele Vittorino da Feltre. Oarecum la feI se intimplii ~i eu colegiile
tan pina in zilele noastre. (~coli1e medii) engleze ~i ~colile secundare din Anglia, care nu
"Scoala secundara" ("grammar school") din coloniile ameri- s-au departat mutt de modelul original. Scoala superioara ame-
cane era 0 ~coala medie engleza transplantatii. Totu~i, chiar de ricana ~i ~colile medii superioare din Canada s-au departat mu}t
1a inceput, multe ~coli de acest fel au fost control ate ~i spriji- in directie opusli. Intrebiirii dad! 0 ~coala superioara trebUle
nite de guvernele coloniale sau locale. Aceste ~coli primeau ra- sa fie 0 ~coala pentru top copiii sau daca trehuie sa fie 0 insti-
reori donatii ~i rareori erau infiintate de asociatii religioase sau tupe selectiva care sa treaca prin sitli numai citiva din cei mai
particulare. Programul, metodele de predare ~i filozofia erau buni eIevi pentru a-i promova la studii mai departe, i s-a raspuns
aproape identice cu acelea ale ~olilor secundare engleze din tn feluri variate, in duerite tari.

130 9* 131
Analizind programele de educatie in mai multe tari, s-a con- Vlastimil Parizek (R . S. Cehoslovaca)
~tatat curind ca nu toate dau aceea~i definitie termenului de
inviitiimint secundar. In unele sisteme, educatia secundara se
referii la un anumit numar de ani de invatatura, care urmeaza
unor cursuri de ~coala elementara. Traditional, in Statele Unite,
educatie secundarii a insemnat clasele de la 9 la 12, de~i azi
in~eamn~ .i~ multe ~ocu~, clasele de la 7 la 12. In Anglia este
aZl stabIhta ca penoada de educatie secundara cea de dupa
virsta de "plus 11", ceea ce inseamna ca stagiul elementar se SCHIMBARI IN NOTIUNEA DE CULTURA MEDIEl
termina aproximativ la virsta de 11 ani. In Franta educatia se-
cundara era pina dupa al doilea razboi mondial un sistem com-
plet: deosebit, care putea sa Inceapa la virsta' de 5 ani ~i sa Schimbarile din structura invatamintului mediu ~i din re-
continue pina la intrarea in universitate. Astfel, dupa cum a latiile diferitelor grade de invatamint au 0 tinta comuna -
seIn:nalat~ Moehlam, ~~~I~ ta~i actioneaza pe baza unui plan ,.cu aceea de a face ca scoala sa fie accesibila. In acelasi timp
o smgura cale (profII) , 111 tlmp ce altele au un sistem cu doua
ciii" (profiluri). " insa "e schimba si continutul notiunH de studii medii.
Pentru prima oara termenul de ~coalii elementarii a fost folo- Studiile medii traditionale s-au desfasurat sub forma stu-
sit in Anglia, ~i se refera la 0 ~coala organizata astfel ca sa ciilor de tip gimnazial. Ele aveau un continut limitat si 0
dea anumite "elemente" de educatie copiilor celor sarac'i. Avea functie sociala. Din punet de ved.ere al functiei, scoala medie
s:opul de a~ l~ da destula edu<;.atie ?a sa Ie ofere pbsibilitatea e:a~ ~trins. legata de u~marirea realizarii unei anumite orga-
s~ p~orneasca m. ~ume, dar nu mdeaJuns pentru a-i face sa se mzan sOClale. Ea deschldea drum nu numai spre universitate,
srrnta nemultumiti cu locul lor in societate. Pe masura ce idea- dar si spre functiile cele mai inalte din societate.
lurile de~~cratice luau avint ~i se raspindeau, ~i cum educatia In continutul traditional al culturii medii in scolile de tip
devenea din ce in ce mai universala, termenul s-a discreditat gimnazial din Europa si America, traditia antica, cea a per:-
in Anglia ~i a fost inlaturat. Englezii prefera azi sa foloseascii oadei Renasterii Si a umanismului au avut 0 insemnatate
termenul educatie primarii. Semnificatia britanica pentru edu- hotaritoare 2• Gimnaziul umanist din evul mediu avea un con-
catie elementara nu a fost niciodatii curenta in Statele Unite Unut inchegat, orientat spre studierea limbilor, in special a
~i primul nivel al ~colilor medii a continuat sa fie desemnat latinei, cuprinzind si unele notiuni didactice bazate pe me-
astfe!' toda filologica. Baza planului de invatamint 0 formau lim-
bile si obiectele umaniste. In acest cadru originar au inceput
sa patrunda stiintele naturii, dar si acestea au fost adaptate
cor,ceptiei despre acest invatamint, adica asa cum a fo st
formulata la inceputul ei de catre Erasmus din Rotterdam.
Marturie sta Si incadrarea lor in planul de invatamint 3•
Aceasta notiune de scoala medie a fost tipica pentru Eu-
ropa, precum Si pentru S.U.A., care la inceput au preluat
sistemul englez. Era legata Si de aprecierea obieetelor de
invatamint. De exemplu, Mallinson afirma ca, chiar Si atunci
cind la sfirsitul secolului XIX au patruns in planul de in-
1 pedagogicke prolJlemy vzdelavacich soustav, Praga, Editura Aca-
demiei de ~tiinte din R.S. Cehoslovaca, p. 58-62.
2 Dezvoltarea continutului culturii medii a fost analizata mai ama-
nuntit de catre J . K Y r Ii l'i e k in culegerEa Kyra~ek ve sbo1'niku
z teorie vychovy a vyue6vani, red. O. ChI u p, Praha, Ed.
CSAV, 1963, dupa acest .plan de invatamint.
3 De exemplu, dupa: Vyrocni zpravyc k vysMho gymnasia v
Pelhfimove din anii 1902-1903 (red. V. petr;;, Pelhfimov) s-a Invatat
dupa acest plan de Invatamlnt.

133
mim d tori $i tarani ;,rin la $coa1a medie, pe dnd marea majoo
ritate a e1evilor acestei $coli provin din paturile medii $i
Clasa s~p~rioare.5. Cauza consUi in conceptiile sociale traditionale
In
Obiectul total $1 In notlUnea contemporana despre $coala.
I II III IV V VI VII VIII Notiunea de continut al $colii de cultura general medie
a creat cu timpul 0 anumita atitudine a opiniei pub lice fata
de ea $i situatia dainuie, chiar daca aceasta $coala $i-a
Rcligia 2 2 2 2 2 2 2 2 16 schimbat continutul $i functia sociala. ,
Limba latina 8 6 6 6 6 5 50 Scoala medie de astazi iSi deschide portile unui numar
Limba greaca 5 4 5 5 4 5 28 mult mai mare de elevi. Democratizarea $colii medii nu in-
Limba ceila 3 3 3 2 3 3 3 3 23 scamna totu~i numai accesul in gimnazii al paturilor soco-
Gcografia ~i istoria 3 4 3 4 3 4 3 3 27 tite pina acum nevoia~e sau simpla cre$tere a numarului ele-
Matematica 3 3 3 3 4 3 3 2 24 vilor din aceste $coli. Pe aceasta cale a avut loc un proces
~tiintele naturii 2 2 2 2 2 - 10 de dezvoltare real in diferite tari, unde elevilor neinstariti
(2 sem.) Ie-au fost acordate burse sau au fost scutiti de taxele $colare.
Fizica 2 3 - 3 3 11 Dar, pentru 0 democratizare mai profunda, aceasta cale nu
(1 sem.) este eficienta. Dimpotriva, se arata ca democratizarea cul-
Cuno~tintefilozofice 2 2 4 turii e legata de schimbarile din structura $i continutul in-
Desen 4 4 4 4 16 vatamintului $i nicidecum de mic$orarea pretentiilor fata de
Limba germana 4 4 4 4 3 3 3 3 28 elevi. Sub influenta unei serii de factori se schimb1l. conti-
nutul, planul de invatamint, deoarece $coala trebuie sa pre-
gateasca elevii pentru mai multe domenii $i functii sociale.
Tot a I: 29 30 34 32 28 28 28 28 237 Continutul culturii inteles in sens restrins impiedica demo-
aatizarea $colii medii..
Apare tE'ndinta de a Jargi continutul culturii, a~a cum s-a
intimplat in S.U.A. Imensa Jargire a sterei culturii a con-
viHamint limbil c moderne, matematica $i $tiintele naturii, s-a venit de aItfel aici celor mai largi interese ale elevilor $i
mentinut parerea ca studierea !imbilor moderne straine $i a multitudinii de ocupatii pe care Ie vor putea avea in viitor,
~tiintelor naturii este mai avantajoasa pentru copiii mai pu- dar pe de alta parte a dus la scaderea nivelului $colii medii
tin dotati. Intr-o forma oarecum schimbata aceasta parere se nu numai datorita faptului ca poate elevii se eschivau de la
men\ine ~ i astazi in unele locuri din Anglia4• obiectele pretentioase $i ca datorita concurentei dintre obiecte
Notiunea traditionala de studii medii s-a naruit totu$i sub au scazut in general exigentele, ci $i pentru faptul ca intr-o
influen(a ~tiilltelor naturii ~i sub influenta schimbarilor so- aSf>menea sfera de discipline dispar obiectele teoretice de
ciale. S-a schimbat $i planul de invatiimint $i in general baza; care pentru cultura au 0 insemnatate de prim ordin,
!imbile clasice au inceput sa cedeze teren in favoarea celor alit din cauza ca prezinta un grad mai mare de generalitate,
moderne, a crescut rolul $tiintelor naturii $i 0 data cu aceas- cit $i pentru eil in cali tate a lor de domenii teoretice cuprind
ta s-a schimbat $i centrul de greutate originar al continutu- un cirop mull mai larg din realitate decit 0 face cultura
lui invatamintului. Se pune problema cu ce sa fie inlocuita specializata $i practica.
latina ca mat erie de studiu. Extinderea continutului culturii inseamna i'n orice caz 0
In acela$i limp, baza sociala a $colii medii se schimba, mare schimbare in imaginea de pina acum a culturii medii,
chiar daca parerile traditionale sint inca foarte puternice $i care se large$te $i cuprinde $i sfera tehnologiei $i activita-
intr-o serie de tari mai dair,uie exclusivitatea sociala a aces- tilor practice, sfera ce inainte nu apartinea culturii medii. In
tei culturi. De exemplu, L. Cros din Franta a criticat faptul acela$i timp, totU$i, se ive$te cerinta studiului teoretic $i
ca numai 0 mica parte din copii provenind din familii de pentru cei cu aptitudini practice, deoarece cursurile prea
5 L. C r 0 s, "L'Expiosion" scolaire, Publication du C.U.I.P., Pa-
• V ern 0 n Mall ins 0 n, An Introduction to the Study of
Comparative Education, London, 1960, ed. 2, p. 178.
ris, 1961.

134 135
practice flu oiera 0 buna prega lire. 0 schimbare csentiala nerale a tineretului, in special pc aceasla treapla, chiar dad
in notiunea de cultura medie :;;i cu aceasta si in functia ei au aparut unele incercari ca aceasta cultura sa se faca sl
sociala a insemnat reform a sovietica din anii 50, condusa mai tirziu.
de ideea legarii scolii de viata :;;i a studiului legat de munca Daca inainte, pe aceasta treapta, coexistau diferite tipuri
productiva a elevilor. eu aceasta, in cultura generala medie de :;;coli, iar trecerea de la un tip la altul se facea cu mare
a patruns un element care a :;;tirbit puternic orientarea ei de dificultate, in special dupa al II-lea razboi mondial, diferi-
pina atunci in exc1usivitate catre profesiuni medii Si supe- tele tipuri de scoli de pe aceasta treapta au inceput sa se
rioare. Incercarile academicianului Melnikov din Uniunea unifice si sa capete in formarea culturii genera Ie a omului
Sovietica au imbogatit in continuare tendintele spre noua aspectul treptei urmatoare.
conceptie legata de dezvoltarea acestei trepte din sistemuJ Formele acestei unificari sint diferite. Prima forma 0 pu-
scolar. tern vedea in felul cum se unifica planurile de in-.. atamint
Impreuna cu aceste schimbari din notiunea de :;;coala me- :;;i programele analitice pentru primele clase ale diferitelor
die de cultura generala, a inceput sa se schimbe :;;i raportul tipuri de scoli, cu scopul de a u:;;ura elevilor trecerea de 1a
dintre diferitele tipuri de scoli medii. Alaturi de scoala tra- un tip de scoala la altul.
ditionala, singura care pregatea elevii pentru facultate, au o astfel de reforma s-a infaptuit in R. S. Cehoslovaca
aparut in secolul trecut scolile profesionale: In~emnatatea s~ in 1945 prin aceea ca s-a unit continutul primelor doua c1ase
nivelul acestui nou val de cultura s-au mtant treptat, Sl de gimn&ziu cu cel al scolii secundare. Aceasta forma s-a
astazi aceste scoli au deschis si ele calea spre facultati. In aplicat in Franta si in R. F. a Germaniei. Astfel, se :;;terge
scoJile noastre profesionale medii 0 mare parte din continut oarecum granita dintre diferitele feluri de cultura, dar trece-
e dedicata culturii generale, iar continutul de iG.2i al ambelor rea elevilor de la 0 treapta la alta, e legata in continuare
1ipuri de :;;coH s-a apropiat. de dificultati.
In tarile straine putem urmari diferite rezolvari ale pro- o alta forma 0 constituie crearea diferitelor tipuri de :;;coli
blemelor legate de democratizarea invatamintului mediu, asa generale, unde sa mearga toti elevii. 0 iilsemenea :;;coala are
cum s-a vazul si din exemolul invatamintuJui nord-american, fie un program comun pentru toti elevii, fie ca pe linga pro-
cCire a pornit de la traditiile europene, dar care in timpurile gramul comun se da elevilor Si posibilitatea sa aleaga intre
mai noi s-a adaptat din plin conditiilor dezvoltarii tehnice :;;i obiectele de invatamint de diferite tipuri (de exemplu in
industriale· sau din exemplul invatamintului englez, in care S.U.A, Suedia).
coexista d'eopotriva sistemul traditional si elen:ent: diI.1 nou~ In tarile socialiste exist a 0 scoala generaUi pentru intreg
tip de sistem de educatie; sau din exemplul mvatammtulUl tineretul, cu un continut cultural comun, completat in special
sovietic, unde se merge pe linia scolii medii de cultura ge- prin obiectele neobligatorii sau eligibile din cercurile de
nerala, cu caracter practic :;;i politehnic d e 10 ani pentru elevi. Accentul principal se pune pe baza comuna, chiar daca
intregul tineret, sau in cele din- ur~a din exe~plul ~. S. Ce-
v exista obiectii formulate impotriva ei, cum ar fi de pilda
hoslovace unde dupa cel de-al dOllea razbol mondlal s-ay cele aduse impotriva asa-zisei uniformizari. Celelalte cai de
schitat citeva notiuni diferite referitoare la scoala medle largire a continutului au in special forma experimentala (de
de cultura generala. Democratizarea :;;colii medii este in exemplu diferentierea !,;colii generale de 9 ani in Cehoslo-
toate cazurile legata de noul continut al scolii si se reflecta vacia, :;;coH pentru tinerii talentati, care totu~i prin cor,tinutul
:;;i asupra tuturor celorlalte trepte ale invatamintului. lor cultural i-au cam izolat pe elevi, :;;coJi cu studiul Iargit
al !imbilor, in Cehoslovacia sau in U.R.S.S, etc.).
Constituirea ~colii generale In alte tari, aceasta treapta e inteleasa adesea ca orien-
tativ~ sau de observare, in care profesorul il poate observa
Democratizarea culturii are loc in mod diferit pe treapta
a II-a :;;i a III-a a sistemului scolar. (~colile de pe treapta pe elev 0 perioada mai lunga de timp. la diferite obiecte :;;i
a II-a se leaga de :;;coala primara :;;i inglobeaza in ma~e cu aceasta 11 ajuta in alegerea studiilor viitoare. Acest "cycle
vtrsta de la 10-11 ani pina 1a 13-16 ani. In CehoslovaCla d'orientation" exista deja, se experimenteaza sau se plani-
aceasta treapta e cuprinsa in :;;coala generala de 9 ani). fica in diferite tari. lata exemple din tarile Europei6 ; in
S-a aratat deja ca democratizarea culturii in tarile.. dez- 6 J e anT hom a s. J 0 seph Maya u 1 t. Education en Eu-
voltate ingreuiaza prin supraincarcare formarea culturll ge- Tope, U.N.E.S.C.O., Strassbourgh. 1963.

136 137
R.F.G. aceasta notiune se rejera ia eievii in vlrst11 de
1O~12 ani, in Belgia in ~colile experimentaJe aceasta notiunE r.atatea obieetelor teoretice, care prin continutul lor sint cu
se refer a la elevii de 12-15 ani, in Danemarca la elevii mult mai largi $i mai importante dedt numeroasele cursuri
de 12-14 ani, in Franta la cei de 11-13 ani, in Italia dE cu orient are practica.
11-14 ani (in plan), in Olanda 12-13 ani, in Elvetia (planul In legatura cu democratizarea acestei trepte .~co~are, in
de la Geneva) 12-13 ani, dupa planul din Turcia la elevi care intr-o $coala $i intr-o clasa se reunesc fara dlscerna-
de 11-14 ani. mint cei ma~ diferiti elevi, se pune. problema . nivelulu~ d~
cultura generaUi (in comparatie cu Dlvelul $cohlor speciale J
In Suedia, S.U.A., Japonia, partial in Anglia $i in aIte $i problema formarii de grupuri omogene .•De ex.emplu 1. Ka~~
parti exist a $coala generala cu diferentiere in clasele supe- del repro$eaza $colii americane ca a scazut Tl~ve~ul CUlturu
rioare, chiar daca proportia $i forma acestei diferentieri di- $i ca va duce la mediocritate 7 . Dupa parerea lUi, tlpul engl~7:
fera. de .. comprehensive school", care n~-i iz.oleaza pe . elev!1
o asemenea masura are scopul sa faca accesibila orica- cu diferite aptitudini, e mai democra~lc .'prm acee~ ca spr:-
rui tinar treapta superioara a culturii $i sa ridice nivelul jina solidaritatea sociala sub fo~ma . '::I~~ll comune m $co.ala,
cultural al intregit populatii. In acela~i timp aici intervine dar $i aici exista pericolul medlOcnzarn. In ce~ de-al dOlle.~
sensul comunicativ al culturii generale, cultura trebuind sa caz, dnd elevii se inscriu in diferite $coli, c~ntmutul cult~r!1
fie baza unei posibilitati ridicate de intelegere ~i colaborare e mai clar marcat, iar metodele raspund mm mult capaclta·
a cetatenilor in conditiile societatii moderne organizate. tilor elevilor, dar colaborarea sociaUi ramin~ totu$i u~ lucru
La atingerea acestui tel principal al culturii genera Ie co- in afara $colii. De aceea se inclina spre hpul. "mulhl.ate~al
mune, contribue $i factorii psihologici. Din nou se manifest a school", care creeaza grupe omogene de elevl. pe dlfent~
obiectii impotriva sistemului de pina acum de examinari obiecte. Acest tip, dupa conceptia lui Kandel, raspunde mal
din cursul celor 11 ani $i in locul lor se da intiietate obser- bine tendintei actuale de a gasi pentru fiecare elev un pro:
varii contillY.e a elevilor, in acela$i timp ace$tia au posibili- gram convenabil, ccea ce inseamna un sistem de c~ltura
tatea de a-$i verifica propriiIe capacitati la diferite obiecte destul de mobil, nece!>ar trecerii elevului de la ul! tiP. 1a
de invatamint. altul in cazul in c.are repartizarea D-a fost corecta. Chlar
daca' accepta posibilitatea tr-ecerii $i a existentei $colii g~­
Acest fapt se bazeaza pe idee a ca dezvoltarea capacita- nerale Kandel pune accent totu~i pe grupele o~oge.ne dIn
til or are loc numai cu ajutorul unui anumit material $i de punct de vedere intelectual $i de interese (dar $1 social). In
asemenea ca numai cu ajutorul materialului respectiv e po- sprijinul acestui punet de v~de.re. me~tioneaza insemnatate a
sibil sa cuno$ti aceste capacitati. Din cauza ca $coala gene- grupei pentru randamentul mdlVldulUl B•
rala pregate$te elevii pentru mai multe directii ale studiului
viitor $i nu numai pentru cea teoretica $i din cauza ca elevii 1 .,tn ceea ce priv el?te nivelul r '!-ndarn entului, gasim in istoria .~colij
au aptitudini foarte diferite, program a invatamintului se medii americane 0 multime de marturu despre faptul ca expanslUne~
:;;colii comune generale ~i tngrllmiidirea elevilor cu Il!ari deosebi~
imbogate$te. In continutul de cultura al $colii generale se individuale tn aceea:;;i t;lcoala duce la sciiderea nivelulul, la declin t;l1
intilne$te factorul culturii generale, ca factor de baza, im- la cultivarea mediocritiitii". (I. K and e I, Current Issues Of Ex-
binat cu cerintele pregatirii specializate pentru trepte su- panding Secondary Education, in: "International Review of Edu-
perioare $i cu respectarea deosebirilor dintre elevi. cation", an V, 1959, p. 161). Ed ti
8 N Try t ten Bulletin of the Council for Basic uca. on,
In aceasta infruntare dintre diferite punete de vedere (Washington, D. C:, March, 1958): "Dar mult rpai. importanta este
atmosfera filcolll, numitorul comun al intereselor dill grupa de care
apar rezolvari diferite, care dau intiietate uneia sau alteia
e legat cel ce studiazli, norma socialll care existll in grupa,. pentru
dintre ele. In sistemul traditional a precumpanit factorul spe- ca dezvolta propriul ei "esprit de corps". Tinerii :;:int Vletlitl sociale
cializarii, care a dus la 0 orientare timpurie $i prea ' in- j vor sa fie primiti ca membri al grupei sociale dm care .fac parte:
gusta. In $coala no astra a dominat in ultimii ani factorul for- taca aceasta grupa e potrivit de omogena fili e alcatuita dl~ oamem
tineri dintre care marea majoritate au interese !iii scopun intelee-
marii unei baze generale tara posibilitati de alegere, in care tuale 'asemanatoare, care sa sprijine efortul inteleet.ual, grup~ caIAu~.
lista principalelor obieete de studiu nu s-a ia,rgit. In $coala intreg poate sa nasca 0 atmosfera in care eu aJutorul stimu ru
americana, dimpotriva, a dominat in special din clasele 8-9 reciproce po ate exista un Inalt grad de randament inte1eetual. Dlaca
totu:;;i aeeasta grupa este eterogena din punct de vedere inte ee·
expansiunea numarului de obiecte, adesea foarte limitate, tual reactia tn lant nu se produce. Grupa dezvolta un numitor eo-
subapreciindu-se baza comUna de cultura general a $i insem- mu~ de interese dar acesta va fi eu totul altfel :;;f, in general, nu
va fi de ordin iI;telectual". (Citat din T. Kandel.)
138
139
Dadi scoala gcncrala inla tura deosebiril E' socialc si este
prin natura ei, democratica, atunci, a~a eum vede Si Kandel: Gottfried Hausmann. (R.F. a Germaniei.)
la diferentlere trebuie sa se tina din nou seama de aeesle
deosebiri. In Cehoslovacia baza dezvoltarii aeeslei probleme
o formeaza · ega!italea in drepturi la aecesul la eultura ati-
tudinea fundamentala dupa care diferitele directii de e~ltura
sint "egale prin valoarea lor sociala", asa cum afirma legea
invafamintului din anul 1960, chiar daea aceasta parere nu
este inca impartasita de intreaga opinie pUblica. Atita vreme
cit in califieativul seolar al copiilor se refleeta situatia lor ELEMENTE DETERMINANTE ALE STRATEGIEI EDUCATLEI
sociala, scoala trebuie sa compenseze aeeastii situatie si sa IN SISTEME COMPLEXE1
Ie aeorde tot sprijinul.

1. Nevoile educative ale societatii in continua transformare


fac necesara largir&a si restructurarea sistemelor de educa-
tie existente. Noile probleme pe care Ie pune educatia re-
zulta din importanta crescinda a stiintei, tehnicii si organiza-
l'ii rationale a vietii sociale si culturale. Acestea sint in in-
treaga lume in mare masura identice. Incercarile de solu-
tionare a noilor probleme, in schimb, sint foarte divergente.
Sisteme pin a acum fara asemanare intre ele pot deveni ase-
L manatoare, dar pot evolua diferentiindu-se si mai multo Na-
\
tura modificarii in cazul individual depinde de raportul din-
tre determinantele "conservatoare" si "de transformare".
Specificitatea si eficienta determinantelor se poate liimuri
prin studii comparative. In acest scop se recomanda sa se
inceapa cu cercetarea sistemelor de educatie de structura
asemfmatoare. Numai dupa aceea confruntarea sistemelor
opuse va da rezultatele asteptate.
2. Solutionarea noilor probleme de educatie prezinta, mai
ales pe a doua treapta de educatie, considerabile dificultati.
Societatea moderna este silita si obligata sa ofere tutu-ror
tinerilor aceeasi posibilitate de a-si dezvolta in mod optim
individualitatea printr-o educatie generala care depaseste
educatia elementara. Lucrul acesta face necesara 0 diferen-
tiere calitativa a celei de a doua trepte educative. Ea se face,
de regula, prin masuri interne, adidi de structura a scolii,
in tari care pin a acum nu aveau decit 0 singura forma de
invatamint general pe treapta a doua. Prin aceste masuri se
obtin scoli unitare cu unele diferente de program, care se
deosebesc in esenta prin momentele, felurile si gradele dife-
rentierii interne. Tarile in care exista mai multe tipuri de
I in: "InternationaZe Zeitschri ft fil r Erziehungswissenschajt", vol.
IX, 1963-1964, nr. 2, p. 175-179.

' 141
!;coli situate pe treapta a doua, trebuie fie sa-~i mareasca, sub statele ora~ene~ti2 ale Republicii Federale a Germanie., .
presiunea sarcinilor educative noi ~i multiple, numlirul tipu- in 10cul, respectiv, pe linga forma aceasta lunga (4+9:\ ' ;Xlst~
rilor de ~coli, fie sa diferentieze intern pe cele existente. scurte dupa formula 6+7 (Berlin, Bremen, Hamburg\ orme
Ele pot insa de asemenea sa concentreze tipurile de ~coli zitie speciaHi ocupa sistemul educativ eng1ez, in \ ~ po-
existente, In sisteme mai cuprinziHoare ~i sa adauge acestora deosebesc doua feluri de inva,tamint secundar m ai ::il e se
diferentieri suplimentare. Unde se staruie in pluralismul Ior- acestea fiind ins a realizate intr-o multitudine de t i \n~lte,
melor de !lcoli, trebuie avute in vedere posibilitatile de echi- ~coli (pe linga doua tipuri de ~coli secundare «Se; ' \I n de
valare ~i de trecere de la 0 form'a la alta. Aco10 unde se School» exist a Direct Grant, Independent ~i Compre:: \l1d~ry
face 0 unire a diferitelor tipuri de ~coli in sisteme cuprin- School). )pnstve
;.>atoare, trebuie luate masuri care sa asigure pregnanta dife- Cu exceptia Ecuadorului, sistemele complexe aratait.
rentielii interne. tin toate direct domeniului de culturii occidental vech i npar-
Adeseori este greu sa se recunoasca un anumit sistem a1 eu exceptia Greciei, invatamintul superior al taril"., .
unuia dintre tipurile de structura principa1e. Aceasta, pentru dentale s-a dezvoltat din formele europene comune t', OCCI-
ca pe de 0 parte astazi abia daca mai exista tari cu sisteme lilor minastire~ti ale evulut mediu ~i din ~coala latina :~ ~co­
multiple pe treapta a doua de educatie in care sa nu se cii umaniste. ,\ epo-
intilneasca indicii de unificare ~i de uniformizare a tipurilor Origina comuna ~i perseverarea in traditia m (J , ..
de ~eoli traditionale; pe de alta parte, majoritate<: tarilor istorice comune pin a la formarea statelor nationale, ~.l emr.ll
cu sisteme unitare diferentiate scindeaza ce1 putin ultima tuie un prim complex de factori, care este relevant bnstl-
perioada a treptei a doua de educatie, in ram uri mai mu1t o comparatie a sistemelor complexe puse aici in diSClN( ntru
sau mai putin separate. reprezinta in orice caz 0 determinanta cu actiune P .) ,I, e. E1
renta. I seve-
3. Problema determinarii strategiei educative in siste-
me1e complexe permite sa se limiteze, din motive euristice Forma clasica de ~coala ~i-a pastrat ponderea p r 9'j ., .
considerarea lor 1a cUeva exemp1e semnificative. In cele ce capacitatea de statornicie nu numai in epoca rational~~ ;: leI ~l
urmeaza vom compara din acest motiv numai sisteme1e edu- ci a rezistat cu succes ~i in epocile iluminismului ~i 1 JU .~1,
cative care prezinta pe treapta a doua de educatie doua sau vismului. La inceput nu s-a deschis de loc, iar m al \r!~It!­
mai multe tipuri de invatamint, care merg pina la examenul numai ezitant, nevoilor educative create de trecere<:j SIZIU
de maturilate :;;i admiterea 1a universilate. societatea organizata pe clase socia1e la societatea co 11 e l~
Din aeest punet de vedere, din ce1e aproximativ 200 sis- democratic. In decursul secolu1ui al 19-1ea s-a dezvolt ~ i' epu~
teme de educatie cuprinse in World Surv ey Ill, pot fi treeute urmare, pe llnga tipul de ~coala clasic, 0 forma de ~c o,' t ~ prm
ell vederea, de la inceput, peste 90%. Cad in mai putin de derna care, in scopuri pragmatice, ~i-a impus ca tel P I " ~ .r:n o -
10% din toate tarile exista doua sau mai multe tipuri de !icoli promovarea cuno~tintelor de matematica ~i a ~tiintt;I/JCJPal
de gradu1 a1 doilea, care duc 1a maturitatea universitara. In turii, precum ~i a invatarii de limbi straine vii. Abiq ~J na-
colul al 20-lea i s-a recunoscut acestei ~coli un rang )., t] se:
majoritatea acestor tari, ~colile de acest tip nu inc1ud ~i edu-
catia e1ementara, ci incep abia in interioru1 acestei a doua acela~i drept cu al celei clasice. Complexu1 de fact~ al ~l
dern-reali~ti trebuie reliefat ca 0 a doua determinmi lr. m~­
r
trepte ~i dis pun ca atare numai de patru sau chiar mai pu-
tine c1ase anua1e. Numaru1 tarilor cu sisteme comp1exe, in
sensu1 ce10r aratate mai sus, se reduce 1a mai putin de 10,
cienta in toate sistemele complexe. Ea a dobindit Pl
deni mai intii 0 importanta transformatoare, putind f ';:~ m-
~fl­ i':
dadi socotim numai cazurile in care repartizarea e1evilor pe ins a mai tirziu ~i in sens conservator. ' ~JOna
diferite tipuri de ~coli se face in 1egatura directfl cu instruc- In timp ce in majoritatea tarilor cu sisteme comp ,..
tia primara. In patru din aceste tari se structureaza, dupa
o treapta e1ementara de ~ase ani, doua tipuri de ~coli cu cite
~ase c1ase anua1e (Ecuador, Grecia, Luxemburg ~i Olanda).
consolidat dualismul descris in educatia secundara
nive1 superior, in Germania ~i Austria s-au accentuat
mod extrem de unilateral tipurile de ~coli concure 'l i r-un
s-a
un l/r:Ie
Doua state au sisteme de instructie cu trei ~i mai multe gimnaziului de limbi clasice ~i ale ~colii reale superi :,..e ale
tipuri de ~coli secundare mai inalte (R.F.G., Austria). In ge- matematica ~i ~tiinte ale naturii, astfel incH s-a d c.'iJ re de
neral, acestea duc dupa treapta primara de patru ani, in lItoltat
decurs de noua ani, la maturitatea oentru universitate. !n 2 Estc vorba de ora~ele eu statut de stat, (Nota Ifacl. )

f42 143
un a1 treilea tip, mij1ocitor, de ~coaUi superioara, a~a-numitul Friederich Schneider (R. F. a Germanief)
gimnaziu real.
Cre~terea nevoilor educative r ealiste In societatea comer-
ciala ~i industriaHi a dat un impuls sensibil celor doua tipuri
de ~coa1a accentuat pragmatice. Faptul acesta a dus 1a inla-
turarea monopolului pe care-l avea gimnaziul clasic, de a da
acces 1a studiu1 universitar numai atunci cind tipurile de
~coli moderne s-au modificat in sensul filozofiei educatiei
idealiste. In Germania ~i Austria, ideea educatiei armonioa-
se se adauga ca 0 a treia determinanta a p1uralismu1ui In STRAINATATEA CA FACTOR DE STRUCTURA'
invatamirrtul superior. ( .. . )
Astazi, nu sint de Inteles proiecte1e pentru educatie fara
o comparare cu alt~ aspecte din alte locuri a~adar sint im-
posibile fara 0 comparare. Una din sarcinil~ cele ~ai nobile Influenta strainatatii asupra a eeea ee este propriu edl1-
ale ~tiintei c0mparative a educatiei este aceea de a contribui eatiei nu este nicaieri eontestuta in ~tiinta pedagogiea chiar
1a obtirierea unor rezultate demne de incredere. dad uneori, indeosebi in prezenUirile pedagogic-istoriee, nu
i se aeorda importanta cuvenit:l. Nu lipsesc nici carti, niei
dizertatii, niei articole care se oCl1pa cu aeeasta problema.
In acest domeniu este insa cit se poate de U$or sa se citeze
probleme de cercetare ramase nesolutionate, la care se
adauga mereu altele noi. Inca de la ivirea unui trafic p e
\,-, plan mondial, de la dezvoltarea unui schimb internCltional
\ de carti, de reviste ~i ziare, de la raspindirea radioului ~i a
televiziunii, a organizatiilor, congreselor ~i revistelor inter-
nationale ~ i de la initierea activitatii O.N.U. $i U.N.E.S.C.O.,
toate popoarele de cultura $i, in masura din ce in ce mai
mare, a$a-numitele tari in cu rs de dezvoltare s-au apropiat
intre ele prin pedagogia lor, astfel incH curente de forta
creatoare trec peste granite dintr-o parte In cealaltil. Inten-
tia de a reprezentu in intregime aceasta uriu:;;a impletire
a pedagogiei popoarelor nu se realizeaza, desigur, in aceasti'i
introducere general a in cercetarea ~i studiul comparativ al
l3tiintei pedagogice. 0 astfel de expunere de ::msamblu este
de alUel $i imposibila, datorita intinderii in spatiu a tere-
nului de cereetat, a numarului mare de popoare $i a nenu-
maratelor situatii existente la fiecare popor. Ceea ce ne tre-
buie in primul rind, este inca un mare numar de cercetari
individuale asupra influentei pedagogului ~i a intregului sec-
tor pedagogic dincolo de granitele diferitelor tari1 .
Dad reprezentantii ,,~ tiint ei pedagogiei comparate" in-
treprind ei in$i$i astfel de cercetari sau stimuleaza pe elevii
1 Din volumul : "Vergleic hen de Erziehungsu:issenschaft", H eidel-
berg, QueUe & Meyer, 1961, pag. 179-184.
2 Reprezentari cuprinzind mai multe popoare exista. Cartea mea,
Gelt.ung und Einflus der deutsc'len PiidagogU, face parte din aces-
t e a, d e asemenea oi Begegl1ung :ncischen Deutschland, E.?lgland u'l!d
FTankTei.ch, d e Her man n J 0 S e p hOd y, Saarbrucken, 1909.

10 - Caiet,;; de pedagogie modernii nr. 2. 145


lor sa Ie fadi, n-ar trebui trecute, c~ vedere,a unele rezul-
I
[ eomod in domeniul economic sau cel spiritual sau ca fiind
de alta rasa. Uneori cauza respingerii se afla in convingerea,
tate principale ale celor realtzate pll1a acum In acest dome- i indreptatita sau nu, despre nivelul inalt al standardului na-
niu de cercetare. • . .• . I tional pedagogic propriu. Fiecare prefera sa fie in acest do-
I Data fiind impletirea actuala ll1ternatlOnala a tuturOl meniu donator fata de alta tara, dedt acceptor. Motivul
fen~menelor culturale, nu-i mai este posibil unui popor sa-~j acesta devine deosebit de activ dnd 0 pedagogie national a
pastreze teoria ~i re~litatea. ~a. p.e~~gOgiCa fara nici 0 atingere s-a dezvoltat multa vreme sub stimulentele primite de la 0
cu teoria !?i cu practJca strall1atatn. alta tara ~i dupa modelul ij;i prototipul acesteia; popol'lll
II . 0 separare absoluta de pedagogia strain~t~tii. nici nu ajunge astfel intr-o buna zi la ideea indreptatitii sau ne-
ar fi de dorit. 0 izolare de acest fel nu ar fl In ll1tere~ul indreptiitita, ea pentl'll pedagogia sa nationala influenta ar fi
dezvoltarii pedagogiei nationale proprii. Lucrul acesta devme fost - ,poate datorita ere~terii ei exagerate - dauniitoare
clar in special daca ne imaginam 0 analogie intre dezvoltarea sau, ca ar fi ajuns in invatamintuJ. ~i educatia sa, la nivelul
cuIturala a popoarelor ~i dezvoltarea omului luat individual. tarii luate ca model sau chiar ar fi depa~it-o.
Cultura unui popor, precum ~i domeniile parti'!ll~ de ::cti- Sensibilitatea, predispozitia de receptare ~i de modificare
vitate ale acesteia inclusiv pedagogia, au 0 anum Ita forta de de pina acum in domeniul pedagogic este, in eazul acesta,
autodesfa~urare, ~~a cum ~i individul corespunzator ente- inloeuitii cu 0 bdiferenta suspicioasa sau ehiar eu 0 antipa-
lechiei sale, adica legii cre~terii ~i dezvoltarii aflata in .el tie deschisii, uneori legata chiar eu inclinarea spre un mo-
insu~i, se dezvolta in parte spont~n, <:~!1 energia s.a P!<?pn.e. del nou. .
Dar dupa cum individul prime~te Ingn]lrea, educatm ~l Inva-
tamintul prin alti indivizi ~i prin comuniuni umane, iar in V. Existli exemple care aratii ca gindirea pedagogica ~i
iipsa acestui ajutor este amenintat in dezvoltarea ~i chiar in chiar realitatea edueativa a unei tiiri a fost structurata suc-
existen\a sa tot astfel dezvoltarea pedagogic a a unui popor cesiv sau chiar coneomitent prin pedagogia mai multor tari.
ar sufer~ d~ca fortele care promoveaza dezvoltarea pedago- VI. Exista diferite canale de piitrundere a influentei striii-
giei natlOnale s-ar gasi doar in interiorul propriului po- natiitii, unele raminind necunoscute, anonime.
POl' ( ... ). • . . . • . In' 'alt loc am vazut cii prin ciHiitoriile facute in striiinii-
Consecintele acestei dezvoltan a pedagoglel bazata numa) tate ~i prin vizitele unoI' pedagogi str~iini, prin schimbul de
pe fortele interioare (autopedagogii, n. tr.) pot fi 0 anum~ta profesori, institutori ~i studenti, :,Prin literatura pedagogica
ingustime, 0 saracie !?i 0 unilateralitate in pedagogia natlO~ din striiiniitate cititii in original sau in traducere in limba
nala si 0 raminere in urma ba chiar 0 pierdere a avansulm tiirii, prin organizaiii, congrese, reviste internationale, se
avut (poate mai inainte, in 'domeniul pedagogic fata de alte poate produce influeniarea de ciitre ideile lumii pedagogiee
popoare. din striiiniitate. Cind ceriniele, ideile ~i idealurile pedagogice
III. Din cercetarile comparative rezulta ins a, printre altelp au devenit un bun european sau chiar al umanitiitii, ele pot
si faptul ca influenta strainatatii asupra pedagogiei nationale influenta pedagogia diferitelor tiiri, fiirii sii se simta prove-
proprii este in mod con~tient respinsa, ba chiar combatuta. nienta lor striiina.
o astfel de atitudine se motiveaza in mod diferit. In spa- VII. In trecerea fortelor pedagogice dincolo de granitele
tele unei astfel de atitudini se poate afla pretentia, favorizata
de un nationalism extrem, a unei dezvoltari complet auto- tiirii lor de originii, existii mai multe posibilitati spatiale ~i
mate a pedagogiei nationale sau poate teama nu lipsita de temporale. Aceasta trecere se poate produce spre 0 singura
temei ca sub influenta strainatatii, pedagogia prQpriei tari tarii sau spre mai multe tari, dupa irnprejurari, radial, in
;;i-ar pierde caracterul ei tipic national. toate directiile, concomitent sau succesiv. Influenta modela-
toare poate fi unica, acuta, de duratii limitata sau de durata
IV. Uneori antipatia fatli de influenta formatoare se in- mai lungii, cronicii, respectiv stabila sau repetatii, intreruptii,
dreapta numai impotriva pedagogiei unui popor anume, pe intermitenta.
dnd in general atitudinea este deschisa fata de alte influente Influente din striiiniitate pot avea loc de asemenea, intr:-un
de dincolo de granita. Atitudinea aceasta negativa poate avea anume sens, direct sau indirect. Cind fortele pedagogice ale
cauze diferite. Ea se poate datora faptului cli poporul de la unei tiiri intrii in contact mai intii cu pedagogia unei tiiri
pedagogia caruia pleaca influenta, este temut sau chiar urit striiine :;;i apoi sint transmise de tara aceasta - fie pure ~i
~i considerat ca dUi?man, ca asupritor, ca un concurent in-

146
10* 147
neschimbate, fie modificate - intr-o alta tara sau in mai imitare servila dnd se recunoa~te ca pedagogia propriului
multe tari, atunci primul contact este un exemplu de in- popor, in totalitate sau partial, a ramas mult in urma in mod
fluenta directa, iar al doilea un exemplu de influenta indi- lent printr-o dezvoltare organica, ~i se incearca sa se egalez€
recta. avansul celeilalte tari cit mai repede posibil sau chiar din-
VIII. In cercetarea influentei strainatatii nu trebuie ne- tr-un singur salt.
glijat faptul ca adesea exista un fel de retroactiune, de reci- 2. Cea de a doua metoda de preluare a pedagogiei din
procitate a influentei intre tari, stare de lucruri care poate strainatate, exista atunci dnd, dupa 0 examinare critica a
fi u~or trecuta cu vederea. Cind 0 tara da celeilalte stimu- celor spuse mai sus se preia numai ceea ce - de regula eu
lente pedagogice, aceasta raspunde adesea cu un "contra- modificari mai mici sau mai mari in scopul ada,ptarii la spe-
cadou".3 cificul ~i la nevoile Ipoporului propriu - este considerat ca
fiind de valoare ~i adecvata. Preluarea aceasta cu caracter
Dintr-o cercetare comparativa a influentei strainatatii asu- eclectic iese deosebit de pregnant in relief cind 0 metoda de
pra cadrului pedagogic, va rezulta adesea ca ambele parti invatamint care s-a impus intr-o tara, 0 idee pedagogica sau
au fost in acela~i timp ~i donatoare ~i acceptoare, aspect care o mi~care pedagogica verificata, se incetatene~te in m &i multe
este chemat Sa protejeze atit impotriva mindriei exagerate aIte tari prin adaptarea la conditiile nationale respective.
privind pedagogia cultivata de propriul popor, cit ~i impo- 3. Al treilea fel de preluare, notata ca preluare creatoare,
triva dispretului celuilalt popor ~i a resentimentului fata de are ~oc cind prin contactul cu realitatea ~i cu teoria pedago-
influentele pedagogice venite de dincolo de granita. gicfl din strainatate, sint puse in actiune fortele pedagogice
IX. Dupa felul ~i proportiile influentei formative a peda- creatoare ale propriului popor sau dnd acestea sint dirijate
gogiei unui popor, se pot deosebi trei forme diferite: spre solutionarea aceleia~i probleme sau a uneia asemana-
toare, fara ca sa se ,preia ceva anume din strainatate. Despre
1. Preluarea mecanica, adeseori in bloc sau, altfel spus, 0 acest al treilea fel de influenta din strainatate este yorba
imitar~" servila, un pur import, fara Sa se tina seama daca deci ~i atunci dnd prin aceasta se recunosc sHibiciunile pe-
struci:ur.a celor preluate se potrive~te cu caracterul propriului dagogiei nationale proprii sau ele devin in mod con~tiE!llt mai
popor, cu al culturii sale generale ~i cu structura sa sociala. clare; dnd datorita acestui fapt este trezita, fortificata sau
activizata vointa pentru reforma pedagogica, dnd se favori-
Nu lipsesc exemplele care sil. arate cil. la 0 simplil. transmitere
a sistemelor pedagogice fil.ril. luarea In considerare a specificului na- zeaza, se dezvolta sau se atenueaza tendinte ~i curente peda-
tional, succesul educativ scontat nu s-a realizat. "Acest lucru s-a In- gogice deja existente, intotdeauna fara 0 preluare directa
timplat cu pedagogia britanicil. In India Iii in alte pil.rti ale impe- a unui bun pedagogic. De altfel, aceste doua uItime aspecte
riului britanic precum fi;i cu pedagogia americanil. In Filipine fi;i Por- ale influentei din strainatate apar uneori combinate.
to Rico, dupil. cum r eiese din rapoartele lui Paul Monroe $i ale co-
legilor sil.i din anti 20, $i Cli sistemele pedagogice ale tarilor suze- X. Promptitudinea cu care este acceptata pedagogia strai-
rane in cadrul Incercil.rilor lor de a grabi asimilarea coloniilor lor
de cil.tre metropola".· na ~i gradul posibilitatii de influentare prin ea pin a la instrai-
narea de propriul specific national, pare sa fie la diferite
Acest mod de influentare este favorizat atunci cind intre popoare, respectiv la diferite rase, variata. Nu lips esc exem-
poporul donator ~i cel acceptor exista 0 puternica apropiere plele care confirma acest punct de vedere. Dar ele nu sint
din punct de vedere cultural, cind la acesta din urma exista inca suficiente pentru a da loc la concluzii inatacabile. I;>tiin-
un orgoliu national mai redus, dnd are con~tiinta inferiori- tei pedagogice comparative Ii mai ramine deci 0 sarcina de
taW iJropriei pedagogii ~i admiratie pentru poporul de la cercetare - ~i anume: analizind factorii care favorizeaza sau
care importa. Deosebit de favorabila este situatia pentru 0 chiar ocazioneaza una sau cealalta din cele doua atitudini
opuse, sa examineze cazuri in care anumite popoare se consi-
3 Mallinson confirmil. aceastil. influentil. bilateralil. prin exempluJ dera prea puternice sau prea slabe, respectiv popoare care
S.U.A. :;;i al Europei de Vest. sint absolut neinfluentabile de ,pedagogia din strainatate.
"Am Invatat foarte multe observtnd rezultatele aplicil.rii noilor
tellnici educative din America. Tot astfel nu Incape Indoiala di Pe baza materialului existent pina in prezent nu se poate
fi;i America poate Invata studiind felul in care diverse natiuni eu- spune decit ca factorul probabil; specificul de rasa, respectiv
ropene cauta cu gIija adoptarea noilor tellnici educative la speci-
ficul cultural national existent" p. 57. de popor, este cauza sau una din cauzele deosebirilor de ati-
• Comparative Education to Germany, 1959 p . 6. tudine.
149
Situatia aceasta nu scade insa cu l1J1111C din valoarea lor
Vasile lIiescu intrinseca, confirmind in acela~i timp existenta pe meleagu-
rile noastre a unui sincronism pedagogic, care s-a constatat de
altfel ~i In alte domenii de acpune ale gindirii pedagogiee ~i
practicii seolare romane~ti, ca de pildii experimentarea pedago-
gica. 2
Este cunoscut faptul ca, in istoricul pedagogiei comparate,
secolul al XIX-lea este marcat mai ales prin calatoriile pedago-
gice, intreprinse In scop de informare "pe viu" asupra unor
FINALITATEA STUDIILOR DE PEDAGOGIE COMPARATA realitiip ~colare socotite demne de cunoscut ~i de utilizat In
propria tarii, In scopuri practice, ameliorative.
Dintre ee~ e mai cunoscute ciiliitorii, literatura pedagogidi
str1iinii3 consemneaza mai ales pe acelea facute de Victor Cou-
Orientarea spre un scop bine determinat confel'a 0 valoare sin (18~1), C. A. W. Krnse (1832), Horace Mann (1843), Mathew
teoretica ~i practica deosebita cercetarii ~tiinpfice In domeniul Arnold (1865), Lew Tolstoi (1857 ~i 1860-1861), K. D. U~inski
pedagogiei comparate. (1860 ~i 1862).
Tendinta de a efectua calatorii se manifesta din plin ~i in
Intr-o forma mai muIt sau mai putin declarata, orice activi- tarile romane, remarcindu-se: D. Golescu, D. Bolinteanu,
tate con~tienta a oamenilor urnlare~te un obiectiv, are un tel, D. Raletti, N. Filimon, Gh. Asachi, C. Bolliac. Gr. Alexandrescu,
dar ceea ce confera valoare ~tiinpfica acestei activitati este V. Alecsandri, I. Codru-Dragu~anu, G. Costa-Foru ~.a.
masura In care scopurile pe care ~i Ie propun oamenii sint Data fiind tema propusa, ne yom opri succint doar asupra
generate de cerintele obiective ale societatii respective. opiniilor eonsemnate de D. Golescu, Gh. Asachi ~i G. Costa-Forno
Evident, ca ~i in alte domenii de cercetare, problema finali- Insemnindu-~i cele viizute pe meleaguri straine, Dinieu Go-
tatii in in\'estigatia comparativa a realitatii educaponale este lescu serie in 11<26: ... "Olice obicei ~i fapta buna am vazut,
foarte comp1exa, fapt ce necesita 0 tratare cuprinzatoare care spre folosul napei mele am Insemnat ... "4
depa~e~te limitele de spapu ale unui studiu restrins. Pentru Existenta unor teluri sinUlare este atestata ~i de alte miirturi-
aceasta, ne propunem sa prezentam deocamdata doar unele sirl. Astfel Gh. Asachi preciza urm1itoarele eu ocazia publicarii
aspecte. partiale a jumaJului sau de caliitorie facuta in Rusia in anul
o data cu cerintele obiective ale societapi in continua schim- 1830: ... "scopul calatorului a fost numai a da compatriotilor sal
bare. scopurile urmarite sufera In mod necesar modificari. o idee des pre aceste fapte ~i de a atita doriri eelor ce pot
Edmund King constata ca in ultimele doua secole se pot dilatori, ca aflindu-se in 0 tara strainii sii cerceteze cu amiinun-
dis tinge trei momente mai bine conturate sub raportul scopurilor tul toate pentru a lor Indeletnicire ~i folosul patriei. , .. "5
urmarite de pedagogii comparati~ti: "premergatorii no~tri - scrie Finalitatea practicii a diliitoriilor de studii este mentionatii in
King - au incercat sa aduc1i informapi importante spre a ajuta mod expres ~i intr-un document oficial din Tara Romaneasca,
la infiintarea sau reorganizarea sistemelor de ~co1i din secolul datat 5 octombrie 1857, pe baza ciiruia G. Costa-Foru a fiicut
al XIX-lea. Mai recent, marii no~tri savanp au diagnosticat ten- diliitoria sa pedagogicii in Europa apuseanii in anul 1858. Doua
dinte ~i factori ce influenteaza dezvoltarea activitatilor practice erau obiectiveJe acestei ciiliitorii: 1) intocmirea unui plan al ...
ale ~c~lii ~~. educapei ex!!a~colare. sfre a conduce la decizii mai "ciirplor de inviitiiturii ce au a se introduce in ~coalele noastre"
bune III vutor. Acum, ill decemu al VII-lea, scopul implicit ... ~i studierea ... " de a maruntul in aeele tiiri a Academiilor,
al intregii noastre activitap este de a fi utila pentru imbunatlip-
rea sistemelor de ~coli ~i deci pentru transformarea societatii." j 2 S tan c i u S t 0 ian, Vas i 1 e l l i esc u, Contributii la
istoricul cercetdrii pedagogice ~i al ~colilor experimentale din Ro-
In contextul acestor momente, mentionate de literatura de mania, Bucure:;;ti E.n.p., 1967, p. 49-51, 288 :;;.a.
specialitate str-1iina, se insereaza numeroase personalitiiti din tara 3 F r. H ilk e r, La pedagogie comparee, Paris, 1964, p. 16-24 .
• n i n i c u Go 1 esc u, Insemnare a cdldtoriei mele Constandin
noastra din secolul trecut, mai putin intrate - eel pupn deo- Radovici din Gole$ti fdcutd in anul 1824, 1825, 1826. Bucure:;;ti, Ed. Ti-
camdata - In circuitul mondial de informape pedagogic1i. neretului, 1963, p. 33.
5 G h. A sac h i , Extras din jurnalul unui cdldtor moldovean,
I E. ct. Kin g~ The Purpose of Comparative Education, in Com- in Albina Romi:measca, Ia:;;i, 1830, p. 410.
paratIve EducatlOn, Oxford, 1965, nr. 3, p. 3 (tract .)
151
150
a Colcgiilor ~i a ~colilor cumunale. cu comparatia inlre dinsele ce Ie confedi 0 situatie net diferitli fata de cele din perioadele
a diferitelor sistemuri de invatatura adoptate in acele Instituturi, anterioare, ele poarta pecetea vremurilor moderne. 0 data cu
$i astfel se va putea folosi tara noastra... de e~:perienta do- cerintele, ~i scopurile generate poarta amprenta unOr trasaturi
bindita in tarile mai inaintate printr-o indelungata incercare".6 specifice societapi moderne, dintre care unele au comecinte ~i
Marcind un moment mai avansat ~tiintific, C. Dimitrescu-Ia~i implicatii profunde pentru disciplina noastra ~i anume:
abordeaza direct problema finalitatii studiiIor de pedagogie com- - mobilitatea accelerata a fortelor ~i relapilor de productie;
parata. tntr-un articol publicat in anul 1891 preciza: " Studiul - interdependenta mondiala a activitaplor umane pe toate
eomparativ al dezvoltiirii educatiunii ~i a invatamintului Ia dife- planurile ~i la toate nivelurile.
rite popoare e men it sa riispindeasca mai multa lumina asupra In contextul mobilitapi accelerate ~i a interdependentei mon-
dircctiunii culturale, ce trebuie sa se dea generatiilor tinere."7 diale, unul dintre obiectivele importante ale societatii il consti-
tn concLptia sa erau acceptate doua obiective esentiale: unnl , tuie dezvoltarea ~i perfecponarea continua a intregului sistem
mai general, de a surprinde existenta in mi~carea invatamintului de invatamint.
a . .. "tendintelor culturale ale veacului", altul mai restrins, Complexitatea societatii moderne pune probleme eu totul noi
... "de a gasi modele de imitat", cu alte cuvinte, de a invata pentru pedagogia comparatii, mult diferite de perioada ante-
din experienta ~colarli a altor tari. belicli.
Pentru Dimitrescu-Ia~i, scopul propus avea 0 pondere deo- Dupa cum remarca profesorul Ed. King,9 de~i studiere? com-
sebita in efectuarea investigapei comparative. De pilda, in ra- parativa a actiunii educationale dateaza de aproape doua secole,
port cu aceasta era stabilita aria tarilor incluse in studiu. In timp totu~i schimbarile care vizeaza invatamintul, 0 data eu soeietatea
ee pentru conturarea tendintelor in mi~carea invatamintului erau in intregirnea ei, prilejuiesc 0 activitate febrila cu numeroase
studiate ... "toate statele cu aspirapuni de culturii", in cazul aspecte eontradictorii, eu unele sirnptome de eriza. Concomitent,
cautlirii de modele de imitat erau cercetate doar... "acele po- at\- loc numeroase cautiiri ~tiintifiee, ce se manifesta prin publi-
poare care s-au ilustrat deja in cariera invatamintului." carea unui mare numar de lucrari ~i reviste de pedagogie com-
C:;oncep1¥-. lui C. Dimitrescu-Ia~i asupra scopului studiilor de pe- parata, se organizeaza societap ~i intruniri internaponale de spe-
dagogie comparata - cum Ie denumea eI - este valoroasa ~i ci.alitateu ~.a. .
prin raportare la preocuparile ~tiintifice ale timpului in legatura La 0 cercetare cit de sumara a acestora se constata 0 diversi-
eu finalitatea. In acest sens, este graitor faptul ca literatura tate de puncte de vedere ~i pozitii, indispensabile pentru pro-
straina8 consemneaza un moment ~tiintific asemanator - ante- gresul ~tiintei, dar dificila in cazul cautaru unor elemente una-
rior, din 1888, in Germania - cind Wilhelm Dilthey atragea nim acceptate de comparat:i~ti.
atenpa, tot intr-un articol, asupra importantei cercetiirii com-
parative in ~tiintele pedagogice, ~i un altul - posterior, din Cit prive~te problema finalitatii, numeroasele definitii date
1900, in Anglia - cind Michael Sadler punea problema va- pedagogiei comparate dezvaluie varietatea pozitiilor adoptate de
lorii practice a studierii sistemelor de invatamint straine. speciali~ti fata de scopul pe care-l urmaresc sau trebuie sa-l
Scopurile urmarite in studiile comparative de "premergatori" urmareasca studiile comparative.
au fost generate de cerintele secolului al XIX-lea, secol in care Nu ne propunem sa analizam acum aceastli situatie. Totu~ i ,
invatamintul s-a dezvoltat deosebit de mult, ca urmare a revo- subliniem justetea observapei profesorului Ed. King,lO ca in
lupei burgheze care a d at na~tere la sisteme nationale de edu- ipol!eza un or scopuri ce nu raspund cerintelor obiective ale in-
catie. vatamintului pedagogia comparata devine nerealista ~i va avea
In aceste imprejurari, inca din prima sa etapa de existenta de pierdut ca disciplina ~tiintifica, dat fUnd faptul ca schimba-
ca atare, pedagogia comparata s-a dovedit a fi utila, in felul rile se vor putea face ~i in lips a comparati~tilor, prin aportul
~i la dimensiunile timpului respectiv. cereetatorilor econo~ti, sociologi, psihologi etc. preocupap de
Evident di lucrurile se prezinta schimbate in zilele noastre. problemele invatlimintului.
Cerintele obiective ale societatii sint mult modificate ~i, ceea Schimbarile continue, ce sint necesare in domeniul invata-
mintului, fac din pregatirea, elaborarea ~i adoptarea deciziilor
'G. Cos t a - For u, Studii asupra instructiunti publtce In unele
din statele ceZe mai fnaintate ale Europei, Bucure!ilti, 1860, p. 4. 9 E d. Kin g, Comparative Studies and Educational Decision,
, 1 C. Dim it res c u - I a :;; i, Un pedagog spaniol, in .. Revista Londra, 1968, p. 2.
pedagogica", Bucure:;;tl, 1891, nr. I, p. 22. 10 Ed. Kin g, The Purpose of Comparative Education, op. cit.,
8 F r. H ilk e r, op. cit., II. 9, 46, 30. p. 2, 3, 4. (trad.)

152 153
o actiune de 0 importanta covJr~itoare penlru realizarea telurilor Sturliile de pedagogie cOlnparata care urmaresc cunoa~terea
pwpuse. sistematica a experientei pedagogice universale se cont'ureaza,
In aceste irnprejurari, pedagogia comparata este chematii ca din ce In ce mai mult, ca unul dintre importantele canale aflate
_ prin expertii ei - sa se afle, dupa cum constata pwfesorul la dispozitia forului de decizie.
Ed. King, .. , "in mod direct in serviciul deciziei ... ", "sa ser- Atingerea acestui scop de catre comparati§tii no~tri nu se
veasca p'wgramul de dezvoltare." "Ea nu poate, la drept vor- poate realiza decit in strinsa dependenta de cunoa~terea e.xpe-
bind - preciza In continuare Ed. King - Sa determine cauzal rientei §i a traditiilor progresiste ale ~colii romane~ti, de~i aces-
decizia. .. pedagogia comparata este mult mai apta sa faca re- tea nu cad in sarcina de cercetare a pedagogiei comparate. De
comandari serioase ... partidul ~i aparatul de guvernamint fiind altfel .e xpertii comparati§ti trebuie sa cunoasca ~i rezultatele cer-
indispensabili pentru a conduce evolutia deciziilor ~i pentru a cetiirilor intreprinse in legatura cu invatamIntul de catre specia-
asigura executarea lor. Pedagogia comparata poate, de asemenea, li~ti in domenii ca: economie, sociologie, psihologie etc., sau
sa indice limitele in interiorul carora trebuie luate anumite de- sa participe cu alti experti la cercetarea multidisciplinara a in-
cizii. "11 vatamintului, la cercetare in echipe de experti.
Necesitatea unei asemenea orientari este scoasa in evidenta Impletirea functionala a celor doua canale - de folosire a
~i de pwfesorul Stanciu Stoian. Dupa ce aratll ca pedagogia traditiilor progresiste ale ~colii romiin~ti ~i a experientei pe-
comparata trebuie sa studieze un dublu aspect al educatid ~i dagogice universale - se impune cu necesitate, datii fiind indi-
inva~amintului, de f~pt doua tendinte.: una de d~ereil~ere, alt~ vidualitatea nationala a statelor, existenta sistemelor nation ale de
de mtegrare, conchide: ... "pedagogIa comparata p02.e... sa inviitiimint.
ambitioneze mai mult. $tiinta moderna ne arata ca realitatea Pe plan teoretic "caracterul national" constituie una dintre
obiectiva, in plina mi~care dialectica se prezintii omului de ~tiintii problemele mult dezbatute de speciali§tii in pedagogie compa-
nu numai ca existenta, ci ~i ca posibila; iar omul poate modela rata. Referindu-se la aceastii situatie, profesorul Alex. Vexliard
aceasta posibilitate in real ~i actual. Studiile comparate pot sa aprecia nu de mult: ... "eu toate disputele ~i discutiile inevita-
se dediCf. t:nei astfel de opere. Ele sint silite chiar s-o faca",12 bile care sint fermentul intregii cercetiiri fecunde, pedagogia
Profesi?rul G. Vaideanu, analizind evolutia problemei, aratii ca, comparata avanseaza intr-un ritrn acce1erat, deoarece studiile sale
in ultimul timp "comparatiei i se atribuie ~i un rol apreciativ gi reprezintii 0 necesitate de prim plan in lumea in care traim.
de optimizare."13 Notiunea de caracter national este un instrument de 0 utilitate
o pozitie similara adopta ~i profesorul Iosif Antohi, scriind: incontestabila §i de 0 utilizare inevitabila in astfel de studii."15
.. . "studierea comparativa a realizarilor proprii... ~i a celor In incheierea consideratillor ~i opiniilor mentionate, rezulta
obtinute de alte tari pennit!e cunoa~terea unor aspecte ~i ten- ca in complexitatea vietii moderne, caracterizata de mobilitate
dinte valoroase, care se impun ca dominante In pedagogie §i care accelerat.li ~i interdependenta mondiala, finalitatea studiilor de
pot asigura pwgresul educatiei atit in tara proprie, cit ~i pe pedagogie comparata, scopurile practice propuse sint generate
plan international . .. aceasta disciplina nu urmare~te concluzii de cerinte obiective ce aparpn unui sis tern de invatamint natio-
nonnative, ci ~tiintifico-explicative, care sa ajute la orientarea nal. In fapt, prin investigatie comparativa se face cunoscuta
poli ticii §colare ..." 14 , experienta pedagogica nniversala. Aceasta cunoa~tere comparativa
In procesul luarii deciziilor de politica ~colara se face apel 5e realizeaza pe de 0 parte prin cercetarea sistematica a direc-
Ia mai multe categorii de informatie. Printre aces tea, cele care tillor ~i tendintelor ce se manifestii pe tarim educational in tan
privesc traditiile progresiste ale ~colii romane~ti ~i cele care cn un invatamint avansat, pe de alta prin cercetarea anumitor
prezinta experienta pedagogicii universala ocupa 0 pondere bine aspecte educationale din diferite tari, aspecte selectionate in
recunoscutii. functie de prioritatea necesitiitilor in perspectiva, de politica §co-
lara ~i nationala.
11 S tan c i u S to ian, Metodologia comparativa in educatie ~i
fnvatdmint (Pedagogia comparata), Bucureliiti E .D.P., 1968, p. 3.
IS Ale x. Vex 1 i a r d, L'education comparee et la notion de
12 S tan c i u S t 0 ian, Metodologia compaTativa in educatie ~i
fnvdtamint (pedagogia comparata), Bucure~ti E.D.P., 1968, p. 34. caractere national, tn "Revue de psychologie des peuples", Le Havre,
13 G. V Ii ide a n u, Pedagogia comparata; in: "Revista de Pe- 1965. nr. 2, p. 203.
dagogie" 1964, nr. 11, p. 11l.
1< los 1 fAn t 0 h i, ConceptH metodologice in ~titnta educatiei
comparate, in: "Revista de pedagogie", Bucureliiti, 1968, nr. 2 p. 3 "
(extras).

154
M. A. Sokolova, E. N. Kuzmina (U .R.S.S.) Esenta ~i tendintele actualei pedagogii comparate bur-
qheze: studierea ~i selectionarea experientei p edagogiei in
!icopul f'laborarii un or recomand ari pentru organele de in-
vatamint din tarile respective pentru a influenta dezvoltarea
~colii ~i conceptiei pedagogice in alte tari, in special in ta-
rile in curs de d ezvoItare. Carac terul tendentios al inter-
pretarii problemelor pedagogi ce ~i a le ~colii din tarile ca ·
pitaIiste.
PROGRAMA CURSULUI DE PEDAGOG IE COMPARATA'

3. Teoriile pedagogice contemporane


din tarile capitaliste
1. Obiectul ~i sarcinile pedagogiei comparate
Aparitia, situatia actuala si tendintele d2zvoltarii celor
Pedagogia comparata ca parte component a a ~tiintei pe- mai raspindite teorii pedagogice contemporane ~i influenta
dagogice. Studiul ~i aprecierea comparativa a situatiei ~i lor asupra scolii si pedagogiei in diferite tari.
dezvoltarii educatiei. invatamintului ~i teorie; pedagogice in Legatura dintre pedagogie si orientarile d e baza ale filo·
unele tari, ca obiect a1 p edagogiei comparate. Dependenta zofiei burgheze (pragmatismul, neotomismul, neopozitivismul,
dezvoltarii pedagogiei comparate de structura social-politica existentialismul etc.).
a unor tari, de orientarile ~i ideiJe politice ~i filozofice exis- Influenta politicii ~i sociologiei burgheze contemporane
• tente in aceste tarL asupra formarii conceptiilor pedagogice si orientarii politicii
Sarcinile \pedagogiei marxiste: studierea ~i aprecierea com- culturale a statului.
parativa a p'roblemelor de educatie ~i invatamint, generale Sociologia cre~tina contemporana, teoria "capitalismului
~i specifice, \ ~i a legitatilor dezvoltarii lor in tarUe socia- popular", geopulitica ~i influenta lor asupra educatiei tine-
liste, in tarile capitaliste ~i in tinerele state nationale; cu- retului in cele mai mari tari capitaliste. Sistemul de educatie
noa~ter ea diferitelor teorii ~i a ~colilor, realizarilor pedago- civica, teoriile educatiei europene ~i integrarii europene in
gice progresiste din strainatate; analiza critica ~i demascarea practica invatamintului si educatiei. in scoala burgheza.
ppdagogiei reactionare burgheze din tarile capitaliste. Pedagogia experimentala ~i dezvoltarea ei in etapa ac-
tuala. Behaviorismul si psihometria ca baza a t estelor de
invatare ~i comportament. Orientarea psihologista in peda-
gogie.
2. Dezvoltarea pedagogiei comparate in strainatate

Aparitia pedagogiei comparate. 4. Analiza comparativa a organizarii


Cele mai importante societati ~i institute de pedagogie ~i a sistemelor de invatamint
<:omparata: UNESCO, Biroul International de educatie din in tarile socialiste ~i in cele capitaliste
Geneva, Institutul UNESCO din Hamburg, Societatea Euro-
peana de pedagogie comparata, Centrele ~i societatile de Influenta factorilor istorici, social-economici ~i culturali,
pPdagogie comparata din tarHe socialiste. precum si a conceptiilor filozofice asupra teoriilor pedago-
Centrele, societatile ~i catedrele de pedagogie comparata gice ~i a organizarii invatamintului in diferite tari.
din tarile capitaliste, structura lor, problematica ~i caracteru1 Principiile de baza ale organizarii invatamintului in tari-
cercf'tarilor. Ie socialiste: invatamint de stat, unitar ~i laic, obligativitatea
$[ gratuitatea invatamintului, invatamintul mixt si predarea
~ Curs de pedagogie comparata la institutele pedagogice, in: Con-
f e rmta interuniversitara p entru problemele invatamintului pedago- in limba materna. GiiIe de transformare socialista a ~co1ii in
g1c superior sub red. A. E. Dmitriev, D . M. Gromov, A. A. Goncia- conditiile constructiei desfa~urale a socialismului: dezvolta-
rc.v, Moscova, 1967. rea multilaterala a personalitatii, inlarirea legaturii dinlre
156 157
scoaJa si viata, educatia prin munca, invaLaminlul po]itehnic, Componenta sociala a elevilor pe tipuri de scoli. Accesi-
formarea conceptiei despre lume a tinerelor generatii. Con- bilitatea pentru diferite grupe socia Ie a cic1ului final al
structia sistemelor de inviltilmint in functie de conditiile ir.vatiimintului de cultura generalil.
locale nationale Si cu respectarea traditiilpr istorice. Procentul de rilminere treptatil in afara invatamintului Si
Conducerea, administrarea Si finantarea invatamintuluL cauzele socia Ie ale acestui fenomen, in raport cu tipurile
Rilspindirea stiintei de carte in masele populare. Tipurile si de baza ale scolii.
structura scolii de cultura ~eneralil, durata inviltilmintului Diferentierea, in ciclurile mediu Si final ale scolii de cuI-
obligatoriu. Caracterizarea generalil a inviltilmintului profe- tura generala, dupa prof.iluri stiintifice $i ramuri de produc-
sional, mediu, special Si a inviltilmintului superior. Problemele tie.
de baza si perspectivele de dezvoltare a invatamintului. Posibilitatile de incadrare in munca $i de continuare a
Analiza comparata a situatiei actuale si a tendintelor de studiilor dupa absolvirea gradelor de invatamint de baza
d~zvoltare a scolilor din tarile 50cialiste. ale scolii de cultura generalil.
Principiile de baza ale organizarii invatamintului in ta- Numilrul de elevi la 0 populaUe de 10 000 de oameni si
rile capitaliste. Influenta curentelor Si ieoriilor filozofice, po- component a sociala Ii contingentelor din scolile medii, din cele
litice Si sociologice, asupra scopului si sarcinilor educatiei speciale si din institutiile de invatamint superior.
tinerelor generatii. Scoale> burgheza contemporana ca instru-
ment al politicii de clasa. Influenta religiei Si bisericii asupra
scolii si educatiei tineretului. 5. Continutul invatamintului in ~coala de cultura generala
Conducerea, administrarea si finantarea invatamintului.
Tipurile si structura scolii de cultura generala: caracterizarea Determinarea continutului invatamintului si a volumului
scolii elementare, a scolii medii incomplete si a scolii com- de cunostinte la Hecare mat erie este 0 problema fundamen·
plete. 1?osibilitiltile de trecere de la un grad de invatamint tala a scolii contemporane. Modificarile planurilor si pro-
gramelor de invatamint ale scolii medii si aducerea lor la
la altut Caracterizarea generala a invatamir..tului mediu,
nivelul corespunzator dezvoltarii actuale a stiintei, tehnicii
profesional, special Si a inv.iltilmintu~ui ~uperior: ~r~z:nt~ ~i a productiel..
scolilor particulare Si confeslOnale, s1tuat1a lor Jund1ca S1
materiala. Lupta partidelor comuni5te, muncitoresti si a for- Principiile pedagogice si psihologice de selectionare a ma-
telor progresiste pentru qemocratizarea scolii. terialului instructiv si continutul planurilor si programelor
scolilor din tarile socialiste.
Analiza comparativa a starii si a tendintelor de dezvoltare Ciile de diferentiere a invatamintului in cic1ul final al
a scolilor din tarile capitaliste. s l~olii medii, dupa ramurile fundamentale ale stiintei, dupa
Comparatie i'ntre sistemele de invaLamint din tarile so- tendintele de baza ale economiei nation ale, in raport cu in-
cialiste si cele din tarile capitaliste. teresele, inclinatiile si insusirile elevilor. Experienta modi-
Cele mai importante acte de legislatie scolara, care deter- ficarii planurilor $i programelor $colii de cultura generala
mina etapele de baza ale dezvoltarii sco1ii: datele promul- din tarile socialiste.
garii legilor privind invatamintul obligatoriu elem:nt~r:.. n:e- Planurile Si programele de invatamint ale scolii burgheze
diu incomplet si mediu complet, unele grade de mvatammt si orientarea lor de clasa. Elaborarea planurilor de inviltamint
eu platil sau filril plata. Centralizarea si autonomia in ad- $i selection area materialului instructiv in scoala elementara
ministrarea sistemului scolar. :;;i medie din tarile capitaliste. Influenta pragmatismului ~i
Durata invatamintului scolar obligatoriu. instrumentalismului asupra planurilor Si programelor de in-
Scolarizarea copiilor de virsta eorespunzatoare in pro- vatamint ale scolii americane si engleze. Influenta religiei
asupra continutului invatamintului. Nationalismul si obiecti-
cente: in scolile elementare, medii incomplete, medii com-
plete, procentul de absolventi ai scolii medii in~omplete si vismul burghez in programele materiilor de invatamint uma-
complete, din numarul copiilor de vir5ta respechva. nist - istorie, literatura, geografie, $tiinte sociale Si dreptul
civil. Scopurile si caile de diferentiere a verigii superioare
Selectionarea elevilor pentru diferite grade de invatamint; si medii a scolii burgheze de cultura generala. Aprecierea
teste, observatii, orient are, examene. critic a a diferentierii scolii burgheze.
158 159
Elemente ale inva ~ ami nllllLii pro f s ional ill diferitele ti- a elitei sociale ~i intelectuale Si de pregatire a cadrelor pen-
puri de ~coli de culturil gen e ra lti; or icn ta rea profcsional a . tru stiinta Si tehnicB.t (S.U.A., Anglia, R.F.G.)
Analiza comp arativa a planurilo r de inva ta mint. a progra- Dezvoltarea maxima a forte lor creatoare Si a capacitatilor
mel or ~i rnanualelor p entru dife ritc ma te rii de s tudiu (ma- fiecarui om in conditiile societatii socialiste. Posibilitatile
te ma tica. fizica, chimie, literatura, is tori e , ~ tiint e sociale ) ale de dezvoltare armonioasa a personalitatii. Activitatea insti-
~ colilor din \arile socialiste ~i cele capitalistc. tutiilor extrascolare Dentru dezvoltarea capacitatilor $i apti-
tudinilor copiilor.
Dependenta rezolvarii problemei dezvoltarii aptitudinilor
Si a capacitatii copiilor, de conditiile sociale Si de princi-
6. Educa\ia prin munca ~i prin inva ~a mint politehnic piile de organizare a invatamintului scolar.
Educa\ia prin munca ~ i prin invi'itamint pOlitehni c ca 0
conditie necesara a dezvoltarii tinerelor generatii. 8. Formele ~i metodele de invalamint
Esenta si sarcinile educatiei prin munca Si ale invilVimin-
tului politehnic ca parte componenta a unei dezvoWi.rii ar- Analiza ::omparativa a forme lor Si rnetodelor de invata-
monioase a personalitatii $i a lichidarii deosebirilor de fond mint in scolile din tarile socialiste Si din cele capitaliste.
dintre munca intelectua15 Si munca fizica . Sistemul de edu- Formele Si metodele de ridieare a eficacitatii invatamintu-
catie prin munca Si prin invatamint politehnic in $colil e din lui Si de activizare a elevilor in procesul de instruire, co-
tarile socialiste. respunzator eu sarcinile invatamintului in $coala contempo-
Sarcinile Si orientarea de clasa a educa h ei prin munca rana. Rolul Si locul muncii individuale in procesul de in-
Si a invatamintului in tarile capitaliste. Educatia prin munca vatamint.
_ unul din mijloacele de selection are a copiilor dupa aptitu- Mijloacele tehniee actuale de instruire. Folosirea in inva-
dini. Ctlteriile sociale de s electionare a copiilor pentru tamint a radio-ului, cinematografului, televiziunii Si a mate-
munca in'telectuala $i munca fizica . Caracterul, t endinta ~i rialului tehnic demonstrativ. Teoria $i practica invatamintu-
continutul educatiei prin munca in $coala capitalista. lui programat, cu masini Si fara masini.
Analiza comparativa a principiilor, esentei $i sarcinilor Sistemul pe clase si lectii, metoda complexa, imbinarea
educatiei prin munca ~i a invatamintului politehnic in tarile metodelor de invatamint in grup ~i ind~vidual, grupare a
citorva clase pentru studiu in comun in diferitele trepte ale
s ocialiste $i in cele capitaliste. scolilor din tarile capitaliste. Tendinta de lichidare a siste-
mului pe clase $i lectii in ~colile unor tari capitalis te
7. Organizarea invatamintului copiilor dotali (S.U.A., Anglia).

Problema dezvoltarii ~i educatiei copiilor in etapa actuala.


9. Munca extra~colara
Bazele fiziologice Si psihologice ale studiului dotarii ~i apti-
tudinilor la copii. Munca extra$colara ca una din verigile educatiei morale.
Teoriile burgheze despre dotarea copiilor ca produs al Tendinta sociala Si de . clasa a mundi extrascolare in diferi-
reiatiilor sociale existente Si al conditiilor de instruire a ti- tele conditii ale societatii.
nerelor generatii. Diferitele tendinte ale teoriei burgheze
despre copiii dotati ~i esenta ei de clasa. Behaviorismul Uniunile Si federatiile internationale de tineret, orientaree
contemporan Si psihometria; sistemul testelor anti~tiintifice lor pOlitica Si de clasa.
pentru determinarea capacitatii intelectuale ~i a coeficientu- Organizatiile comuniste Si democratiee de copii Si tinerel
lui de dezvoltare intelectuala a copiilor (COl). tmpartirea in tarile socialiste, scopurile si sarcinile lor. Continutul, for-
elevilor pe categorii - superiori, medii ~i slabi - in ~colile mele !Si metodele de lucru ale organizatiilor de copii si ti-
de cultura generala ale S.U.A. ~i Angliei; selectionarea copH- neret. Educarea internationalismului, a patriotismului Si a
lor pentru scoala medie. Crearea de scoli speciale pentru .... colectivismului, pregatirea pentru 0 participare activa la viata
eopii capabili ~i dotati, ca unul dintre mijloacele de formare social-politica a tarii.
11 - Caiete de pe dagogie modernii or. ~. 161
160
Organiza tiile de copii ~i tineret in taril e capitaliste. Ca-
11 . Invatamintul in tarile in curs de dezvoltare
racterizarea social-politica a activitatii lor. Organizatiile bur-
din Asia, Africa ~i America latina
gheze de tineret ~i copii, reaction are ~i militariste.
Ce rc e t a~ ia, bazele ei de dasa , scopurile ~i sarcinile, con- Politica puterilor imperi aliste in tarile coloniale ;;i semico.
tinutul, forma ~i metodele de munca educativa. Cluburile de loniale in domeniul invatamintului. Activitatea misiunilor re-
copii ~i tineret din S.U.A., Anglia, Franta ~i alte tarL ligioase ;;i a ;;colilor misionar e. Starea de inapoiere cuJturaliJ.
Organizatiile muncitore~ ti ~i democratice de copii ~i ti- ;;i politica, lips a ;;colilor, analfabelismul general , influenta re-
neret In tarile capitaliste: uniuni comuniste de tine ret ~i ligi ei ca r ezultat al dominati ei colonialis te.
copii, asociatiile democratice de tineret, duburile muncito- Crahul sistemul ui colonialist dupa cel de-al doilea razboi
r e ~ti de tineret. mondi al. Aparitia noilor st11te independent e III ta riIe Asiei,
Organizatiile ~i duburile sportive de pe Hnga ~colL For- Afri cii ;;i ale Ameri ci i Latine ;;i cre$terea con$ liin lei n a\io-
me Ie de organizare a vacantei de vara, a turismului, a ex- nale. Tendinta spre autode terminare nationala, s tabilirea iz-
cursiilor ~i a cala toriilor. voarelor de istorie ~i cultura nationala in mai mulle tari e li-
Literatura, presa, radio-ul, televiziunea, teatrul - ca mij- berate.
loace de educare a tinerelor generatii in tarile socialiste :;;i Trasalurile specifice ale dezvoltarii $colii ;;i inva lamintulll i
in tarile capitaliste. Analiza comparativa a scopurilor, a sar- in tinerele state eliberate. Influenta teoriiJor pedagogice $i a
cinilor, a continutului ~i a metodelor de munca educativa ~i sistemelor de invatamint din metropole asupra organizarii $CO-
extra~colara cu copii ~i tineretul in tarile socialiste ~i in Iii ;;i inviitamintului in fostele colonii.
cele capitaliste. Complexitatea probl emei sistemului national al inva\amin -
tului $i a limbii de predare in fostele tari coloniale.
Lupta pentru dezvoltarea culturii nationale, a sistemului na-
10. Situ~.~a profesorull!! ~i pregatirea cadrelor didactice tional de invatamint, pentru lichidarea analfab etismulu i.

Sistemul lie pregiHire a cadrelor didactice in tarile socia-


liste, p entru diferitele tipuri de ~coli, cu ajutorul institutelor
• Analiza comparativa a sUirii ~i a tendintelor de dezvoltare
a ~colii in principalele grupe de state in curs de dezvoltare.
Specificul ;;i perspective Ie de dezvoltare a invatamin tului
speciale de invatamint mediu, al institutelor pedagogice ~i al ;;i culturii nationale in tarile care $i-ilU ales ca lea de dezvol-
universitatilor. Instruirea cadrelor didactice in specialitatea tare necapitalista.
de baza ~i cea complimentara. Pregatirea profesionala peda- Specificul ;;i perspectivele de dezvoltare a invatamintului in
gogica a viitorului profesor in institutele de invati'finint peda- tinerele state nationale ca re au ramas in sistemul capi talis t
gogic ~i stabilirea celor mai caracteristice trasaturi ~i ten- mondial.
dinte ale sistemului general de instruire a cadrelor didactice Scoala ~i invatamintul in tarile coloniale de astazi .
in Hirile socialiste_ lncercarile neocoloniali~tilor de a p astra pozitiile econo-
Sistemul de pregatire a cadrelor didactice in tarile capita- mice ;;i politice in fostele tan coloniale. T eoriile burgh eze de -
liste. Tipurile de institute pedagogice de invatamint in prin- spre "valoarea r edusa " a popoarelor din t ariJ e in curs de de"!.-
cipalele tari capitaliste. Pregatirea cadrelor didactice pentru voltar e ~i inevitabilita tea inapoierii lor culturale, ca argumen t
diferitele tipuri de ~co1i ~i grade de invatamint, in colegjj al necesitatii ca inviitamintul sa fie condus de catr e pllt eri le
p edagogice, ~coli normale , universitati ~i alte institutii de in- imperialiste. Intarirea influ entei bisericii ~i a religiei in uneJ e
vatamint. Aprecierea directiei in pregatirea profesional-peda- tari in curs de dezvoltare. Activitatea "Corpului pacii", a
gogica a cadrelor didactice ~i stabilirea celor mai caracteris- ",Uniunii pentru progres " din S.U.A., a "Corpului de dezvol-
tice trasaturi ~i tendinte ale sistemului de instruire a cadrelor tare" din R.F.G. $i a altor organizatii.
didactice in tarile capitaliste. Lupta dintre tendintele democrati ce ~i cele r eactionare in
Situatia juridica ~i materiala a cadrelor didactice in tarile organizarea invatami n tului in tarile in curs de dezvoltare . 1n-
socialiste ~i in cele capUaliste. fluenta pedagogiei $i invata mintului lumii socialiste asup r a
Analiza comparativa a situatiei juridice a cadrelor didac- culturii ;;i sistemului de inva tamin t in tinerele s tate natio-
tice ~i sistemul de pregatire a acestora in tarile socialiste ~i nale.
In cele capitaliste. Analiza comparativa a sUirii ~i tendintelor invatamintului
in princip alele grupe de tari in curs de dezvollare.

11 * 163

I
'".~ ~

\.
\

Nl' , colilol' d e ti r ... r : 1C.25


Intrcprinde rea poligra:_ c:~ . . C-:--_'c !"~­
Str. Moscovei nr. 5 - Or~· :::ea
Republica Social is:~ R o rr.~",
Comanda nr. 3.;': 183 ..

Pentru uzul cadrelor didactice


~i al studen1ilor viitori profesori