Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1 Generalitati
Daca un metal este incalzit pana la temperatura de aprindere in oxigen el arde in jetul
de oxigen dezvoltand o mare cantitate de caldura , mentinandu-se astfel arderea metalului; pe
aceasta proprietate se bazeaza taierea metalelor cu flacara de gaze si oxigen .Acest proces da
rezultate foarte bune, daca se produc intens oxizii metalului la temperaturi inferioare
temperaturii de topire a metalului respectiv . Otelurile, in special cele cu continut redus de
carbon, au aceasta proprietate , deoarece temperatura de topire este de peste 1480ºC, iar
temperatura de aprindere in oxigen de circa 1100 ºC . Zgura care rezulta din ardere are o
temperatura sub 1480ºC, astfel incat produsele de ardere pot fi usor eliminate, fara sa se
produca topirea otelului . Oxizii care rezulta sunt foarte fluizi , astfel incat jetul de oxigen ii
indeparteaza usor din rost , iar marginile taieturii rezulta foarte netede.
Pentru taiere se folosesc suflaiuri speciale, cu care dupa ce flacara aduce metalul de
taiat la temperatura de ardere in oxigen, se da drumul unui jet de oxigen, se da drumul unui
jet de oxigen, care arde metalul. La otelurile cu continut redus de carbon sau slab aliate,
cantitatea de caldura degajata prin ardere este de 5-10 ori mai mare decat caldura degajata de
flacara de incalzire , ceeea ce are drept efect mentinerea continua a arderii, iar ca rezultat -
taierea. Flacara totusi este mentinuta in continuare, pentru ca taierea sa se produca continuu,
deoarece detenta oxigenului poate raci locul de taiere si intrerupe procesul.
Otelurile inalt aliate, fontele, metalele neferoase si aliajele lor , nu satisfac conditiile
aratate pentru taierea otelului cu continut redus de carbon, deoarece temperaturile de
aprindere in oxigen sunt superioare temperaturilor de topire. Metalele neferoase au si
conductivitate termica mai mare, iar oxizii lor se formeaza la temperaturi de topire superioare
temperaturilor de topire ale metalelor respective , din care cauza taieturile cu flacara de gaze
si oxigen nu pot fi realizate in conditii de calitate corespunzatoare.
Daca otelul, chiar cu continut de carbon redus contine elemente de aliere greu
fuzibile, sau elemente care formeaza zguri greu fuzibile , de exemplu crom, molibden ,
siliciu, wolfram etc. , taierea devine forte dificila. In schimb, alte elemente , cum este de
exemplu manganul, favorizeaza taierea , astfel incat otelurile manganoase cu 12-14% Mn se
taie in conditii foarte bune , desi continutul de carbon din aceste oteluri depaseste 1%.
Pentru taierea materialelor ce nu satisfac conditiile aratate , se folosesc fluxuri care
fluidizeaza zgurile formate , in acest caz obtinandu-se taieturi, insa de calitateinferioara, cu
rugozitati, astfel incat dupa taiere sunt necesare prelucrari mecanice.
flacari a carei temperatura este de 150. 200ºC mai mare decat a flacarii neutre , folosite la
sudare.
Pentru taiere se va mentine distanta dintre bec si piesa de taiat la valorile date in
tabelul 1 , iar pentru arzatoarele de gaze naturale , distanta se va mari cu 3-5 mm, fasa de cea
pentru arzatoarele cu acetilena.
Tab. 1
La taiere, in cazul cand regimurilor indicate nu sunt respectate , se pot forma defecte ,
ca: topirea crestelor superioare, striuri de intarziere la marginile inferioare , smulgeri de
material, santuri etc.
Tab. 2
Consumurile specifice de oxigen si acetilena si regimurile de taiere pentru otel cu
continut redus de carbon
Locul de incepere a taierii si sensul de taiere sunt foarte importante pentru piesele
taiate , in vederea prevenirii deformatiilor si obtinerii dimensiunilor corecte ale pieselor
taiate. In general, la inceputul taierii se taie partile cele mai subtiri , ce vor rezulta ca deseuri,
pentru ca piesa sa fie cat mai mult mentinuta de catre partile mai solide ale placilor din care
se decupeaza piesa. Astfel, o piesa circulara se va taia conform figurii a , adica se va taia intai
partea subtire (hasurata), si apoi partile mari; la fel se executa taierea pieselor
dreptunghiulare sau patrate (fig.b)
In cazul cand taierea se incepe din plinul tablei, in prealabil se executa cu burghiul o
gaura cu diametrul de 10 mm. Gaurirea poate fi efectuata si prin ardere cu un arzator de
taiere, asezat la o distanta de 45-7 mm de suprafata piesei. Dupa ce locul de gaurire a fost
adus la temperatura de aprindere in oxigen , se da drumul oxigenului de taiere; concomitent
se indeparteaza usor arzatorul si I se imprima o miscare inceata lateral, prin care se incepe
perforarea, dupa care se apropie arzatorul la distanta necesara taierii si se incepe taierea
conform figurii.
Arzatorul de taiere poate fi folosit si la prelucrarea pieselor cilindrice sau plane prin
rabotare sau scobire. In acest caz, arzatorul este inclinat inainte in functie de grosimea
necesara de scobit. Scobirea este folosita la indepartarea defectelor de pe suprafatele
produselor turnate sau laminate .
Procedeele de taiere sunt larg folosite , in special cu utilizarea gazelor naturale , care
sunt ieftine; totodata se obtin taieri de calitate superioara.
Taierea la cald , la fel ca si taierea la rece, este avantajos sa fie executata pe lungimi
cat mai mari. Astfel, pentru taierea blocurilor cu grosime de 200 mm, la lungimea de 1 m,
sunt necesari 3 m³ oxigen pentru o tona de otel taiat la temperatura de 20°C si numai 1,2 m³
in cazul cand este incalzit la temperatura de 800°C; la taierea lungimilor de 6 m , la
temperatura de 20°C sunt necesari 0,5 m³ oxigen pe tona de otel taiat , iar la temperatura de
800°C consumul este de numai 0,2 m³ pe tona de otel taiat. Rezultate bune se obtin cu
suflaiurile cu amestec exterior al flacarii. Cele mai avantajoase sunt suflaiurile combinate ,
care folosesc la inceputul taierii becuri cu amestec in interiorul suflaiului , iar in timpul
taierii becuri la care amestecul se produce la exterior.
Masinile de taiere cu flacara de gaze sunt considerate masini unelte , la care scula de
prelucrare este suflaiul; taierea nu se face prin contactul direct al sculei, prin separarea
pieselor taiate , care se obtine prin deplasarea suflaiurilor de taiere la distanta necesara
grosimii respective supuse operatiei.
Daca insa seria de taiat permite introducerea unei masini de taiere, este indicata folosirea
acestor masini , deoarece se pot obtine suprafete taiate de calitate atat in privinta
dimensiunilor pieselor , cat si a rugozitatii suprafetelor.
Pentru serii mari de piese se recomanda masinile la care nu numai taierea se face automat
, ci la care si comanda operatiei de taiere este automatizata, cu posibilitatea folosirii
mecanismelor centrale de antrenare cu fotoscop si a mai multor suflaiuri , ceea ce conduce
la obtinerea de piese precise , de o calitate superioara a taieturilor la un pret de cost redus.
Tinand cont ca in prezent , sunt folosite procedee de sudare sub flux si in mediu de gaz
protector si pentru ca sa nu mai fie folosita sudarea manuala la radacina rosturilor din cauza
impreciziei taieturilor, devine absolut necesara o precizie mare a tablelor taiate, posibila de
realizat cu masinile moderne de taiere. Pentru sudarea complet automata a unor rosturi lungi
de 10.12 m, este necesar ca variatii ale dimensiunilor rosturilor sunt indicate chiar pentru
lungimi de ± 0,2 mm ale dimensiunilor rosturilor pentru aceste lungimi mari de taiere.
In prezent, masinile mari poentru taiere automata sunt echipate cu agregate complexe cu
trei suflaiuri , care la lungimi mari executa dintr-o singura trecere rosturi in XY si K cu
precizia necesara.
Masinile moderne de taiere automata, echipate cu suflaiuri multiple mai sunt echipate si
cu reglarea automata capacitiva a distantei bec-piesa de taiat si chiar daca tablele de taiat
prezinta ondulatii, distanta bec- piesa este mentinuta, ceea ce conduce la obtinerea de taieturi
precise de calitate superioara.
Prin imprimarea unei viteze constante si corecte de taiere, suprafata sectiunii taiate are
crestaturi drepte , asa cum rezulta din figura . Daca viteza de inaintare este mai mica , pe
suprafata taiata rezulta topituri (fig. b), iar daca viteza este mai mare decat viteza necesara,
pe suprafata taiata apar crestaturi in ½ S (fig. c).
Crestaturi pe suprafetele taieturilor deviate inainte (sus sau jos) sau inapoi (jos) sau cu
adancituri neuniforme;
Taieri incomplete ;
Taierea circulara se executa si manual , insa este necesar ca teava sa fie introdusa in role de
antrenare care servesc pentru imprimarea unei veteze constante de rotire.
Sprijinirea tevii, in special cu lungimi mici, in afara mandrinei cu bacuri se executa si cu role
de ghidare montate pe carucioarele mobile, care se aduc sub teava.