INTRODUCERENTRODUCERE

Intensificarea schimburilor economice internaţionale a determinat apariţia şi dezvoltarea

pieţei valutare. Fiecare ţară are propria sa monedă naţională, realizarea tranzacţiilor la nivel
internaţional ca necesarănecesită schimbarea monedelor naţionale între state, această operaţiune
fiind denumită schimb valutar. Piaţa valutară s-a dezvoltat datorită progresului rapid al
comunicaţiilor, care permitet informarea promptă şi cunoaşterea cursurilor.
Orice economie modernă, competitivă și capabilă să se adapteze la cerințele actuale ale
globalizării nu poate fi concepută fără existența și funcționarea în cadrul ei a unei piețe valutare
eficiente. Prin mecanismele sale specifice piața valutară concentrează și centralizează capitalurile,
oferă o serie de instrumente și produse care asigură fructificarea plasamentelor și acoperirea
riscurilor precum și o mare diversitate de oportunități de investire, în cadrul căreia reușita depinde
de gradul de instruire și cunoaștere, de pricepere a, flerului și curajul fiecărui participant.
Rolul pieței valutare este determinat în primul rînd de posibilitățile pe care le oferă
participanților la schimburile economice pentru alegerea și obținerea celor mai convenabile
mijloacelor de creditare și de plăți.
Scopul cercetării. Scopul cercetării constă în evaluarea şi definirea rolului pieței valutare Formatted: Font: Bold

și a reglementarea relațiilor care se stabilesc. Studierea pieței valutare din Republica Moldova. Formatted: Indent: First line: 0.49"

Sarcinile proiectului economic rezidă în: Formatted: Font: Bold

- evidențierea esenței pieței valutare;

- stabilirea relațiilor derulate pe piața valutară;
- studierea politicii valutare în Republica Moldova;
Obiectul investigat. Obiectul de cercetare în cadrul studiului de caz îl constituie piaţa Formatted: Font: Bold

valutară în Republica Moldova. Formatted: Indent: First line: 0.49"

Subiectul cercetării. Piaţa valutară a Republicii Moldova cuprinde totalitatea tranzacţiilor Formatted: Font: Bold

de cumpărare şi vânzare a valutei contra monedă naţională.

Metodologia cercetării. Metodologia cercetării a fost posibilă prin intermediul aplicării Formatted: Font: Bold

următoarelor metode: metoda dialectică cu componentele ei: analiza şi sinteza, inducţia şi

deducţia, metodele grafice şi tabelare; metodele inerente disciplinelor economice – observaţia,
comparaţia, clasificarea, gruparea, analiza statistică. Aplicarea acestor metode a permis o analiză
profundă a diferitor fenomene economice.
Baza informaţională. Baza informaţională o constituie Rapoartele Băncii Naţionale a Formatted: Font: Bold

Moldovei, articole economice, cît şi materia găsită în literatura de specialitate.

3
 Structura proiectului economic: introducerea, trei capitole, încheiere şi referințe
bibliografice.
În capitolul I, ,,Abordări conceptuale privind piața valutară”, este prezentată caracteristica
generală a pieței valutare, structura acesteia precum și clasificarea și factorii de influiență precum
și participanții la piața valutară.
În capitolul II, ,, Operațiunile derulate pe piața valutară”, s-a studiat mecanismul de
derulare a tranzacţiilor pe piaţa valutară, tipuri de tranzacții efectuate pe piaţa valutară și regimuri
de curs de schimb.
În capitolul III ,,Politica valutară a Republicii Moldova”, s-a studiat baza legislativă a
politicii valutare în Republica Moldova, s-a analizat dinamica rulajelor pentru 9 luni consecutive.
În încheiere sunt prezentate concluziile şi recomandările, în care sunt reflectate cele mai
importante rezultate ale proiectului realizat.
țăț- - - -

4
 CAPITOLUL I
ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND PIAȚA VALUTARĂ
1.1. Esența și structura pieții valutare
1.1. La nivelul fiecărei economii naţionale, dar şi la nivelul pieţei internaţionale în
ansamblul ei, se organizează şi funcţionează o componentă distinctă a pieţei monetare, şi anume
piaţa valutară. Ea are drept scop satisfacerea necesităţilor participanţilor de a-şi procura diverse
monede fără a apela la operaţiuni de finanţare sau creditare în valută, ci prin intermediul
tranzacţiilor directe de vânzare/cumpărare de monede cu circulaţie internaţională.
Piața valutară reprezintă ansamblul relațiilor care iau naștere între bănci, ca și între bănci
și clienții lor, privind cumpărarea și vînzarea de valute în vederea reglementării plăților și
încasărilor care apar în procesul schimburilor economice cu străinătatea. 1 Aceasta este alcătuită
din rețeaua de bănci/burse de valori și alte instituții specializate pe plan internațional, care
funcționează în diverse centre financiare din statele dezvoltate cu economie de piață. Practic, piața
valutară deține o rețea imensă de legături electronice între dealerii din diferite bănci ale lumii.
După alți autori2, piața valutară reprezintă mecanismul prin care o persoană fizică sau
juridică transferă puterea de cumpărare dintr-o țară în alta, obține sau furnizează un credit pentru
tranzacțiile specifice comerțului internațional și/sau minimizează expunerea la riscurile rezultate
din schimbarea cursurilor valutare.
Funcțiile unei piețe valutare sunt:
Transferul puterii de cumpărare este necesar deoarece comerțul internațional și
tranzacțiile de capital implică, în mod normal, persoane care trăiesc în țări cu monede naționale
diferite. Fiecare participant dorește, de obicei, să-și efectueze tranzacțiile în propria monedă
națională, dar tranzacția de comerț sau de capital trebuie să fie făcută într-o singură monedă.
Oricare ar fi valuta utilizată, unul sau mai mulți dintre participanții la piață valutară trebuie să
transfere puterea de cumpărare asupra sau de la propria monedă națională.
Acordarea unor credite. Întrucît mișcarea mărfurilor dintre țări presupune timp, mărfurile
aflate în tranzit trebuie să fie finanțate. Exportatorul poate acorda un credit furnizor importatorului,
credit care să fie sau nu purtător de dobîndă și care ar acoperi cheltuielile privind transportarea
mărfurilor.
Minimizarea riscului valutar. Atît importatorul, cît și exportatorul doresc ca tranzacția să
deruleze fără riscuri rezultate din fluctuațiile de curs valutar. Fiecare parte la tranzacție preferă să

1
Popa Ioan. Tranzacții internaționale. Politici, tehnici, instrumente, Editura Recif, București; 1992, p. 350
2
Eiteman D, Stonehill A., Mofferr M. Multinational Business Finance, eighth edition, Addison – Wesley Publishing
Company.

5
cîștige un profit normal, fără expunerea la o schimbarea neașteptată în profitul anticipat, datorită
unor schimbări intervenite în cursurile valutare. Piața valutară oferă unele facilități cum ar fi
«headging-ul» valutar în vederea transferării riscului valutar asupra unei alte persoane.
Structura pieţei valutare cuprinde ca principale componente:
- bursa valutară care este un organism reglementat legal pentru derularea operaţiunilor de
vânzare/cumpărare de valute;
- bănci autorizate/case de schimb valutar care sunt autorizate de banca centrală să desfăşoare
operaţiuni valutare;
- persoane/instituţii ce acţionează pe piaţa valutară în numele şi contul clienţilor sau şi în nume şi
cont propriu cum ar fi brokeri,dealeri.

1.2
1.1. Clasificarea și factorii de influență asupra pieței valutare

În literatura de specialitate, sunt descrise două feluri de piețe valutare: piețele caracteristice,
care sunt piețele principale, reprezentative, pe care se comercializează valutele convertibile și
piețele necaracteristice, care sunt piețe secundare, pe care se tranzacționează valutele Formatted: Font: Not Italic

neconvertibile.
În același timp, literatura de specialitate face diferențierea între piețele valutare naționale
și piețele valutare internaționale. Suportul existenței, funcționării și dezvoltării pieței valutare
internaționale îl constituie piețele valutare naționale.
Piața valutară națională cuprinde ansamblul relațiilor care se formează între persoane
fizice și juridice privind cumpărarea și vînzarea de valute, instituțiile specializate în aceste
operațiuni, precum și normele și reglementările care facilitează efectuarea acestor tranzacții.
Piața valutară internațională, deși structurată pe piețele valutare naționale, este delimitată
de aceasta. Principala deosebire constă în faptul că, în timp ce pe piața valutară națională băncile
efectuează vînzări și cumpărări de valute contra monedă națională, în cazul pieței valutare
internaționale, aceleași bănci derulează operațiuni ce au ca obiect o valută care este străină, atît
pentru ele, cît și pentru solicitantul operațiunii respective. O altă deosebire între cele două tipuri
de piețe valutare constă în faptul că, pe piața valutară națională, cursul de schimb rămîne
nemodificat pe parcursul unei zile de lucru bancare, în timp ce pe piața valutară internațională
cursului de schimb la care se efectuează tranzacțiile este într-o permanentă mișcare.

6
 Factorii care au determinat dezvoltarea piețelor valutare, la început naționale, apoi a pieței
valutare internaționale, sunt multipli și diverși.
Factorii economici, determinați de dezvoltarea ți diversificarea relațiilor economice
internaționale, au avut ți au o importanță covărșitoare.
Relațiile de comerț exterior, importul și exportul de mărfuri, presupun un flux financiar
invers, care reprezintă contravaloarea mărfurilor ce au făcut obiectul schimbului. Încasările din
export sunt, de regulă, folosite pentru plata importurilor. Sumele realizate din export pot fi
exprimate în alte valute decat cele necesare plătii importurilor. În acest caz se impune convertirea
lor în altă valută, cea destinată efectuării plății.
Dezvoltarea comerțului invizibil, a turismului, a transporturilor internaționale a antrenat
mișcări de valute dintr-o țară în alta și deci necesitatea schimbului valutar.
Mișcările de capital, fie sub forma investițiilor directe, fie sub forma hartiilor de valoare,
implică preschimbarea valutei naționale (în cazul în care țara respectivă are monedă convertibilă)
sau a unui disponibil existent într-o valută convertibilă (în cazul în care țara nu are valută
convertibilă) în valuta țării spre care au loc mișcările de capital, realizarea investiției. Însăși
repatrierea banilor astfel investiți implică reconvertirea lor în moneda naționala sau în altă valută.
Un loc important in dezvoltarea pietei, dar mai ales a internationalizarii ei, l-au avut factorii
tehnici. Astfel, extinderea si apoi, aproape absolutizarea platilor internationale prin viramente
bancare, lucrandu-se efectiv numai cu virarea unei sume dintr-un cont in alt cont, au dat suplete si
noi dimensiuni pietei valutare. Generalizarea legaturilor prin telefon, telex si, in buna parte, prin
satelit a creat premisele efectuarii rapide a operatiunilor, a fructificarii avantajelor de moment de
pe piata si a realizarii lor in "timp real" cu toate centrele financiare de pe glob, independent de
fusul orar
Mutațiile de natură monetară și financiară, atat pe plan național cat și internațional, au
determinat lărgirea și, în același timp, adîncirea pieței valutare internaționale. Piețele valutare
naționale au devenit treptat o componenta de seamă în politica valutară a statelor. Intervențiile
băncilor centrale prin vînzările și cumpărările de valută, prin supravegherea strictă a pieței, a
formării și stabilirii cursurilor valutare au dat amploare rolului pieței valutare, ca instrument de
promovare a unor decizii sau de corecție a unor tendințe nedorite. Mobilitatea politicilor valutare
ale diferitelor state, concretizate în tendințele de liberalizare a restricțiilor valutare, a trecerii la
convertibilitate a noi valute, au dat noi dimensiuni pieței valutare internaționale.

7
 Generalizarea cursurilor fluctuante și a instabilității acestora a avut ca efect amplificarea
operațiunilor pe piața valutară, ca urmare, pe de o parte, a factorilor speculativi, iar, pe de alta
parte, a celor ce aveau în vedere acoperirea riscului valutar. Variațiile în ambele sensuri ale
cursurilor valutare au determinat ca tot mai mulți participanți la activitatea acestei piețe să dezvolte
operațiuni speculative, să realizeze cîștiguri din diferențele de dobandă sau de curs dintre două
valute, în doua momente diferite (speculații în timp) sau între două centre financiare diferite
(speculații în spațiu). Aceleași cauze ale instabilității au determinat pe tot mai mulți participanți la
comerțul internațional să folosească tehnicile specifice pieței valutare ca modalități de
preîntîmpinare sau diminuare a unui eventual risc valutar în operațiunile de import-export.
În sfîrșit, o influență deosebită asupra dimensiunilor pieței valutare a avut-o apariția
operațiunilor cu eurovalute și, în special, a pieței eurovalutelor. Dincolo de faptul că, în cadrul
marilor bănci, operațiunile de pe piața valutară și cele de pe piața eurovalutelor se fac de aceleași
departamente sau servicii, viața scurtă a unei operațiuni, posibilitatea preschimbării rapide a unei
monede pe alta, au făcut ca astfel de operațiuni să capete amploare nemaiîntîlnită. Dezvoltarea
pieței valutare internaționale a determinat apariția și consacrarea unor centre specializate în
operațiuni de schimb valutar.
Deși, organizată diferit, piața valutară în țările cu monedă convertibilă are un rol deosebit
de important, atat pentru țările respective, cat și pentru ansamblul pieței valutare internaționale.
Prin posibilitatea transformării rapide a unei valute în alta, prin intermediul operațiunilor specifice
pieței valutare, aceasta joacă rolul unui convertitor față de celelalte piețe, componente ale pieței.
Factorii care condiționează dezvoltarea pieței valutare:
- tendința de liberalizare a comerțului mondial - duce la creșterea schimburilor economice dintre
state, care determină creșterea rolului piețelor valutare;
- creșterea ponderii creditului internațional în volumul tranzacțiilor comerciale externe;
- creșterea ponderii anumitor valute naționale în ansamblul schimburilor economice;
- creșterea penuriei de lichiditate (mai ales pentru țările în curs de dezvoltare) - este combătută de
organele financiare, acesta fiind rolul lor (acoperirea acestei nevoi permanente de resurse
financiare);
- procesul de specializare a unor țări în fabricarea anumitor bunuri economice;

Factorii care influențează dezvoltarea pieței valutare naționale și, ulterior, a pieței
valutare internaționale sunt:
I. factorii economici cum ar fi:

8
 a) dezvoltarea relațiilor de comerț exterior cu necesitatea convertirii încasărilor
valutare din export în alte valute pentru efectuarea plății importurilor;
b) dezvoltarea comerțului invizibil, a turismului, transporturilor internaționale,
asigurărilor internaționale a antrenat mișcarea de valute între țări;
c) mișcările de capital, fie sub forma investițiilor directe, fie sub forma investițiilor
de portofoliu, a însemnat preschimbarea monedei naționale în valuta țării spre care
au loc mișcările de capital;
d) repatrierea banilor investiți presupune convertirea lor în moneda națională sau în
altă valută;

II factorii tehnici cum ar fi:

a) efectuarea plăților internaționale prin transferuri bancare, realizîndu-se numai

prin virarea scriptică a banilor dintr-un cont în altul;
b) generalizarea legăturilor prin telefon, telex, Swift, e-mail etc. a condus la
realizarea cu rapiditate și în "timp real" a operațiunilor cu toate centrele financiare
de pe glob;
III.mutațiile de natură monetară și financiară au determinat lărgirea pieței valutare,
piețele valutare naționale au devenit în scurt timp o componentă importantă a politicii
valutare a statelor;
IV.apariția pieței eurovalutelor.1.3. Participanţii pe piaţa valutară
Categoriile de participanţi care operează pe piaţa valutară sunt:
- băncile şi agenţii nonbancari de schimb valutar;
- persoanele fizice şi juridice;
- arbitrajiştii şi speculatorii;
- băncile centrale şi trezoreriile.
Băncile şi agenţii nonbancari de schimb valutar acţionează în calitate de brokeri sau dealeri
pentru efectuarea schimbului valutar (vânzare/cumpărare de la sau pentru clienţii lor). Venitul lor
este reprezentat de comisionul perceput pentru fiecare tranzacţie realizată şi de diferenţa practicată
între cursul de cumpărare şi de vânzare pentru fiecare valută în parte.
Cele mai simple operaţiuni sunt cele practicate de casele de schimb valutar.
În cazul sumelor necesare operaţiunilor de import/export, agenţii economici se adresează
băncilor comerciale pe baza unor ordine de vânzare/cumpărare de valută, băncile comerciale şi
cele de investiţii fiind cei mai importanţi operatori pe piaţa valutară.

9
 Spre deosebire de casele de schimb valutar non-bancare, la casele de schimb valutar care
funcţionează în cadrul băncilor de obicei diferenţa între cursul de cumpărare şi cursul de vânzare
este mai redusă (datorită volumului mai mare de tranzacţii derulate), se pot derula schimburi
valutare încrucişate, iar numărul valutelor tranzacţionate este mai mare.
Persoanele fizice şi juridice acţionează pe piaţa valutară pentru a facilita derularea tranzacţiilor
comerciale sau de investiţii. Acest segment se constituie din importatori/exportatori, investitori
internaţionali de portofoliu, firme multinaţionale, turişti.
Speculatorii şi arbitrajiştii realizează profit în interiorul pieţei valutare, ei derulând o activitate
continuă pe piaţa valutară. Speculatorii caută să obţină profit dintr-o modificare în timp a
nivelurilor generale de preţ, iar arbitrajiştii urmăresc să obţină profit din diferenţele simultane de
preţ pe pieţe diferite.
Băncile centrale şi trezoreriile acţionează pe piaţa valutară pentru a-şi constitui sau modifica
rezervele valutare oficiale, dar şi pentru a influenţa cursul la care moneda proprie este
tranzacţionată. Scopul lor nu este reprezentat în primul rând de obţinerea de profit, ci mai degrabă
influenţarea raportului de tranzacţionare a monedei proprii faţă de alte valute.
Băncile centrale acţionează pe piaţa valutară utilizând în principal două instrumente:
- investiţii directe sub forma operaţiunilor de vânzare/cumpărare de valute;
- rata dobânzii, al cărei nivel relativ face moneda naţională mai mult sau mai puţin atrăgătoare
pentru plasamente sau investiţii.
Investiţiile băncilor centrale au un caracter sporadic şi îndeplinesc câteva funcţii importante:
- executarea ordinelor primite de la clientela proprie – guverne, bănci centrale străine, organisme
internaţionale;
- controlul asupra pieţei;
- încercarea de a influenţa cursul de schimb din motive de politică internă sau din necesitatea
respectării unor angajamente internaţionale.

CAPITOLUL II
OPERAȚIUNILE DERULATE PE PIAȚA VALUTARĂ
2.1. Mecanismul de derulare a tranzacţiilor pe piaţa valutară
Mecanismul de derulare a tranzacţiilor pe piaţa valutară presupune existenţa şi interconectarea
a trei segmente: segmentul primar, segmentul principal şi segmentul terţiar.
Segmentul primar este al participanţilor care generează cererea şi oferta de valută, piaţa
valutară fiind un mecanism de legatură între ofertanţi şi solicitatori.

10
 Segmentul principal asigură ansamblul operaţiunilor până la finalizarea tranzacţiilor, prin
concentrarea cererii şi ofertei de valută, determinarea cursului de schimb în funcţie de termenul
tranzacţiilor, avizarea clienţilor şi efectuarea viramentelor în conturi.
Segmentul terţiar asigură coordonarea şi supravegherea tranzacţiilor pe piaţa valutară, rolul
principal revenind băncii centrale din fiecare ţară.

Segment terţiar

Ofertanţi Banca Solicitanţi de

de valută valută
Centrală

Ordine de Ordine de

vânzare cumpărare

Bănci
comerciale
Segment primar Bursă Brokeri Segment primar

valutară Dealeri
Case de
schimb

Segment principal

Fig.2.1 Mecanismul de derulare a tranzacțiilor pe piața valutară

Sursa:www.ase.ro [citat 20 mai 2018]

Piaţa valutară cuprinde un segment interbancar şi un segment pentru populaţie. Cel mai
reprezentativ segment al pieţei valutare este piaţa interbancară cu cele două componente ale sale:
piaţa la vedere şi piaţa la termen.
Piaţa la vedere este determinată de tranzacţiile la vedere. Acestea se concretizează în operaţiuni
de vânzare/cumpărare de valută cu finalizarea operaţiunii în aceeaşi zi (sau maxim 48 de ore) astfel
încât momentul tranzacţiei coincide cu momentul formării cursului valutar al zilei respective.
Tranzacţiile la vedere măresc viteza de circulaţie a valutelor şi uşurează derularea tranzacţiilor de
import/export.

11
 Piaţa la termen este determinată de tranzacţiile la termen concretizate în încheierea lor
imediată, dar cu livrarea valutelor după un termen prestabilit în momentul încheierii tranzacţiei.
Fiecare intermediar de pe piaţa valutară îşi determină şi comunică (prin afişare electronică sau
telefonic) cursuri de schimb ale monedei naţionale faţă de principalele valute. Aceste cursuri
fluctuează pe parcursul zilei, având un nivel determinat în funcţie de cererea şi oferta pentru valuta
respectivă.
Diferenţa între cele două niveluri ale cursului de schimb (curs de cumpărare şi curs de vânzare)
afişat de intermediari constituie marja şi revine intermediarilor sub formă de profit din operaţiunile
respective. Cursul de schimb reprezintă expresia volumului şi dinamicii ordinelor de cumpărare şi
ordinelor de vânzare de valută, fiind un punct de echilibru între cererea şi oferta manifestată pe
piaţa schimburilor valutare.

2.2. Tipuri de tranzacții efectuate pe piaţa valutară

Operaţiunile derulate pe piaţa valutară sunt clasificate în funcţie de mai multe criterii.
1. în funcţie de scopul urmărit de clienţi:
- tranzacţii cu valute efectuate în scop comercial pentru a asigura necesarul de mijloace
de plată pentru o operaţiune curentă sau viitoare de import sau pentru a transforma
valuta încasată dintr-o operaţiune de export în altă valută sau în monedă naţională;
- tranzacţii derulate în scopul protecţiei împotriva riscului valutar care se referă în
general, la operaţiuni de acoperire (hedging), prin care se urmăreşte menţinerea puterii
de cumpărare a unei valute prin operaţiuni succesive la vedere şi la termen;
- tranzacţii de arbitraj generate de nevoia de fructificare a conturilor de disponibil,
tranzacţii care vizează valorificarea diferenţelor de curs valutar pe pieţe diferite sau la
momente diferite;
- tranzacţii de tip speculativ care urmăresc obţinerea de profit ca urmare a modificării
cursului valutar în timp sau ca urmare a existenţei unei diferenţe de dobândă la
fondurile exprimate în monede diferite;
- operaţii iniţiate în scopul dirijării cursului de schimb efectuate de către autorităţile
monetare prin care se procedează la intervenţii asupra cererii şi ofertei de valută.
2. în funcţie de intervalul dintre momentul iniţierii tranzacţiei şi finalizarea acesteia:
- tranzacţii la vedere (spot) derulate pe baza cursului de schimb la vedere şi finalizate la
cel mult 48 ore de la iniţierea tranzactiei;

12
 - tranzacţii la termen (forward) încheiate la un moment iniţial pe baza unui curs la termen
prestabilit şi finalizate în general la termene de 1, 3, 6 luni de la data încheierii
tranzacţiei. În funcţie de reglementările existente, pe anumite pieţe valutare se pot
derula tranzacţii şi la alte termene decât cele considerate obişnuite, şi anume, tranzacţii
la termene mai îndelungate (9 sau 12 luni) sau tranzacţii la termene intermediare (45
sau 60 de zile).
3. în funcţie de natura mijloacelor tranzacţionate pe piaţa valutară:
- tranzacţii cu valute efective;
- tranzacţii cu valute în cont;
- tranzacţii cu monede internaţionale.

2.2.1. Operațiuni la vedere (Spot)

Tranzacţii la vedere pe piaţa valutară sunt tranzacţii simple derulate pe baza cursului la
vedere (spot), având scadenţa fixă (finalizate în general în cel mult 48 de ore de la iniţierea lor, în
funcţie de reglementările fiecărei pieţe). Orice client care doreşte cumpărarea/vânzarea de valută
adresează un ordin de cumpărare/vânzare spot pe o anumită piaţă valutară, conform cursului la
momentul adresării ordinului.

Cursul spot este cursul afişat pe fiecare piaţă valutară (la bursa valutară, la bancă sau la
casa de schimb) şi determinat pe principalele valute după metoda cotaţiei încrucişate.

Operaţiunile spot sunt operaţiuni directe prin care se asigură solicitările clienţilor de
mijloace de plată în valută sau ordinele acestora de transformare a unei valute într-o altă valută.
Pentru aceste tranzacţii, obţinerea de câştig nu constituie un scop, însă nu sunt excluse nici
operaţiunile speculative: cumpărarea unei valute la vedere în vederea revânzării sale după creşterea
viitoare a cursului sau vânzarea la vedere a unei valute cu intenţia de a o răscumpăra ulterior la un
curs mai scăzut.

Cursul spot este cursul care se formează prin centralizarea ordinelor de cumpărare şi a celor
de vânzare adresate pentru aceeaşi valută şi pe aceeaşi piaţă la un moment dat, centralizare urmată
de determinarea unui punct de echilibru între cerere şi ofertă.

Ordinele de cumpărare/vânzare de valută adresate de clienţi pot fi:

- “ordine la cursul pieţei” (la cel mai bun curs din punct de vedere al intermediarului pe
piaţa valutară) la care clientul cunoaşte cursul existent pe piaţă la momentul adresării ordinului şi

13
este de acord ca tranzacţia sa de cumpărare/vânzare de valută să se realizeze la acest curs sau la
unul apropiat.

În cazul acestor ordine, clientul este interesat în special de realizarea efectivă a tranzacţiei
şi mai puţin de cursul la care aceasta se derulează.

- “ordine la curs limită” la care clientul este interesat ca tranzacţia sa de vânzare/cumpărare

de valută să se realizeze la un anumit curs pe care el îl precizează în ordin sau la un curs mai bun.

Cursul spot este influenţat de o serie de factori, printre care:

1. pe termen scurt:
- diferenţa între dobânzile internaţionale: creşterea nivelului dobânzii practicat de către
banca centrală are ca efect sporirea intrărilor de valută în ţara respectivă, determinând
întărirea monedei naţionale;
- sporirea volumului tranzacţiilor încheiate de companiile multinaţionale: în cazul în care
acestea deţin o pondere importantă în comerţul ţării pe teritoriul căreia acţionează,
urmarea este creşterea intrărilor de valută şi întărirea monedei naţionale;
- avansurile şi întârzierile în realizarea creanţelor şi plăţilor în valută care nu sunt
acoperite de contracte la termen sau altă modalitate de acoperire împotriva riscului
valutar. În cazul aprecierii valutei de referinţă, acţiunile în avans ale importatorilor şi
acţiunile cu întârziere ale exportatorilor vor contribui la întărirea valutei de referinţă şi
la deprecierea monedei naţionale. În cazul deprecierii valutei de referinţă, prin
întârziere importatorii reduc cererea de valută, în timp ce exportatorii desfăşoară acţiuni
în avans mărind oferta de valută, urmarea fiind aprecierea monedei naţionale;
- măsuri politice şi economice: naţionalizări, emisiune suplimentară de monedă,
schimbarea guvernului, echilibrarea balanţei de plăţi etc.
- acţiunile băncii centrale: prin operaţiuni de vânzare/cumpărare de valută se
influenţează cursul de schimb al monedei naţionale.
2. pe termen lung:
- ratele relative de inflaţie: cu cât rata inflaţiei într-o ţară este mai mare, cu atât moneda
ţării respective se va deprecia mai mult;
- situaţia balanţei de plăţi: o balanţă cronic deficitară determină slăbirea monedei
naţionale.

14
 Din punct de vedere teoretic se pune problema determinării cu anticipaţie a cursului spot.
Astfel, el se prezintă ca un curs previzionat în funcţie de evoluţia probabilă a puterii de cumpărare.
Această anticipaţie se bazează pe teoria parităţii puterilor de cumpărare.
Se consideră că dacă rata dobânzii practicată pe două pieţe ale căror monede se compară
este diferită, atunci cursul de schimb la vedere trebuie să varieze şi el. La baza acestei variaţii stă
următorul raţionament:
- se consideră nivelul preţurilor pe pieţele respective;
- se consideră rata inflaţiei pe cele două pieţe (care influenţează direct puterea
de cumpărare).
Dacă rata inflaţiei în ţara B este mai mică decât rata inflaţiei în ţara A, va creşte importul
în ţara B deoarece în ţara unde rata inflaţiei este mai mică preţul relativ al bunurilor din import
este mai scăzut. Exportul aceleiaşi ţări se restrânge pentru că produsele ţării în cauză fiind mai
scumpe, nu sunt acceptate de partenerii externi. În aceste condiţii, creşterea importurilor şi
scăderea exporturilor determină un deficit al balanţei comerciale a ţării B care antrenează
deprecierea monedei ţării B comparativ cu moneda ţării A.
Pe baza acestei relaţii se ajunge la concluzia că variaţia cursului de schimb la vedere pentru
momentul 1 faţă de momentul 0 este aproximativ egală cu diferenţa dintre modificarea preţurilor
în ţările ale căror monede se compară (cu diferenţa între nivelul ratei inflaţiei în cele două ţări).

2.2.2. Operațiuni la termen (Forward)

Tranzacţii la termen pe piaţa valutară (Forward) sunt iniţiate la momentul To (moment
iniţial) când se încheie contractul şi se stabileşte cursul de derulare a tranzacţiei, urmând a fi
finalizate la un moment ulterior Tn când va avea loc mişcarea efectivă a sumelor tranzacţionate, la
cursul valutar convenit în contract.

Operaţiunile forward sunt generate de interesele vânzătorilor şi cumpărătorilor de valută

care se asigură că la o dată viitoare:

- vor avea disponibilităţi în valută care să le permită onorarea contractelor comerciale

internaţionale sau efectuarea unor plăţi necomerciale;

- vor putea transforma valuta încasată dintr-o operaţiune comercială sau necomercială în
monedă naţională sau o altă valută, la un curs prestabilit.

În derularea acestor tranzacţii, o importanţă deosebită o prezintă cursul la termen prestabilit.

În general, el este diferit de cursul la vedere. Diferenţa între cele două cursuri este dată de creşterea

15
(report sau premium) sau scăderea (deport sau discount) cursului la termen faţă de cursul la vedere.
În situaţia în care cursul la termen este egal cu cursul la vedere cele două cursuri sunt la paritate.

Indicatorii report/deport rezultă din:

- modificările previzionate de intermediar în legătură cu evoluţia cursului valutar între

momentul To şi Tn (dacă el va aştepta momentul Tn pentru a face rost de moneda solicitată);

- diferenţele de dobândă înregistrate la fondurile exprimate în monedele tranzacţionate (atunci

când intermediarul procură imediat moneda solicitată, folosindu-şi disponibilităţile în altă
monedă şi utilizează moneda achiziţionată pentru acordarea unui credit în perioada de aşteptare
To – Tn).

2.2.3. Operațiunea valutară (Swap)

Operațiunile complexe, de genul operațiunilor de SWAP, reprezintă îmbinarea a două

operațiuni valutare, simultane și opuse, una de vanzare și alta de cumparare sau invers, la doua
scadențe diferite, una la vedere și alta la termen. Existența unei operațiuni la termen in cadrul
SWAP-ului presupune reglarea diferentei de dobanda - daca exista - dintre cele doua cursuri
diferite la cele doua scadente.

Swap-ul este un contract prin care se poate schimba o valuta de pe o piata cu alta pe alta
piata sau de la un termen la altul. Fiind in posesia unor informatii de pe mai multe piete, clientul
are la dispozitie prin acest procedeu o serie de solutii, putand alege pe cea mai convenabila, adica
cea care prezinta cel mai mic risc si cel mai avantajos schimb.

Cele mai frecvente swap-uri valutare constau in incheierea unui contract intre un client si
o banca sau intre doua banci, prin care se stabileste o tranzactie la vedere pe o piata si o alta
echivalenta pe o alta piata, in alta valuta. In urma acestei operatiuni, la termen, daca cursul este
mai ridicat castiga banca cumparatoare, in caz contrar aceasta sufera o pierdere. Din aceasta cauza,
operatiunile swap se fac atunci cand variatiile valutei sunt minime si previzibile, fiind evitate in
perioadele de destabilizare a pietelor valutare.

Operațiunile de swap au aparut din necesitatea de acoperire a unor angajamente intr-o

valuta pe o anumita perioada, din disponibilitatile existente intr-o alta valuta, fara a modifica la
termen structura angajamentelor si a disponibilitatilor in cele doua valute.

16
 Daca, spre exemplu, banca A dispune in "spot" de o suma in dolari, pe care-i are disponibili
timp de o luna si, tot in "spot", are nevoie de o suma de franci elvetieni pe care nu-i poate acoperi
decat din intrari in franci care vor avea loc peste o luna, pentru acoperirea necesarului de franci
din "spot", valorificarea dolarilor si mentinerea structurii angajamentelor si a disponibilitatilor la
termen de o luna, banca poate realiza aceste obiective prin operatiuni de swap.

Acestea presupun gasirea unei alte banci careia sa-i cedeze dolarii pe timp de o luna in
schimbul sumei in franci elvetieni, tot pe termen de o luna, reglandu-se totodata diferenta de
dobanda- daca exista - dintre cele doua valute, reglare care se face prin intermediul a doua cursuri
diferite la cele doua scadente. Acoperirea necesitatilor intr-o valuta la care dobanda este mai mica
decat valuta in care sunt disponibilitatile conduce la o pierdere la termen, pierdere ce va trebui sa
se compenseze prin realizarea unui castig la curs.

In practica, swap-ul se utilizeaza daca rezultatul operatiunii este mai mare sau egal cu
diferenta de dobanda dintre cele doua valute.

Rezultatul operatiunii de swap este (Rs):

Unde:
Fwd = forward
Cs = curs spot
Nz = numar de zile
Daca Rs este mai mic decat diferenta de dobanda, se aplica metoda depozitelor de
eurovalute, care consta in atragerea sumei necesare intr-o anumita valuta simultan cu plasarea
sumelor disponibile in alta valuta pe acelasi termen. La scadenta se restituie suma atrasa plus
dobanda aferenta din intrarile asteptate la termenul respectiv in acea valuta si respectiv se
incaseaza suma si dobanda aferenta la valuta plasata, din care se vor plati angajamentele scadente
la acel termen. In general, se urmareste plasarea unei valute care sa înregistreze o dobandă mai
mare decat cea atrasă.
Operațiunile valutare swap pot fi de mai multe feluri:
- combinarea unei cumpărări la vedere cu o vanzare de valută la termen;
- legarea unei vanzări la vedere cu cumpărarea aceleiași valute la termen;
- efectuarea a două operațiuni valutare la două termene diferite.

17
 Avantajul contractelor swap constă în faptul că prezintă o gamă largă de posibilități din
care clientul poate sa aleagă. În plus, contractul poate fi vandut sau cumpărat, ca un titlu financiar,
înainte de scadență. Aceasta particularitate mărește gama de posibilități de utilizare a riscului
valutar.

2.3. Regimuri de curs de schimb

De-a lungul timpului, la nivel mondial a existat o multitudine de regimuri de curs de schimb.
Evoluția sistemului monetar internațional trebuie privită în strânsă corelație cu adoptarea
diferitelor regimuri de curs de schimb, respectiv modalitățile pe baza cărora cursurile de schimb
se pot determina pe diferite piețe valutare.
Tipurile de regimuri de cursuri valutare practicate de-a lungul timpului la nivelul pieței
internaționale sunt:
- regimuri bazate pe cursuri de schimb fixe (engl. ”hard pegs regimes”);
- regimuri bazate pe cursuri de schimb flotante (engl. ”floating regimes”);
- regimuri intermediare (engl. ”intermediate regimes”).
Sistemul Monetar Internațional poate fi definit ca un ansamblu de relații și aranjamente
instituționale ce guvernează mecanismul cursului de schimb, implicând atât regulile legate de acest
fenomen, cât și instituțiile participante.
Evoluția sistemului monetar internațional poate fi sintetizată astfel:
Sistemul bazat pe Etalonul Aur:
Realiza fixarea monedei naționale în raport cu valoarea aurului, argintului sau altor metale
prețioase.Autoritatea monetară putea să emită monedă doar în limita rezervelor de aur pe care le
deținea și avea obligația de a realiza convertirea în aur a propriei monede, la cerere.
Înainte de Primul Război Mondial (1913), etalonul aur fusese adoptat de 70% din statele
lumii, 10% își legaseră moneda de alte metale, iar 20% aveau monede ce fluctuau liber.

Caracteristicile principale ale sistemelor monetare bazate pe etalonul aur erau:

- substituibilitatea deplină între monedă și aur;
- masa monetară în circulație = cantitatea de aur și monedă deținută de populație;
- reglarea automată a cursului de schimb în funcție de valoarea în aur a fiecărei monede,
valoare stabilită de banca centrală;

18
- obligația băncii centrale de a menține prețul fix în aur al monedei naționale (valoarea
monedei naționale față de alte monede poate varia în funcție de raportul cerere/ofertă);
- imposibilitatea controlului băncii centrale asupra masei monetare (= variabilă endogenă).
Avantaje ale sistemului bazat pe etalonul aur:
- mecanism puternic de reglare automată a cursului de schimb (obligația băncii centrale era
de menținere a parității monedei față de aur dar nu și față de celelalte valute; echilibrul extern era
reprezentat de situația în care în țară cantitatea de aur era constantă – fără intrări și ieșiri);
- volumul rezervelor de aur determina modificarea masei monetare (creșterea prețurilor este
moderată);
- sistem monetar simetric, toate țările având poziții de relativă egalitate;
- dezvoltarea accelerată a comerțului internațional ca urmare a eliminării incertitudinilor
legate de cursul de schimb.

Dezavantaje ale sistemului bazat pe etalonul aur:

- inexistența controlului băncii centrale asupra politicii monetare determină relativa
ineficiență a sistemului în impulsionarea economică;
- rezervele de aur determinau modalitatea de implementare a politicii monetare;
- stabilitatea prețului aurului determina stabilitatea celorlalte prețuri.
Prima țară care a adoptat etalonul aur a fost Marea Britanie (1717), ea având rol primordial
în realizarea schimburilor internaționale și ca urmare devenind în acea perioadă centrul financiar
mondial.
Perioada interbelică: flotare liberă + etalon aur
Este caracterizată de:
- declinul sistemulul bazat pe etalonul aur (ca urmare a finanțării de către guverne a
cheltuielilor de război prin emisiune monetară fără acoperire în aur);
- declinul financiar accentuat al țărilor europene (scăderea influenței acestor țări la nivel
internațional);
- amplă instabilitate a monedelor naționale (Marea Britanie abandonează în 1931 sistemul
monetar bazat pe etalonul aur).
În 1929, majoritatea economiilor de piață reveniseră la etalonul aur, însă în 1939 doar 25%
din țările lumii mai aveau moneda legată de aur (țările europene cele mai afectate de Marea Criză
din 1929 – Franța, Elveția, Belgia, Olanda, Polonia, au menținut etalonul aur până în 1936).
Perioada celui de al doilea Război Mondial
Este caracterizată de:

19
 - prăbușirea țărilor europene din punct de vedere economic și financiar;
- instalarea New Yorkului în poziția de centru financiar mondial (în 1945, 50% din
PNB la nivel mondial era produs în SUA).

Sistemul Bretton Woods

Reuniunea celor 45 de țări (iulie 1944) a avut ca scop adoptarea unui nou sistem monetar
internațional, a unui regim de curs de schimb fix (în care cursul unei monede este fixat față de o
valută de referință putând rămâne constant sau putând varia în interiorul unei benzi înguste de
variație) și înființarea unor instituții internaționale de creditare a țărilor cu dezechilibre ale
balanțelor de plăți.
Caracteristicile noului sistem monetar internațional au fost:
- convertibilitatea în aur numai a USD (SUA avea politică monetară independentă și
trebuia să păstreze prețul USD relativ la aur);
- obligativitatea celorlalte țări de asigurare a unei parități fixate față de USD cu o
bandă de fluctuație de +/- 1%;
- înființarea FMI și a Băncii Mondiale (cu scopul de creditare pentru reducerea
dezechilibrelor temporare ale balanțelor de plăți, de promovare a comerțului internațional, a
fluxurilor financiare internaționale și a cooperării monetare între state).
Rezervele de aur deținute de SUA reprezentau 80% din rezervele mondiale (în 1949) și
doar 31% (în 1971). Scăderea continuă a excedentului comercial al SUA datorită importurilor în
creștere (înregistrarea de cărtre SUA a primului deficit comercial în anul 1971) și imposibilitatea
SUA de a acoperi cu aur întreaga cantitate de dolari puși în circulație a dus la suspendarea
convertibilității USD în aur (august 1971) → prăbușirea sistemului de la Bretton Woods bazat pe
un regim de curs de schimb fix.

Țările europene stabilesc în 1972 aplicarea în continuare a unui regim de curs de schimb
fix prin posibilitatea de fluctuare a monedelor lor între ele în interiorul unei benzi de fluctuație de
+/- 2,5%.
În 1979 în cadrul Sistemului Monetar European este creată moneda ECU, monedele
europene fiind legate de aceasta și implicit, între ele.
În 1999 este adoptată moneda EURO prin înlocuirea ECU la paritatea 1:1.
Avantaje ale regimului de curs de schimb fix:
- previzionarea modificării ratei inflației comparativ cu rata inflației din țara de referință;

20
- eliminarea incertitudinilor referitoare la evoluția cursului de schimb (efect: impulsionarea
comerțului internațional);
- eliminarea costurilor implicate de protejarea la riscul valutar (efect: impulsionarea
comerțului internațional);
- disciplina fiscală.

Dezavantaje ale regimului de curs de schimb fix:

- pierderea independenței politicii monetare a băncii centrale;
- vulnerabilitate crescută față de șocurile macroeconomice care afectează țara de referință;
- costuri sporite determinate de volatilitatea macroeconomică.
Regim de curs flotant
Cursul de schimb al monedei naționale poate fluctua liber pe piața valutară pe baza
raportului cerere/ofertă fără a fi necesară intervenția băncii centrale pentru menținerea cursului de
schimb între anumite limite (engl. ”free floating” – flotare liberă) – cu excepția intervenției în
situații excepționale sau cu intervenția autorității monetare (cumpărare/vânzare de valută) dar fără
a impune o anumită direcționare predeterminată a pieței (engl. ”managed free floating” – flotare
administrată).
Avantaje ale regimului de curs de schimb flotant:
- autonomia politicii monetare (banca centrală poate conduce politica monetară către
atingerea altor echilibre interne/externe și nu către menținerea cursului de schimb între anumite
limite de variație);
- vulnerabilitate mai mică față de fluctuațiile înregistrate de prețuri pe piețele externe;
- posibilitatea stabilirii unui nivel propriu al inflației pe termen lung;
- simetrie în stabilirea condițiilor monetare la nivel internațional;
- stabilizarea economică prin mecanismul cursului de schimb.

Dezavantaje ale regimului de curs de schimb flotant:

- lipsa unei discipline a băncii centrale (comparativ cu regimul cursului de schimb fix);
- posibilitatea destabilizăriieconomice ca urmare a fluctuațiilor accentuate ale cursului de
schimb;

21
- diminuarea relațiilor comerciale internaționale (comparativ cu regimul cursului de schimb
fix);
- iluzia unei autonomii monetare.

22
 Capitolul III
POLITICA VALUTARĂ A REPUBLICII MOLDOVA
3.1 Baza legislativă a politicii valutare în Republica Moldova
Activitatea Băncii Naționale a Moldovei pe piața valutară (intervențiile valutare) se
derulează în strictă conformitate cu obiectivele politicii monetare și valutare ale BNM. Banca
Naționala utilizează în calitate de instrumente ale intervențiilor valutare atat operațiunile directe
(cumpărări sau vanzări la vedere de valută contra lei moldovenești), care influențează masa
monetară, cat ți operațiunile de ajustare (swap-uri valutare), care sunt instrumente reversibile și nu
influențează masa monetară pe termen lung.
Operațiunile sînt reflectate la data încheierii tranzacției. Echivalentul în dolari SUA este
calculat utilizînd cursurile medii lunare ale leului moldovenesc față de dolarul SUA și valuta
străina respectivă. Informația cu privire la piața valutară fară numerar se publică lunar pîna în
ultima zi a lunii urmatoare celei de raportare. Metoda calculării volumului operațiunilor SWAP -
media ponderată zilnic, în funcție de termenul operațiunii SWAP (numarul de zile). Exemplu:
SWAP 10 mil. USD cu termenul 15 zile în luna cu 30 zile calendaristice se reflectă ca 5 mil. USD.
Valutele sunt recalculate la ratele de schimb medii lunare. Operaţiunile sînt reflectate la data
încheierii tranzacţiei.
Echivalentul în dolari SUA este calculat utilizînd cursurile medii lunare ale leului
moldovenesc faţă de dolarul SUA şi valuta străină respectivă.
Informaţia cu privire la activitatea BNM pe piaţa valutară se publică lunar pînă în ultima
zi a lunii următoare celei de raportare.
Politica valutară în Republica Moldova este reglementată conform Legii nr.62-XVI din 21
martie 2008 privind reglementarea valutară.
Conform Capitolului IV, articolul 35 al Legii nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind
reglementarea valutară, modul de efectuare a operaţiunilor de schimb valutar în Republica
Moldova se stabileşte de Banca Naţională a Moldovei. Convertibilitatea monedei naţionale se
asigură în corespundere cu angajamentele asumate de Republica Moldova prin tratatele
internaţionale la care este parte.
Conform Capitolului IV, articolul 36 al Legii nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind
reglementarea valutară, pe teritoriul Republicii Moldova activitatea ce ţine de efectuarea
operaţiunilor de schimb valutar cu rezidenţi şi nerezidenţi este realizată numai de către Banca
Naţională a Moldovei, băncile licenţiate şi unităţile de schimb valutar.

23
 Banca Naţională a Moldovei efectuează operaţiuni de schimb valutar în Republica
Moldova şi în străinătate în conformitate cu prevederile legislaţiei Republicii Moldova.
Băncile licenţiate efectuează fără restricţii operaţiuni de schimb valutar în Republica
Moldova şi în străinătate în conformitate cu licenţele pentru activităţi financiare, eliberate de
Banca Naţională a Moldovei conform Legii instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995.
Unităţile de schimb valutar efectuează fără restricţii operaţiuni de schimb valutar în
Republica Moldova cu persoane fizice rezidente şi nerezidente în conformitate cu licenţele
eliberate de Banca Naţională a Moldovei în condiţiile prezentei legi.
Conform Capitolului IV, articolul 39 al Legii nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind
reglementarea valutară, cursul oficial al leului moldovenesc reprezintă rata de schimb a monedei
naţionale faţă de valutele străine, care se stabileşte de către Banca Naţională a Moldovei.
Banca Naţională a Moldovei difuzează publicului larg şi băncilor licenţiate, prin diverse
mijloace de informare, cursul oficial al leului moldovenesc faţă de valutele străine.
Cursul oficial al leului moldovenesc se utilizează în scopuri contabile şi statistice.
Aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc faţă de valutele străine la efectuarea
operaţiunilor valutare, inclusiv de către Banca Naţională a Moldovei, nu este obligatorie.
Conform Capitolului IV, articolul 40 al Legii nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind
reglementarea valutară, la efectuarea operaţiunilor de schimb valutar cu clienţii, Banca Naţională
a Moldovei şi băncile licenţiate îşi stabilesc individual cursurile de cumpărare şi vînzare a valutelor
străine.

3.2. Cererea și oferta de valută pe piața valutară din Republica

Moldova

În luna aprilie 2018, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților
economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 88.7 la sută, comparativ cu
117.5 la sută în luna martie 2018.
În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a majorat cu 2.1
mil. USD (+1.4 la sută), iar cererea netă de valută din partea agenților economici - cu 45.0 mil.
USD (+34.1 la sută).
BNM a intervenit, în primele zile ale lunii de referință, prin procurări în sumă de 11.0 mil.
USD, pe fondul excedentului de valută consemnat la finele lunii precedente.

24
 Tabelul 3.1
Evoluția cererii și ofertei nete de valută străină, mil. dolari SUA

Nr.crt. Aprilie Martie modificarea Ianuarie- Ianuarie- modificarea Formatted: Indent: Left: -0.2"

2018 2018 aprilie aprilie

2018 2017
1 Oferta netă 156,9 154,8 1,4% 608,5 532,6 14,3%
de valută de
la persoane
fizice
2 Cererea netă 176,8 131,8 34,1% 584,0 512,7 13,9%
de valută din
partea
persoanelor
juridice
3 Gradul de 88,7% 117,5% -28,8 p.p 104,2% 103,9% 0,3 p.p Formatted Table

acoperire
(1/2)
Formatted: Font: 12 pt, Not Bold, Font color: Black,
Romanian
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei [citat 25 mai
Formatted: Space After: 0 pt, Line spacing: 1.5 lines
2018].
Formatted: Font: Bold
Formatted: Indent: First line: 0", Line spacing: 1.5
În luna aprilie, în special în a doua jumătate, leul a fost expus unor presiuni temporare de
Formatted: English (United States)
depreciere, cursul acestuia în raport cu dolarul SUA fiind în creștere cu 0.4 la sută, potrivit valorilor
Formatted: Indent: First line: 0.49"
de la finele lunii (30.04.18 față de 31.03.18). Totodată, în medie, cursul oficial al monedei
naționale față de dolarul SUA s-a apreciat cu 0.9 la sută, până la 16.4371 comparativ cu 16.5942
USD/MDL în luna martie.

Formatted: Line spacing: 1.5 lines

25
 Tabelul 3.2

Oferta netă de valută de la persoanele fizice dezagregată pe principalele valute

Rulaj Aprilie 2018 Rulaj Martie 2018

Mil.UDS Pondere % Mil.UDS Pondere %
USD 31,7 20,2 35,7 23,1
EUR 97,8 62,3 97,7 63,1
RUB 17,6 11,2 14,6 9,4
ALTE VALUTE 9,8 6,3 6,8 4,4
TOTAL 156,9 100,0 154,8 100,0
Formatted: Indent: First line: 0", Line spacing: 1.5

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei [citat 25 mai Formatted: Font: Bold

2018].

În ceea ce privește structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea

majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (62.3 la sută), urmată de dolarul SUA
(20.2 la sută) și rubla rusească (11.2 la sută).

3.3 Calcularea indicatorilor de dinamică a pieței valutare Formatted: Centered, Indent: First line: 0", Line
spacing: 1.5 lines

Piața valutară a Republicii Moldova este caracterizată de dinamica cursului valutar și de Formatted: Justified, Indent: First line: 0.49"

rulaj. Cursul valutar este calculat ca rată de schimb medie ponderată la volumul tranzacțiilor care
au avut loc pe piața valutară. Rulajul pieței valutare cuprinde totalitatea tranzacțiilor de schimb
valutar cu excepția celor efectuate de Banca Națională a Moldovei, care au avut loc pe cele mai
diferite segmente ale pieței.

Printre segmentele pieței monitorizate în particular se numără piața interbancară

(tranzacțiile de schimb valutar efectuate între băncile comerciale autorizate) și piața intrabancară
(tranzacțiile de schimb efectuate între bănci și clienții acestora); piața operațiunilor la vedere (cu
decontările ce se efectuează cel tîrziu timp de două zile bancare) și piața operațiunilor la termen
(cu decontările ce se efectuează de regulă peste perioade fixe cum ar fi : una, două săptămîni, o
lună sau mai multe).

În timp ce cursul valutar reprezintă echilibrul dinamic al cererii și ofertei de valută în

cadrul pieței, rulajul denotă activitatea generală a participanților pieței valutare.

26
 În tabelul 1 din Anexă sunt prezentate date cu privire la valorile rulajelor pieței valutare la
vedere în Republica Moldova în lunile ianuarie- septembrie anului 2017.

În baza datelor prezentate în tabelul 1 din Anexă și a formulelor (1.1), (1.2) putem realiza
calcularea indicatorilor de dinamică a pieței valutare la vedere în perioada lunilor ianuarie-
septembrie al anului 2017:

Tabelul 3.3

Dinamica pieței valutare la vedere în Republica Moldova

pentru perioada ianuarie-septembrie

Anul Creşterea Creşterea Creşterea Creşterea relativă

absolută absolută relativă (IAM1-31ianuarie, %)
(ΔAM1-0) (ΔAM1-31 ianuarie) (IAM1-0, %)
Ianuarie
Februarie -221 603.3 -221 603.3 -38.7 -38.7
Martie 47 449.2 -174 154.1 13.5 -30.4
Aprilie 76 230.2 -97 923.9 19.1 -17.1
Mai -78 205 -176 128.9 -16.4 -30.7
Iunie 122 125.7 -53 291.6 30.8 -9.4
Iulie -1 288.4 -55 291.6 -0.2 -9.6
August 181 456.5 126 164.9 35,1 22.1
Septembrie -38 106.6 88 058.3 -5.4 15.3
Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei. [online]. Formatted: Font: 12 pt
[citat 14 aprilie 2018]. Disponibil: <http://bnm.md/md/fm_valute_market> Formatted: Font: 12 pt
Formatted: Left, Indent: First line: 0", Line spacing:
1.5 lines
În urma calculelor efectuate am observat că rulajul pieţei valutare fără numerar la vedere
Formatted: Left, Line spacing: 1.5 lines
a atins maxime în luna august circa 181 456.5 mii dolari SUA, înregistrînd o creştere de 35,1%
faţă de luna precedentă. Cel mai mic rulaj al pieței valutare se înregistrează în luna februarie,
acesta scăzînd cu circa 221 603.3 mii dolari USD față de luna precedentă. Experţii explică
creşterea semnificativă din luna august prin înviorarea sensibilă a exporturilor pe sfîrşit de an,
dar şi majorarea importurilor, ca urmare a crescut cererea şi oferta de valută.

Formatted: Romanian

Formatted: Indent: First line: 0.49"

Formatted: Font: Font color: Black, English (United
States)

27
 3.4 Tendințe actuale și perspective ale pieței valutare la vedere
Vorbind despre tendințele pieței valutare la vedere în Republica Moldova se poate observa
o dezvoltare ciclică și dinamică în diferite perioade. Acțiunile ce se întreprind de către Banca
Națională a Moldovei au scopul de a asigura o creștere economică și o stabilitate a prețurilor, ceea
ce constituie obiectivele generale și primordiale ale BNM. Este adevărat că piața valutară ar putea
fi stabilizată și de asistența externă de care urmează să beneficieze Republica Moldova, însă și
valoarea acestei asistente ar putea depinde mult de alți factori. Aceste evoluții au potențialul de a
stimula economia globală prin sprijinirea unor componente, care anterior au fost contestate.
Singura modalitate de a profita de beneficiile evoluției dolarului, fără a ne confrunta cu perturbări
economice grave și a volatilității pieței financiare, este de a introduce ajustările de politică de
stimulare a creșterii complementare, cum ar fi accelerarea reformelor structurale, de echilibrare a
cererii agregate, precum și reducerea sau eliminarea datoriilor.
Astfel, analizînd evoluția pieței valutare la vedere în perioada celor 9 luni ale anului 2017,
observăm faptul că în luna august aceasta înregistrează o creștere de 181 456.5 mii dolari USD pe
cînd în februarie piața valutare se diminuează cu 221 603.3 mii lei față de luna precedentă. Deci
observăm că nivelul pieței valutare la vedere în economia națională este destul de diferit de la o
perioadă la alta și variază în funcție de numeroși factori menționați anterior.

250000
200000 181456.5
150000 122125.7
100000 76230.2
47499.2
50000
0
-50000 -1288.4
-38106.6
-100000
-78205
-150000
-200000
-250000 -221603.3
Rulajul pieței valutare

Sursa: elaborat de către autor în baza datelor din Tabelul 3.3

Figura 3.1. Dinamica indicatorilor absoluți ai rulajului pieței valutare la vedere în
Republica Moldova

28
 Analizînd Figura 3.1. prezentată mai sus, privind evoluția pieței valutare la vedere
observăm că în august rulajul a înregistrat o creştere masivă, însă la fel de masivă şi dramatică o
fost şi scăderea în februarie. Pentru restul perioadelor ianuarie-septembrie este înregistrată o
evoluție neuniformă a rulajului pieței valutare fapt datorat diferitor factori de influență.

40 35.1
30.8
30
19.1
20 13.5

10
-0.2
0 -5.4
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie
-10 -16.4

-20

-30
-38.7
-40

-50

Rulajul pieței valutare

Sursa: elaborat de către autor în baza datelor din Tabelul 3.1

Figura 3.2. Dinamica indicatorilor relativi ai rulajului pieței valutare la vedere în

Republica Moldova

Analizînd Figura 3.2. prezentat mai sus, privind rulajul pieței valutare la vedere în luna
ianuarie-septembrie observăm că dinamica acesteia înregistrează o evoluție neuniformă, pe
parcursul perioadei ianuarie-aprilie se înregistrează o creștere semnificativă apoi în luna mai se
observă o descreștere destul de semnificativă, ulterior în luna iunie se înregistrează o creștere
considerabilă, ceea ce este present sâși în luna august, iar în lunile iulie, septembrie este vizibilă o
descreștere destul de vizibilă. Acest fenomen poate fi explicat de influența factorilor economici.

29
 ÎNCHEIERE
În acest proiect economic am determinat pe baza datelor prezentate de Banca Naţională
a Moldovei, evoluţia pieţei valutare la vedere autohtone.
În urma cercetării efectuate putem concluziona că piața valutară a Republicii Moldova
este caracterizată de dinamica cursului valutar și de rulaj. Aceasta reprezintă ansamblul relațiilor
care iau naștere între bănci, ca și între clienții lor, privind cumpărarea și vînzarea de valute în
vederea reglementării plăților și încasărilor care apar în procesul schimburilor economice cu
străinătatea.
Studiind sursele informaționale, am prezentat indicatorii de dinamică ai pieței valutare,
indicatorii de dinamică principali fiind creșterea absolută (∆AM) şi creşterea relativă (IAM) și Formatted: English (United States)

calculîndu-se potrivit relaţiilor înscrise în studiul analitic. Potrivit indicatorilor dați, am calculat
cu aproximație rulajul pieţei valutare fără numerar acesta atingînd maxime în luna august circa
181 456.5 mii dolari SUA, înregistrînd o creştere de 35,1% faţă de luna precedentă. Prin
intermediul calculelor realizate și ideilor deduse în baza acestora, am putut determina cu ușurință
factorii de influiență asupra pieței valutare . Astfel, putem afirma cu certitudine că sistemul bancar
reprezintă structura fundamentală a economiei de piață și influențează dezvoltarea economiei în
ansamblu.
Printre tendințele pieței valutare am constatat că pentru următoarele luni este foarte puțin
probabilă o apreciere a monedei naționale, semnalele fiind mai degrabă inverse dacă luăm în calcul
că cererile de valută din partea importatorilor de resurse energetice vor crește vizibil, iar asupra
exporturilor și remitențelor planează o zonă de incertitudine.

30
 BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative şi normative:

1.1 Lege cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Nr. 548 din 21.07.1995, Monitorul Oficial Nr.
56-57 din 12.10.1995
2.1 Legii nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind Reglementarea Valutară.

II. Manuale, monografii şi lucrări didactice

2.1 Tomșa A. Teorie Economică. Chișinău, editura ASEM, 2013.-332 p.
2.2 Cuhal R. Politica valutară și instrumentele ei. Chișinău, 2012.-207 p.
2.3 Popa Ioan. Tranzacții internaționale. Politici, tehnici, instrumente, Editura Recif, București;
1992, p. 350
2.4 Paul Bran. Relații financiare și monetare internaționale, Edit. Economică,București, 1996.

III. Site-ografia
3.1 www.statistica.md – site-ul Biroului Naţional de Statistică a Republicii Moldova
3.2 www.bnm.md – site-ul Băncii Naţionale a Republicii Moldova
3.3 https://www.ase.ro/

31
 Anexa 1
Rulajul pieței valutare la vedere a Republicii Moldova
pentru perioada ianuarie-septembrie (mii dolari SUA)
Rulajul Rulajul pieței valutare Rulajul pieței valutare
pieței interbancare intrabancare (USD) Total
Luna (USD)
Ianuarie 35 722 536 564 572 286
Februarie 25 227.6 325 455.1 350 682.7
Martie 20 482 377 649.9 398 131.9
Aprilie 42 372.9 431 989.2 474 362.1
Mai 30 878.1 365 279 396 157.1
Iunie 68 207.7 450 075.1 518 282.8
Iulie 73 541.3 443 453.1 516 994.4
August 91 563.2 606 887.7 698 450.9
Septembrie 79 262.5 581 081.8 660 344.3
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei. [online]. [citat 14 aprilie 2018].
Disponibil: <http://bnm.md/md/fm_valute_market>

32