SÎRBU MARIA ELENA

CLASA A XII G
TĂLĂBAN MIOARA
Prezentarea potentialului turistic al Muntilor Apuseni

Potentialul turistic.
In Romania, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de
dezvoltare, datorita potentialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpatilor, fiecare
dintre acestea cu caracteristicile si peisajele sale. In muntii Romaniei se pot practica
drumetiile montane, alpinismul, montain bike, zboruri cu parapanta, sporturi de iarna.
Cea mai importanta componenta a turismului montan o reprezinta sporturile de iarna.
Intre tipurile de sporturi de iarna, turismul pentru schi dispune de un potential ridicat
pentru dezvoltare.
In prezent in Romania exista 30 de statiuni montane unde se pot practica aceste
sporturi, domeniu schiabil actual al Romaniei este alcatuit din peste 100 de partii pentru
schi, dotate cu echipamente pentru zapada artificiala si nocturna. Domeniul schiabil este
de cateva sute de ori mai mic decat in tarile alpine de referinta.
Pentru ca Romania sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie turistica
pentru practicarea sporturilor de iarna este necesara imbunatatirea infrastructurii generale,
a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru
turismul montan , precum si dezvolatrea, modernizarea si diversificarea structurilor de
primire.
Zona muntilor Apuseni, detine un important potential turistic, atat natural, legat de
varietate peisagistica si formele de relief, cat si antropic, dat de unele atractii cultural-
istorice de mare interes.
Muntii Apuseni sunt strabatuti sau se afla in aproprierea unei dense retele rutiere
modernizate, nationale , care usureaza accesul la obiectivele naturale sau antropice. Caile
ferate de pe vaile Ariesului si Ampoiului ca si magistralele ce inconjoara masivul, precum
si o bogata retea de drumuri forestiere si poteci marcate, completeaza infrastructura
generala. Aeroporturile de la Oradea, Cluj-Napoca si Arad fac accesibili acesti munti si
pentru turismul international.

1
SÎRBU MARIA ELENA
CLASA A XII G
TĂLĂBAN MIOARA

Potentialul turistic natural, cel mai reprezentativ, se impune prin atractivitate

peisagistica si valoarea estetica si stintifica a unor componente sau capacitatea de a
genera anumite forme de turism
Peisajele si formele carstice, unele dintre cele mai raspadite, mai complexe si mai
pitoresti din tara, se cuprind in panourile carstice Padiș-Scărișoara din Muntii Bihorului,
Vașcău din Muntii Codru Moma sau cel din Padurea Craiului, cu forme carstice si vegetatii
variate. Se inscriu aici defileele, abrupturile si crestele calcaroase, formele de suprafata cu
vegetatie de stancarie si peisaje . Se evidentiaza cheile raurilor Crisul Repede, Crisul
Pietros si Crisul Alb, Somesului Cald si Arieșului si Cheile Galbenei, precum si pesterile
numeroase si de mare frumusete, mai ales in Muntii Bihor si Padurea Craiului, unele fiind
declarate monumente ale naturii ca: Meziad, pestera – ghetar Scarisoara, Cetatile
Ponorului, Vadu Crisului, pestera Vantului etc. Altele sunt amenajate pentru vizitare ca
Pestera Ursilor de la Chișcău din Muntii Codru Moma si pestera Ionele din Muntii Bihor.
Raurile subterane cu cascade spectaculoase ca in Cetatile Ponorului sau izbucurile carstice
– fenomene arheologice rare – cum este cel de la Calugai din Muntii Codru Moma
constituie alte atractii turistice carstice.

Apele minerale si termoninerale de la Geoagiu – Bai, Vața de Jos si Monesa,

utilizate balnear in terapia bolilor reumatice, neurologice periferice, de nutitie, sau tubului
digestive si hepatobiliare etc. si lacurile de interes hidro energetic de pe Somesul Mic de
pe valea Drăganului sau Valea Iadu se inscriu cu importante disponibilitati pentru turism.
O parte din lacurile amintite au o baza pentru agrementul nautic si pescuitul sportiv: Leșu,
Fântânele – Beliș Valea Draganului.

Muntii Apuseni cu numeroase rezervatii naturale si monumente ale naturii au fost

inclusi pe lista zonelor protejate de interes national.

Elementele de certa atractie turistica prezinta si obiectivele cultural-artistice, in care

amintim:

- Vestigiile istorice de valoare nationala precum cele romane cu minele aurifere de la

Rosia Montana (Minele Romane), Brad si Baia de Cris, Cetatea Alba Iulia (stravechea
Apoulon - dacica si Apullum – daco-romana), urmele termelor romane, ceteatea dacica
Piatra Craivii etc;

- Ziduri ale cetatii feudale, ridicate in secolele XIII-XIV la Șoimuș, Dezna, Hălmagiu;

- Locuri si monumente istorice legate de evenimentele rascoalelor din 1784 conduse

de Horea, Closca si Crisan si ale revolutiei de la 1848, cu neinfricatul Avram Iancu:
Campeni, Abrud, Albac, Tebea (mormantul lui Avram Iancu, Gorunul lui Horea si lacasul de
cult), Baia de Cris, Bistra;

2
SÎRBU MARIA ELENA
CLASA A XII G
TĂLĂBAN MIOARA

- Muzeul mineralogic de la Brad detine valoroase vestigii ale exploatarii aurului, inca de
pe vremea dacilor si romanilor, ca si esantioane de metal nativ.

Muntii Apuseni se impun prin marea diversitate si atractivitate a potentialului

turistic prin urmatoarele masive:

Muntii Bihorului (1849 m), Destinatie pentru: drumetie montana, odihana-recreere,

alpinism, speoturism, drumetie, cunoastere, agroturism, sporturi de
iarna....Dotari turistice: cabana Padis, popasul Arieseni, popasul turistic de la Garda, hotel
Tulnic din Campeni; teleschi si partie de schi la Vartop-Arieseni.

Muntii Padurea Craiului (1026 m) si Codrul Moma (1112 m), constituie o a doua
concentrare de forme si fenomene carstice

Muntii Tarscau (1369 m) etaleaza alte obiective carstice de mare frumusete, precum:
pesteri ca Huda lui Papara si Liliecilor

Potentialul natural al Potentialul turistic antropic al zonei

Muntilor Apuseni: Muntilor Apuseni:
Ø Ariesemi – Biserica din lemn, sec. al
XVIII-lea;
Ø Stanca de bazalt de la
Detunata;
Ø Garda de sus – biserica din lemn;

Ø Poiana narciselor de la
Ø Lupsa – muzeu etnografic satesc si
Negrileasa;
biserica din sec. al XV-lea.

Ø Rezervatia naturala a Caprii;

Ø Rosia Montana – muzeul de istorie a
mineritului si aurului; galeriile romane, case
Ø Calcarele de la Valea Mica;
sec. al XVIII-XIX-lea;

Ø Pesterea Huda lui Papara si

Ø Rimețea – muzeu etnografic;
Ponorul Vanatoare;

Ø Avram Iancu – muzeul memorial;

Ø Izvorul mezotermal din
Cheile Glodului, Cheile Cibului;
Ø Beius – biserica din lemn,1734;

Ø Fagul imparatului (Baia de

Ø Rieni – biserica de lemn, 1753;
Aries);

Ø Chiscani – colectia etnografica;

Ø Pestera Scarisoara;

Ø Targul de fete de pe Muntele Gaina;

Ø Poarta lui Ionele;

Ø Festivalul folcloric “Tulnicul Motilor”

Ø Groapa Ruginoasa;
(Campeni)

Ø Valea Garda seaca;