ROMÂNIA

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PRINCIPALELE CAZURI DE
ACCIDENTE/EVENIMENTE CBRNe
LA NIVEL MONDIAL
CONCLUZII ŞI LECŢII INVĂŢATE CA URMARE A DESFĂŞURĂRII
MISIUNILOR DE INTERVENŢIE

- BUCURESTI - ISBN 978-973-0-18904-9

-2015-
 ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PRINCIPALELE CAZURI DE
ACCIDENTE/EVENIMENTE CBRNe LA
NIVEL MONDIAL
CONCLUZII ŞI LECŢII INVĂŢATE CA URMARE A DESFĂŞURĂRII
MISIUNILOR DE INTERVENŢIE

Colonel inginer
COMAN VALENTIN COSMIN

2 / 42
„În război se pot produce o sută de schimbări în cursul unei etape. Când
constaţi că este posibil, înaintezi; când vezi că situaţia este grea, te retragi. A
spune că un general trebuie să aştepte ordinele unui suveran în asemenea
împrejurări e ca şi cum ai informa un superior că vrei să stingi un incendiu.
Înainte ca ordinul să vină, cenuşa va fi rece.”
Sun Tzu, General chinez „Arta Războiului”

Toate informaţiile din acest material documentar sunt protejate de Legea 8/1996 privind
dreptul de autor şi drepturile conexe, lege modificată şi completată prin Legea 285/2004 şi
OUG nr.123/2005. Preluarea fără cost a unor date din prezentul material se poate realiza
doar în limita a 500 de semne pentru cazurile prezentate, dar fără a depăşi jumătate din
informarea respectivă, asigurându-se astfel libera circulaţie a informaţiei. În mod obligatoriu,
în aceste cazuri, trebuie citată sursa informaţiei.

3 / 42
In memoria eroilor căzuţi în accidentul de la Mihăileşti şi a celorlalţi
care şi-au dăruit viaţa pentru a o salva pe a semenilor săi.

1- ROMEO NECULA- maior post-mortem, 35 de ani, Verneşti, Buzău

2- DORU MIHAI MIHALACHE - maior post-mortem 33 ani, Buzău
3- GEORGIAN MEDELEANU- locotenent post-mortem, 21 de ani, Blăjani, Buzău
4- NICOLAE JIANU- locotenent post-mortem, 25 de ani, Ruşeţu, Buzău
5- FLORIN VALENTIN OPREA- locotenent post-mortem, 21 de ani, Blăjani, jud.
Buzău
6- LIVIU STAN- locotenent post-mortem, 23 de ani, Tisău, Buzău
7- VALENTIN CEZAR MANTA- locotenent post-mortem, 21 de ani, Tisău, Buzău
8- ELENA POPESCU - 26 ani,Valea Râmnicului, Buzău, ziarist reporter Antena 1
9- IONUŢ OVIDIU BARBU- 25 de ani, ziarist cameraman Antena 1, Buzău
10- MARIAN AILINCAI - 26 ani Roman, Neamț
11- ION TUDOSE - 34 de ani, Mihăileşti, Buzău
12- DANIEL BELMUŞ- 37 de ani, Mihăileşti, Buzău
13- RICA IONESCU- 34 de ani, din Mihăilești, Buzău
14- EMIL ŞERBU - Valea Râmnicului, Buzău
15- CAMELIA SIMION- 50 de ani, Râmnicu Sărat, Buzău
16- ALIN MAGEARU - 37 ani, Buzău
17- VALENTIN MAGEARU- 23 de ani, Buzău
18- ROMAN MARCU FLORIN- 36 de ani, Craiova, şoferul TIR-ului

Persoane rănite:

1- GABRIEL HURLUP
2- VASILESCU CONSTANTIN
3- MARIAN ILIE SIMI, echipaj de intervenţie
4- ROMEO PANCIU, echipaj de intervenţie
5- RAMON PATRASCU, echipaj de intervenţie
6- ROMEO BACIU, echipaj de intervenţie
7- RALUCA NOVAC
8- CORNEL CIOBANU
9- BIANCA GHEORGHE
10- NICOLETA POPA
11- GABRIEL TUDOSE
12- GHEORGHE BANICA
13- MARIANA BRATU

4 / 42
 CUPRINS

Preambul _____7
I ACCIDENTE CHIMICE
1.1 Accidente pe căile de transport
1.1.1 Accident feroviar/amoniac/SUA 2002 _____8
1.1.2 Accident feroviar/clor/SUA 2004 _____9
1.1.3 Accident feroviar/clor/SUA 2005 ____10
1.1.4 Accident feroviar/clor/Suedia 2005 ____11
1.2.5 Accident feroviar /amoniac/ Norvegia 2002 ____12
1.2.6 Accident rutier/nitrat de amoniu/România 2004 ____13
1.2 Accidente tehnologice în care au fost implicate substanţe
chimice periculoase
1.2.1 Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic/ ____14
dioxină/Italia 1976
1.2.2 Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic, ____16
scurgere de gaze/ izocianat de metil/India 1984
1.2.3 Accident tehnologic, bazin de retenţie cianuri/ape ____17
reziduale conţinut cianură, cupru/România 2000
1.2.4 Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic/nitrat ____18
de amoniu/ Franţa 2001
1.2.5 Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic/nitrat ____19
de amoniu/ SUA 2013
1.2.6 Accident tehnologic/deversări de clor/SUA 2002 ____19
1.2.7 Accident tehnologic, iaz de decantare/reziduuri toxice ____21
/Ungaria 2010

II ACCIDENTE/INCIDENTE BIOLOGICE, EPIDEMII, PANDEMII

2.1 Epidemie/antrax/Federaţia Rusă 1979 ____22
2.2 Toxiinfecţie alimentară în masă/botulism alimentar/Marea ____23
Britanie 1989-2005
2.3 Pandemie/sindromul acut respirator sever (SARS)/Nivel ____25
mondial 2003
2.4 Pandemie/virusul influenza/ Nivel mondial 2009 ____26

III. ACCIDENTE RADIOLOGICE

3.1 Accident radiologic cu echipament de radiografie/Iran, 1999 ____28
3.2 Accident radiologic cu echipament de radiografie/Peru 1999 ____29
3.3 Accident radiologic cu echipament de radiografie/Bolivia 2002 ____30
3.4 Accident radiologic cu echipament de radiografie/Chile 2005 ____30
3.5 Accident cu sursă orfană/Brazilia 1987 ____31
3.6 Accident cu sursă orfană/Estonia 1994 ____32
3.7 Accident cu surse pierdute/Georgia 1997 ____32
3.8 Accident cu sursă orfană/Turcia 1998 ____33
3.9 Accident cu sursă orfană/Spania 1998 ____34

5 / 42
3.10 Accident cu sursă orfană/Spania 2000 ____34
3.11 Accident cu sursă orfană/India 2010 ____35

IV. ACCIDENTE NUCLEARE

4.1 Accident la reactor nuclear/SUA 1979 ____36
4.2 Accident la reactor nuclear/Rusia 1986 ____36
4.3 Accident la reactor nuclear/Japonia 2011 ____37

V. CAZURI ISTORICE DE TERORISM CBRNe

5.1 Atac biologic/dispersie de salmonella/SUA 1984 ____38
5.2 Atac chimic/dispersie de sarin/Japonia 1994 şi 1995 ____40
5.3 Atac biologic/agent biologic, antrax/SUA 2001 ____41

Epilog ____42

6 / 42
PREAMBUL

Existenţa ameninţărilor privind utilizarea de către grupări teroriste a

substanțelor chimice, biologice, materiale radiologice sau nucleare şi substanţe
explozive (CBRNe) şi a riscurilor potenţiale ca urmare a producerii de eventuale
accidente, catastrofe naturale sau pandemii dau o nouă dimensiune analizării
posibilelor efecte asupra populaţiei, mediului înconjurător şi a activităţilor socio-
economice, cu impact atât la nivel naţional cât şi internaţional.
Selecţionarea cazurilor de accidente CBRNe prezentate în acest material
s-a realizat având în vedere următoarele considerente:
a) consecinţele acestor accidente ar putea fi mult mai catastrofale, dacă,
de exemplu, acestea s-ar fi petrecut în zone mult mai populate;
b) toate incidentele puteau fi ca urmare a producerii unor acte
intenţionate (teroriste);
c) costurile aferente revenirii la condiţii de normalitate;
d) modul de acţiune al autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul
intervenţiei.
Scopul principal al realizării acestui material a derivat din necesitatea
prezentării câtorva exemple de incidente relevante la nivel mondial şi care pot
constitui baza de plecare pentru realizarea unor scenarii de exerciţii CBRNe de
către structurile de intervenţie şi autorităţile naţionale şi locale.
Selectarea principalelor incidente în acest material documentar nu a fost
făcută bazându-se doar pe un studiu comprehensiv, ci pe baza posibilelor efecte
asupra populaţiei şi potenţialele riscuri asupra factorilor de mediu, impactul
economic, social şi nu în ultimul rând, modul în care populaţia poate percepe
eficienţa gestionării situaţiei de către autorităţile competente, lista acestor
incidente rămânând în continuare deschisă.
Totodată, executarea intervenţiilor în situaţia producerii unui accident major
în care sunt implicate substanțe chimice periculoase, agenţi patogeni cu risc
ridicat, materiale radioactive sau substanţe explozive, impune realizarea şi
menţinerea unei cooperări permanente şi eficiente nu numai la nivel declarativ,
între toate structurile cu responsabilităţi în managementul intervenţiei atât la nivel
naţional, judeţean cât şi local.
Un alt rol deosebit de important pentru reducerea sau limitarea pierderilor
în rândul populaţiei îl constituie conştientizarea populaţiei asupra riscurilor
existente şi modul de comportare a acestora în situaţia producerii unor astfel de
evenimente.
Pentru o reacţie adecvată a echipelor de intervenţie profesioniste în
situaţia producerii unui eveniment/accident care să limiteze apariţia de decese sau
traumatisme în rândul populaţiei este necesară analiza modului post eveniment a
structurilor de intervenţie, verificarea existenţei procedurilor de intervenţie
specifice tipului de eveniment, revizuirea acestora, după caz, pregătirea continuă
a autorităţilor locale, realizarea de programe de pregătire şi intervenţie comune şi
implicarea organizaţiilor nonguvernamentale în activităţi de informare.

7 / 42
 I. ACCIDENTE CHIMICE

1.1 ACCIDENTE PE CĂILE DE TRANSPORT

1.1.1
TIP EVENIMENT: Accident feroviar
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2002
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Amoniac
LOCAŢIA: Minot, SUA

În data de 18 ianuarie 2002,

pe timpul nopţii au deraiat 31 din
cele 112 vagoane ale unui tren
marfar în Minot, Dakota de Nord,
SUA. Cinci vagoane cisternă
conţinând 70 de tone fiecare de
amoniac anhidru au fost grav
avariate, conţinutul acestora,
aproximativ 338 de tone, au fost
imediat împrăştiate la nivelul
solului.
Mai mult de atât, pe
parcursul a următoarelor cinci zile
s-au mai scurs încă 170 de tone
datorită faptului că şi alte cisterne au fost distruse.
Condiţiile meteorologice locale existente (temperaturi scăzute la nivelul
solului şi inversiunea termică), au contribuit la menţinerea norului de
amoniac la nivelul solului, acesta deplasându-se pe o distanţă de 8 km pe
direcţia de propagare a vântului, ajungând deasupra unei zone populate de
circa 11.600 persoane.
Efecte:
- persoane decedate: 1 (în urma expunerii cu amoniac);
- persoane cu răni grave: 11;
- persoane cu răni superficiale: 322 (19 persoane din rândul
personalului de intervenţie)
Pagubele totale s-au ridicat la 2,5 milioane de USD
Costurile de remediere a mediului au ajuns până la 8 milioane de
USD.
Cauza probabilă a accidentului s-a datorat ineficienţei unui program
şi a unei practici a Căilor Ferate Canadiene Pacifice în vederea inspecţiei şi
întreţinerea şinelor de tren. Barele de prindere crăpate nu au fost înlocuite,
acestea s-au rupt contribuind astfel la distrugerea şinei.

8 / 42
 Rezultatul anchetei realizate de către Comitetul Naţional de Siguranţă
în Transport (NTSB), care a realizat o evaluare minuţioasă şi a avut ca
rezultat îmbunătăţirea metodelor de întreţinere şi de inspecţie a şinelor de
cale ferată.
Raportul de analiză a incidentului e evidenţiat faptul că răspunsul de
urgenţă a fost eficient.
Anterior evenimentului, serviciile de urgenţă din Minot în septembrie
2001, au făcut un exerciţiu de simulare în caz de urgenţă, iar acest fapt a
contribuit semnificativ la managementul eficient în cazul producerii
evenimentului. Raportul de analiză mai spune că decizia Departamentului de
Pompieri de a adăposti rezidenţii în casele lor în timpul dezastrului a fost o
măsură de urgenţă eficientă.

1.1.2
TIP EVENIMENT: Accident feroviar
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2004
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Clor
LOCAŢIA: Macdona, SUA
În data de 28 iunie 2004, două
trenuri au intrat în coliziune în
apropierea oraşului Macdona, statul
Texas, SUA. O cisternă conţinând 90
de tone de clor a fost avariată având
ca efect scurgerea a 60 de tone de
clor.
Pe lângă substanţa deversată,
s-au mai scurs încă 354.900 de litri de
uree de îngrăşământ care s-au
amestecat cu combustibilul diesel
provenit de la locomotivele deraiate.
Echipajele de intervenţie
aparţinând Departamentului de Pompieri Voluntari Southwest au raportat că
au intrat într-un „nor galben” dintr-o substanţă necunoscută.
Personalul de intervenţie sosit la locul evenimentului a întâmpinat
probleme în a ajunge la populaţia afectată de dezastru datorită faptului că
deraierea trenului a blocat drumul principal către locul intervenţiei. Un râu
care a provocat inundaţii a făcut şi mai complicată misiunile de intervenţie
pentru salvarea persoanelor afectate.
Datorită faptului că personalul de intervenţie nu avea în dotare
echipament de protecţie corespunzător situaţiei, operaţiunea de salvare a

9 / 42
fost mult mai puţin eficientă. Când în cele din urmă, echipa de intervenţie de
specialitate (HAZMAT–CBRNe) a ajuns în raionul contaminat şi venind în
contact cu persoanele contaminate au constatat că mulţi dintre rezidenţi au
fost găsiţi în incapacitate respiratorie acută.
Având în vedere că echipa de intervenţie a reuşit să ajungă la locul
accidentului, după şapte ore de la incident, două persoane din cele mai sus
prezentate, au decedat în urma intoxicării cu clor.
Ca urmare a incidentului au apărut critici în legătură cu lipsa
coordonării la nivel de proceduri de intervenţie din partea agenţiilor implicate.
A fost evidenţiat faptul că rezidenţii puteau fi salvaţi dacă echipele
de intervenţie ajungeau mai devreme.

Efecte:
- persoane decedate: 3 (conducătorul de tren şi 2 în urma inhalării de
clor);
- persoane cu nevoie de îngrijiri medicale de urgenţă: 43.
Costurile de curăţare în urma scurgerilor de clor au fost estimate la
aproximativ 7 milioane de USD.

1.1.3
TIP EVENIMENT: Accident feroviar
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2005
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Clor
LOCAŢIA: Graniteville, SUA

În data de 6 ianuarie 2005, un

tren venind de la Norfolk Southern ce
transporta clor a intrat în coliziune cu
o locomotiva parcată în oraşul
Graniteville, statul Carolina de Sud din
SUA, constatându-se scurgeri masive
de substanţă. Un echipaj a folosit
macazul dar au uitat să îl pună în
poziţia iniţială, trimiţând trenul ce avea
să vină direct în locomotiva parcată.
Un vagon conţinând 131 de tone de clor a fost avariat, în urma
impactului rezultând scurgerea a 70% din conţinut. În plus, trenul mai
transporta şi hidroxid de sodiu lichid şi crezol lichid. 14 vagoane au deraiat
la Graniteville.

10 / 42
 Efecte:
- persoane decedate: 9 (în urma intoxicării prin inhalare cu clor);
- persoane cu nevoi de asistenţă medicală: aproximativ 550;
- persoane evacuate: aproximativ 5.400.

1.1.4
TIP EVENIMENT: Accident feroviar
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2005
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Clor
LOCAŢIA: Kungsbacka, Suedia

În data de 28 februarie
2005, un marfar cu o garnitură
formată din 12 vagoane ce
transportau fiecare 65 de tone
de clor a deraiat lângă
localitatea Kungsbacka, Suedia.
Acest accident a survenit în
urma încercării nereuşite de a
trage trenul pe o linie moartă în
aşteptarea trecerii altui tren.
Locomotiva trenului şi patru dintre vagoane au ieşit de pe şine şi au deraiat
în câmpul din imediata apropiere.
Din fericire niciunul dintre vagoane nu a fost grav avariat şi nu au
apărut scurgeri iar operaţiunile de salvare care au s-au desfăşurat au limitat
producerea de pierderi de vieţi omeneşti.
Faptul că acest accident nu a fost catalogat ca un incident chimic din
moment ce nu au existat scurgeri toxice, dar a fost introdus şi analizat în
cadrul acestui material, deoarece efectele unui asemenea accident puteau fi
dezastruoase în situaţia în care ar fi avut loc scurgeri masive de clor.
După producerea acestui incident a fost reevaluată modul de
pregătire a forţelor de intervenţie suedeze. Fiind simulate consecinţele
efectelor ipotetice de risc, urmate de întrebări, au fost evidenţiate grave
lacune în pregătirea de urgenţă a forţelor de intervenţie, în cazul în care, ar fi
existat deversări. Eliberarea de clor ar fi avut consecinţe grave pentru
populaţia din zona imediată, din moment ce niciuna dintre autorităţile
competente în domeniu nu era pregătită pentru intervenţia în cazul producerii
unui astfel de eveniment.

11 / 42
 Deoarece, în Suedia, accidentele în care au fost implicate substanţe
toxice industriale au fost foarte rare, competenţele practice şi cunoştinţele în
acest domeniu ale forţelor de intervenţie sunt limitate.
Raportul de analiză a incidentului a indicat că serviciile de sănătate
ar fi trebuit să prioritizeze contramăsurile dinaintea decontaminării, cel puţin
înaintea deversării clorului sau a altor gaze sau lichide chimice sub presiune.
Pentru a obţine o minimalizare efectivă a urmărilor accidentelor chimice s-a
stabilit că sunt necesare planificări comprehensive, pregătire şi antrenament
pentru toate organizaţiile implicate în acţiunile de răspuns.

1.1.5
TIP EVENIMENT: Accident feroviar
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2002
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: cisternă amoniac
LOCAŢIA: Vestfold, Norvegia

În urma unei exploziei unei

cisterne în data de 30 iulie 2002 lângă
ferma Kjondal din Vestfold a avut ca
efect contaminarea cu amoniac a
atmosferei.
Cisterna era parte componentă
dintr-un transport marfar, iar datorită
creşterii temperaturii şi creşterii
presiunii din interiorul cisternei a avut
ca efect producerea unei deflagraţii.
Accidentul a dus la dezbateri în legătură cu regulamentele de siguranţă
în folosirea extinsă a amoniacului în agricultură şi industrie. Regulamentele
de siguranţă stipulează că cisternele ce conţin amoniac nu pot depăşi un
volum de 86%, deoarece 14% se păstrează ca volum de siguranţă în cazul
în care temperaturile variază.
În cazul exploziei de la ferma din Kjondal, volumul de amoniac din
cisternă atingea aproximativ 100%.

Efecte:
- persoane decedate: 1 (ca urmare a intoxicaţiilor cu gaz);
- persoane rănite - 9;
- persoane cu nevoi de îngrijiri medicale: 5 (se aflau în vecinătatea
fermei şi pe direcţia de propagare al gazului toxic);
- animale afectate: 187 de vite (intoxicate cu amoniac)
- animale sacrificate: 45.

12 / 42
 Costuri
Societatea Yara, sucursala concernului Hydro şi responsabili cu
umplerea în exces a cisternei de la ferma Kjondal, au fost obligaţi la
despăgubiri în valoare de 1 milion de coroane (aproximativ 125.000 de
euro) pentru compensarea animalelor decedate de la fermă.

Raportul de analiză a incidentului

Conform raportului de accident al poliţiei, personalul de intervenţie nu a

luat în considerare efectele direcţiei vântului asupra populaţiei din imediata
vecinătate a fermei.
Raportul poliţiei a evidenţiat importanţa rolurilor şi a responsabilităţilor
în managementul intervenţiei de urgenţă, dar şi cooperarea şi exerciţiile
dintre serviciile de urgenţă pentru îmbunătăţirea coordonării şi
managementul intervenţiilor.

1.1.6
TIP EVENIMENT: Accident rutier
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2004
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: nitrat de amoniu
LOCAŢIA: Mihăileşti, Buzău, ROMÂNIA

Reprezintă cel mai grav

accident în care au fost implicate
substanţe chimice şi care au provocat
cel mai număr de persoane decedate
şi rănite, din anii 1990 până în
prezent. Un camion care transporta
20 de tone de nitrat de amoniu
(aproximativ 400 de saci) de la
Combinatul Chimic Doljchim, pe
drumul european E 85, s-a oprit într-
un şanț la marginea comunei Mihăileşti din judeţul Buzău. După câteva
momente, în cabină s-a produs un incendiu care se extindea şi către
încărcătura din camion.
Doi reporteri aflaţi în imediata apropiere a evenimentului au început
filmarea atunci când echipele de intervenţie au încercat să stingă incendiul şi
propagarea acestuia spre încărcătură.

13 / 42
 În momentul în care s-a produs deflagraţia nitratului de amoniu,
resturi umane şi ale camionului au fost aruncate de suflu pe o rază de peste
un kilometru.

Efecte:
- persoane decedate: 18 (7 din rândul echipajelor de intervenţie);
- persoane rănite: 13 (4 din rândul echipajelor de intervenţie);
- s-a creat un crater în asfalt cu adâncime de 6,5 m şi un diametru de
42 m.

Cauzele probabile de producere a incidentului

- necunoaşterea producerilor de intervenţie de către transportatori în
cazul implicării în incendii a substanţelor explozive sau periculoase;
- inexistenţa la acea dată, a procedurilor de intervenţie specifice pe
categorii de substanţe periculoase;
- dotarea precară cu echipamente de detecţie şi protecţie a
personalului de intervenţie.
- lacune în legislaţia naţională în situaţia producerii unor evenimente
în care sunt implicate substanţe periculoase.

1.2 ACCIDENTE TEHNOLOGICE ÎN CARE AU FOST IMPLICATE

SUBSTANŢE CHIMICE PERICULOASE

1.2.1
TIP EVENIMENT:Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1976
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Dioxină
LOCAŢIA: Seveso, Italia

Pe data de 10 iulie 1976,

Italia a suferit de pe urma unui
accident la o staţie chimică de
procesare de lângă oraşul
Seveso, situat în nordul Italiei.
O instalaţie chimică care
producea pesticide şi erbicide s-a
supraîncălzit şi în momentul
ruperii unei supape o parte din
conţinut a ajuns în atmosferă
printr-o ţeavă de eliberare din
acoperiş, producând un nor toxic

14 / 42
de 2,3,7,8 tetraclorodibenzoparadioxin (TCDD), o formă foarte toxică a
dioxinei.
Norul toxic creat a contaminat o suprafaţă de aproximativ 17 km²,
lăsând în urma sa o zonă de nelocuit de aproximativ 4 km².

Efecte:
- persoane evacuate: aproximativ 600 de;
- persoane tratate împotriva otrăvirii cu dioxină: peste 2.000;
- de asemenea, TCDD-ul a avut efecte carcinogenice asupra
populaţiei din vecinătatea oraşului Seveso la momentului producerii
incidentului.
- au apărut efecte negative asupra populaţiei şi a mamiferelor
(ierbivorelor) din cauza contaminării solului
Raportul de analiză a incidentului
O serie de scenarii de accident pentru Seveso fuseseră deja făcute,
dar niciunul dintre acestea nu era similar cu situaţia pentru tipul de instalația
în speţă.
Autorităţile nu au fost informate imediat după emisiile de TCDD,
ceea ce a îngreunat aplicarea unor sisteme de management al siguranţei.
De abia după ce patru elevi s-au îmbolnăvit au fost alertate serviciile de
urgenţă.
Înaintea producerii acestui accident, Manualul cu Proceduri Locale,
care oferea informaţii despre modul de gestionare a urgenţele chimice, nu
fusese distribuit tuturor celor implicați în această activitate.
Ca urmare a accidentului de la Seveso, Consiliul Uniunii Europene a
adoptat Directiva Consiliului 96/82/CE care se referă la accidente majore şi
riscuri ale anumitor activităţi industriale, supranumită Directiva Seveso, din
1982, care reprezintă un regulament de siguranţă relevant pentru toţi
operatorii de instalații industriale care manipulează materiale periculoase în
cantităţi mari.
Ca urmare a adaptărilor a prevederilor referitoare la accidentele majore
datorate substanţelor chimice periculoase, la 4 iulie 2012 a fost adoptată,
noua Directivă 2012/18/EU-Seveso III de înlocuire a Directivei 96/82/CE –
Seveso II cu termen de implementare 2015.

15 / 42
 1.2.2
TIP EVENIMENT: Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic,
scurgere de gaz
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1984
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Izocianat de metil, gaz
LOCAŢIA: Bhopal, India

Una dintre cele mai grave

accidente industriale din istorie a
reprezentat-o scurgerea de gaze din
India, din 2-3 decembrie 1984.
Aproximativ 42 de tone de gaz
extrem de toxic (izocianat de metil -
CMI), au fost eliberate dintr-un
rezervor de depozitare din cadrul
fabricii de pesticide aparţinând
Union Carbide India Limited
(UCIL).
Acesta a transferat o cantitate de apă în rezervoarele de stocare având
ca efect producerea unei reacţii puternic exoterme cu eliberarea în atmosferă
a unui gaz toxic, datorită deschiderii supapelor de siguranţă.
Efecte:
- persoane decedate: aproximativ 2.500;
- persoane expuse la gaze toxice: peste 200 000.
Raportul de analiză a incidentului
După evaluarea sistemului de siguranță la UCIL în 1982, conducerea
societăţii Union Carbide Corporation, a concluzionat că au fost numeroase
deficiențe de siguranţă în cazul acestui operator. Pe parcursul timpului au
mai fost semnalate scurgeri mai mici din cadrul uzinei. Proprietarul majoritar
şi operator al fabricii de pesticide, compania americană Union Carbide, a
trebuit să plătească 470 milioane USD despăgubiri victimelor afectate.
Ca măsuri de prevenire a unor incidente similare celui de la Bhopal, o
serie de ţări europene au stabilit punerea în aplicare a unor reglementări mai
stricte privind stocarea şi producerea de materiale periculoase. În ciuda
faptului ca autorităţile au interzis produsele chimice din 1985, cu toate
acestea, în India, au mai fost identificate situaţii de evacuări de produse
chimice de pe amplasamentul operatorului până în anul 2004.

16 / 42
1.2.3
TIP EVENIMENT: Accident tehnologic, bazin de retenţie cianuri
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2000
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ:ape reziduale cu conţinut de cianură, cupru,
zinc sau plumb
LOCAŢIA: Baia Mare, Romania

În procesul de obţinere al
aurului din minereul aurifer, se
foloseşte sare de cianură. Pe data
de 30 ianuarie 2000, un baraj de
retenţie pentru substanţe de
purificare de la Mina Aurul din
România, a depăşit cota maximă
deversându-se, eliberând 100.000
de metri cubi ce conţineau cianuri în
râul Tisa.
Din cauza existenței unei fisuri
în barajul care înconjura un bazin,
s-a ajuns la producerea incidentului cu deversări de cianură.
Apele reziduale conţineau cianură, dar şi cupru, zinc sau plumb.
Autorităţile române au dat alarma imediat, fapt care a împiedicat apariţia de
victime în rândul populației, deşi, potrivit unor surse, în jur de 100 de oameni,
majoritatea copii, au avut nevoie de tratament medical după ce au consumat
peşte poluat.
Unda de poluare a ajuns în fluviul Dunărea tranzitând Ungaria, Serbia
şi revenind în România. Urme ale cianurii au fost detectate în apă, două
săptămâni mai târziu când aceasta a ajuns la Marea Neagra.

Raportul de analiză a incidentului

Imediat după producerea incidentului, autorităţile naţionale responsabile
cu gestionarea riscului au alarmat autorităţile locale
Câteva lucruri au mers bine pe timpul deversării de la Baia Mare. De
exemplu, înştiinţarea-alarmarea promptă a autorităţilor în aval de locul
producerii incidentului și monitorizarea undei de poluare până la deversare
acesteia în Marea Neagră.
Localitățile din aval au avut timpul necesar pentru a se asigura cu apa
potabilă. Încercările de neutralizare a cianurii din cursurile de apă, au fost din
pacate sortite eșecului. Au fost determinate prezenţa cianurilor în apa
prelevată precum și anumite substanţe toxice cu valori peste concentrațiile
maxime admise.

17 / 42
1.2.4
TIP EVENIMENT: Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2001
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ:explozia de nitrat de amoniu
LOCAŢIA: Toulouse, Franţa

Pe data de 21 septembrie 2001,

la ora 10.17 în Franţa, a avut loc unul
dintre cele mai mari accidente
industriale. O deflagrație deosebit de
puternică s-a produs la fabrica de
azotat de amoniu, AZF, societate ce
producea atât îngrăşăminte cât şi o
varietate de produse chimice, aflându-
se la o distanţă de numai 3 km de
oraşul Toulouse.
Producerea pierderilor de vieție omenești și a pagubelor s-a datorat
în mare parte datorită efectelor exploziei și nu ca urmare a emisiei de
substanțe toxice, neîncadrându-se în tiparul producerii acestor tipuri de
evenimente.
Totuși, acest eveniment a fost introdus în acest material datorită
faptului că în imediata sa apropiere se aflau staţii de procesare și depozitare
a clorului şi a amoniacului iar în situația în care acestea ar fi fost afectate
riscul producerii de pagube ar fi fost mult mai mare prin eliberarea gazelor
toxice în atmosferă.
În jur de 300-400 de tone fiind stocate la acea dată în fabrică în timpul
exploziei. Estimările spun că în jur de 40-80 de tone de material a fost
detonat.
Efecte:
- persoane decedate: 30 (din care 22 au murit la faţa locului);
- persoane rănite: aproximativ 2.500.
- distrugerea ferestrelor clădirilor: pe o rază de câţiva kilometri;
- producerea unui crater în jur de 40 de metri în diametru şi 7 metri în
adâncime;

Raportul de analiză a incidentului

Fabricile din apropiere depozitau cantităţi considerabile de amoniu şi
clor. O parte dintre aceste clădiri au suferit pagube în urma exploziei, dar
cisternele conţinând substanţele nu au prezentat urme de defecţiune. Toate
fabricile au fost obligate în a-şi opri activitatea imediat după explozie luând în
considerare că AZF se afla aproape de centrul oraşului Toulouse.

18 / 42
 Consecinţele accidentului ar fi putut fi cu mult mai dezastruoase în
cazul în care fabricile ar fi fost distruse de către explozie. Criza a creat o
dezbatere publică în Franţa în legătură cu riscurile industriale şi urbanizarea
de pe lângă centre ce manipulează materiale periculoase, ceea ce a dus în
2003 la o îmbunătăţire în regulamentele de siguranţă a factorilor de risc
industriali, de informare publică şi management de criză.

1.2.5
TIP EVENIMENT: Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2013
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ:explozia de nitrat de amoniu
LOCAŢIA: West, Texas SUA

Explozie la Compania de
Îngrăşăminte Chimice West, în data de
17.04.2013, ca urmare a producerii unui
incendiu. 20 minute mai târziu, nitratul de
amoniu care era depozitat a explodat
afectând aproximativ 80 de locuinţe.
Efecte:
- persoane decedate: 15;
- persoane rănite: aproximativ 200;

Raportul de analiză a incidentului

Analiza ulterioară a evenimentelor a evidenţiat faptul că producătorul
avea depozitată o cantitate mult mai mare de nitrat de amoniu decât îi
permitea legislaţia în vigoare.

1.2.6
TIP EVENIMENT: Accident tehnologic
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2002
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: deversări de clor
LOCAŢIA: Festus, stat Missouri, SUA

Pe data de 14 august 2002, în

jurul orei 9:20 dimineaţa pe timpul
efectuării procesului de transfer cu clor
lichid de la o cisternă către staţia de
procesare a oraşului Festus, statul
Missouri, unul dintre furtunurile care se
folosea pentru transferul clorului a
cedat în timpul operaţiei şi 22 de tone

19 / 42
de clor sub formă de gaz a fost emis în atmosferă pe o perioadă de 3
ore.
Eliberarea de clor a declanşat sistemul de alarmare. În momentul când
au auzit alarma, angajaţii au evacuat clădirea şi managerul operaţiunii a
declanşat butonul de oprire de urgenţă. Totuşi, ambele sisteme de siguranţă
şi cel automat şi cel manual, care au fost proiectate a se declanşa automat
în caz de urgenţă, nu au funcţionat în acel moment.
Deversarea de clor a continuat pe parcursul a încă trei ore până când
un echipaj HazMat (Hazardous Material Team) al societăţii, a reuşit să
oprească scurgerea închizând valvele de eliberare.

Efecte:
- persoane cu nevoi de intervenţie: 66 (asistență medicală şi
monitorizare în caz de afecţii respiratorii) ;
- persoane rănite: 3 (au suferit răni cutanate pe parcursul activităţilor
de curăţire).

Raportul de analiză a incidentului

Potrivit celor de la CSB, operatorul economic nu era pregătit în cazul
unui accident major de deversări cu clor.
Comisia a identificat şase factori care au favorizat producerea
incidentului:
1- Ghidurile de informare publică erau neadecvate;
2- Nu a existat o coordonare a responsabilităţilor între membrii
echipajelor de intervenţie;
3- În ghiduri nu era specificat dacă o scurgere de clor de acest fel
necesită ajutorul echipajelor din afara operatorului sau se rezumă la
intervenţia personalului lucrător;
4- Operatorul economic nu a dispus de programe de antrenament
pentru personalul de intervenţie în cazul producerii unor asemenea
urgenţe;
5- Echipamentul de urgenţă nu a fost uşor de obţinut;
6- Nu existau ghiduri de proceduri de curăţare imediat după
producerea incidentului a materialelor periculoase.
În cazul în care ar fi existat asemenea proceduri, cei trei lucrători nu s-
ar fi expus niciodată pe timpul curăţării.
CSB-ul a indicat deficienţe în planul de urgenţă, deoarece planul de
urgenţă a districtului Jefferson nu a mai fost actualizat din 1996.

20 / 42
1.2.7
TIP EVENIMENT: Accident tehnologic, iaz de decantare
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2010
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: deversări reziduuri toxice
LOCAŢIA: Ajka, Ungaria

Pe data de 4 octombrie 2010 ca urmare a cedării unui rezervor aflat în

incinta staţiei de procesare a aluminiului din Ajka, Ungaria, un val de
reziduuri lichide toxice, în principal bauxită, a ajuns în fluviul Dunărea, după
ce acesta a afectat o serie de așezări urbane, infrastructuri rutiere,
gospodării și anexe gospodărești. O parte din populație care au venit în
contact direct cu noroiul caustic au suferit
arsuri şi afecţiuni oculare.

Efecte:
- persoane decedate: 9;
- persoane rănite:150.

Statul ungar a reacţionat rapid prin

instalarea stării de urgenţă în trei districte.
Autorităţile au adăugat substanţe de
neutralizare a materialului toxic în fluviul
Dunărea, construind diguri subacvatice în încercarea de a reţine noroiul
toxic pe cât posibil.
Aceste acţiuni au fost foarte importante, în special pentru că fluviul
Dunărea străbate Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Moldova şi Ucraina.

Raportul de analiză a incidentului

Imediat după acest accident, statul ungar a pus sub control
guvernamental staţia de la Mal Zrt până la clarificarea cauzelor producerii
acestui eveniment. Staţia Mal Zrt a negat posibilitatea unei defecţiuni a
rezervorului care îndeplinea standardele naţionale.

Costurile de curăţare a terenului poluat au fost estimate la zeci de milioane

de USD.

21 / 42
II. ACCIDENTE/INCIDENTE BIOLOGICE, EPIDEMII, PANDEMII

2.1
TIP EVENIMENT: Epidemie
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1979
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: antrax
LOCAŢIA: Sverdlovsk (azi Yekaterinburg), Federaţia Rusă

În localitatea Sverdlovsk (azi

Yekaterinburg), oraș cu o populaţie de
aproximativ 1,2 milioane de locuitori și situat la
140 km vest de Moscova, în anul 1979 a
izbucnit o epidemie de antrax.
În anul 1980, oficialii sovietici şi
cercetători au raportat că izbucnirea era sub
formă de afecţiuni gastrointestinale şi cutanate
de antrax cauzate de consumul cărnii
contaminate.
Epidemia a declanşat suspiciuni în
rândurile autorităților americane, conform
cărora izbucnirea se datora unor spori de
provenienţă militară de la una dintre staţiile de
procesare microbiologică, aceasta constituind
dovada nerespectării Convenţiei Internaționale
privind producerea și stocarea Armelor Toxice şi Biologice.

Efecte:

În anii 1992 şi 1993 un grup de cercetători americani a vizitat site-ul

de la Sverdlovsk. Grupul, împreună cu cercetătorii ruşi, au întocmit un raport
epidemiologic conform căruia 66 de persoane au decedat şi 11
supravieţuitori.

Raportul de analiză a incidentului

Studiul a prezentat concluziile conform cărora agentul patogen a fost

aeropurtat cu o eliberare predominantă îndeosebi în zona staţiei militare
microbiologice.
Cauza accidentului a fost lipsa unui filtru la una din ţevile de evacuare
acolo unde culturile de antrax erau puse la uscat pentru a produce pudră de
antrax ce la rândul ei putea fi dispersată ca aerosoli. Filtrul fusese îndepărtat
datorită înfundării, dar nu fusese înlocuit.

22 / 42
 Este cea mai vastă răspândire atestată de contaminare a populației
cu antrax. Există o estimare conform căreia în jur de 1mg de spori de
antrax au ajuns în atmosferă.

2.2
TIP EVENIMENT: Toxiinfecție alimentară în masă
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1989-2005
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: botulism alimentar
LOCAŢIA: Marea Britanie

Botulismul alimentar este o rară dar foarte

serioasă boală cauzată de ingerarea neurotoxinei
[neurotoxină botulinum – BoNT] obţinută ca rezultat a
cultivării bacteriei Clostridium botulinum în mâncăruri
înainte de consumare.

Efecte:

Boala este rară în Marea Britanie şi numai 62 de cazuri au fost

identificate în perioada 1922 – 2005. În perioada 1989 şi 2005 pe teritoriul
Marii Britanii au avut loc doar şase incidente ale acestei boli şi care
ilustrează importanţa factorilor de risc declanşaţi de proasta depozitare a
mâncărurilor şi a preparatelor comerciale, conservarea necorespunzătoare a
alimentelor la domiciliu şi turismul în ţări unde botulismul este mult mai
frecvent. Chiar şi cazurile izolate de botulism pot declanşa o urgenţă
naţională şi pot pune în pericol sănătatea publică sau depozitele publice cu
provizii.

Analiza incidentului

Din 1989 până astăzi s-au înregistrat şase incidente (33 de cazuri
soldate cu trei decesuri) detectate care au fost descrie precum urmează:

1. Primul incident a declanşat cea mai mare răspândire de botulism din

Marea Britanie, în anul 1989 când s-au înregistrat 27 de cazuri cu un
singur deces provenite de la consumarea iaurtului cu alune.
Testele ce au urmat asupra victimelor au demonstrat prezenţa tipului B
de botulism şi a BoNTB în excrementele unuia dintre pacienţi, în cutii
de iaurt deschise sau închise şi în conservele închise de alune.
2. Al doilea incident de botulism a avut loc in 1998. Un soţ şi soţie de
origini italiene au adus cu ei din Italia, şi au consumat, ciuperci de
casă în ulei. Amândoi membri ai familiei au dezvoltat botulism (unul

23 / 42
 dintre ei murind), iar tipul B de botulism şi BoNTB au fost depistate în
serul şi în excrementele unuia dintre pacienţi la fel şi în ciupercile
îmbuteliate. Bacteria în sine a fost prelevată din excrementele
pacientului care a decedat.
3. Al treilea incident, în anul 2003, un bărbat de origine poloneză cu
reşedinţa în Marea Britanie, a contactat botulismul şi în cele din urmă
murind. BoNTB a fost găsit în mostrele de ser extrase înainte ca
acesta să moară. Pacientul a împărţit o masă cu un conaţional
conţinând produse din carne preparate în casă (“bigosh”) aduse din
Polonia. Cel de-al doilea polonez a fost diagnosticat cu botulism la
întoarcerea în ţară.
4. Incidentul patru reprezintă un caz aparte de botulism în anul 2004, un
pacient ce a consumat hummus din comerţ ce fusese depozitat
neadecvat, la temperatura camerei, timp de câteva săptămâni în
incinta apartamentului victimei. Mâncarea respectivă fusese descrisă
ca fiind “închisă”, deoarece niciun alt membru al familiei nu a consumat
acest produs. Din cauza întârzierilor investigaţiei pacientului, nu au
putut fi prelevate mostre adecvate pentru a confirma din timp starea
clinică a pacientului. Pacientul a avut o recuperare completă şi nu a
mai fost diagnosticat ca fiind în vreun pericol chiar şi fără terapie
antibotulinică.
5. Cazul numărul cinci a fost o femeie ce revenea în Anglia după o vizită
în Georgia. Tipul A de Clostridium Botulinum a fost înregistrat în
excrementele pacientei la aproximativ 10 – 14 zile după revenirea în
Marea Britanie a acesteia. S-a realizat o recenzie a mâncărurilor
consumate din care a reieşit ca persoana respectivă a avut contact cu
câteva preparate tradiţionale înainte de plecarea sa din Georgia. Acest
pacient, deasemenea, a fost externat fără tratament terapeutic specific
antibotulinic.
6. Ce-l de-al şaselea caz şi ultimul, a implicat un cetățean polonez stabilit
în Anglia în anul 2005, care a prezentat un caz de botulism la numai 24
de ore după consumarea unor cărnuri de porc preparate original
în Polonia. Tipul B de Clostridium botulinum si BoNTB au fost
prelevate din excrementele şi dintr-unul dintre porţiile de carne de porc
ţinute in casă. Pacientul a urmat tratament cu antitoxine şi s-a
recuperat complet. Carnea de porc a fost produsă, împachetată şi
păstrată la temperatura camerei timp de câteva luni în Polonia înainte
de a fi adusă în Anglia pentru a fi consumată.

24 / 42
2.3
TIP EVENIMENT: Pandemie
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2003
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Sindromul acut respirator sever (SARS)
LOCAŢIA: Nivel Mondial

Sindromul respirator acut sever

(SARS) este o boală virală respiratorie
cauzată de coronavirus. Primul caz de
SARS a fost depistat în Asia în luna
februarie a anului 2003. Pe parcursul
următoarelor luni, virusul s-a răspândit
în mai bine de 24 de ţări din America
de Nord, America Latină, Europa şi
Asia până când epidemia globală de
SARS a putut fi intrat sub control în
2003.

Efecte:
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO), un total de 8.098 de
persoane din întreaga lume au contactat virusul SARS în timpul epidemiei
din 2003. S-au înregistrat 744 de decesuri. Au mai existat cazuri în
Singapore, Taivan şi China la finalul anului 2003, începutul anului 2004, dar
nu s-au înregistrat cazuri în actualizările situaţionale ale celor de la WHO.

Analiza evenimentului

Principalul mod de transmitere a SARS-ului este prin contact apropiat

între două persoane. Infecţia are loc, de obicei, printr-o transmitere uşoară în
timpul unui contact personal apropiat cu un caz simptomatic, sau prin
contaminarea ochilor, a gurii sau a nasului cu secreţii respiratorii, fluide
corporale, sau excrementele unui pacient. Niciun medicament antiviral sau
de alt gen, cum ar fi steroizii de exemplu, nu s-a dovedit a avea vreun efect
şi tratamentul este, în principiu, un mod de diminuare a efectelor virusului.
Detecţia rapidă şi izolarea din timp a cazurilor de SARS, la fel şi control
eficient al infecţiei, sunt semnificative în stabilirea unui control asupra
răspândirii virusului SARS.

25 / 42
2.4
TIP EVENIMENT: Pandemie
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2009
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Virusul gripei H1N1
LOCAŢIA: Nivel Mondial

Virusul H1N1 a fost pentru prima

dată depistat la un pacient în vârstă de 10
ani din California, în luna aprilie a anului
2009. Urmând ca alte cazuri să apară în
California şi în Texas.
O analiză a cazurilor din Mexic
indică faptul că virusul ar fi apărut acolo
înainte de a fi depistat în Statele Unite.
Noul virus influenza s-a răspândit foarte
repede în întreaga lume.
WHO a monitorizat foarte atent răspândirea virusului în perioada
aprilie – iunie 2009, şi au ridicat nivelul de alertă al pandemiei gradual. Pe
data de 11 iunie 2009, WHO a declarat că se va ajunge la un nivel
internaţional pandemic de infectare cu virusul H1N1, ridicând nivelul de
alertă. În acel moment, existau confirmate infecţii în mai bine de 74 de ţări.
La acea dată, majoritatea ţărilor din lume au confirmat infecţii cu noul virus.

Efecte:
Deoarece virusul H1N1 nu a mai fost văzut la oameni înainte, mulţi
dintre aceştia nu aveau nicio imunitate preexistentă. Pandemia a cauzat
izbucniri neobişnuite şi răspândite ale bolii în lunile de vară şi niveluri înalte
de boală în lunile de iarnă.
Virusul pandemic a dominat peste alte epidemii sezoniere de epidemii.
A prezentat şi caracteristici neobişnuite în tiparele clinice îndeosebi întâlnite
în cazuri grave ale unor grupuri mai tinere ca vârstă.
Virusul H1N1 se răspândeşte de la o persoană la alta prin
contaminarea cu picături lichide ce provin de la pacienţi infectaţi ce strănută
sau tuşesc, prin inhalarea acestor microbi aerosoli, atingerea suprafeţelor
contaminate sau a mâinilor contaminate.
Pentru a preveni răspândirea, persoanele care sunt contaminate ar
trebui să îşi acopere gura şi nasul atunci când tuşesc sau strănută, să stea
acasă pe cât de mult posibil, să îşi cureţe mâinile adesea şi să întrerupă
contactul cu persoane sănătoase pe perioada bolii.

26 / 42
 Raportul de analiză a incidentului
Când ne referim la consecinţele pandemiei virusului H1N1 din 2009,
putem cita de pe pagina de internet a WHO (Organizaţia Mondială a
Sănătăţii):

“Impactul global al pandemiei nu a fost încă estimat. Tipic pentru

estimările decesurilor din cauza gripei se vor folosi modele statistice. În
contrast cu celelalte, raportul curent de decesuri din cauza pandemiei cu
H1N1 este de 16.000 de decesuri, ce reprezintă teste individuale şi
decesuri confirmate, în principal raportate de ţări unde există resurse
necesare pentru testări de laborator.”

27 / 42
 III. ACCIDENTE RADIOLOGICE
3.1
TIP EVENIMENT: Accident radiologic cu echipament de radiografie
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1996
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Ir-192, 185 TBq
LOCAŢIA: Gilan, Iran

Pe data de 24 iulie 1996 un muncitor în

construcţii a fost expus la radiaţii atunci când a
ridicat o sursă neprotejată de Ir-192 de 185 TBq
care picase de la o unitate industrială de radiografie.
După ce a ţinut sursa în buzunarul bluzei sale
pentru aproximativ 1 oră și jumătate, muncitorul a
început să simtă o senzaţie de arsură în piept, la fel
şi ameţeală şi greţuri.
Muncitorul a dus sursa înapoi unde o găsise,
ce a fost ulterior descoperită de responsabilii cu
radiografia ce observaseră că sursa dispăruse.
După câteva ore, muncitorul, încă simţindu-se foarte rău, îşi anunţă
managerul. Muncitorul a fost trimis pentru a efectua o inspecţie medicală. Şi
ceilalţi muncitori au fost verificaţi, însă nu prezentau simptome de expunere
radioactivă.
Două zile mai târziu, când leziunile la nivelul pielii deveneau din ce în
ce mai grave şi nivelul de celule albe din sânge scădea, pacientul a fost
internat la spital. Pe data de 16 august 1996 a fost transferat la un spital
specializat din Franţa (Institutul Curie) unde a fost tratat cu grefe de piele
pentru afecţiunile de la nivelul pieptului şi a coapsei.
Atunci când a fost reexaminat, la 4 ani jumătate după tratament,
muncitorul a fost diagnosticat ca fiind în stare satisfăcătoare de sănătate,
având încă probleme cu cotul drept şi mâna stângă.

28 / 42
3.2
TIP EVENIMENT: Accident radiologic cu echipament de radiografie
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1999
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Ir-192
LOCAŢIA: Yanango, Peru

Pe data de 20 februarie 1999, la o

hidrocentrală din Yanango, Peru, a avut loc un
accident radiologic. Un sudor a găsit o sursă de Ir-
192 care căzuse de la o unitate industrială de
radiografie ce fusese folosită în perimetrul unde
acesta lucra.
Muncitorul a ridicat sursa, ţinând-o în
buzunarul de la pantaloni până la finalul zilei de
muncă. După un anumit timp a început să acuze
dureri de spate şi la coapsa din dreapta. Imediat
după muncă, acesta a consultat un doctor care văzând zona afectată, ce se
umflase şi se înroşise, a concluzionat că este probabil o muşcătură de
insectă.
Echipa de radiografie a observat în acea seară că echipamentul nu
funcţionează, descoperind lipsa sursei pe la mijlocul nopţii. După ce au
verificat zona cu aparatura dozimetrică, au ajuns la verificarea personalului
ce se aflase în perimetrul de lucru în acea zi.
În jurul orei 1.00, operatorul echipamentului de radiografie împreună
cu încă un inginer au ajuns la casa sudorului. Folosind un dozimetru ce
verifica fondul natural, au putut observa nivelul crescut de radiaţii din jurul
casei. Atunci când sudorul a adus sursa la uşă, operatorul i-a zis să o arunce
în stradă, punând apoi o piatră deasupra acesteia. Inginerul a rămas pentru
a asigura zona în timp ce operatorul s-a întors pentru a găsi echipamentul de
manipulare şi extragere a sursei.
În dimineaţa următoare, muncitorul a fost internat în spital. În luna mai
a fost transferat la un spital în Franţa. În ciuda tratamentelor intensive,
amputarea braţului drept a fost imposibil de evitat.

29 / 42
3.3
TIP EVENIMENT: Accident radiologic cu echipament de radiografie
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2002
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Ir-192, 1,67 TBq
LOCAŢIA: Cochabamba, Bolivia

În luna aprilie a anului 2002, în Bolivia, o unitate

industrială de radiografie conţinând o sursă de 1,67
TBq Ir-192 a fost transportată ca marfă într-un
autobuz de pasageri ce plecase de la Cochabamba cu
destinaţia capitala La Paz, o distanţă de 400 km.
Când aceasta a ajuns la destinaţie a fost
observat faptul că sursa nu fusese bine încastrată în
echipamentul de protecţie după folosire. Acest fapt a
însemnat că şoferul şi pasagerii au fost expuşi
radiaţiilor pe timpul celor opt ore de călătorie.
Calculele de după incident au arătat că în cel mai rău caz, pasagerii
din autobuz puteau acumula o doza de 190 mGy. Pe lângă aceasta,
lucrătorii responsabili cu manipularea sursei au primit doze de 200 mGy.
Depistarea pasagerilor ce suferiseră o expunere a fost greoaie, dar
dintre cei care au fost găsiţi au fost testaţi şi s-a putut observa faptul că nu
au existat probleme de sănătate evidente.

3.4
TIP EVENIMENT: Accident radiologic cu echipament de radiografie
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2005
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Ir-192, 3,33 TBq
LOCAŢIA: Nueva Aldea, Chile

Pe data de 14 decembrie 2005, o sursă de 3,33

TBq de Ir-192 a căzut dintr-un echipament industrial
de radiografie de la un şantier de construcţii. Lucrătorii
cu echipamentul de radiografie nu au luat la
cunoștinţă de la bun început de lipsa sursei, aceasta
ajungând pe mâinile unui muncitor care a încercat,
alături de alţi doi colegi de-ai săi, să descopere ce
este aceasta.
Muncitorul a dus apoi sursa în biroul
managerului său, lucru care a declanşat alarma unui
dozimetru electronic dintr-un birou învecinat.

30 / 42
 Muncitorul a fost instruit să lase sursa într-un container metalic
improvizat de unde a fost ulterior recuperată şi pusă înapoi în carcasa de
protecţie a unităţii de radiografie.
Cei trei muncitori şi un asistent specialist au avut nevoie de asistenţă
medicală pentru leziuni cutanate. Muncitorul care a găsit sursa a fost
puternic afectat şi a fost transportat la un spital în Franţa pentru tratament
specializat. In jur de 190 de persoane au fost verificate pentru posibile
efecte de iradiere deoarece s-au aflat în preajma sursei pe perioada când ea
nu se afla sub protecţie.

3.5
TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1987
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Cs-137, 50,9 TBq
LOCAŢIA: Goiania, Brazilia

Unul dintre cele mai extinse accidente cu o sursă

orfană a avut loc în Goiania, Brazilia 1987. În 1985, o
sursa de telegrafie de 50,9 TBq de Cs-137 a fost lăsată
în urmă de o unitate de radiografie aparţinând unui
institut care îşi schimbase sediul. În luna septembrie a
anului 1987, doi căutători de gunoaie au intrat în vechea
clinică, au găsit şi au luat sursa capsulată.
Ulterior, cei doi au desfăcut sursa compromiţând
siguranţa acesteia expunându-se la praful materialului
radioactiv dinăuntru şi vânzând o parte din bucăţile de
metal la un centru de colectare fier.
Pe parcursul următoarelor zile, cei de la centrul de colectare şi familiile
acestora au suferit afecţiuni de pe urma otrăvirii cu radiaţii, dar nu au dat
vina pe sursă. Abia după două săptămâni de când luaseră contactul cu
sursa, unul dintre cei expuşi radiaţiilor a suspectat că starea generală
proastă se datorează materialului recuperat de la spitalul dezafectat. Astfel
că a dus sursa la un doctor.
Doctorul a suspectat că sursa s-ar putea să fie radioactivă aşa că a
luat legătura cu un expert în radiologie.
Efecte
- persoane decedate: 4;
- persoane expuse: 28;
- persoane monitorizate: 112.000;
- persoane verificate radiologic: 600;

31 / 42
 - persoane contaminate radioactiv: 248
- clădiri contaminate: 85;
- autovehicule contaminate: 50.
3.6
TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1994
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Cs-137, 7 TBq
LOCAŢIA: Tammiku, Estonia

În luna octombrie 1994, trei fraţi au intrat prin efracţie

într-un depozit de reziduuri radioactive şi au furat un
container de metal. În timpul operaţiunii, o sursa de Cs-
137 a căzut din container însă unul dintre infractori a
luat-o, punând-o într-un buzunar. Sursa avea să fie
ulterior evaluată ca având 7 TBq. În aceeaşi seară,
omul a început să se simtă rău fiind ulterior internat în
spital, vomitând şi cu arsuri severe la picior. Acesta a
decedat zece zile mai târziu, pe data de 2 noiembrie
1994.
Moartea acestuia nu a fost atribuită radiaţiilor, astfel că sursa
neprotejată de Cs-137 a fost lăsată în casa bărbatului. Băiatul vitreg al
acestuia a fost internat în spital cu arsuri ale mâinilor, pe data de 17
noiembrie 1994. La această dată, câinele familiei a murit.
Rănile au fost diagnosticate de către doctori ca fiind arsuri provocate
de radiaţii. Ceilalţi doi fraţi, la fel şi ceilalţi membri ai familiei care trăiau în
casă au fost internaţi în spital, fiind trataţi pentru diverse răni provocate de
radiaţii.

3.7
TIP EVENIMENT: Accident cu surse pierdute
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1997
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Cs-137, Co-60
LOCAŢIA: Tblisi, Georgia

Centrul de Antrenament Lilo din Georgia este o

zona militară mare cu o suprafaţă de 150.000 m² de pe
lângă Tbilisi, Georgia. Zona este folosită la
antrenamentul soldaţilor la cazarea lor şi a familiilor
acestora.
Între lunile aprilie şi septembrie 1997, câţiva
soldaţi prezentau arsuri la nivelul pielii, arsuri provocate
de expunerea la radiaţii. La finele lunii august, o comisie
a armatei formată din experţi în radiologie au identificat

32 / 42
un punct “fierbinte” de aproximativ 45 mGy/h în incintă.
Un grup naţional de experţi a fost format pentru a găsi sursa de radiaţii
şi pentru a o izola. După ce au depistat câteva surse neprotejate în diferite
locaţii din zonă, grupul operativ a decis să facă o inspecţie asupra întregului
campus.
Astfel s-au găsit zece surse neprotejate de Cs-137 (0,2 – 164 GBq) şi
o sursă mai mică de Co-60. Pe lângă acestea s-au mai găsit încă două surse
de Cs-137 încă încastrate în containerele lor de plumb. Nouă militari au
suferit de pe urma arsurilor provocate de radiaţii ca rezultat al acestui
incident, dar dozele absorbite exacte nu au fost calculate.

3.8
TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1998
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Co-60
LOCAŢIA: Istanbul, Turcia

O companie specializată în transportul materialelor

radioactive a primit trei surse de Co-60 de la un
echipament vechi de tratament al cancerului ce data din
1993. Compania a cerut permisiunea pentru a transporta
aceste surse în Statele Unite, unde compania
producătoare putea să transforme aceste surse în
deşeuri radioactive.
Din motive necunoscute, sursele au fost
împachetate dar nu au mai fost livrate niciodată. În 1998,
două dintre containere au fost preluate dintr-o instalaţie
de depozitare din Ankara şi transportate la un depozit în Istanbul.
Atunci când acest depozit a fost vândut, noii proprietari găsind
containerele şi neştiind ce semnifică simbolul de radioactiv, le-au vândut la
un centru de colectare fier vechi.
Pe data de 10 decembrie 1998, protecţia surselor a fost îndepărtată,
fapt ce a dus la expunerea la radiaţii a muncitorilor din centrul de colectare.
Trei zile mai târziu, zece persoane ce lucraseră în apropierea surselor
aveau simptome de otrăvire cu radiaţii, şase dintre ei vomitând. Cauza
bolii nu a fost identificată, decât abia după patru săptămâni când un doctor
suspectând cauza bolii ca fiind expunerea la radiaţii a contactat autorităţile.
În tot acest timp, cel puţin o sursă neecranată a fost lăsată într-o zonă
rezidenţială timp de câteva săptămâni. Curăţarea centrului de colectare s-a
dovedit a fi extrem de dificilă. Numai o singură sursă, încapsulată, de Co-60
de aproximativ 3,3 TBq a fost găsită şi este încă neclar dacă cel de-al doilea
container conţinea sau nu o sursă.

33 / 42
 Efecte:
- persoane verificate medical: 404;
- persoane internate pentru tratament: 18.

3.9
TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1998
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Cs-137
LOCAŢIA: Algeciras, Spania

La finele lunii mai, începutul lunii iunie 1998, patru staţii diferite de
prelevare probe aparţinând unei reţele de monitorizare a aerului, au depistat
o doza crescândă de Cs-137. Cea mai mare măsurătoare a fost de 1,03
mBq/m³ în Lubjliana pe data de 1 iunie 1998.
Nu au existat creşteri semnificative de radiaţii în apa de ploaie. Unităţi
de măsurare din alte state europene au depistat creşteri semnificative de
radiaţii asemănătoare. Eliberarea de Cs-137 a fost măsurată ca având între
8 şi 80 Ci, aceasta provenind de la o fabrică de oţel din Algeciras,
Spania, unde o sursă de Cs-137 a fost introdusă în topitorie.

3.10
TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2000
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Co-60, 15.6 TBq
LOCAŢIA: Samut Prakan, Thailanda

În luna octombrie 1999, o unitate de teleterapie

veche ce conţinea o sursă de Co-60, estimată la o
valoare de 15,6 TBq a fost furată de la o magazie dintr-o
zonă neprotejată unde compania păstra trei surse
radioactive. Un lucrător la un centru de colectare metale
a cumpărat acest echipament, luându-l acasă.
Zona de pe lângă centrul de colectare a fost
împrejmuită, iar un echipaj de evaluare a radiaţiilor a fost
trimis în zonă depistând la intrarea principală un nivel de
radiaţii de 1 mSV/h. Intervenţia s-a dovedit foarte dificilă dat fiind faptul că
existau niveluri mari de radiaţii.

Efecte:
- persoane decedate : 4;
- persoane contaminate: 7.

34 / 42
3.11
TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2010
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Co-60,
LOCAŢIA: Mayapuri, India

Pe data de 10 februarie 2010, un dispozitiv

de măsurare a materialelor prin iradiere cu
gamma, conţinând o sursa de Co-60, a fost
vândut de Departamentul de Chimie din cadrul
Universităţii din Delhi unui centru de colectare.
La centru, dispozitivul a fost dezasamblat şi
prin urmare persoanele din locaţie au fost expuse unor niveluri de radiaţii.

Efecte:
- persoane expuse- 8 din care:
o persoane decedate: 1
o persoane spitalizate:2.

35 / 42
 IV. ACCIDENTE NUCLEARE
4.1
TIP EVENIMENT: Accident la reactorul nuclear
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1979
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: -
LOCAŢIA: Three Mile Island, SUA

Pe data de 28 martie 1979, a avut loc

un accident la cel de-al doilea reactor al
staţiei nucleare din Three Mile Islands,
situată la 16 km de capitala statului
Pennsylvania, în apropiere de Harrisburg,
pe râul Susquehanna.
Reactorul conţinea apă presurizată şi
producea 3000 MW (1000 MWe).
Elementele de combustibil erau încapsulate
într-un aliaj special ce conţinea zirconiu, un
material des folosit în centralele nucleare. Reactorul era relativ nou şi fusese
folosit abia de trei luni.
Nu a fost încă identificat concret cum a avut loc accidentul dar este
posibil ca totul sa fi plecat de la cel de-al doilea sistem de răcire care s-a
oprit din funcţiune.
Criza s-a terminat pe data de 1 aprilie, dar planul de curăţare a durat
mai bine de câţiva ani. În prezent, reactorul este oprit iar combustibilul uzat şi
materialele radioactive rezultate de pe urma accidentului au fost transportate
în altă locație.

4.2
TIP EVENIMENT: Accident la reactorul nuclear
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1986
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: -
LOCAŢIA: Cernobâl, fosta Uniunea Sovietică

Pe data de 26 aprilie 1986, a avut loc un

accident de proporţii la Unitatea 4 a complexului
energetic de la Cernobâl, 130 km distanţă de Kiev.
Unitatea, de producţie rusească tip RBMK,
utilizează combustibili din dioxid de uraniu, uşor
îmbogăţit (2% U-235).

36 / 42
 Unitatea 4 a fost oprită pentru controlul de rutină şi mentenanţă pe data
de 25 aprilie 1986. Scopul acestui lucru era pentru a testa dacă sistemul de
răcire al miezului poate opera în cazul pierderii curentului electric. Personalul
lucrător nu a fost anunţat, deoarece totul fusese gândit ca un test care nu
include operatorii la partea nucleară, astfel că personalul nu a luat măsuri de
siguranţă.
Eliberarea totală de substanţe radioactive a fost estimată de oamenii
de ştiinţă ruşi ca având o valoare aproximativă de 1,9 EBq.
În timpul şi după accident 31 de persoane şi-au pierdut viaţa, în timp ce
134 au fost tratate pentru sindromul acut de radiaţii. S-a înregistrat un număr
mare de cazuri de cancer tiroidian.
Costurile de pe urma accidentului sunt greu de estimat. În Ucraina în
jur de 7% din bugetul naţional este distribuit pentru a face faţă consecinţelor,
iar în Belarus cheltuielile de până acum sunt evaluate la 13 milioane de
dolari americani. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a
cheltuit pentru ridicarea sarcofagului din beton în jurul Unităţii 4, în jur
de 800 de milioane de dolari.

4.3
TIP EVENIMENT: Accident la reactorul nuclear
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2011
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: -,
LOCAŢIA: Fukushima, Japonia

Accidentul a avut loc în urma unui

cutremur de 9 grade, pe data de 11 martie
2011, ce a afectat coasta de est a Japoniei
fiind urmat de un tsunami.
Consecinţele nu au putut fi estimate
concret până la această dată. Accidentul
nu a avut ca urmări pierderi de vieţi
omeneşti din cauza radiaţiilor emise, dar
cantităţi semnificative de radiaţii au ajuns în atmosfera şi în apa mării. O
zonă de aproximativ 1.200 km² a trebuit sa fie evacuată şi în jur de
1600.000 de oameni au trebuit sa fie evacuaţi în primele două zile de la
accident.
Potrivit legislaţiei japoneze, compania operatoare, TEPCO, are o
asigurare obligatorie care acoperă pagube în valoare de 1,6 miliarde de
dolari, însă estimările costurilor reale ale acestora pornesc de la 75 până la
250 de miliarde de dolari. Costurile totale ale accidentului de la Fukushima,
care includ compensațiile și dezafectarea celor şase reactoare nucleare de
la centrala nucleară se situează între 500 şi 600 de miliarde de dolari.

37 / 42
 V. CAZURI ISTORICE DE TERORISM CBRNe
Folosirea armelor de clasa CBRNe în teatrele de război sau împotriva
propriei populaţii este exclusă din exemplele prezentate din următoarele
considerente: războiul nu este considerat ca un act de terorism.
Folosirea la nivel statal a armelor CBRNe împotriva propriei
populaţii poate fi catalogată ca terorism statal. Actele de terorism statal,
la nivel naţional, nu au fost incluse în acest material şi ca atare au fost
excluse ca exemple.
Scopul realizării acestui documentar constă în dorinţa autorului de
conştientizare a factorilor de decizie şi a personalului de intervenţie din
cadrul structurilor de specialitate privind existenţa riscurilor CBRNe la nivel
naţional şi implicit al Uniunii Europene.
Terorismul radiologic care să afecteze mai mult de o singură persoană
nu a avut succes deocamdată.
Singurele două incidente cunoscute care ar putea fi clasificate ca
terorism radiologic au avut loc în Rusia. În 1995, rebelii ceceni au îngropat o
sursă de Cs-137 în parcul Izmailovsky din Moscova, iar în 1998, un container
cu materiale radioactive a fost găsit ataşat la o mină lângă o linie de cale
ferată în apropiere de localitatea Argun din Cecenia.
Fostul director general al agenţiei de contrainformaţii din Marea
Britanie, a declarat în 2003, că un atac împotriva unui oraş mare este "doar o
chestiune de timp".
Până în prezent nu au fost identificate exemple de terorism
nuclear.

5.1
TIP EVENIMENT: Atac biologic
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1984
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Dispersie de Salmonella,
LOCAŢIA: Oregon, SUA

Dispersiile de Salmonela în Statele Unite au fost primul exemplu de

terorism biologic din istoria ţării. Acesta a avut loc între lunile august şi
septembrie 1984 atunci când aproximativ 751 de persoane au contactat
virusul salmonela într-un mic orăşel mic din statul Oregon din Statele Unite.
Un cult religios cunoscut sub numele de Rajneeshees a reuşit contaminarea
bolurilor de salată din 10 restaurante cu un agent biologic numit serotip
Tifimurium Salmonela Enterica.

38 / 42
 Potrivit celor din Rajneeshees, aceştia nu au dorit să ucidă cetăţenii
statului Oregon, ci să-i îmbolnăvească pe aceştia pentru a nu putea participa
la votul din campania electorala ce avea sa urmeze.
Cei din Rajneeshees au încercat asta pentru a influenţa votul deoarece
îşi doreau autonomia faţă de autoritatea din Districtul Wasco.
Departamentul de Sănătate din districtul Wasco-Sherman au primit
informaţii ce relatau prima dintre îmbolnăviri pe data de 17 septembrie,
atunci când o persoană s-a îmbolnăvit după ce a mâncat la unul dintre
restaurante.
În următoarele 4 zile, 25 de oameni au contactat virusul salmonela
provenind de la numeroase restaurante din district, numărul de oameni
contaminaţi fiind în creştere în următoarele săptămâni, astfel că până în data
de 30 septembrie, numărul de persoane contaminate cu Salmonela ajunsese
la 423.
Deşi nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti în urma
infectării cu virusul Salmonela, mai bine de 751 de persoane s-au
îmbolnăvit din august până în septembrie 1984.
Nu se cunoaşte de ce grupul terorist a ales să folosească serotipul
Tifirium de Salmonela enterică. Ma Anand Puja, o asistenta medicală a fost
găsită responsabilă pentru achiziţionarea virusului Salmonela şi incubarea
acestuia în laborator înainte de incident. Ea fiind la rându-i o membră a
grupării Rajneesh. Puja a luat legătura cu un urolog al spitalului întrebându-l
pe acesta ce fel de otrăvuri poate folosi pentru a îmbolnăvi lumea.
Aceasta şi-a dorit procurarea unui agent biologic care să fie greu de
detectat, şi chiar dacă urologul nu i-a oferit un răspuns clar în vederea
otrăvurilor i-a spus despre virusul Salmonela.
Cooperativa Medicală Rajneesh (CMR) a dat comanda pentru un set
de discuri conţinând sterotipul Tifirium de Salmonela enterică de la o
companie din Washington. Acest schimb a avut un aspect legal deoarece
cererea CMR-ului a fost una legitimă, aceștia invocând următoarele: “agentul
reprezinta unul din organismele de control folosiți la stabilirea standardelor
de calitate ce caracterizează laboratoarele clinice”.
Parambodhi, un tehnician laborant de la CMR, deţinea capacitatea de
a cultiva Salmonela şi în cooperare cu Puja şi un al treilea membru al cultului
au pus la punct activitățile de laborator.
În total, un număr de 18 de membri au fost implicați în plan. Opt dintre
aceştia au fost responsabili cu împrăştierea virusului Salmonela, pe când
doar Puja şi alţi doi membri au fost implicaţi în activităţi de laborator.

39 / 42
5.2
TIP EVENIMENT: Atac chimic
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1994 şi 1995
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Dispersie de sarin
LOCAŢIA: oraşele Matsumoto şi Tokyo, Japonia

Cele mai cunoscute acte de terorism

cu substanţe chimice au fost atacurile puse
la cale de cultul Aum Shinrikyo în Japonia în
anii 1994 şi 1995, respectiv. Acest cult a
fost înfiinţat de către Shoko Asahara în
1987. În 1994 cultul avea aproximativ
40.000 de membri; 10.000 în Japonia şi
30.000 în Rusia şi alţi câţiva membri în
S.U.A., Germania şi Australia. Membrii de
bază ai cultului, în număr de 1.400, care
erau şi cei mai activi îşi donaseră averile cultului şi trăiau după dogmele
cultiste. Gruparea dispunea de resurse substanţiale şi mulţi participanţi
provenind din domenii tehnice, astfel că aceștia dispuneau şi de resursele
necesare şi competenţa necesară producerii compuşilor chimici şi biologici
periculoşi.
Incă din 1990 cultul a început să dezvolte programe pentru obţinerea
de agenţi biologici dar şi substanţe toxice de luptă. În perioada 1990 – 1993
gruparea a încercat să răspândească toxina botulinică şi bacteria antrax în
Tokyo, dar fără succes. Cultul a început producerea în masă a tonelor de
sarin într-o fabrică, cumpărând cantităţi mari de precursori chimici. Fabrica
nu a reuşit să devanseze producerea în masă din cauza investigaţiilor
poliției.
Pe data de 27 iunie 1994, cultul a folosit primul lor atac terorist chimic
cu prilejul obţinerii Sarinului. Motivul a fost asasinarea a trei judecători
implicaţi într-un proces înaintat împotriva cultului. Dispozitivul de împrăştiere
a fost lansat într-o parcare dintr-o zonă rezidenţială. Aproximativ 30 de kg de
sarin au fost apoi împrăştiate în atmosferă timp de 10 minute. Şapte
persoane au decedat şi sute au fost contaminate.
Cel mai cunoscut atac chimic terorist a avut loc în data de 20 martie
1995. Atacul membrilor cultului a avut ca motivaţie încercarea stopării
investigaţiilor poliţiei făcute împotriva activităţilor cultului. Atacul a avut loc în
staţia de metrou aproape de Sediul Central al Poliţiei Metropolitane din
Tokyo.
Atacul a avut loc în primele ore ale dimineţii. Membrii sectei au
abandonat 11 saci în 5 vagoane de metrou din 3 linii de metrou diferite toate
mergând spre aceeaşi staţie de metrou. Sacii de plastic au fost perforaţi
folosindu-se umbrele. Sacii conţineau aproximativ 6 litri de sarin impur

40 / 42
(30%). Atacul terorist a avut ca efect producerea a 12 victime şi mii de
oameni contaminaţi cu nevoi de îngrijiri medicale de urgenţă.

5.3
TIP EVENIMENT: Atac biologic
DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2001
SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: agent biologic, Antrax
LOCAŢIA:SUA

După atacurile teroriste din Statele Unite din 11 septembrie 2001 a

urmat un incident ce implica Antraxul. Acesta este cauzat de sporii unei
bacterii numite Bacillus anthracis. Boala se instalează în trei forme
depinzând de modul expunerii: inhalare, cutanat sau antrax gastrointestinal,
dintre care antraxul făcut prin inhalare are cea mai mare rată a mortalităţii.
Prima victimă a fost diagnosticată cu antrax inhalat pe data de 4 octombrie
2001, decedând în ziua următoare. A urmat apariţia mai multor cazuri, în
total 22 de cazuri din care 5 persoane au decedat. Biroul Federal de
Investigații (FBI), Serviciul de Inspecţie Poştal al Statelor Unite (USPIS) şi
alte agenţii au declanşat o investigație intensă, de durată şi complexă.
La început, cauza epidemiei nu a fost cunoscută. Putea fi o acțiune din
partea unei organizaţii teroriste, a unui grup de pe teritoriul altei ţării sau o
persoană fizica. Investigatorii au descoperit că sporii de antrax proveneau
dintr-un singur lot făcut şi păstrat de Institutul de Cercetări Medicale ale
Bolilor Infecţioase al Armatei Statelor Unite (USAMRIID). Bacillus anthracis
este denumit Ames, şi a fost extras dintr-o izbucnire naturală din Texas în
anul 1981, fiind apoi trimis USAMRIID-ului şi păstrat acolo. În 2008
investigatorii au ajuns la concluzia că atacurile au fost făcute de doctor Bruce
E.Ivans, un microbiolog care lucra la USAMRIID fiind considerat un specialist
de marcă în cercetările cu Antrax.
Autorităţile se pregăteau în a-l acuza pentru atacuri, dar la finalul lunii
iulie 2008 doctorul Ivans s-a sinucis. Departamentul de Justiţie a anunţat
închiderea investigaţiei pe data de 19 februarie 2010 şi au publicat sumarul
investigaţiei Amerithrax. Potrivit FBI, Ivans se afla sub o presiune personală
şi profesională având motive de a se teme de închiderea proiectului sau de
cercetarea pentru un vaccin împotriva antraxului din motive că nu existau
incidente.
Membrii echipei de investigaţii au concluzionat că Ivans a lucrat singur
şi că a trimis prin poştă scrisori conţinând pudră cu spori de antrax la doi
Senatori Democrați şi oameni din media. Investigatorii au recuperat scrisorile
trimise posturilor media şi scrisorile către senatori.

41 / 42
 Efecte:
- persoane decedate: 5;
- persoane contaminate - 22 de persoane au contactat boala, dintre
care 11 cazuri au fost sub forma cutanată şi 11 prin inhalare;
- persoane cu nevoi de îngrijiri medicale: 10.000 persoane au urmat
tratament cu antibiotice pentru prevenirea bolii.

Atacul a provocat contaminarea în masă a căsuţelor poştale şi a

clădirilor publice. Unele clădiri au fost închise timp de ani de zile.
Decontaminarea totală clădirilor a fost extrem de costisitoare, exemplul fiind
costul de 27 de milioane de dolari cheltuite pentru a decontamina
clădirile din Capitol Hill.
Desi cazul a fost clasat de către autorităţile Statelor Unite, un comitet
ştiinţific a revizuit metodologia folosită şi rezultatele acestora au fost
publicate în 2011.

SCURT EPILOG

Evoluţia tipurilor de echipamente şi materiale din ce în ce mai greu de

depistat, corelat cu diversitatea existenţei pe piaţa liberă a diverselor
componente necesare producerii unor dispozitive explozive improvizate care
pot conţine substanţe sau materiale CBRNe, impune necesitatea realizării
unor evaluării periodice la nivel naţional privind existenţa riscurilor sau a
ameninţărilor CBRNe.
Aceste evaluări sunt necesar a fi concepute astfel încât factorii de
decizie de la nivel naţional să le poată folosi pentru stabilirea priorităţilor,
dezvoltarea sau realizarea unor direcţii de acţiune, elaborarea la nivel
naţional a unei strategii privind răspunsul în cazul unor evenimente CBRNe,
astfel încât structurile de intervenţie de specialitate să fie în măsură să
acţioneze prompt şi eficient, reducând astfel pierderile de vieţi omeneşti şi
limitând pierderile economice.

*****

42 / 42