Cadastrul in Romania

Activitatea de cadastru in Romania a parcurs etapele:- etapa inceputurilor introducerii

cadastrului general (1794 in Transilvania, Banat siBucovina, 1831 in Muntenia si 1832 in Moldova);Este
necesar a se mentiona initiativele si eforturile deosebite ale lui GheorgheAsachi si Gheorghe Lazar care
au condus la infiintarea in anii 1813 la Iasi si respectiv in1818 la Bucuresti a primelor scoli de inginerie
care au pregatit cadrele tehnice topograficesi cadastrale autohtone si care au contribuit in mod
hotarator la introducerea unor sistemede organizare si metode de lucru asemanatoare cu cele vazute de
ei in tari din vestulEuropei.- etapa 1919 – 1933, care a debutat cu infiintarea Directiei Cadastrului
siintensificarea lucrarilor de cadastru in Moldova si Muntenia dupa primul razboimondial si a reformelor
agrare si incheiata in 1933 cand a aparut prima lege carea reglementat executarea unitara a cadastrului
general si cartilor funciare (Legeanr. 23/1933);Adoptarea in anul 1930 a sistemului de proiectie
cartografica stereografica in loculproiectiei cartografice Bonne. La adoptarea noului sistem de proiectie
cartografica un aportimportant l-a avut savantul si profesorul francez B. Roussilhe, care a fost consultat
siinvitat in mod special in Romania in acest scop. In anii care au urmat s-a putut facedovada ca proiectia
cartografica stereografica este cea mai indicata pentru tara noastra sica inlocuirea (dupa anul 1950) cu
sistemul de proiectie Gauss-Kruger nu a fost, din multepuncte de vedere, o masura benefica.- etapa1933
– 1955, care a debutat cu inceperea unui cadastru modern, dar a caror lucrari au fost intrerupte pe
timpul celui de-al doilea razboi mondial si ulterior fiindinfluentate negativ din cauza conceptiilor
refractare ale regimului fata de aceastaactivitate;Pentru realizarea unor lucrari cu caracter de proba si
generalizare, cadastrul siintroducerea cartilor funciare au inceput in fostul judet Ilfov si in comunele
subordonatemunicipiului Bucuresti.In intervalul 1944-1955 se inregistreaza o stagnare in activitatea de
cadastrucauzata in parte si de lucrarile de masuratori si parcelari facute pentru
improprietarireatemporara a taranilor, dar mai ales datorita lipsei de sprijin din partea regimului
comunistcare se baza pe ideile negarii drepturilor de proprietate privata asupra pamantului si, caatare,
nu era interesat in finantarea institutiei cadastrului si cartilor funciare care erauinstrumente ce ajutau
tocmai la confirmarea si protejarea drepturilor reale de proprietateimobiliara ale persoanelor fizice.-
etapa 1955 – 1989, in care au fost folosite diverse forme de evidenta a terenurilor (evidenta funciara,
cadastru funciar) orientate cu prioritate spre patrimoniulagriculturii colectivizate si de stat;Astfel, in anul
1955 se legifereaza (prin Decretul nr. 280/1955 si Hotararea deguvern nr. 1240/1955) organizarea si
executarea “evidentei funciare” cu scopul principalde a servi la comasarea terenurilor agricole in
actiunea de colectivizare a agriculturii.

Planurile topografice pentru aceasta evidenta au fost executate intr-o perioada relativscurta (de cca. 6
ani), prin metode fotogrammetrice si in mai mica masura prin metodetopografice clasice. Aceste planuri
topografice au fost executate la scara 1:10 000 pe osuprafata de cca. 13 milioane hectare.S-a constatat
astfel ca, evidenta simpla funciara nu era suficienta in curmareaabuzurilor si divergentelor dintre
unitatile agricole si cele ale altor sectoare (silvic,urbanistic, minier, cai de comunicatii, gospodarirea
apelor, etc.) in procesul desupraveghere al folosirii intregului fond funciar al tarii. De aceea, in anul 1968
(prin Legeanr. 12/1968 privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agicole), se prevedeprintre
altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii.Un moment de referinta important nu
numai pentru activitatea de cadastru funciar,dar si pentru activitatile de geodezie, fotogrammetrie si
cartografie l-a constituitreglementarile date de Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica,
topo-fotogrammetrica si cartografica, precum si, folosirea datelor si documentelor rezultate dinaceasta
activitate. Prin acest act normativ au fost reglementate printre altele, pentru primadata, obligatii mai
ferme pentru unitatile care executau astfel de lucrari, s-a instituit ocoordonare unitara in scopul evitarii
suprapunerilor si valorificarii corespunzatoare apatrimoniului geodezic si cartografic existent, dar cea
mai importanta masura a fostreglementarea finantarii intocmirii planului topografic de baza al tarii la
scarile 1:5 000 si1:2 000. Evident ca planul topografic de baza al tarii a fost conceput ca un sprijin
directpentru activitatea de cadastru funciar prevazandu-se ca prin derivarea continutuluicadastral din
foile planului topografic de baza sa se asigure suportul principal pentrulucrarile de cadastru funciar.-
etapa 1990 – 1995, in care intregul personal al unitatilor de cadastru funciar a fostmobilizat la lucrarile
de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 si in care, dinlipsa legii pentru noul cadastru general si
publicitatii imobiliare, lucrarile decadastru in sistemul vechi au fost diminuate sau intrerupte in
majoritatea judetelor;In ceea ce priveste aportul cadastrului funciar in desfasurarea lucrarilor de
aplicarea Legii nr. 18/1991, desi acesta are un continut inferior cadastrului general, s-a dovedittotusi util
in asigurarea lucrarilor de masuratori si de parcelare, dar in primul rand inscurtarea timpului de punere
in posesie si de emitere a titlurilor de proprietate. De aceea,cum era si firesc, ordinea de incheiere a
aplicarii Legii nr. 18/1991, in care s-au clasatteritoriile comunale, a coincis in general cu existenta si
gradul de actualizare a cadastruluifunciar pentru intravilane si suprafetele din extravilan care au format
patrimoniile fostelor cooperative agricole de productie si ale asociatiilor agricole.- etapa noului cadastru
general si publicitatii imobiliare, care, dupa anul 1995 acreat cadrul pentru organizarea si executarea
unui cadastru general modern, lanivelul cerintelor societatilor democratice avansate.Etapa debuteaza cu
aparitia noii legi a cadastrului general si publicitatii imobiliare sireprezinta evenimetul cel mai important
pentru activitatea de cadastru, dar si pentruactivitatile de geodezie si cartografie din Romania,
deoarece:- se creeaza posibilitatea punerii in practica a celor mai noi conceptii de realizare aunui
cadastru general modern, la care sa se racordeze cartile funciare, ceea cene-ar situa printre tarile in care
sunt create toate conditiile socio-juridice pentrucunoasterea obiectiva, dar si pentru recunoasterea
dreptului real de proprietateimobiliara si stabilirea echitabila a obligatiilor fiscale ale proprietarilor de
imobile;

- cadrul organizatoric si de subordonare al unitatilor de cadastru general vor asigurain sfarsit o

coordonare si executie a lucrarilor de catre personal tehnic despecialitate, creandu-se posibilitatea
evitarii imixtiunilor de care aceasta activitatea fost afectata negativ in ultimii 45 de ani;- printr-o
desfasurare coordonata si corelata unitar , atat a activitatii de cadastrugeneral, cat si a activitatilor de
geodezie si cartografie sunt create conditii cafiecare dintre acestea sa foloseasca in mod eficient
rezultatele celorlalte activitati;- pentru generatiile care vor participa la realizarea noului cadastru
general, vor finecesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de evidenta
aterenurilor si de gasire a celor mai eficiente cai pentru valorificarea patrimoniuluigeodezic, topografic si
cartografic, dar si de initiere in noile tehnologii, mijloacetehnice si materiale specifice.