ErUCR.

AR"E PRACTXCA i

PR.trNCTPII GENERALE DE PROFILAXIE SI COMBATtrR.E T

. Clrv6ntul epidemiologie este de origine greacd (epi = peste, demos = popor sau

popuiafie, iogos : ptiinlE)gi sugereaz6 cE aeeast6 ptiin!6 se apiicE doar populali iior
umane, dar achral termenul esi.e extins gi popuialiiior-animale (epiderniologie veterinard

sau epizoologie), la piante (epicier:iologia botanic[) sau la microorganistne

( epi demioiogia mi crobiani).

Utiiizand termeni modemi putern defini epidemiolog),a ca,,qtiinia medicald care se
crcupd. cie identificarea factorilor de agresiune de orice narurd care aclio neazdasupra
sdn6teTii, cu stabilirea mijioacelor $ a metodelor de neufraiizarea a acestora, precum Ei

cu eiaborarea programelor de prevengie globald a sEnAtefli"(OMS 1967,i980,2000i

Epidemioiogia reprezintE. astdzi una dintre cele mai importante resurse de sd:rEtate
pubiic[, avAnci drept scopuri:
Or -prevenirea boliior.

€ -pro*uvarea unei conciuire corecte pentru menlinerea stdrii de sindtaie.

f)--iderrtificarea prtncipaielor cauze ale imboindviriior interveninci asupra ior cu

sc cp rii preveridi aparfi ei irnbo lnav iril or respective.

Epiderniologia utiltzeazitca i-rnitate de stuciii"r,p__ p_Uia.l.g'un gi-Lip cte indivizi sii,,ra4i

iirtr-o zond geog'aficE, ia un aqgmi]--Lo.g-egr1 in timp, avAnd minim q--9.4y?S!-e"-Tj5iig5 itt

co,nitin.Cin aceasta seiectAndLt-se sub-rrupu-ri in fi-rnclie de-g-e_1. rzirsti. etc.

Epiclemiologia opereazd. pnn difelite inetode Drecum:
;-+^"-.
- itlLLtvtul
.i,,1
r - oDservaFa
I - anchetele epiclemiclogice
,^- anlaitza
s.- con':paraiia
_^:-^.-..l
r

I - prognoza
< - nietoiele statisiice

Medicina profiiacticE sau preventivr unnS.reqte consoiid,area gi refacerea, atunci

cAnd ea este aiectafi. a acelei ,.stEri de bine din punct de vedere
fi,zic, mental gi social,,
definita generic ca stare de sdndtate conform declara{iei de la Alma-Ata. Aceasta
se
poate realtza numai printr-o cunoa$tere amS.nunlita a nivelului
stdrii de sEn5tate a
populaliei , a riscu::ilor la care aceasta este supus5, in ved.erea anihil5rii lor qi
nu in
uitimul rAn'J a deruldrii acliuniior de cunoaqtere din timp a st6riior prernergd.toare
aoaritiei bolilor pentru ca acestea s5. nu evolueze cd.tre boaia propriu zisd.
in fi-inciie de etapele de evoiu{ie ale bolilor descriem parru 6iveie de
profiiaxie:

ryi:-{:pl':g=::::'-:llr:"Hffi
-#
*gss}3ei-'i-*psr*ss-e-s*hLsqsnsI*k*ri
culturale- in frrnclie de nivelui cie riezvol tare al fi ecirei ldri acest nivel de profiiaxie se
adteseazd:

- asigurdrii unor condilii de viald mai bune , combaierii malnutriliei gi a boliior

infeclioase in cazul tdrilor subdezvoltate
-controluiui boiilor netransmisibiie (cancer, AVC,boli coronariene) tn paralel cu
ci:niinuares. coiitiolului bolilor infeclioase gi parazita::e ?n situaiia
idriior iiz curs de
-ie:t,oltare
-rcit[:Lii
I
uii Linor progi al-ite
^- - ^*^^ infonnaiionaie de cunoa$tere a riscuiui fun:atujui,
alcooiujui, aiimentaliei nesdn6toase, cornbarerii HTA, hipercoiesterolerniei gi cie
i-liomovare a ului stil 'ie r iala pi'otejat ,J.e acliu:rea acesloia in cazul icirilor ciezvo1are
. ( ,.'!
'\:-/
.rrImara1ntervt!9pg$nive]uiinciiviciuluidarsjaI
E
_r- --:_-:
+ -,

toltjii:g+il9f-99#Phnd anumili factori cauzaii gi de risc(mentturerea unei stdri

nutrilionale adecvate, imunizare impotriva prd;ip;i;ior boii infeclioase, activitate
'i-r1,r/.a r
 La nivelul indhtidului-descoperirea piin diferite metode de screenir:rg a Lln(f,r

iactoti de risc 9i apiicarea lintiia a nrdsurilor de nrofilaxie specifice conduce in tinrp Ia

protejarea individului de boala respectivd .

Aplicat6 la nivel populafional xe r-u: efect potenlial radical . nefiind necesar5

identificarea doar a unui grup de indivizi expuqi unui risc.Principalul dezavantaj ii
constituie beneficiul individual fbarte mic dacd riscul individual al bolii este redus.

@T
S ec u n d a ni fo l o s incl di rrers e,":-[g**dS._Lp*lg_i_?g* 1^& c o 1[f"g *g*Eg_rig# c e.

e?"1": j-':99p-9**Lq*:*:X*H#i*Higs*!ik" cat lryLi rissoqe", ursJReul; ili-se

ap ii c are a*un_ui_tratam ent or duce la impiedi siei bolii
&,&!{L!4ri@?@n,NE;@&x,,*#;6*_;_;;
.,,"r-#"*,"r+:_9d,'@d"l*.@

Este iinperios necesar utiliz6m tehnici sigure de depisrare a bolij , precuni gi i:iietode
sE.

de tratament cu care sd intervenim imediat.

n-'r^..+:^-^:
-rei-{iai"a 1. v
r ''. care se apltci aruncr cano boa-ia esle Oeja constiruifi. pen1ru a

inrpieii.gl.,.-eJpj.-L-Ltin*,FJ.**=,j---qg"l*_?.F__.g_o*,mp-jjSf.,_T1i_",,
.. - !*^.,. *,,-"netari.
in cazui botitor cronice se urm5regte
preveni.rea aparigi ei restdilslor.

in cazui bo/ilor tt ansntisibiie aceasta se referi 1a aplicarea nrEs'utilor

antiepidemice asupra factorilor prccesuiui epidemioiogic cu scopul preverurll
r$pQl4irii 1or.
Prevenliaprimar6 gi secundard,'atti.in caz;l BT dar qi aBIVT se realizeazi.cel
mai bine de cdtre medicui de farnilie care cunoaste stilul de viat5 al pacieniilor arondati
lui ' Infonnaliiie p0 c&iu^ le deline privind antecedenteie fiziolggice gi patologic-e, tipr-ri
oomportamental. obiceiuriie aiirnentare. mediul oer-rpagiona-1 ;i eventua.iele riscuri
profesionale Ia care este supus precuil gi situalia lccuinlei fac din acesta un redutabil
posihii proinoior al unei vjeti sanosene.

Rezultarele acliuniLcr pr-eventi'',,e inrreplinse de MF s-ar finaliza in cregterea

iiuratei Ce viata ,eliminarea cauzelor care duc ia incapacitate de muncf,, imbunardlirea
i ndicr jt-,r oemografici .
 concret activirdtiie MF in activitatea prevenlionalE rezidd din :
- o bund. cunoagtere eprofilului .pid.rrioiogie al teritoriuli.ri, adicE totalitatea
potenlialelor epidemiologice ale bolilor transndsibile dintr-un teritoriu prin
.
poten{ial epidemiolagic al unei boli transmisibile infelegem coexistenga
in
aceiagi timp gi spa{iu a dou5. tipr-ri de factori : cei determinanli
(sursele de
agenli patogeni, modurile gi caiie de transmit.r. gi poprluliu .eceptiv6
care
posedd o rezistenld specificd 5i nespecific5 sc6zut[) gi cei
favorizanti.
Factorii tavorizanli (nafurali si socioeconomici) predispun la aparilia
bolii a
invaliditElii sau in sens invers contribuie ta reeAgtigarea gi menlinerea ,
stdrii
de s5nEtate. Cunoa$terea intervenjiei nesanogene -u to. p""rit" eiaborarea
mdsuriior de profiiaxie contribuind la impiedi.*"u constiruirii,".2qti";;;ii
diminudrii agresi'vitElii proceseior epidemiologice. in ;;l
;
transmisibile ca urmare a interven{iei concomitentJ a celqr dou6
;;li;;
factr:ri putern sa ne ieferim la o.,,;;"1;;i.
tip*i I;
*;"irn., ;';;.terizatr prin
prezenla mai frecventa a unor boii in a"umite-arii g*ografi."
(patologia
zonelor temperate, nordice, tropicale
)
- participarea la acliuniie de triaj screening pentru identificarea posibii6 a
_sa9
persoanelor afectate de boli folosindu-se di anumite teste, examindri sau
proceduri. Ex: examenele prema.ritale, mEsurarea TA, exaininari pentru
depistarea canceruiui Ja s6n.
- ciepistarea 9i cunoagterea purtdtorilor cle germeni din teritoriul
arondat"
acegtia reprezentdnd un pericoi epidemiolo[ic potenlial prin eiirni";;;1;

- evitarea rdsp6ndirii agenlilor patogeni sau condilionat patogeni pe

diferite
cdi de n'ansmitere(aer, sol,aiimente,apa) prin studi.r.u .o-nt oiii igi;;;:
ii
sanitar aL elementelor de mediu:surse de ap\calectarea,depo zitarea gi
indepdrtatea reziduuriior. Tot tn acest context urmEregte aplicarla acliunilor
d'e derattzare, dezinfeclie gi dezinseclie care au drept scop indep6rtarea
per:icolului de transmitere a agenlilor patogeni prin intermediui elernentelor
de mediu
- participa la otganizar'ea acliuniior de vaccinare conforrn programului
Nalionai de Imuniziri de a cdrei corectitudine este in intregime responsabii.
- contribuie la educalia pentru sdndtate a populaliei printr-un fralsfer cie
informalii privind modaiitalile de menlinere a starii de sandtate individuala'gi
colectiv5. , informalii pe baza c5rora se incearc[ imprimarea unor deprinderi

;i con:pofiamenre sanogene.

4
 in conclr,rzie, situEri: meciicul rie familie in centrurl structurii orgar:.izator-ice
de promovare a san6talii realizAnd consilierea individului, familiei
l
.si

colectivit5filor' Prin activitarea lui contribuiJ'ii-asigurarea celor trei tipuri de

preventie: orin?ard prin icientificarea factoriior de risc implicali in dete: iol-prie
i
st6rii de sS,natate si organi zarea unor acliuni inenite s6-i combatE", consr-ritalii
prenuplial.e,prenatale supravegherea m,edical5. a gravidei, sugaruJui, eopilului
mic, combaterea bolilor transmisibiie prin intervenlii in focarele
.imediate
epiciernice' respectarea programuiui de imunizEri, prevenlie fannacoiogic6 dar gi
a bolilor netransmisibilE. cu largi rdspdndire, a celei saicmdare prin d.escoperirea
activd'si precoce a semnelor unei tulburdri funclionaie precum gi a celei tertiare
prin activitali recuperatorii sociale, profesionale gi medicale, evitarea
handicapului, leziuniior pi infirmitEgiior, reciuc6nd la_minim suferinlele produse
d.e devieriie de la sta.rea de sEnatate .

Descoperireh factorilor de agresiune pentru sEndtate si curroa$terea relagiei

lor ca fenomene cauzatoare de morbiditate constituie azi una din preocup5rile
- majore aleznedicinii omuiui sdfiat6S.

N,UCRARE PRACTICA 2

PRI}.ICIPII GE]TERALE DE FROFILAXIE SI COMEATERE ii

Activitatea antiepidernic5 ?n foea,-' sau Iupta in focar urmd.reste

impie,Jicarea extindet'.i cazunlor cie boald prin apiicarea unor tratanrenie
corespunzdtoare, in acest fel contribuino ia iichidare fbcaruiui in cei mai scui-r rimo
pcsibii.
l-upta in f,oear este :
-ti aclii,'itare ocazionaid..
 -avAnd un caracter de urgenl6

-obiigaiorie atunci cdnd se suspicioneazd aparitrja

in teritoriul respectiv a unei BT
- i;: !:rtrerupe acrivitatea in momentui infirmErii
diagnosticuiui iniliai.
i:i momentul derulErii luprei in fccar este foane impofiant sd. cunoagtem
prittcipalele carac'leristici epidentioiogice ale
bolii (agentr-rl cauzal,surseJe germeniior
;r ato geni, c dil e de transmitere,rec epti v itateapopulalie i 1a
infe cli e, perioad a de
contagiczitate a bolii) gi in funcgie de acestea sE se aplice
corect princioiul
infeciiozite{ii. Apii carea acestui principiu este mai facilS
in cazulboiilor cu ra::smitere
digestivd qi mai greu de realtzatla cele cu transmitere
aeiand., rranscutanatd. sau a
celor nou apE'rute ale c5.ror caracteristici nu sint
inca eiucidate. rezultatele aplicErii lui
conciuca'nd la scdderea riscului de infect are
apersoanelor care intrd in focar.
r:.-*--:*:-.-.^- ^ -: - Y
i-onsririui'ea oricarui focar cie boaia neeesitE prezen\aobii,eatorie, sirilultanl,
cu ac{iune d.irectd in aceiagi loc a :
- surselcr .-ie infeede,
- posibilitdli]or de transmite.e a aoentuiuii paroeen

-existenlei unei receptivitali coiecrive fald de agentul

incriminat. toti acegria
-fa c t o r i i ep i detn i o /. o gi c i
r ep r e z e n t a n d.
pr im ar i s au p rin c ip a I i.

Faetorii epidemiologici secunclari sau cie me,cliu (factonnafuraii,

economicoscciaii sau biologici) aclioneazd indirect gi nedecisiv
asupra constiruirii
fbcamlui de boalE.
Principaieie acTiuni care se deruieaz6.inmomentr-rl consriruirii
unui focar de
l:oaid 'viz,eazd:
^-^^:-^--^ _ susplctunii sau a cliagaosticului
- Drectza,l'ea de BT-unde un roi imoonant ?l are MF
car-e cunoaste situatia epidemiologicd ciin
zon5.
- ciepistarea prococe a bolnavilor qi a contaclilor urmatd
de izolarea ior
- inregistrarea gi cieclararea cazurilor de boald

Z
U
 - informare populaliei asupra situaliei din antrenaraa ei la o serie de mEsuri
anriepid.eniice
Dia*enosticul de BT se bazeazd.pe tr-epiedul:
-diagnostic epiciemioio gi c,

-ciiagnosric clinic
-diagnostic de laborator
1. Diagnosticul epidemiolqsic
in ,:azul constiiuirii oricdrui focar de boal6 se reaiizeazd, o andnerd epiciemioiogicd a

focaruiui(AEF). Aceasta urmeazS. gi fbloseEte datele obfnute in urma ancheteior

epidemiologice individuaie adresate bolnavilor, contacliior sau purtdtoriicr de gen:reni
in urma cErora se stabileqre:
2" Diaenostieul clinie se pune cu relativd qurinld de cEtre MF in cazul BT cu tablou
clinic relevant iar in cant! fon:relor atipice necesitE, prezerga gi a celorialte dou6 tipuri
de diagnostic. Se recomandi ea orice stare tbbrilE. de cauzE. necunosc-ut5 care depagegte

un num6r d-e ziie de evolu{ie sE fie etichetatS ca o BT gi sd se procedeze conform

legisiagiei in vigoare:
3. Diagnosticul de traborator poate confirma sau infirrna o suspiciune clinico-
epidemiologicE sau evalua eficacitatea unei terapii antiinfeclioase practicate, fiind de o
imponan!4 covArgitoare.Ex: prezegapigmenlilor urinari, a urobiiinogenuiui, frotiul
direct etc.

@)4.ut se realizeaz5. parcr-rrgand mai multe -g

L. cunoagtenea particularitifitror factorilor procesului epidemiologic
a) slrdn.gerea datelor generale referi.toa.re la.focar, date ob{inute prin :

- cunoasterea factorilor epidemiologici pr-incipali irnplicali :posibile surse

de ageni, patogen,nivel cie salubritate,

- cunoa$terea factoriior epiderniologici secundari: situalia demograficd. a

pop uialiei(nataiitate. rn orbidi tate. r\, antecedente patolo gice de tip

 infeciios, plofesia doiuinantd din zoni,nivel educational. graciul
cie isienE-. " ri:ijloacele de comunicatie

a.i.*rirruruu *o*.ntuiui infbctant-ciata debutului reai ai imbo in5virii

care corespunde momenrului apariliei primeior simptome. Llneori pacienlii, in urma
anarrnezei sint tentali s5. relateze data la care s-au prezentat 1a meciic (debutul aparent

a1 boiii; fiino in etapa in care boala este dejaprezentii qi are o anumit[

ampioare.CunoscAnd d.ata debutului real al bolii putem stabilj data momentuluri

infecrant gi implicit perioada de incubalie.ln cele mai multe cazurl este dificil de

stabiiit data momentului infectant acesta din relat6ri put6nd fi unic(ex.hepatitaB) sau

nrultiplu (ex. Cizenteria.hepatitaA).Aceste nei[muriri se pot clarifica in unna unor

investigalii de iaborator suplimentare sau a reiatdrilor mai multor bolnavi din acela4i
^
rtrt-Oi.

O descriere mai detai iat1. a momentului infectant ne per:l-rite identifi carea sursei
a.gennriui patogen, preveniiid astfei diseminarea in continuare a germenilor palogeni

iirm 1 icali in d,-^cian$area fo ca-r'ului

* Yglg4g-
utilizate pentru realizarer-rnei AE:
, Mefocle anarniiezei( interviului) bolnal,ului sau anturajului este o surs5. irnportanti

cie informalii necesard pentru caracterizarea gi evaiuarea unui fenctnen

epidemi o1 ogic ap5:rr intr-o colectivitate

eMetoda observarfiei a stat Iabazaprimelor conceplii despre exislenla unor eevze
o5isslj\,,e( reiaiii cie cauzaiitate) in apan\ia, extinderea gi stingerea unui proces

epidemioiogic :

'
h{etoda desc:r.iptivi descrie o problemd de sdnitate ap[rutd intr-o populalie-
i:a.ctor-ij cat-e au cocurar 1a deciangarea fenomenuiui mor:bjd. A,iantajeie acestei

tnetode consrarl in aceea cd pennit identificarea unui efect, cregte semnificalia

sratisric6 arezvLtatelor gi puterea de genelabzare a lor, obligd1a rigi-rrozitate in
cuieserea ciatelor. ciiminuAnd subiectivismui'
 gi e'''oiuiia unor
, Metoda exrrerimentuiui verific[ anun-rite ipr:teze privind apa'idia

proceseepidemiologice.Pcratestabiiieficienlaun0lvaccinur.i.seruri.
decontaminanli, substanle ru:edicamentoase'
cd'por:ul a!iona16) pennite cunoa;terea
,, coEl pa ra tiei ( istoric}, geo grafi
l{etoda
isroriei naiuraie a fiecxrei boli
privitd ca un procos complex' cu particularitaf
a
etapelor procesului epidemiologicSi
te:npcrale ;i spaliale in desfEgurarea
prognoze'
n-r;.:ii.f'estar-iicr clinice .Aceast6
nretodd pennite enunlatea unor

(,Metodascneeningului(triajulepiaierniologic)inscopurivariate:deevaluarca
de vaccinare,educalionaie care
pennite
sdnltate, eficienla unor programe
starij de
:

apiicareaplecocearrrisuriiorprevenlionalesaudecombatere.
unor infonnalii suplimentale asupre
Meroda statistici contribuie Ia oblinerea
,f

ale proceselor epioemioiogiee'

aceast, metoci'
str,*cturil gi fbnneior de manifestare
cu oricare dintre cele enunlate anterior' ie-poate m[ii efisienla in
p::in a-scciere

rca\izareasiritezeigiinterpretdr.iiinforma}iilorprivindbo]'iletransmisioilesau
ca-re evolu eazdiocolectivitali urnane' constituind astfel o
netiansrnisibiie
aceastd
a factoriior de risc' in epidemiologie
meto,lologie util6 studiului boiilor 9i
fenomenele epidemiologice nu
se
rnetooa igi pdstrea zd. caracterur aux,iar deoarece

stati sii c e'

ot -rub ordona uil 01' operaliuni excl'L'-siv
p

gice el uci deaz6 anuniite aspe

cte pririitoare ia bolnart'
${ elsda a n a rn nj?zei ep-id eElioio
S6 stabilim diagnosrici-Li
acestea fincl o piesd dintr-un pazrlecare ne ajutd
f;ecaredintre
,-.orec+! ;i irnpJ-iciL s5' eiiminlm foearui de boal5'
a1!i nrernbri ai famiiiei care
posibil au avut o ET
- t,uLrnele qi
*.eru.unele:identific,.m
ia unul din sexe( gonoree-barbali'
- sen,Li: boii cu manifestare mai flrecventi
lambiiaza-ielneil
identice ne oriente azd dtferit in func{ie de
- vcirsta= prezenla unor sel]1ne 9i simptome
i'irstd ( ex' sindlom er'"rptiv cutanat feL'ril)
jOr
a errentuaie
- cionticiliul.: ,i,eintereSeazl exiSterrla in antecedetrre sau in pr3zent
 focare de boli transrnisibiie sau a pufiAtoriior s5ndtoqi
- |ctcaLl cie nti,utcd Si profesia - pune in disculie nscul profesional ( speciaiiz6ri ciiferite

in cadnil aceleiagi profesii ( ex.meciici

- ciitteceden'te ererio-colateral€: ilT€zertla in faririlie a unoi- BT. boii cronice cu
etiologie potenlial infeclioas[ sau purtatori(HB,HC
trichineiozd) orienteazd di agno sti cul.

-a1tececierue personale patologice: sugereazd(erizipel,varicelE iambLiazit) sau exclud

(rujeol6, rubeoid, hepatitaA) prezenla 1or.

-antececlente personale fi..:iologice: vaccindrile iar in cazul nouiui-ndscut sau

sugarului, patologia mamei in timpul sarcinii(
s indromul i cteri c-hep atitEB,rube o1 5', tox o pI asmo zd

her-pes )

-conCiyii.le de viayd ale pacientului = igiena, aglomeralia, prezen\arozdioilelor, a

anirnal el oi ciomestice, sf,ibatice, p dsarilor- sursa

cie apd potabiia, eanaltzarea. eliminarea reziduurilor

- sirualii speciaie: consum de droguri, abuz de aicool, fumatul

- situayia tn care s-a proc{us intbolndvirect:cansum de carne de porc,apd infectat6

- dnnnxnezct ntristici: d.eplasarea in perioada anterioar6. cieclangS.r'ii bolii in locuri
cunoscute ca enciemice sau epidemice cu focare de BT sau
legdturile cu persoane care au cSldtorit in aceste zone'
Depistarea contacfiior are un caracter de urgenla. se face prin ancheid
eplcler:iioicgica. imediat dupa emiterea su-spiciunii sau a diagnosticului de
Bt,Except1nd anumite boli precufir. holera qi pesta uncie contactii se tzoleazd' in soital.
Lnaioritatea se izoie azdia Comicilii.L pe o peioadd care se suprapune cu incubalia
maxirn[ a bolii, caicuiatd din ziua in care a fost tzolat ultimul bolnar,.AceastS- perioadd
se poare prelungi cr-r l-2 sdptdmAr.ri la cej la cara s-a aplicat irnunoprevenlia cu

iinunogiobuline ciatorird pcsibilitalii de er,'olulie atipicd a infbcliei.Acestor conlacli Ii se

t0
asigure sllpravegherea medicaiE continud. anaiize de laborator.mS.sr-lri de
ciec onrail:inaie cur:ent[. e iz entuald terap i e anti infe ciio as5.

Denistarea Drecoce a bolnaviior qi a ccntac{ilci urmata de izolarea lor cdt mai i'apida in
i-rncfie oe boalE , 1a spital sau la dorniciliu pAna ia disparilia cert5. a contagiozirl4ii .

Obligatorii de iniernatist s:pital sint cazurile care evolueezd.pe un teren

inunodeprin:at,care necesitS. aciiuni terapeutice speciale, urmirire de laborator sau p'ot

a.,,ea potenlia] de apaliiie a cornpiicaliiior,

Exista mai mulie posilbilit[]i de izo]are in func]ie de caracteristiciie procesului
epiderniologic a1e fi eclrei patoiogii:
izoiarca strictd necesar[ in cazul boiilor extlem de contagioase cu
transmitere aerian[ sau pri.n contact. in condii'ri i,jeale existAnd camele
cu presiune armcsfericd negatir,'[.Ajte misuri d.e proteciie hciuc
i:nin<irez
IUI'JJIIuJ nrinrrsilor^
rrrIAruJrrvr, sa m5-stii si a halaruiui.

tzolareatip contact se referi la bolile cu un potenliai de coniagioziiate

mai redus, tran.Smisibiie prin contact oirect.Se recomandd o incEpere
SeparatA, in care se pot tzol.a chiar nrai mu11i boinavi cu aceea;i

patologie.Include folosirea aceloragi m[suri de proteclie ca qi

precedenta,

in cazui infecliiior cu transmitere pe caie aeriand este necesarf, iolosirea

rndstii ia contactui cu boiuar,-r1, tzolareapacienlilor fZ"cAndr-i-se in

c afir ere s eparate, O p articul aritate o r ept azintA lzolaT ea p aci enli 1 ol cu

l BL(sputa
/vnYt
lli( pozitiva sau imagine radioiogic[ sugestivd unurj proces
activ)care se face intr:-o camerd separata. cu veniilatie special6 9i usi
inchisd., fiind necesard. utilizarea niEqtii si a halatului la contactul cu

boinavul.

1i
1l
 - in caztil posibilitalil de contaniinare prin coniactul cu anumite produse

aie boilarruiui( materii fecaie, sAnge, nr-iroi) se i-*comand[ fcrlosirea haiafiilr-ri gi a

md:rugiior d.acd exista riscul atingerii acestor produse lzolarea bolnavului in car::erI
separata este indicatd.,iac1. e>:isi6 o igien[ precard a bolnar,"ului mai a]es in cazttl
infecliiior enterale sau al contactr-riui cu sAngele sau alte umori ale organismuiui .

Fllrtarea bariereior protecioare reprezentate de halat, mascf,, md.nupi, ochelari sau

mascd cie piastic courpiet proteutoare pentt'u ochi, respectiv fa!6 este absolut necesar6

.la coniactui cu sAngele, LCR., licirici pieural, peritoneal, pericardic,amniotic, sinovial,'

secrelii vaginaie, spenna,sau d,iferite lesuturi pentm a preveni transmiterea asenli1or
patogeni(I{fv. \TiB,\T{C) prin intermediui tegurnentelor sau al tnucoaselor.
Ca mdsuri de limjtare a transmiterii agentului patogen de 1a surse ia receptivi se

recomandS. in prim';i ranci sp5larea mAiniior dupd orice coniact cu bol:rar,'ul sau
obiecteie acesiuia iar obiectele care aparlin bolnaviior necesitd o }.15.t';r'ar'3 ccrecte $i o

decontaurin are c o r-e splinzd.tc al e

- efectuarea unor investiga-9ii de laboratcr pentru identifjcarea agentultri

parogen realizer,e din procir-rseie patologice recoltate de 1a bolrravi,

suspecli, contacli gi din mediul ambiant, in funclie de :

- - modul de eliminare qi transrnitere a agentului patogen

-rezistenla 1ui in mediul extern

*momenful ?rr in evoluiie 9i cu
care am surprins boala

strjctd a condiflilor de recoltafe, transport qi prelucrare asti'el incdt

rezuitatele sE fie conforme cu realitatea. B,ezulta-teie acestor date se
corel eazi cu contextul ep iderrrio 1 o gi c exi stent.

bi prelucrarea gi interpretarea Catelor piin iiiiocnrilea de tabele.

utilizarea unor schile(concentTarea focarelor in jurul utror obiective),

i:eprezant[ri grafice.intocmirea schemei de filialie a cazuri]or.

12
 Interpretarea datelor este extrem de irnportantf, tn conturarea vi.itoareior ciecizii
referitoare Ia. limitarea r6spdnciirii focarujui,
Z. elaborarea rn6surilor de lichidare a focarului gi de protec$ie a pogrula$iei din

zonarespectiv6 de cdtre MF in colaborare cr-r alli specialigti '

-Imediat Cup[ izolareaprimilor bolnavi,pe toatE durata de desfEqurare a AE 9i a

lr"rptei in focar dar gi la suspendareaizoldrii se desfE"qoar6 ac{iuni.

DDD(rtezinfec|ie,dezinseclie, cieratizare) ittconfolmitate cu natura tbcarului

ep idemi o ic'gi c Ai r ezisten\a agentului p ato gen.
.p.cestea se executA de c6tre unitali specializate coordonate de releaua

antiepidemicE".

- Pentru protejarea persoanelor din imediata vecin[tate a focarului dar 9i a

contacti 1or este important d. ct' e ; t er e a r e z i s i enl ei antiit fe c 7i o as e ii e sp e c ifi c e

( prin up*t cre-scut de',,,itaurine ;i n:inerals, e',",itarea stresului,aiimentalie

. /rrp q?-r ri1 orecurn
*'-) ) r^
TEroare Y- anril:i otico sau chim
--*^^- si ioprofllaxi :.
- Tot cu sccpul iichidErii cAt mai rapide a focarului este necesard insn'tii;'ea

antiepiCetniCd a poputaliei prrn diferite metode cAt mai reprezentatirze precum

p1i ante informative, discursuri demonstrative eventual participarea Inass
r,rediei locale. Medicul trebuie si informeze persoanele interesate asupra:
cauzelor qi rnecanismelor de apariiie a boiii respecrive.
pericoiui pe care i1 reprezinfi affrt penrm bolnav cAt qi pentru contacii
- lxasulile antiepidemice care tlebuiesc aplicate atAt pentru a cor:rbate cit

$i a preveni boala
Apiicarea corectd a acestor mdsuri se ref'lect5. in neapariiia unor noi cazuri de
boalE dupa o perioadd ce dep[geqte cerioada maxirnd de lncub atie a bolii, calculati de
la rrltimr-il caz Ce boajd din focar gi dacd in zona respectiv6 nu existi punS.tori de
ger.reni pa"togeni.

r3
 3. Elabonarea figei de anehet[ epiderniologic5, docutlent eiaborat cu ocazia
apariliei fiecErui cazde BT, utilizaia gi in scopul declarSrii cazului de boala. Aceasta
trebuie si fie insolita de documentele intocrnite la locui focarulr:i respectiv: urn rabei
care s[ coniin6 dateie bolnavilcr,ale ccntacli]oi', schema fiiia;iei cazurilor. rezultaiele

exarnenelor de iaborator cu identificarea qi caracterizarea ager.Ltului

incriininat ,'rocaiizarea pe o han[ a zonelor unde a e',roluat focar,:i(focarele)'schema
re{e1ei cie ap6 potabil[ gi a re]elei de canal tzare, condiiiile cie indepdrt are areziduurilor.

inresisrrarea gi cieciararea cazurilor de boai[ diferenliar in funclie de graviraie'

contagiozitate gi cliiuzibilitate conform legislaliei in vigoare, existAnd BT cu declarare
,ominald(arribiaza.antraxul, bor,elismui,febra tifoidahepatiteie virale.hol eta, ler.ra-'
poliomielita,rabia, scarlatina, sifrlisul, tetanosul,TBC)qi cele cu deciarare nu.meri.cd
.
!. / , l /aTa(- --_-^-----^-^j:',
FeilOdlCa (91'lpa, lALr!). plltruliiur]rr.r.
i.,l u"esr ccnrext exist[ cbligativita+"ea \{F o. a raporta de urceni5., in piimelc orc

cie la depistare:
- l) oi:ice caz de B'I cu intemare obligatorie in spitall
- 2)focarele de toxiint-eclie alimentarl dacd depdgesc 5 cazuri in mediul
rural sau 3 in cel urban
3) focarele din colectivit6li(in numdr mai mare de 5) de scarlatind qi aite
infeclii strepto co cice, grip 6, ruj eo 16, tuse convlllsi v6. salmonel oze,

dizerrterje,hepatite acute virale,infeclii stafilococice, enterocoiite acute,

4)depaqirea unui numdr mai mare cie 10-20 cie cazuri cie variceid',

rubeoi6 sau parotidita epidernicd din orice rip de colectivitate 9i

- 5) inai mult de 5 cazuri de infeclii cu evoiu{ie trenanta din colectivit[1i
institulionalizate
- 6)bolile cu evolulie trenantd care afecteazdmai mult de o treime iin
efectiv din orice tip de colectivitate

14