Sunteți pe pagina 1din 14

ErUCR.AR"E PRACTXCA i

PR.trNCTPII GENERALE DE PROFILAXIE SI COMBATtrR.E T

. Clrv6ntul epidemiologie este de origine greacd (epi = peste, demos = popor sau

popuiafie, iogos : ptiinlE)gi sugereaz6 cE aeeast6 ptiin!6 se apiicE doar populali iior

umane, dar achral termenul esi.e extins gi popuialiiior-animale (epiderniologie veterinard sau epizoologie), la piante (epicier:iologia botanic[) sau la microorganistne

( epi demioiogia mi crobiani).

Utiiizand termeni modemi putern defini epidemiolog),a ca,,qtiinia medicald care se

crcupd. cie identificarea factorilor de agresiune de orice narurd care aclio neazdasupra

sdn6teTii, cu stabilirea mijioacelor $ a metodelor de neufraiizarea a acestora, precum Ei

cu eiaborarea programelor de prevengie globald a sEnAtefli"(OMS 1967,i980,2000i

Epidemioiogia reprezintE. astdzi una dintre cele mai importante resurse de sd:rEtate

pubiic[, avAnci drept scopuri:

Or -prevenirea boliior. -pro*uvarea unei conciuire corecte pentru menlinerea stdrii de sindtaie.

f)--iderrtificarea prtncipaielor cauze ale imboindviriior interveninci asupra ior cu

sc cp rii preveridi aparfi ei irnbo lnav iril or respective.

Epiderniologia utiltzeazitca i-rnitate de stuciii"r,p

p_Uia.l.g'un gi-Lip cte indivizi sii,,ra4i

iirtr-o zond geog'aficE, ia un aqgmi]--Lo.g-egr1 in timp, avAnd minim q--9.4y?S!-e"-Tj5iig5 itt

co,nitin.Cin aceasta seiectAndLt-se sub-rrupu-ri in fi-rnclie de-g-e_1. rzirsti. etc.

Epiclemiologia opereazd. pnn difelite inetode Drecum:

-

;-+^"-.

itlLLtvtul

.i,,1

r - oDservaFa I - anchetele epiclemiclogice ,^ - anlaitza

s.- con':paraiia

_^:-^.- l

r

I - prognoza

< - nietoiele statisiice

Medicina profiiacticE sau preventivr unnS.reqte consoiid,area gi refacerea, atunci

cAnd ea este aiectafi. a acelei ,.stEri de bine din punct de vedere fi,zic, mental gi social,,

definita generic ca stare de sdndtate conform declara{iei de la Alma-Ata. Aceasta se

poate realtza numai printr-o cunoa$tere amS.nunlita a nivelului stdrii de sEn5tate a

populaliei , a riscu::ilor la care aceasta este supus5, in ved.erea anihil5rii lor qi nu in

uitimul rAn'J a deruldrii acliuniior de cunoaqtere din timp a st6riior prernergd.toare

aoaritiei bolilor pentru ca acestea s5. nu evolueze cd.tre boaia propriu zisd.

in fi-inciie de etapele de evoiu{ie ale bolilor descriem parru 6iveie de

profiiaxie:

ryi:-{:pl':g=::::'-:llr:"Hffi *gss}3ei-'i-*psr*ss-e-s*hLsqsnsI*k*ri

-#

culturale- in

adteseazd:

frrnclie de nivelui cie riezvol tare al fi ecirei ldri acest nivel de profiiaxie se

- asigurdrii unor condilii de viald mai bune , combaierii malnutriliei gi a boliior

infeclioase in cazul tdrilor subdezvoltate

-controluiui boiilor netransmisibiie (cancer, AVC,boli coronariene) tn paralel cu

ci:niinuares. coiitiolului bolilor infeclioase gi parazita::e ?n situaiia idriior iiz curs de

-ie:t,oltare

-rcit[:Lii^*^^uii Linor progi al-ite infonnaiionaie de cunoa$tere a riscuiui fun:atujui,

I

^-

-

alcooiujui, aiimentaliei nesdn6toase, cornbarerii HTA, hipercoiesterolerniei gi cie

i-liomovare a ului stil 'ie r iala pi'otejat ,J.e acliu:rea acesloia in cazul icirilor ciezvo1are

.

,.'!

(

'\:-/

.rrImara1ntervt!9pg$nive]uiinciiviciuluidarsjaI E

_r-

--:_-:

toltjii:g+il9f-99#Phnd anumili factori cauzaii gi de risc(mentturerea unei stdri

+

-,

nutrilionale adecvate, imunizare impotriva prd;ip;i;ior boii infeclioase, activitate

'i-r1,r/.a

r

La nivelul indhtidului-descoperirea piin diferite metode de screenir:rg a Lln(f,r

iactoti de risc 9i apiicarea lintiia a nrdsurilor de nrofilaxie specifice conduce in tinrp Ia

protejarea individului de boala respectivd .

Aplicat6 la nivel populafional xe r-u: efect potenlial radical . nefiind necesar5

identificarea doar a unui grup de indivizi expuqi unui risc.Principalul dezavantaj ii

constituie beneficiul individual fbarte mic dacd riscul individual al bolii este redus.

@T S ec u n d a ni

fo l o s incl di rrers e,":-[g**dS

Lp*lg_i_?g*

1^& c o 1[f"g *g*Eg_rig# c e.

e?"1": j-':99p-9**Lq*:*:X*H#i*Higs*!ik" cat lryLi rissoqe", ursJReul; ili-se

ap ii c are a*un_ui_tratam ent

or duce la

impiedi

.,,"r-#"*,"r+:_9d,'@d"l*.@

siei bolii

&,&!{L!4ri@?@n,NE;@&x,,*#;6*_;_;;

Este iinperios necesar sE. utiliz6m tehnici sigure de depisrare a bolij , precuni gi i:iietode

de tratament cu care sd intervenim imediat.

n-'r^

r ''.

-rei-{iai"a care se apltci aruncr cano boa-ia esle Oeja constiruifi. pen1ru a

v

+:^-^:

1.

inrpieii.gl.,.-eJpj.-L-Ltin*,FJ.**=,j---qg"l*_?.F

-

!*^.,.

*,,-"netari.

g_o*,mp-jjSf.,_T1i_",,

preveni.rea aparigi ei restdilslor.

in cazui botitor cronice se urm5regte

in cazui bo/ilor tt ansntisibiie aceasta se referi antiepidemice asupra factorilor prccesuiui epidemioiogic

r$pQl4irii 1or.

1a aplicarea nrEs'utilor

cu scopul preverurll

Prevenliaprimar6 gi secundard,'atti.in caz;l BT dar qi aBIVT se realizeazi.cel

mai bine de cdtre medicui de farnilie care cunoaste stilul de viat5 al pacieniilor arondati

lui ' Infonnaliiie p0 c&iu^ le deline privind antecedenteie fiziolggice gi patologic-e, tipr-ri

oomportamental. obiceiuriie aiirnentare. mediul oer-rpagiona-1 ;i eventua.iele riscuri

profesionale Ia care este supus precuil gi situalia lccuinlei fac din acesta un redutabil posihii proinoior al unei vjeti sanosene.

Rezultarele acliuniLcr pr-eventi'',,e inrreplinse de MF s-ar finaliza in cregterea

iiuratei Ce viata ,eliminarea cauzelor care duc ia incapacitate de muncf,, imbunardlirea

i ndicr jt-,r oemografici .

concret activirdtiie MF in activitatea prevenlionalE rezidd din :

- o bund. cunoagtere

eprofilului .pid.rrioiogie al teritoriuli.ri, adicE totalitatea

ale bolilor transndsibile dintr-un teritoriu . prin

boli transmisibile infelegem coexistenga in

de factori : cei determinanli (sursele de

transmit.r. gi poprluliu

.eceptiv6 care

gi cei favorizanti.

la aparilia bolii , a

menlinerea stdrii

potenlialelor epidemiologice

poten{ial epidemiolagic al unei

aceiagi timp gi spa{iu a dou5. tipr-ri

agenli patogeni, modurile gi caiie de

posedd o

Factorii tavorizanli

invaliditElii sau in sens

de s5nEtate. Cunoa$terea

mdsuriior de profiiaxie contribuind la

diminudrii

rezistenld specificd 5i nespecific5 sc6zut[)

(nafurali si socioeconomici) predispun

invers contribuie ta reeAgtigarea gi

intervenjiei nesanogene

-u

to.

impiedi.*"u

p""rit" eiaborarea

constiruirii,".2qti";;;ii

in ;;l

;;li;;

;

agresi'vitElii proceseior epidemiologice.

transmisibile ca urmare a

interven{iei concomitentJ a celqr dou6 tip*i I;

o.,,;;"1;;i.

*;"irn., ;';;.terizatr

prin

g*ografi." (patologia

screening pentru identificarea posibii6

a

factr:ri putern sa ne ieferim la

prezenla mai frecventa a unor boii in a"umite-arii

zonelor temperate, nordice,

tropicale )

_sa9

- participarea la acliuniie de triaj

persoanelor

proceduri. Ex:

depistarea canceruiui Ja s6n.

afectate de boli folosindu-se di anumite teste, examindri sau

examenele prema.ritale, mEsurarea TA, exaininari pentru

- ciepistarea 9i cunoagterea purtdtorilor cle

germeni din teritoriul arondat"

acegtia reprezentdnd un pericoi epidemiolo[ic potenlial prin eiirni";;;1;

- evitarea rdsp6ndirii agenlilor

patogeni

sau condilionat patogeni

prin studi.r.u

pe diferite

cdi de n'ansmitere(aer, sol,aiimente,apa)

ii .o-nt oiii igi;;;:

sanitar aL elementelor de mediu:surse

de ap\calectarea,depo zitarea gi

urmEregte aplicarla acliunilor

drept scop indep6rtarea

indepdrtatea reziduuriior. Tot tn acest context

d'e derattzare, dezinfeclie gi dezinseclie care au

per:icolului de transmitere a agenlilor patogeni prin intermediui elernentelor

de mediu

- participa la

otganizar'ea acliuniior de vaccinare conforrn programului

Nalionai de Imuniziri de a cdrei corectitudine este in intregime responsabii.

- contribuie la educalia pentru sdndtate a populaliei printr-un fralsfer cie

informalii privind modaiitalile de menlinere a starii de sandtate individuala'gi

colectiv5. , informalii pe baza c5rora se incearc[ imprimarea unor deprinderi ;i con:pofiamenre sanogene.

4

in conclr,rzie, situEri: meciicul rie familie in centrurl

de promovare a san6talii realizAnd consilierea l

structurii orgar:.izator-ice

individului, familiei .si

colectivit5filor' Prin activitarea lui contribuiJ'ii-asigurarea celor trei tipuri de

preventie: orin?ard prin icientificarea factoriior de risc

st6rii de sS,natate si organi zarea unor acliuni inenite

implicali in dete: iol-prie i

s6-i combatE", consr-ritalii

prenuplial.e,prenatale supravegherea m,edical5. a gravidei, sugaruJui, eopilului

mic, combaterea bolilor transmisibiie prin intervenlii .imediate in focarele

epiciernice' respectarea programuiui de imunizEri, prevenlie fannacoiogic6 dar gi

a bolilor netransmisibilE. cu largi rdspdndire, a celei saicmdare prin d.escoperirea

activd'si precoce a semnelor unei tulburdri funclionaie precum gi a celei tertiare

prin activitali recuperatorii sociale, profesionale gi medicale, evitarea

handicapului, leziuniior pi infirmitEgiior, reciuc6nd la_minim suferinlele produse

d.e devieriie de la sta.rea de sEnatate .

Descoperireh factorilor de agresiune pentru sEndtate si

lor ca fenomene cauzatoare de morbiditate constituie azi

- majore aleznedicinii omuiui sdfiat6S.

N,UCRARE PRACTICA 2

curroa$terea relagiei

una din preocup5rile

PRI}.ICIPII GE]TERALE DE FROFILAXIE SI COMEATERE ii

Activitatea antiepidernic5 ?n foea,-' sau Iupta in focar urmd.reste

impie,Jicarea extindet'.i cazunlor cie boald prin apiicarea unor tratanrenie

corespunzdtoare, in acest fel contribuino ia iichidare fbcaruiui in cei mai scui-r rimo

pcsibii.

l-upta in f,oear este :

-ti aclii,'itare ocazionaid

-avAnd un caracter de urgenl6

-obiigaiorie atunci cdnd se suspicioneazd aparitrja in teritoriul respectiv a unei BT

- i;: !:rtrerupe acrivitatea in momentui infirmErii diagnosticuiui iniliai.

i:i momentul derulErii luprei in fccar este foane impofiant sd. cunoagtem prittcipalele carac'leristici epidentioiogice ale bolii (agentr-rl cauzal,surseJe germeniior

;r ato geni, c dil e de transmitere,rec epti v itateapopulalie i 1a infe cli e, perioad a de contagiczitate a bolii) gi in funcgie de acestea sE se aplice corect princioiul

infeciiozite{ii. Apii carea acestui principiu este mai facilS in cazulboiilor cu ra::smitere

digestivd qi mai greu de realtzatla cele cu transmitere aeiand., rranscutanatd. sau a celor nou apE'rute ale c5.ror caracteristici nu sint inca eiucidate. rezultatele aplicErii lui

conciuca'nd la scdderea riscului de infect are apersoanelor care intrd in focar.

r:.-*--:*:-.-.^-

i-onsririui'ea oricarui focar cie boaia neeesitE prezen\aobii,eatorie, sirilultanl,

^ -: - Y

cu ac{iune d.irectd in aceiagi loc a :

- surselcr .-ie infeede,

- posibilitdli]or de transmite.e a aoentuiuii paroeen

-existenlei unei receptivitali coiecrive fald de agentul incriminat. toti acegria

r ep r e z e n t a n d. -fa c t o r i i ep i detn i o /. o gi c i pr i m

ar i s au p rin c ip a I i.

Faetorii epidemiologici secunclari sau cie me,cliu (factonnafuraii, economicoscciaii sau biologici) aclioneazd indirect gi nedecisiv asupra constiruirii

fbcamlui de boalE.

Principaieie acTiuni care se deruieaz6.inmomentr-rl consriruirii unui focar de

l:oaid 'viz,eazd:

- ^-^^:-^--^

Drectza,l'ea susplctunii sau a cliagaosticului de BT-unde un roi imoonant ?l are MF

_

car-e cunoaste situatia epidemiologicd ciin zon5.

- ciepistarea prococe a bolnavilor qi a contaclilor urmatd de izolarea ior

- inregistrarea gi cieclararea cazurilor de boald

Z

U

- informare populaliei asupra situaliei din

anriepid.eniice

Dia*enosticul de BT se bazeazd.pe tr-epiedul:

-diagnostic epiciemioio gi c,

-ciiagnosric clinic

-diagnostic de laborator

1. Diagnosticul epidemiolqsic

antrenaraa ei la o serie de mEsuri

in ,:azul constiiuirii oricdrui focar de boal6 se reaiizeazd, o andnerd epiciemioiogicd a

focaruiui(AEF). Aceasta urmeazS. gi fbloseEte datele obfnute in urma ancheteior

epidemiologice individuaie adresate bolnavilor, contacliior sau purtdtoriicr de gen:reni

in urma cErora se stabileqre:

2" Diaenostieul clinie se pune cu relativd qurinld de cEtre MF in cazul BT cu tablou

clinic relevant iar in cant! fon:relor atipice necesitE, prezerga gi a celorialte dou6 tipuri de diagnostic. Se recomandi ea orice stare tbbrilE. de cauzE. necunosc-ut5 care depagegte

un num6r d-e ziie de evolu{ie sE fie etichetatS ca o BT gi sd se procedeze conform

legisiagiei in vigoare:

3. Diagnosticul de traborator poate confirma sau infirrna o suspiciune clinico-

epidemiologicE sau evalua eficacitatea unei terapii antiinfeclioase practicate, fiind de o

imponan!4 covArgitoare.Ex: prezegapigmenlilor urinari, a urobiiinogenuiui, frotiul

direct etc.

@)4.ut se realizeaz5. parcr-rrgand mai

L. cunoagtenea particularitifitror

multe -g factorilor procesului epidemiologic

a) slrdn.gerea datelor generale referi.toa.re la.focar, date ob{inute prin :

- cunoasterea factorilor epidemiologici pr-incipali irnplicali :posibile surse

de ageni, patogen,nivel cie salubritate,

- cunoa$terea factoriior epiderniologici secundari: situalia demograficd. a pop uialiei(nataiitate. rn orbidi tate. r\, antecedente patolo gice de tip

infeciios, plofesia doiuinantd din zoni,nivel educational. graciul

cie isienE-. " ri:ijloacele de comunicatie

a.i.*rirruruu *o*.ntuiui infbctant-ciata debutului reai ai imbo in5virii

care corespunde momenrului apariliei primeior simptome. Llneori pacienlii, in urma

anarrnezei sint tentali s5. relateze data la care s-au prezentat 1a meciic (debutul aparent

a1 boiii; fiino in etapa in care boala este dejaprezentii qi are o anumit[

ampioare.CunoscAnd d.ata debutului real al bolii putem stabilj data momentuluri infecrant gi implicit perioada de incubalie.ln cele mai multe cazurl este dificil de

stabiiit data momentului infectant acesta din relat6ri put6nd fi unic(ex.hepatitaB) sau

nrultiplu (ex. Cizenteria.hepatitaA).Aceste

nei[muriri se pot clarifica in unna unor

investigalii de iaborator suplimentare sau a reiatdrilor mai multor bolnavi din acela4i

rtrt-Oi. ^

O descriere mai detai iat1. a momentului infectant ne per:l-rite identifi carea sursei a.gennriui patogen, preveniiid astfei diseminarea in continuare a germenilor palogeni

iirm 1 icali in d,-^cian$area fo ca-r'ului

* Yglg4g- utilizate pentru realizarer-rnei AE:

, Mefocle anarniiezei( interviului) bolnal,ului sau anturajului este o surs5. irnportanti

cie informalii necesard pentru caracterizarea gi evaiuarea unui fenctnen

epidemi o1 ogic ap5:rr intr-o colectivitate

eMetoda observarfiei a stat Iabazaprimelor conceplii despre exislenla unor eevze

o5isslj\,,e( reiaiii cie cauzaiitate) in apan\ia, extinderea gi stingerea unui proces

epidemioiogic

' h{etoda desc:r.iptivi descrie o problemd de sdnitate ap[rutd intr-o populalie-

:

i:a.ctor-ij cat-e au cocurar 1a deciangarea fenomenuiui mor:bjd. A,iantajeie acestei tnetode consrarl in aceea cd pennit identificarea unui efect, cregte semnificalia

sratisric6 arezvLtatelor gi puterea de genelabzare a lor, obligd1a rigi-rrozitate in

cuieserea ciatelor. ciiminuAnd subiectivismui'

, Metoda exrrerimentuiui verific[ anun-rite ipr:teze privind apa'idia gi e'''oiuiia unor

proceseepidemiologice.Pcratestabiiieficienlaun0lvaccinur.i.seruri.

decontaminanli, substanle ru:edicamentoase'

coEl pa ra tiei ( istoric}, geo grafi cd'por:ul a!iona16) pennite cunoa;terea

naiuraie a fiecxrei boli privitd ca un procos complex' cu particularitaf

spaliale in desfEgurarea etapelor procesului epidemiologicSi a

,, l{etoda

isroriei

te:npcrale ;i

n-r;.:ii.f'estar-iicr clinice .Aceast6 nretodd pennite enunlatea unor prognoze'

(,Metodascneeningului(triajulepiaierniologic)inscopurivariate:deevaluarca

starij de sdnltate, eficienla unor programe de vaccinare,educalionaie care pennite

:

apiicareaplecocearrrisuriiorprevenlionalesaudecombatere.

,f Meroda statistici contribuie Ia oblinerea unor infonnalii

str,*cturil

p::in

gi

suplimentale asupre

fbnneior de manifestare ale proceselor epioemioiogiee' aceast, metoci'

a-scciere cu oricare dintre cele enunlate anterior' ie-poate m[ii efisienla in

rca\izareasiritezeigiinterpretdr.iiinforma}iilorprivindbo]'iletransmisioilesau

netiansrnisibiie ca-re evolu eazdiocolectivitali urnane' constituind

astfel o

util6 studiului boiilor 9i a factoriior de risc' in epidemiologie aceastd

meto,lologie

rnetooa igi

pdstrea zd. caracterur aux,iar deoarece fenomenele epidemiologice nu se

ordona uil 01' operaliuni excl'L'-siv stati sii c e'

n a rn nj?zei ep-id eElioio gice el uci deaz6 anuniite aspe cte prir

p ot -rub

iitoare ia bolnart'

${ elsda a

f;ecaredintre acestea fincl o piesd dintr-un pazrlecare ne ajutd S6 stabilim diagnosrici-Li

s5' eiiminlm foearui de boal5'

,-.orec+! ;i irnpJ-iciL

- t,uLrnele qi

*.eru.unele:identific,.m a1!i nrernbri ai famiiiei care posibil au avut o ET

- sen,Li: boii cu manifestare mai flrecventi ia unul din sexe( gonoree-barbali'

lambiiaza-ielneil

- vcirsta= prezenla unor sel]1ne 9i simptome identice ne oriente azd dtferit in func{ie de

i'irstd

( ex' sindlom

er'"rptiv

cutanat feL'ril)

,i,eintereSeazl exiSterrla in antecedetrre sau in pr3zent a errentuaie jOr

- cionticiliul.:

focare de boli transrnisibiie sau a pufiAtoriior s5ndtoqi

- |ctcaLl cie nti,utcd Si profesia - pune in disculie nscul profesional ( speciaiiz6ri ciiferite

in cadnil aceleiagi profesii ( ex.meciici

- ciitteceden'te ererio-colateral€: ilTzertla in faririlie a unoi- BT. boii cronice cu

etiologie potenlial infeclioas[ sau purtatori(HB,HC

trichineiozd) orienteazd di agno sti cul. -a1tececierue personale patologice: sugereazd(erizipel,varicelE iambLiazit) sau exclud

-antececlente personale fi

:iologice:

(rujeol6, rubeoid, hepatitaA) prezenla 1or. vaccindrile iar in cazul nouiui-ndscut sau

sugarului, patologia mamei in timpul sarcinii(

s indromul i cteri c-hep atitEB,rube o1 5', tox o pI asmo zd

her-pes )

-conCiyii.le de viayd ale pacientului = igiena, aglomeralia, prezen\arozdioilelor, a

anirnal el oi ciomestice, sf,ibatice, p dsarilor- sursa

cie apd potabiia, eanaltzarea. eliminarea reziduurilor - sirualii speciaie: consum de droguri, abuz de aicool, fumatul

- situayia tn care s-a proc{us intbolndvirect:cansum de carne de porc,apd infectat6

- dnnnxnezct ntristici: d.eplasarea in perioada anterioar6. cieclangS.r'ii bolii in locuri

cunoscute ca enciemice sau epidemice cu focare de BT sau

legdturile cu persoane care au cSldtorit in aceste zone'

Depistarea contacfiior are un caracter de urgenla. se face prin ancheid

eplcler:iioicgica. imediat dupa emiterea su-spiciunii sau a diagnosticului de

Bt,Except1nd anumite boli precufir. holera qi pesta uncie contactii se tzoleazd' in soital. Lnaioritatea se izoie azdia Comicilii.L pe o peioadd care se suprapune cu incubalia maxirn[ a bolii, caicuiatd din ziua in care a fost tzolat ultimul bolnar,.AceastS- perioadd

se poare prelungi cr-r l-2 sdptdmAr.ri la cej la cara s-a aplicat irnunoprevenlia cu

iinunogiobuline ciatorird pcsibilitalii de er,'olulie atipicd a infbcliei.Acestor conlacli Ii se

t0

asigure sllpravegherea medicaiE continud. anaiize de laborator.mS.sr-lri de

ciec onrail:inaie cur:ent[. e iz entuald terap i e anti infe ciio as5.

Denistarea Drecoce a bolnaviior qi a ccntac{ilci urmata de izolarea lor cdt mai i'apida in

i-rncfie oe boalE , 1a spital sau la dorniciliu pAna ia disparilia cert5. a contagiozirl4ii .

Obligatorii de iniernatist s:pital sint cazurile care evolueezd.pe un teren

inunodeprin:at,care necesitS. aciiuni terapeutice speciale, urmirire de laborator sau p'ot

a.,,ea potenlia] de apaliiie a cornpiicaliiior,

Exista mai mulie posilbilit[]i de izo]are in func]ie de caracteristiciie procesului

epiderniologic a1e fi eclrei patoiogii:

izoiarca strictd necesar[ in cazul boiilor extlem de contagioase cu transmitere aerian[ sau pri.n contact. in condii'ri i,jeale existAnd camele

cu presiune armcsfericd negatir,'[.Ajte misuri d.e proteciie hciuc

i:nin<irez nrinrrsilor^

IUI'JJII

uJ

rrrIAruJrrvr,

a s m5-stii si a halaruiui.

tzolareatip contact se referi la bolile cu un potenliai de coniagioziiate

mai redus, tran.Smisibiie prin contact oirect.Se recomandd o incEpere

SeparatA, in care se pot tzol.a chiar nrai mu11i boinavi cu aceea;i

patologie.Include folosirea aceloragi m[suri de proteclie ca qi

precedenta,

in cazui infecliiior cu transmitere pe caie aeriand este necesarf, iolosirea

rndstii ia contactui cu boiuar,-r1, tzolareapacienlilor fZ"cAndr-i-se in

c afir ere s eparate, O p articul aritate o r ept azintA lzolaT ea p aci enli 1 ol cu

l BL(sputa lli( pozitiva sau imagine radioiogic[ sugestivd unurj proces

/vnYt

activ)care se face intr:-o camerd separata. cu veniilatie special6 9i usi

inchisd., fiind necesard. utilizarea niEqtii si a halatului la contactul cu

boinavul.

1i

1l

- in caztil posibilitalil de contaniinare prin coniactul cu anumite produse

aie boilarruiui( materii fecaie, sAnge, nr-iroi) se i-*comand[ fcrlosirea haiafiilr-ri gi a md:rugiior d.acd exista riscul atingerii acestor produse lzolarea bolnavului in car::erI

separata este indicatd.,iac1. e>:isi6 o igien[ precard a bolnar,"ului mai a]es in cazttl infecliiior enterale sau al contactr-riui cu sAngele sau alte umori ale organismuiui .

Fllrtarea bariereior protecioare reprezentate de halat, mascf,, md.nupi, ochelari sau

mascd cie piastic courpiet proteutoare pentt'u ochi, respectiv fa!6 este absolut necesar6

.la coniactui cu sAngele, LCR., licirici pieural, peritoneal, pericardic,amniotic, sinovial,'

secrelii vaginaie, spenna,sau d,iferite lesuturi pentm a preveni transmiterea asenli1or

patogeni(I{fv. \TiB,\T{C) prin intermediui tegurnentelor sau al tnucoaselor.

Ca mdsuri de limjtare a transmiterii agentului patogen de 1a surse ia receptivi se

recomandS. in prim';i ranci sp5larea mAiniior dupd orice coniact cu bol:rar,'ul sau

obiecteie acesiuia iar obiectele care aparlin bolnaviior necesitd o }.15.t';r'ar'3 ccrecte $i o

decontaurin are c o r-e splinzd.tc al e

- efectuarea unor investiga-9ii de laboratcr pentru identifjcarea agentultri parogen realizer,e din procir-rseie patologice recoltate de 1a bolrravi,

suspecli, contacli gi din mediul ambiant, in funclie de :

- - modul de eliminare qi transrnitere a agentului patogen

-rezistenla 1ui in mediul extern *momenful ?rr care am surprins boala in evoluiie 9i cu

strjctd a condiflilor de recoltafe, transport qi prelucrare asti'el incdt

rezuitatele sE fie conforme cu realitatea. B,ezulta-teie acestor date se

corel eazi

cu contextul ep iderrrio 1 o gi c exi stent.

bi prelucrarea gi interpretarea Catelor piin iiiiocnrilea de tabele.

utilizarea unor schile(concentTarea focarelor in jurul utror obiective),

i:eprezant[ri grafice.intocmirea schemei de filialie a cazuri]or.

12

Interpretarea datelor este extrem de irnportantf, tn conturarea vi.itoareior ciecizii

referitoare Ia. limitarea r6spdnciirii focarujui,

Z. elaborarea rn6surilor de lichidare a focarului gi de protec$ie a pogrula$iei din

zonarespectiv6 de cdtre MF in colaborare cr-r alli specialigti '

-Imediat Cup[ izolareaprimilor bolnavi,pe toatE durata de desfEqurare a AE 9i a

lr"rptei in focar dar gi la suspendareaizoldrii se desfE"qoar6 ac{iuni.

DDD(rtezinfec|ie,dezinseclie, cieratizare) ittconfolmitate cu natura tbcarului

ep idemi o ic'gi c Ai r ezisten\a agentului p ato gen. .p.cestea se executA de c6tre unitali specializate coordonate de releaua

antiepidemicE".

- Pentru protejarea persoanelor din imediata vecin[tate a focarului dar 9i a

contacti 1or este important d. ct' e ; t er e a r e z i s i enl ei antiit fe

c 7i o as e ii e sp e c ifi c e

( prin up*t cre-scut de',,,itaurine ;i n:inerals, e',",itarea stresului,aiimentalie

. /rrp q?-r ri1 TEroare ) orecurn

*'-)

r^ --*^^-

si Y- anril:i otico sau chim ioprofllaxi :.

- Tot cu sccpul iichidErii cAt mai rapide a focarului este necesard insn'tii;'ea

antiepiCetniCd a poputaliei prrn diferite metode cAt mai reprezentatirze precum

p1i ante informative, discursuri demonstrative eventual participarea Inass

r,rediei locale. Medicul trebuie si informeze persoanele interesate asupra:

cauzelor qi rnecanismelor de apariiie a boiii respecrive. pericoiui pe care i1 reprezinfi affrt penrm bolnav cAt qi pentru contacii

- lxasulile antiepidemice care tlebuiesc aplicate atAt pentru a cor:rbate cit

$i a preveni boala

Apiicarea corectd a acestor mdsuri se ref'lect5. in neapariiia unor noi cazuri de

boalE dupa o perioadd ce dep[geqte cerioada maxirnd de lncub atie a bolii, calculati de

la rrltimr-il caz Ce boajd din focar gi dacd in zona respectiv6 nu existi punS.tori de

ger.reni pa"togeni.

r3

3. Elabonarea figei de anehet[ epiderniologic5, docutlent eiaborat cu ocazia

apariliei fiecErui cazde BT, utilizaia gi in scopul declarSrii cazului de boala. Aceasta

trebuie si fie insolita de documentele intocrnite la locui focarulr:i respectiv: urn rabei

care s[ coniin6 dateie bolnavilcr,ale ccntacli]oi', schema fiiia;iei cazurilor. rezultaiele

exarnenelor de iaborator cu identificarea qi caracterizarea ager.Ltului incriininat ,'rocaiizarea pe o han[ a zonelor unde a e',roluat focar,:i(focarele)'schema

re{e1ei cie ap6 potabil[ gi a re]elei de canal tzare, condiiiile cie indepdrt are areziduurilor.

inresisrrarea gi cieciararea cazurilor de boai[ diferenliar in funclie de graviraie' contagiozitate gi cliiuzibilitate conform legislaliei in vigoare, existAnd BT cu declarare

,ominald(arribiaza.antraxul, bor,elismui,febra tifoidahepatiteie virale.hol eta, ler.ra-' poliomielita,rabia, scarlatina, sifrlisul, tetanosul,TBC)qi cele cu deciarare nu.meri.cd

.

!.