Universitatea de Stat din Tiraspol

Referat
pe tema ,, Relația dintre sistemul limbic (amigdala,
hipocampul si talamusul ),,
la disciplina Neuropsihologie
a studentei anului I grupa 12
Specialitatea Psihopedagogie

A elaborat :Dulgher Victoria

Dr.conf.univ . Lungu Viorelia
Sistemul limbic este o serie de structuri cerebrale aflate deasupra
fluxului cerebral și îngropate sub cortex. Structurile sistemului limbic
sunt implicate în multe dintre emoțiile și motivațiile noastre, mai ales
cele legate de supraviețuire. Asemenea emoții includ frica, furia și
emoțiile legate de comportamentul sexual. Sisteml limbic este
implicat și în senzațiile de plăcere legate de supraviețuire, precum
cele legate de mâncat și sex.

Sistemul limbic influențează atât sistemul nervos periferic dar și

sistemul endocrin.

Anumite structuri ale sistemului limbic sunt implicate și în procesul

de memorare. Două sisteme mari, amigdala și hipocampul, joacă niște
roluri importante în procesul memoriei. Amigdala este responsabilă
de determinarea amintirilor care sunt stocate și unde se stochează
acestea în creier. Se crede că determinarea este bazată pe cât de mare
este răspunsul emoțional pe care îl evocă un anumit eveniment.
Hipocampul trimite amintirile în partea potrivită a emisferei
cerebrale pentru păstrare pe timp îndelungat și le extrage când este
nevoie. Leziuni ale acestei zone din creier pot conduce la
imposibilitatea de a avea noi amintiri.

Parte din zona prefrontală a creierului numită diencefal este de

asemenea inclusă în sistemul limbic. Diencefalul este localizat sub
emisfera cerebrală și conține talamusul și hipotalamusul. Talamusul
este implicat în percepția senzorială și reglează funcțiile motorii (de
exemplu mișcarea).

Ea se conectează la zone ale cortexului cerebral care sunt implicate în

percepția senzorială și în mișcare împreună cu alte părți ale
creierului și ale coloanei vertebrale, având un rol atât în senzații cât
și în mișcare. Hipotalamusul este o componentă foarte mică dar
extrem de importantă a diencefalului. Ea joacă un rol major în
procesul de reglare al hormonilor, al funcționării glandei pituitare, a
reglării temperaturii corpului, a funcționării galndelor adrenale și în
multe alte activități vitale.

STRUCTURI ALE SSTEMULUI LIMBIC

Amigdala – o masă de nuclei de forma unei migdale, implicată în

răspunsul emoțional, secreția hormonală și memorie. Amigdala este
responsabilă de condiționarea fricilor sau de procesul de învățare
asociativă prin care învățăm să ne temem de ceva.
Girusul cingulat – un pliu al creierului care este implicat în impulsul
senzorial al emoțiilor și reglarea comportamentului agresiv.
Fornix – o bandă de axoni de materie albă în formă de arc (fibre
nervoase) ce conectează hipocampul de hipotalamus.
Hipocampul – un mic miez ce acționează ca mototr de indexare al
amintirilor – trimite amintirile către partea potrivită a emisferei
cerebrale pentru stocarea pe termen lung a acestora și le accesează
atunci când este nevoie de ele.
Hipotalamus – aproximatv de dimensiunea unei perle, această
structură conduce o multitudine de funcții importante. Te trezește
dimineața și pornește fluxul de adrenaină. Hipotalamusul este un
important centru emoțional, controlând moleculele care te fac să te
simți exaltat, furios sau nefericit.
Cortexul olfactiv – primește informații senzoriale de la bulbii olfactivi
și este implicat în identificarea mirosurilor.
Talamus – o masă mare cu doi lobi, de materie cenușie ce
funcționează ca un întrerupător trimițând semnale senzoriale către și
de la șira spinării către cortexul cerebral și invers.

Relatia dintre sistemul limbic si psihic

În concluzie, sistemul limbic este responsabil de controlarea mai

multor funcții din corp. Unele dintre acestea includ
interpretarea răspunsului emoțional, de păstrarea amintirilor și
de relgarea hormonilor. Sistemul limbic este implicat și în
percepția senzorială, funcțiile motorii și olfactive.