Cheltuitor Daniela Gr.

1508

ESEU: Tendințe contemporane ale DREPTULUI INTERNAȚIONAL PRIVAT

Aș vrea să menționez, că această ramură de drept prezintă principalele instituţ ii î n

lumina reglementărilor raporturilor de drept privat internaţ ional, fâcându-se, î n acelaş i timp, ş i
dese referiri la legislaţ ia, jurisprudenţ a ş i doctrina străină. Dreptul internaţ ional privat are,
tradiţ ional, ca obiect nu numai rezolvarea unor probleme juridice concrete, ci ş i căutarea
autorităţ ii competente pentru a statua ş i a stabili dreptul î n temeiul căruia acesta o va face.
Aceste raporturi de drept internaţional privat pot fi raporturi civile, comerciale și alte raporturi
de drept privat cu element de extraneitate.
Ele pot fi reglementate fie cu ajutorul normelor de conflict, care indică legea competentă a
soluționa raportul cu element străin, fie cu ajutorul normelor materiale care se aplică direct,
nemijlocit raportului juridic.
La ziua de astăzi, Republica Moldova creează un circuit interstatal din ce în ce mai
mare, datorită faptului că cetățenii migrează peste hotare și astfel interacționează cu legislația
altor țări. În pofida acestui fapt, DIP are ca scop evoluția anumitor tendințe de dezvoltare
pentru a ”ține piept” tempoului de dezvolate accelerat al societății.

1. Codificarea la un nivel internaţional poate produce un grad de uniformitate atât la

nivel naţional cât şi la nivel internaţional. Dacă presupunem că toate sistemele de
drept sunt la prima vedere rezonabile şi juste, atunci uniformitatea internaţională a
normelor conflictuale nu a îmbunatăţi neapărat reglementările interne într-un anumit
stat. Dar cu toate acestea, prin crearea aceste uniformităţi, s-ar aduce aspecte pozitive
în ceea ce priveşte reglementarea statutului personal şi al contractelor. Prin codificare
s-ar crea o bază legilativă unică și ce ar simplifica procesul de soluționare a
conflictelor.

2. Uniformitatea normelor de conflict la nivel internaţional trebuie încurajată prin

crearea unor convenţii internaţionale şi nu prin admiterea retrimiterii. Această
instituţie a retrimiterii este un instrument pentru a se ajunge la o regulă de conflict
inspirată de motive politice mai degrabă decât juridice. Obiectivul principal al unui
sistem de drept este să asigure tuturor persoanelor care se adresează instanţei o
 egalitate juridică, astfel încât în cazul speţelor asemănătoare, soluţiile să fie similare.
Această unformitate trebuie să existe în toate ramurile dreptului, iar acest lucru devine
o problemă în ipoteza în care raportului juridic litigios i se aplică şi alte legi care sunt
străine statului instanţei sesizate.
3. Armonizarea. Pornind de la ideea că dreptul internaţ ional privat cuprinde, pe lângă
normele conflictuale, ş i principiile de armonizare a sistemelor de drept conflictuale ale
statelor este necesar un sistem concret și bine stabilit de armonizare a normelor de
drept internațional private. Această armonizare ar ține mai mult de domeniile sociale
sau economice cum ar fi situația familială sau raporturi din cadrul relațiilor de afaceri.

În concluzie, din cele expuse anterior, aș putea spune cu siguranță că tendințele

menționate sunt foarte importante pentru DIP și pentru o aplicare cît mai eficientă și
echitabilă a legii în cazul soluționării conflictelor de legi sau jurisdicție. Republica Moldova,
în comparație cu celelalte state este pe primii pași de dezvoltare a acestei ramuri. Realizarea
acestor tendințe, scopuri în materia Dreptului Internațional Privat ar crea un sistem
internațional legislativ foarte eficient pentru toate statele.