Universitatea creștină Dimitrie Cantemir

Strategii de management si aplicații multimedia pe nivelul I de preșcolaritate

Coordonator științific

Lector univ.dr.Andrei Novac

Absolvent

Neacșu Mariana

București 2018

1
Cuprins

Introducere.................................................................................................................pag.3

Capitolul 1Rolul multimedia în educația preșcolară.......................................................pag.4

Rolul surselor multimedia în informarea și formarea copiilor preșcolari..........................pag.4

Mass-media ca factor de dezvoltare educativ ...............................................................pag.7

Tipuri de soft educațional...........................................................................................pag12

Avantaje ale utilizării instruirii asistate de calculator.....................................................pag.13

Educația clasică versus educația modernă/asistată de calculator.....................................pag13

Caracteristicile și valoarea soft-urilor educaționale....................................................pag14

Capitolul 2.Contextul specific strategiilor de management în preșcolaritate................... pag16

Calitatea în educație,un deziderat actual.....................................................................pag.18

Metode interactive de dezvoltarea competențelor care antrenează utilizarea mijloacelor

multimedia...............................................................................................................pag.23

Importanța utilizării calculatorului în grădiniță.............................................................pag27

Prezentarea softului educațional EVALOGOS,aplicație multimedia în dezvoltarea

limbajului......................................................................................................................pag29

Capitolul III.Metodologia cercetării.............................................................................pag42

Stadiul actual al cercetării pedagogice.........................................................................pag42

Obiectul,scopul,ipoteza și etapele cercetării.................................................................pag44

Capitolul IV.Analiza și interpretarea datelor...............................................................pag 47

Concluzii....................................................................................................................pag68

Bibliografie................................................................................................................pag70

Anexe ........................................................................................................................pag72
2
 INTRODUCERE
Educația contemporană a evoluat galopant având la dispoziție mijloacele multimedia.
Softurile educaționale prin gradul înalt de angajare a preşcolarilor în activitatea de învăţare,
constituie una dintre formele de învăţare cu cele mai bogate efecte educative, un foarte bun
mijloc de activizare a preşcolarilor şi de stimulare a resurselor lor intelectuale. Este cunoscut
faptul că activităţile cu un conţinut interesant, bogat şi frumos ilustrate, înviorate cu softuri și
alte mijloace multimedia, susţin efortul copiilor, menţinându-le atenţia concentrată şi reduc
gradul de oboseală.
Introducerea calculatorului cu ajutorul căruia se pun în mișcare softurile educaționale în
activitățile didactice, nu trebuie să constitie un scop în sine, ci o modalitate de creștere a
calității, a eficienței învățării și predării. Calculatorul simulează procese și fenomene
complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidență. Astfel,
prin intermediul lui, se oferă copiilor modelări, justificări și ilustrări ale proceselor și
conceptelor abstracte, ilustrări ale proceselor și fenomenelor neobservate sau greu observabile
din diferite motive.,,Mijloacele multimedia sunt în mare măsură și dispozitive deosebit de
atractive în comparație cu celelalte mijloace de învățare,lucru care face important și dorința de
a descoperi noul de către copii,,1Am ales această temă pentru a demonstra importanța
mijloacelor multimedia în educația preșcolarilor,în principal a softurilor educaționale.
Ipoteza principală e aceea că folosind aceste softuri,a crescut masa vocabularului
utilizat de preșcolari.Ipoteza secundară e aceea că aceste softuri educaționale au antrenat și
creșterea calității vocabularului,adică înțelegerea semnificațiilor și a structurilor
gramaticale:singular-pluural,folosirea genitivului,clasificări,antrenament psihomotric,etc.
,,Preșcolarii trebuie să beneficieze de un act didactic de calitate susținut de noile tehnologii
care, puse în practică au dovedit că duc la remedierea problemelor întâmpinate în cadrul
orelor clasice la grupa preșcolară.,,2 Pe lângă beneficiile pe care le aduce învățarea asistată pe
calculator, softurile educaționale special create pentru copiii preșcolari sunt surse importante
în înformare și formarea deprinderilor de pronunție corectă,dezvoltarea vocabularului și
înțelegerea regulilor gramaticale,a semnificațiilor cuvintelor, înțelegere a mulțimilor și
operațiilor matematice,familiarizare cu universul în care trăim.

1
Andrei Novac, Multimedia în activitatea didactică,Ed.Prouniversitaria,2016,pag 84
2
Curriculum pentru învățământ preșcolar 2015,

3
CAPITOLUL I- Rolul multimedia în educația preșcolară

Rolul surselor multimedia în informarea și formarea copiilor preșcolari

,, Încă din 1986, in cadrul colocviului internațional de la Stanford*, consacrat
problemelor informaticii și educației, se remarcă rolul major al responsabililor in domeniul
educației pentru a evita rămânerea in urmă a țărilor in curs de dezvoltare față de lumea
puternic industrializata. Prima sugestie avansata ca urmare a analizei experienței acumulate
este ca trebuie acordata o prioritate absoluta cercetării tuturor problemelor legate de
introducerea computerului in educație, accentul fiind pus pe formarea si reciclarea
profesorilor. In 'Declarația' colocviului de la Stanford se punctează ca element esențial al
raportului dintre educație și noile tehnologii informaționale faptul ca cetățenii trebuie să fie
formați pentru a trăi intr-o societate informațională.
Cele mai durabile și mai eficiente inovații sunt acelea pe care beneficiarul le-a asimilat,
adică le-a adoptat pentru că ii satisfac nevoile sale specifice. Să luăm in considerare ceea ce se
intâmplă la nivelul concret al transformărilor produse de noile tehnologii ale informației si
comunicării:
Evoluția mijloacelor multimedia a dus la convertirea conținutului cultural din
intreaga lume intr-o forma digitală, făcând astfel produsele disponibile oricui, oriunde si
oricând. Rețelele de comunicații cu arie largă și de mare viteză, legând impreună computerele
din apartamente sau de pe pupitrele elevilor la biblioteci digitale de mare capacitate, schimbă
condițiile culturale in care se desfasoară educația. Izolarea este de domeniul trecutului și are
loc o substitutie a insuficientei și perimării informațiilor cu amploarea și arhisuficiența lor.
Problemele educației se schimbă profund, alternativa la strategiile unei cunoașteri insuficiente
și costisitoare fiind găsirea modalităților ce permit invățăceilor sa folosească accesul nelimitat
la cultură.,,3
Revoluția mijloacelor multimedia în tehnica transportului informației și modalităților de
reprezentare a dezvoltat multiple modalități de a reprezenta informații, de a simula
interacțiuni și a exprima idei, extinzând achizițiile inteligenței.In al treilea rând, oamenii
exteriorizează diverse abilități curente - de a calcula, de a scrie corect, a memora, a vizualiza,
a compara, a selecta – in instrumentele digitale cu care lucreaza, dobândind astfel practic o
adevarată măiestrie in ce privește aceste abilități, cândva rezultate ale educației. Tehnologiile
digitale lărgesc potențialitățile personale. ,,Procesoarele de texte, de exemplu, avertizeaza in

3
http://studii-media.blogspot.com/2015/01/mass-media-ca-factor-educativ.html

4
cazul oricarui cuvânt scris incorect sau in cazul greșelilor gramaticale, foile de calcul permit
oricui sa faca rapid și corect calcule dupa formule extrem de complexe, bazele de date permit
atât celor cu memorie buna, cat si celor cu slabe capacități de memorare să manipuleze seturi
intregi de informații. Diverse alte forme de instrumente de lucru specializate reduc nivelul
aptitudinal necesar pentru a participa efectiv la o gamă largă de activităti culturale.
,,Bibliotecile digitale, multimedia și abilitățile exteriorizate schimbă sensibil
perspectiva asupra practicii educaționale. Introducerea calculatoarelor si Internetului in școli
este evenimentul ce impune dezvoltarea de noi strategii pedagogice. Se poate afirma pe buna
dreptate despre anii 80 ca reprezintă deceniul revoluției tehnologice din invățământ.
Aplicațiile calculatoarelor au născut speranțe fara precedent pentru viitorul demersului
educativ. Febra tehnologica era atat de mare, incât, inca din primii ani ai deceniului, au fost
lansate programe guvernamentale in numeroase țări, preocupate să nu rămană in urma in acest
domeniu. Incetul cu incetul, majoritatea țărilor dezvoltate au introdus calculatoarele in școli
incepând cu nivelurile superioare, apoi dotand succesiv clasele invatamantului secundar si
primar.Chiar si in lipsa unor incurajari din partea guvernelor, dorința de a adapta informatica
la nevoile sălilor de clasa era atat de mare, incat multe școli au achizitionat din proprie
initiativă computere,,4Instruirea asistată de calculator e un mod eficient de educație permanent
,,Educația e arta de a construi simțul măsurii în fapte, gânduri și cuvinte,,5Conceptul
,,pregătire pentru viață,, , care a constituit multa vreme un obiectiv major al sistemelor
educative din intreaga lume, a devenit redundant in perspectiva deschisa de uriașele
transformări din societate datorate schimbărilor din tehnologie si economie. Cu treizeci de ani
in urma, educația pe tot parcursul vieții putea fi privita ca o opțiune pentru o vârsta cu mai
mult timp liber. Acum a devenit o necesitate.Ofertele de educație și pregătire au devenit
segmentate si diversificate, in acord cu variatele cereri ale consumatorilor care plătesc pentru
module educative ajustate pe propriile nevoi. Mass-media electronica ofera sistemului
educativ metoda de e-learning.Educația la distanță este doar o expresie a acestei noi orientări
spre consumator a diverselor institutii de pregatire.
Potențialul tehnologiilor informației și comunicării pentru ameliorarea instruirii și
pentru eficientizarea învățării este mare, însă valorificarea deplină în educație depinde de
gradul în care cadrul didactic este pregătit să le integreze, de capacitatea și deschiderea
întregului colectiv de cadre didactice precum și de resursele tehnologice disponibile. Este
cunoscută de ceva vreme nevoia instruirii asistată de calculator, fiind înțeleasă în primul rând

4
idem
5
Geabău Marilena,Cartea Simpozionului ,,Comunicarea fără bariere,,Suceava,2010

5
ca un răspuns social la cererea crescândă de educație, la nevoia de diversificare și sofisticare a
ofertelor și instituțiilor de formare. Folosirea învățării asistate de calculator sau a diferitelor
softuri educaționale atrage după sine adaptabilitatea informațiilor științifice la nevoile/
particularităţile psiho-fizice ale copiilor, abordarea materialului de studiat într-o manieră
interactivă, stimularea motivaţiei pentru învăţare prin prezenţa componentei ludice sau
oferirea sentimentului de confort pentru copii în general, și pentru cei cu nevoi speciale, cu
precădere.

Integrarea softurilor educaționale poate răspunde cu succes solicitărilor diverse de

învățare ale copiilor preșcolari, pe lângă adaptarea curriculară, sprijin individual, sau
integrarea unor mijloace și materiale didactice suplimentare. Software educaţional reprezintă
orice produs software în orice format ce poate fi utilizat pe orice calculator şi care reprezintă
un subiect, o temă, un experiment, o lecţie, un curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluţie
faţă de metodele educaţionale tradiţionale (tabla, creta, etc.). Pentru o cât mai bună activitate
didactică în sprijinul integrarii sociale a elevilor cu deficiențe de auz sau vorbire curriculum
trebuie să stabilească un dialog cu softurile educaționale.

Software-ul didactic este de tip semi-deschis, solicitând copilului anumite intervenţii,

mai ales în secvenţele care urmăresc verificarea nivelului de însuşire a unor cunoştinţe. Elevii
surzi folosesc adesea software de calculator, în sala de clasă în timpul lecțiilor sau la
domiciliu pentru a înțelege temele sau conceptele complexe, prin jocuri interactive sau note
de curs, în scopul de a înțelege mai bine materialul predat. Software-ul educațional folosește
efecte vizuale, cum ar fi jocuri pentru a ilustra concepte cheie. Acestea sunt furnizate într-un
mod antrenant și vizual pentru a acționa ca un ajutor în subiecte cum ar fi lectura, matematica
și știința.

Dezvoltarea tehnologiei a dus și la diversificarea softurilor educaționale ce facilitează

înlocuirea unui tip de demers didactic clasic cu unul modern în care profesorul nu este decât
un coordonator al activității și nu principala sursă de informare. Metodele și mijloacele de
predare pentru copiii cu deficiență de auz, la care simţul vizual are o funcţie compensatorie
trebuie să fie prin excelenţă vizuale (animate şi cu reprezentări grafice ale programelor de
învăţare). Folosirea softurilor este mai eficientă decât folosirea metodelor tradiţionale în
exclusivitate având implicaţii practice: uşor de folosit, caracter interactiv, oferă feed-back
vizual imediat.

6
 În orice activitate didactică se pot folosi aplicațiile obișnuite ale calculatorului, care se
bazează în cea mai mare măsură pe simțul văzului, însă opțiunile diferitelor programe pot
transforma un cântec, un dialog în subtitrare. În desfășurarea lecţiei, vizualizarea unui film cu
sunet se poate folosi programul din Windows Movie maker pentru a scrie textul pe ecran,
asigurând astfel accesul elevului deficient de auz la informaţia completă. Similar, lecțiile AEL
pun un mare accent pe latura practică și vizuală a procesului educativ, reușind ca doar cu
indicații minime ale unui profesor, elevii să deprindă sacinile de lucru și să acumuleze mult
mai facil o serie de informații prezentate, chiar dacă structurate într-o formă clasică pe o
planșă sau ca o schemă pe tablă.

Mijloacele multimedia produc un declic informațional și emoțional care dezinhibă

actul cunoașterii în grădiniță, făcându-l să pară aproape involuntar,el fiind totuși un proces
dirijat. Formarea competențelor descrise prin programa școlară nu este posibilă doar prin
utilizarea unor strategii clasice de predare-învățare-evaluare. Instruirea diferențiată
individuală, pe grupe de nivel, cu ajutorul softului educațional realizat de către educatoare,
poate fi o alternativă de succes.

Mass-media este un factor de dezvoltare educativ

Mass –media are o funcție complementară cu celelalte mijloace în educație.,, Mass-media

nu se substituie școlii, iar influența sa este complexă, reprezentand un element fundamental in
relația dintre om si mediul inconjurător. Importanța mass-mediei, ca factor care contribuie la
educarea atât a copiilor, cât si a adulților, este unanim recunoscută. Mass-media formează al
patrulea mediu constant de viața al copilului, alături de cel familial, de cel școlar și de
anturajul obișnuit de relații.
Aportul educativ al mass-media se realizeaza prin transmiterea de informații, impunerea
de valori, atitudini, modele comportamentale, având, astfel, un rol deosebit in constituirea
codului socio-cultural al subiectului.,,6 Insă, spre deosebire de instruirea care se realizeaza
riguros și planificat in sistemul clasic de invățământ pe baza unor programe școlare si sub
indrumarea unui personal calificat, mijloacele de comunicare in masa ofera informații in mod
spontan și difuz, transformându-se intr-o forma de educație de completare realizată in mod
neinstituționalizat, in timpul liber de care dispune subiectul.

6
http://www.scritub.com/jurnalism/Massmedia-ca-factor-de-dezvolt42843.php,1, 7 mai,2018

7
 ,,Impactul deosebit al mass-media este dat de modul plăcut, accesibil, chiar captivant, in
care sunt oferite informațiile. În acest context, este explicabilă puternică atracție resimțită față
acestea, atracție care uneori, mai ales la tineri, se poate manifesta creând forme extreme de
obisnuință, chiar de dependență. Ambianța in care cresc și se dezvoltă copiii oferă o mare
varietate de stimuli, generează noi experiențe și noi modalități de cunoaștere, culturalizare si
relaxare.,,7
Pentru cea mai mare parte a copiilor, ca și pentru multi adulți, vizionarea programelor de
televiziune, urmărirea emisiunilor radiofonice sau citirea presei scrise ocupă cea mai mare
parte a timpului liber. Pentru aceștia, participarea la interacțiunea mediată este una dintre cele
mai frecvente activități de fiecare zi. Publicul receptează, astfel, un numar foarte mare de
mesaje, in special audio-vizuale, cu numeroase implicații imediate sau latente, directe sau
indirecte, previzibile sau imprevizibile asupra dezvoltarii personalitatii lor aflate in formare.
Ca urmare, se produc modificari importante la nivelul personalitatii acestora, prin generarea
de opinii, atitudini, comportamente noi. Prin prezenta activa in viata comunitatii, sistemul
mass-media a devenit un actor activ, afectand functionarea celorlalte sisteme ale societatii,
inclusiv a celui educational.
,,Mijloacele moderne de comunicare redimensioneaza relatia omului cu lumea
inconjuratoare, transformându-se intr-una dintre cele mai importante surse de formare a
profilului spiritual al individului. Apare, prin urmare, necesitatea de a privi aceste mijloace ca
pe niste suporturi in educare, indiferent de varsta subiectului.Thomas Platter Astfel isi
aminteste un reformator in educatie - elvetianul Thomas Platter -experienta lui de școlar in
jurul anului 1515. De-a lungul unei vieți in care cartile tiparite au devenit resurse uzuale
pentru preceptori și elevi, experiența in domeniul educatiei a demonstrat cum se pot schimba
posibilitățile pedagogice relativ la schimbările societății.
Întregul material intuitiv pe care îl formeaza imaginile reprezentând obiecte, fenomene,
ființe, acțiuni, devine o sursa de cunostițe noi, iar măsura în care copilul învată să le
înregistreze, să le descrie, să le interpreteze, acestea dezvoltă spiritul de observație, operațiile
de analiza si sinteză, de generalizare si abstractizare.,,8
În învăţământul preșcolar, utilizarea calculatorului şi a softului educaţional se face în
funcţie de posibilităţile de învăţare a fiecărui copil, de interesul pe care acesta îl are pentru

7 Psihologie Sociala.O abordare contextuala a individului ca actor social,Salomeea Popoviciu,Ed.UnivOradea

8
www.scritub.com/jurnalism/Massmedia-ca-factor-de-dezvoltare

8
utilizarea calculatorului şi nu în ultimul rând, se ţine cont de vârsta pe care o are copilul
preșcolar.
În ultimul timp utilizarea calculatorului a devenit tot mai frecventă în cadrul activităţilor de
instruire în şcoli. Astfel aproape toate studiile arată avantajele utilizării calculatorului, în
raport cu altă metodă, atitudinea copilului faţă de calculator fiind una pozitivă cu atât mai
mult cu cât ajută la reducerea timpului de studiu. Educația apelează tot mai mult la softuri prin
care calculatorul exemplifică imagistic, auditiv și vizual, obiectivele educaționale.
În ultimii ani, studiile făcute au scos la iveală faptul că numărul copiilor de vârstă
preşcolară care prezintă probleme comportamentale, ori emoţionale a crescut. De asemenea
există mai mulţi copii cu tulburări de limbaj, de atenţie sau hiperactivi cu care trebuie lucrat în
mod special. Limbajul reprezintă un element important al adaptării copilului la cerinţele
grupului, acesta permiţând copilului să-şi exprime părerile, gândurile, să coopereze cu cei din
jur.Softul educațional e un ajutor de nădejde în acest sens.

Softurile alese în procesul de instruire/învăţare urmăresc atingerea unor obiective clare

şi sunt stabilite de către cadrul didactic cu care lucrează, pe înţelesul copilului şi având în
vedere un anumit interval de timp. Dezvoltarea limbajului şi integrarea socială reprezintă
elemente importante la vârsta preşcolară.

Atât preşcolarii, cât şi elevii trebuie să facă faţă unor informaţii diverse şi uneori
abundente, ceea ce poate conduce la o atitudine de refuz din partea acestora de a participa la
activităţi, sau mai mult din cauza supraîncărcării transmiterii cunoştinţelor, să apară înţelegeri
greşite, confuzii sau chiar epuizare fizică şi motivaţională.

Pentru a fi în acord cu copiii cu care lucrăm este bine să-i ascultăm plini de înţelegere,
acesta fiind un mecanism eficient de comunicare, însă puţini sunt cei care îl folosesc, fiind
conştienţi de adevărata lui valoare.

Formarea competenţelor copilului prevăzute în programa şcolară, nu depinde doar de

metodele tradiţionale de predare, ci şi de folosirea eficientă a instruirii asistate de calculator.

Pentru a utiliza eficient soft-urile educaţionale în primul rând trebuie să existe în

instituţia de învăţământ echipamente hard şi soft necesare, apoi cadrele didactice trebuie să
cunoască metoda instruirii asistate de calculator, să o accepte şi să o folosească ca pe o
alternativă la metodele tradiţionale şi nu în cele din urmă să cunoască bine avantajele şi
limitele utilizării acestei metode didactice.

9
 Întregul material format din imaginile unor obiecte reale, prezentate în soft-urile
educaţionale, ajută la dezvoltarea imaginaţiei copilului, a gândirii, stimulează memoria, ajută
la dezvoltarea spiritului de observaţie cu condiţia ca acesta să ştie să le descrie şi mai apoi
să interpreteze ce a văzut.

,,Softurile educaţionale se pot folosi cu succes în activităţile corectiv-recuperatorii

desfăşurate cu copiii. Astfel CD-uri cu poveşti româneşti şi jocuri interactive,
jocurile PitiClic pentru preşcolari şi DubluClic pentru elevii din clasele I-IV care au avizul
MECI, jocurile logice folosind personaje din poveste, Cifrele, Literele, Animalele(domestice
şi sălbatice), Logopedix, sunt doar câteva din exemplele de softuri educaţionale care au fost
folosite în activităţile cu copiii preșcolari şi care au contribuit la stimularea generală a
cunoaşterii şi a comunicării, la dezvoltarea abilităţilor ludice în context interactiv precum şi la
optimizarea stărilor afectiv-motivaţionale ale copiilor preșcolari.,,9

Din experienţa didactică, am observat că, utilizând soft-urile educaţionale ca măsură

de recompensă a implicării active a copiilor în sarcina dată pe parcursul unui interval de timp,
aceştia pot fi mai uşor dirijaţi spre comportamente dezirabile, decât dacă aş fi cerut acelaşi
lucru prin metode tradiţionale. Bineînţeles că am ţinut cont şi de faptul că utilizarea excesivă a
calculatorului poate creea o oarecare dependenţă, motiv pentru care folosirea softului
educaţional s-a făcut sub supraveghere strictă din partea mea şi doar pe anumite segmente ale
activităţilor desfăşurate cu copiii.

În concluzie, folosirea softului educaţional în activităţile cu copiii nu trebuie să fie

considerată un moft ci mai degrabă o modalitate atractivă de predare, modernă şi în
conformitate cu „societatea informaţională” în care trăim.

,,În societatea de azi rolul şcolii dar şi al profesorului s-au schimbat şi se schimbă
mereu. Profesorul nu mai este văzut ca o sursă de informaţii care „ştie tot şi poate tot” ci ca un
intelectual cu roluri şi funcţii în permanentă schimbare: facilitator al învăţării, un confident al
copilului, un model, un mentor, un evaluator, un manager şi multe altele, pe care acesta
trebuie să le ocupe şi să dea dovadă de eficienţă maximă. Lucrând cu alţii înseamnă să
lucreze cu cunoaşterea, cu tehnologia, cu informaţia dar mai ales cu şi în cadrul societăţii.,,10

9
Ștefănescu Adreana,Utilizarea softurilor educaționale în recuperarea copiilor cu CES,2012
10
idem

10
 Utilizarea soft-urilor educaționale în activitățile din grădiniță, se dovedește a fi un
instrument de învățare eficient, care determina apariția unor modificări semnificative în
achiziția cunoștințelor și în atitudinea față de învatare a copiilor. Copiilor le place mai mult să
învețe prin intermediul soft-urilor educaționale, decât prin metode tradiționale, acestea
contribuind la dezvoltarea unor atitudini pozitive față de învățare și la îmbunatățirea
rezultatelor obținute.

Exercițiile din softurile educaționale sunt prezentate într-o formă a copiilor de a

vizualiza în mod corespunzător conceptul însușit. Imaginile permit restructurarea unei
probleme, aceasta fiind mai ușor procesată de sistemul vizual și perceptiv al copiilor, sporind
abilitatea acestora de a întelege fenomenele mai dificile. De asemenea, majoritatea exercițiilor
încorporează segmente de narațiuni care au permis copiilor să-și însușească strategii de lucru
adecvate.

Softurile educaționale se pot folosi în cadrul tuturor tipurilor de activități. Unele

softuri educaționale pot fi utilizate în cadrul mai multor discipline , deorece sunt concepute
interdisciplinar. Pe piață actuală există deja o multitudine de softuri educaționale, realizate de
departamente de cercetare din cadrul MEC, a unor facultăți ( ex. Universitatea Babeș Bolyai)
sau de unele firme specializate ( ex. Erc Preș Educațional), dintre menționez doar câteva :
Cifrele, Literele, Culori și forme, Rexio la grădiniță, Rexio și ortografia, colecția de CD-uri
cu metodă proiectelor Piți-Clic, Abecedarul animat, Limba engleză pentru ce mici, și multe
altele.grafică atractivă cu elemente de animație și sunet. Astfel animația sporește capacitatea
individuală.

În sens larg prin „ soft educaţional ” se înţelege un program proiectat care poate
fi folosit în instruire/învăţare.,, După funcţia pedagogică specifică pe care o au în cadrul
procesului de instruire/învăţare, soft-urile educaţionale se clasifică astfel:

 softuri de exersare care sunt prezentate ca un supliment al lecţiei din clasă şi urmăresc
exerciţiul individual necesar pentru însuşirea unor informaţii, pentru formarea unor
deprinderi specifice, şi care permit totodată copilului să aibă mereu şi o evaluare
exactă a răspunsului ;

 softurile interactive care sunt folosite pentru predarea informaţiilor noi, permiţând un
dialog între programul respectiv şi copil asemănător dialogului profesor elev din clasă;

11
  softurile de simulare care permit reprezentări controlate prin intermediul unui model
cu comportament asemănător;

 softurile de testare a cunoştinţelor care sunt diverse deoarece, depind de mai multe
elemente cum ar fi, momentul testării, scopul, feedback-ul oferit;

 jocurile educative sunt softuri cu jocuri ce implică rezolvarea unor probleme de către
copil de obicei folosind simularea unui fenomen real;

Clasificarea programelor de instruire asistată de calculator

Conceptul de asistare a procesului de învăţămînt cu calculatorul include :

• Predarea unor lecţii de comunicare de cunoştinţe ;
• Aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe;
• Verificarea automată a unei lecţii sau a unui grup de lecţii.

Tipuri de soft educațional

1)Utilitare și materiale de referință:

• Editoare de texte, imagini și sunete pentru diverse discipline
• Dicționare, enciclopedii
• Tutoriale

2)Soft tematic:

Abordează teme din diferite domenii ale curriculum-ului

3) Soft de investigare

Elevului nu i se prezintă informațiile deja structurate (calea de parcurs), ci un mediu de unde

poate să-și extragă singur informațiile.

4)Soft interactiv de învățare

Are inglobată o strategie care permite feedback-ul și controlul permanent, determinând o

individualizare a parcursului învățării în funcție de nivelul de pregătire al elevului.

5) Sisteme expert de învățare

O clasificare a soft-urilor educaţionale după funcţia pedagogică specifică pe care o pot
îndeplini în cadrul unui proces de instruire sunt: prezentare de noi cunoştinţe, simulare

12
(prezentare de modele ale unor fenomene reale), exersare, testare, dezvoltare a unor capacităţi
sau aptitudini, jocuri educative.

Soft-uri de exersare (Drill-and-Practice). Soft-urile de acest tip intervin ca un

supliment al lecţiei din clasă, realizând exersarea individuală necesară însuşirii unor date,
proceduri, tehnici sau formării unor deprinderi specifice; ele îl ajută pe profesor să realizeze
activităţile de exersare, permiţând fiecărui elev să lucreze în ritm propriu şi sa aibă mereu
aprecierea corectitudinii răspunsului dat.,,11

Avantaje ale utilizării instruirii asistate de calculator

,,Acum, când calculatorul este o „modă”, el fiind prezent în aproape fiecare familie,
am considerat necesar şi util să-i învăţăm pe copiii din grădiniţă să-l folosească în scop
educativ, determinându-i astfel să renunţe la acele jocuri care, pe lângă faptul că nu educă,
incită la violenţă.

Softurile educaţionale sunt foarte bune şi utile în activitatea din grădiniţă, copiii învaţă
mult mai uşor anumite noţiuni, sunt atractive şi sunt concepute interdisciplinar, ceea ce ne
determină să abordăm tema din mai multe perspective.Sarcinile sunt prezentate sub forma
unor jocuri care cuprind exerciţii vizualizate într-o formă grafică atractivă, cu elemente de
animaţie şi sunet.

Elementele de joc pe care softul le conţine sunt provocatoare, stârnesc curiozitatea,

menţin atenţia un timp mai îndelungat şi dezvoltă fantezia copiilor, oferindu-le în acelaşi timp
şi o motivaţie intrinsecă, deosebit de importantă pentru îmbunătăţirea performanţelor în
activităţile cu conţinut matematic, cunoaşterea mediului, educarea limbajului, educaţie
plastică etc.,,12

Pentru copiii preșcolari, softurile substituie prezența emoțională a profesorului care poate fi
asociat cu un suport sau un pericol în funcție de istoricul copilului.Fiind inert emoțional,
softul îl ajută pe copilul timid să-și recapete încrederea în sine,il antrenează emoțional.

Educația clasică versus educația modernă/asistată de calculator

11
www.asociatia-profesorilor.ro/utilizarea-softului educațional
12
http://emilia-vlad.blogspot.com/

13
 Societatea contemporană a devenit captivă a unui spațiu energofag și cronofag- spațiul
virtual.Părinții de azi nu mai alocă atât de mult timp pentru a da explicații și a face educație
copiilor, aruncându-i cu ușurință în cușca spațiului virtual,fie televizor,calculator sau
telefon,crezând că aceste mijloace de informare sunt concomitent și mijloace de educare.Mulți
dintre noi au uitat că ,,Omul e măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt pentru că sunt, a celor
ce nu sunt, pentru că nu sunt.,, cum spunea Protagoras.

Pentru a deveni mijloc de educare, calculatorul și spațiul virtual trebuie utilizat cu

măsură,pentru a completa îndemnurile și exemplele părintești, nu pentru a le
înlocui.Accesarea fără discernământ a spațiului virtual dă naștere unor tulburări de
comportament ce afectează ireversibil personalitatea copilului și securitatea celor ce trăiesc în
preajma lui.Copilul abandonat în spațiul virtual , trăiește un sentiment de frustrare pe care-l
compensează cu accesarea dincolo de limitele bunului simț a spațiului virtual.Părinții care nu-
și pot gestiona timpul pe care trebuie să-l petreacă cu copilul pentru educația si loisirul
acestuia, tind să-și transfere autoritatea către spațiul virtual, neținând seama de consecințele
utilizării internetului fără discernământ.Până învață să scrie singur ceea ce dorește să
acceseze, copilului i se ,,servesc jocuri,,.

Timpul pare să fie înghițit de curiozitate,de nevoia de joc,de lipsa de interes pentru
realitate.Există copii care își pierd și controlul sfincterian de dragul jocului neîntrerupt care îi
consumă, le înghite energia, timpul și pofta de viață.Când copilul e scos de sub tutela
internetului devine apatic sau agresiv în funcție de energia ce i-a mai rămas și de dorința de a
se juca fără limite.Pentru a evita aceste situații, părinții trebuie să împingă cât mai târziu
instalarea copiilor în spațiul virtual și să facă un program pentru copiii lor pe care să-l urmeze
întocmai.Consumatorul e consumat.

Vocabularul utilizat de părinți în familie trebuie să urmeze etica pedagogiei de familie

,pentru a nu sugera copiilor utilizarea unor cuvinte pe care ei le pot tasta întâmplător spre a-și
satisface curiozitatea explicațiilor.Spațiul virtual,internetul,are o valoare complementară în
educație,comprimând timpul pentru explicații, exemplificând fenomene, acțiuni,
evenimente,genuri și specii.Întrucât lucrez de două decenii într-o școală specială, vă prezint
rolul pozitiv al calculatorului și internetului în educarea copiilor preșcolari.Chiar dacă lipsa de
educație a unor părinți face din unii dintre acești copii victime ale înternetului,închiși in
colivia unui timp fără trecut și viitor, totuși, am realizat numeroase depășiri în stadiile de

14
exprimare verbală la copiii autiști sau cu întârziere a limbajului , utilizând internetul.Totul
vine din măsura cu care facem aceste intervenții educative.

CARACTERISTICILE ȘI VALOAREA SOFT-URILOR EDUCAŢIONALE

Problema utilizării soft-urilor educaționale, a jocurilor pe calculator, așa cum mai sunt
greșit numite, în procesul de educație al copilului este destul de controversată. Jocurile cu un
real efect educativ sunt foarte rare și nici nu sunt foarte agreate.De asemenea petrecerea mai
multor ore în față calculatorului poate fi deosebit de nocivă, prin faptul că răpește din timpul
de joacă al copilului petrecut în aer liber, dar și prin efectul nesănătos pe care îl au
monitoarele asupra ochilor.

Deoarece jocurile pe calculator sunt deosebit de agreate, este indicată punerea la punct
a unora care să cultive aptitudini utile societății. Atrăgând copilul în jocuri non-violente,
atractive, care dezvoltă gândirea logică, spiritul de observație, personalitatea acestora va avea
numai de câstigat.În urmă activităților desfășurate pe calculator se poate constată:

- utilizarea calculatorului la vâsta preșcolară este utilă și posibilă;

- stimulează comunicarea cu condiția să fie corect utilizat;

- permite sporirea competiției sociale și cognitive:

- grăbește procesul de socializare a copiilor la nivelul vârstei preșcolare;

- jocurile pe calculator contribuie la dezvoltarea gândirii logice, a spiritului de

observație, a memoriei vizuale și a atenției voluntare;

- folosirea programelor de scriere și de desen oferă copiilor posibilitatea de a-și

formula propriile probleme.

Întregul material intuitiv pe care îl formează imaginile reprezentând obiecte,

fenomene, ființe, acțiuni, devine o sursă de cunoștințe noi, iar măsură în care copilul învata să
le înregistreze, să le descrie, să le interpreteze, acestea dezvoltă spiritul de observație,
operațiile de analiză și sinteză, de generalizare și abstractizare.

,,Cu ajutorul programelor didactico-informatice, a softurilor educaționale, se

eficientizează procesul de predare-învățare-evaluare a cunoștințelor. Utilizând softurile
educaționale în cadrul activităților se vor dezvoltă:

15
  gândirea logică,
 spiritul de observație,
 memoria vizuală ,
 atenția voluntară,
 operațiile intelectuale prematematice,
 deprinderile de lucru cu calculatorul, abilitățile de utilizare a informațiilor
primite prin intremediul softurilor educaționale.
Astfel, softurile educaționale prezintă o serie de avantaje incontestabile:

· furnizează un mare volum de date;

· asigura o instruire individualizată;

· favorizează parcurgerea unor secvențe de instruire complexe prin pași mici, adaptați
nevoilor individuale de progres în învățare;

· facilitează realizarea unui feedback rapid și eficient;

· oferă posibilitatea simulării unor procese greu sau imposibil de accesat în mod direct;

· stimulează implicarea activă a copilului în învățare;

În ceea ce privește dezavantajele, acestea sunt:

- prezintă segmente de instruire fixe, care nu solicită capacități ale minții umane;

- uneori răspunsul incorect este cotat în funcție de detaliu si nu de esență;

- introduce mai multă dirijare în procesul de învățare;

- introduce o stare de oboseală, datorită posibilităților reduse de interacțiune umană,,13

CAP.II- Contextul specific strategiilor de management în preșcolaritate

Managementul educațional este o concepție integrativ explicită, o atitudine, o metodologie

de acțiune orientată spre obținerea succesului în educație, cuprinzând un ansamblu de
principii și funcții, de norme si metode de conducere prin intermediul cărora se asigura
realizarea obiectivelor sistemului educativ.

,, Managementul educaţiei reprezintă acea ştiinţă pedagogică, elaborată interdisciplinar,

pentru studierea evenimentelor care intervin într-o activitate pedagogică: decizie, organizare,
gestiune. In sistemul social de educaţie şi învăţământ, educatorii trebuie să se raporteze la cei
pe care îi educă, să stabilească relaţii de cooperare cu părinţii acestora şi cu alţi factori

13
Răboj Felicia Mihaela,Softul educational, metodă modernă în învățământul preșcolar,Școala Argeșeană,2017

16
interesaţi ai societăţii. Ei nu educă numai la catedră sau în clasă, ci, prin fiecare contact
relaţional cu copiii şi părinţii, desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere şi
direcţionare.,,14

Educatorul-manager îşi creează condiţiile necesare pentru reuşita activităţilor la

grupă, nu numai sub aspectul precizării clare a obiectivelor, prelucrării conţinutului tematic,
alegerii strategiilor, etc., ci şi al celorlalte date care facilitează desfăşurarea optimă în plan
pedagogic: condiţii ergonomice, psihologice, sociale, operaţionale, inovatoare, normative.
,,Dimensiunea ergonomică asigură condiţiile materiale, de confort acţional:
dispunerea mobilierului în sală, adaptarea spaţiului la necesităţile somato-fiziologice de
sănătate ale elevilor, pavoazarea sălii de grupă.
Dimensiunea psihologică se referă la modalităţile de respectare, utilizare,
antrenare, stimulare a particularităţilor individuale ale copiilor, a capacităţilor de joc şi
învăţăre (distribuirea raţinală a sarcinilor de învăţare, organizarea condiţiilor necesare, a
timpului, stimularea şi atribuirea de responsabilităţi, utilizarea relaţiilor de cooperare în
rezolvarea sarcinilor, în coordonarea ritmurilor, în luarea de decizii).
Dimensiunea socială asociază grupa de copii şi grupul social. Ca grup social,
grupa de copii ridică probleme precum: componentă numerică a grupei, interacţiunea
membrilor grupei, scopurile comune pe termen scurt şi lung, compoziţia şi organizarea,
dinamica, coeziunea ca rezultat al interacţiunilor, sintalitatea ca personalitate a grupului,
problematica liderilor formali şi informali, modul de circulaţie al informaţiilor în grup,
realizarea comunicării, direcţii de transmitere şi receptare.
Dimensiunea normativă indică normele, regulile, cerinţele care stau la baza
constituirii grupei, reglării desfăşurării activităţii sale, manifestate sub forma unor obişnuinţe,
uzanţe, constanţe şi stereotipuri comportamentale.
Dimensiunea operaţională arată modul de percepere, aplicare, interiorizare,
respectare a normelor în grup. Educatorul recurge la o serie de proceduri de intervenţie:
recompensă sau sancţiune, conduită de dominare, de negociere-înţelegere, terapia ocupaţinală,
susţinerea morală. Toate acestea reduc situaţiile de criză normativă, de inadaptare şcolară,
previn stările tensionale, efectele psihologice ale inadaptării la grup şi activitate.
Dimensiunea inovatoare implică înţelegerea necesităţii de ameliorare, schimbare,
perfecţionare a vieţii şi activităţii grupei şi luarea de decizii adecvate, aplicarea lor
progresivă.,,15

14
Tomşa, Ghe., “Psihopedagogie preşcolară şi şcolară”, Bucureşti,2005

17
 In problematica managementului grupei de copii, un loc aparte, alături de
disciplină, îl reprezintă începutul anului şcolar, dar şi prevenirea comportamentelor negative,
intervenţia şi tratarea acestora. Educatorul-manager, interesat de prevenire, are ca barometru
de control climatul de activitate din clasă, disciplina, atenţia.
Consecinţele unui management defectuos sunt reprezentate de: lipsa de
motivare, oboseala, deprecierea climatului educaţional, atitudinea copiilor de ignorare şi
indiferenţă, agresivitate şi violenţă. Mecanismele de a preveni, interveni şi rezolva aceste
consecinţe nefaste presupun anumite strategii de intervenţie ale cadrului didactic, strategii de
sorginte manageriale. Succesul unui management al grupei de copii presupune, până la un
punct, şi prevenţie înainte de dezvoltarea situaţiei problematice. Abilitatea de detectare a
crizelor în fazele iniţiale este de foarte multe ori mai valoroasă decât tratamentul
intervenţionist postfestum.
Spre deosebire de managementul şcolii sau al altor medii educaţionale,
managementul grupei de copii este definit de două aspecte: de specificul relaţiei educator-
copii, al cărei scop este formarea dezvoltării personalităţii copiilor şi de problematica
specifică – pedagogică şi metodică. Iar aceste două aspecte generează maximă
responsabilitate în ceea ce priveşte comportamentele şi intervenţiile educatorului.
Ca organizație socială, grădinița este un tip de sistem social specific, format dintr-un
complex de elemente aflate în interacțiune reciprocă. Ca orice sistem, și grădinița se constituie
într-o unitate definită, distinctă de mediul sau de existentă, format din tot ceea ce este în afara
sa deschisa la schimburi reciproce, permanente cu mediul.
Calitatea în educație, un deziderat actual
Eduard Deming este cel care a introdus noțiunea de ”ciclu de proiectare al
produsului” sau PDCA (plan – do – check - act), care reluat permanent asigură
îmbunătățirea calității.

15
Păun, E.,, “Scoala – abordare sociopedagogică”, Polirom, Iaşi; 1999

18
 ,,Planificare ( engleză: ”plan”) Prin intermediul acestei etape se determină
obiectivele și tințele specifice ce urmează să fie atinse. Obiectivele trebuie să fie specifice (
să se refere la activități pentru care obiectivele se constituie ținte), măsurabile ( prin
indicatori și instrumente de evaluare cantitativă și calitativă), accesibile (atinse cu resurse
avute la dispoziție), relevante ( să aibă semnificație pentru domeniul la care se referă
obiectivul), încadrate într-o perioadă clară de timp, adică SMART. Formularea clară și
corectă a obiectivelor duce la identificarea activităților, a resurselor necesare și a
rezultatelor așteptate. Acțiunea/Realizarea (engleză:”do”) Este etapa în care are loc
realizarea activităților proiectate. Monitorizarea derulării etapelor se face pentru a depășii
obstacolele apărute, care ar împiedica derularea activităților.

Verificarea/evaluarea (engleză: ”check) Evaluarea rezultatelor este foarte importantă

prin compararea rezultatelor obținute cu cele planificate, prin măsurarea acestora utilizând
instrumente adecvate de culegere a datelor (observarea directă, chestionar, ancheta, interviul,
etc). Analiza datelor, a rezultatelor obținute determină compararea cu ce s-a planificat și
cauzele care au dus la aceste rezultate în scopul evitării și utilizării în contexte și etape
similare în alte activități a acestora.
Acțiunea corectivă/îmbunătățirea (engleză: ”act”) Stabilește pe baza experienței
anterioare punctele slabe și măsurabile de îmbunătățire. Este etapa în care e nevoie de analiza
efectelor și identificarea cauzelor în scopul nerepetării acelorași greșeli și obținerea unor
rezultate mai bune.,,16

Educația copilului nu trebuie să se refere la atingerea unor stardarde impuse ci mai

degrabă să ofere exemple personale, exemple de bună practică și metode inovative care să
16
Iosifescu, S ,Calitatea în educație – concepte, principii, metodologii, București,2007

19
determine o învățare autentică, activă. Folosirea metodelor interactive îl determină pe elev să
se implice activ în redescoperirea cunoştinţelor, să analizeze, să compare, să argumenteze, să
rezolve situaţii problematice.
Εduсaţіa еѕtе un рrοсеѕ сοmрlех, multіnіvеlar, al сărеі ѕuссеѕ dеріndе dе ο
multіtudіnе dе faсtοrі: matеrіalі, ѕріrіtualі, οrganіzaţіοnalі, еlabοratе rіgurοѕ οrі сοnjuсturalі,
ехрlісіţі οrі іmрlісіţі, bіnе сοnştіеntіzaţі οrі ѕlab сοnştіеntіzaţі. Тοсmaі dіn aсеѕtе
сοnѕіdеrеntе dеvіnе ехtrеm dе utіl реntru рraсtісіanul οbіşnuіt dе a сunοaştе aсţіunеa aсеѕtοr
faсtοrі, dе a ѕurрrіndе şі dе a înţеlеgе mοdul în сarе ѕе ѕtabіlеѕс іntеrdереndеntеlе şі сum
funсţіοnеază еlе реntru a-şі fοrma ο vіzіunе dе anѕamblu aѕuрra aсţіunіlοr ре сarе urmеază ѕă
lе întrерrіndă şі реntru a сοnştіеntіza maі bіnе сοnѕесіnţеlе рrοрrііlοr еі іntеrvеnţіі. Аѕtfеl
ѕрuѕ, ο aсţіunе еduсatіvă înсununată dе ѕuссеѕ ѕе întеmеіază ре ο сοnсерţіе сοеrеntă şі ре ο
ѕtratеgіе aсţіοnală сarе nu ріеrdе dіn vеdеrе mulţіmеa faрtеlοr, aѕресtеlοr şі
іntеrdереndеntеlοr сarе ѕе сеr сοrеlatе şі сοntrοlatе în aсеlaşі tіmр.

Grădіnіţa de cοpіі reprezіntă іnѕtіtuţіa menіtă ѕă οcrοteaѕcă şі ѕă facă educaţіa cοpііlοr

aflaţі la vârѕta cοpіlărіeі mіcі şі mіjlοcіі. Тermenul de “grădіnіţă” ca іnѕtіtuţіe educatіvă
pentru cοpііі preşcοlarі ne evοcă eхpreѕіa plaѕtіcă a neοfreudіѕtuluі E. Pfіѕter care ѕuѕţіnea că
“educaţіa eѕte un prοceѕ de grădіnărіt pѕіhοѕοcіal”.
Grădіnіţa configurează pentru cοpіі prіmul orizont de autonomie socială,prima
eхperіenţă de vіaţă în afara famіlіeі, într-un ѕpaţіu ѕοcіal lărgіt. Μedіul educaţіοnal bοgat în
ѕtіmulі care іnvіtă la іnveѕtіgaţіe şі acţіune, eхperіenţele de învăţare dіverѕe, câmpul relaţіοnal
cu caracterіѕtіcі varіate tοate aceѕtea cοntrіbuіe la іnіţіerea unοr prοceѕe cοmpleхe de
dezvοltare şі maturіzare în ѕenѕul ѕοcіalіzărіі, dar şі al defіnіrіі treptate a perѕοnalіtăţіі.
Grădiniţa este o „oază educativă ”, este spaţiul paradisului copilăriei în care copilul trăieşte şi
îşi încarcă rezervele energetice, fizice şi psihice şi-şi constituie forţa de angajare entuziastă în
înţelegere de scenarii de viaţă, dileme rezolvabile, angajarea activă în decodificări de
fenomene tot mai complicate.
Еducaţіa fοrmală în pеrіοada tіmpurіе rеprеzіntă actіvіtatеa dеѕfăşurată la
nіvеlul grădіnіţеі în vеdеrеa fοrmărіі şі dеzvοltărіі pеrѕοnalіtăţіі. Аcеѕta arе un caractеr
planіfіcat, ѕіѕtеmatіc, mеtοdіc, іntеnѕіv, еѕtе οrganіzată, cοnduѕă şі ѕupravеghеată dе cătrе
cadrul dіdactіc. Еducaţіa fοrmală cοmplеtеază/cοmplеmеntеază еducaţіa іnfοrmală, οfеrіtă la
vârѕtе mіcі în cadrul famіlіеі şі еducaţіa nοnfοrmală carе ѕе rеalіzеază prіn unеlе actіvіtăţі
dеѕfăşuratе în afara grădіnіţеі şі famіlіеі. În grădіnіţă, tοatе actіvіtăţіlе carе ѕе dеѕfăşοară
împrеună cu cοpііі rеprеzіntă ехpеrіеnţе dе învăţarе pеntru cοpіl pοrnіnd dе la actіvіtăţіlе

20
іntеgratе (cеntratе pе anumіtе οbіеctіvе şі cοnţіnuturі), până la mοmеntеlе dе rutіnă ѕau
tranzіţіе, carе cοnѕοlіdеază anumіtе dеprіndеrі, abіlіtăţі cе cοntrіbuіе la autοnοmіa cοpіluluі,
cοnvіеţuіrеa ѕοcіală, ѕănătatеa, іgіеna şі prοtеcţіa luі, dar şі pοt ехtіndе cunοştіnţеlе şі
ехpеrіеnţеlе acumulatе prіn actіvіtăţіlе іntеgratе.
Cіclul preşcοlar rерrеzіntă un ѕеgmеnt, dеѕіgur unul еѕеnţіal, dіn сadrul unuі рrοсеѕ
maі larg, a сăruі fіnalіtatе fііnd рrеa îndерărtata nu maі рοatе fі ѕtabіlіtă сu рrесіzіе dесât ре
ѕесvеntе ѕсurtе dе dеѕfăşurarе. Тοtul ѕе ѕсhіmba сu raріdіtatе şі trеbuіе rеgândіt în
реrmanеnţă. Οrісе aсţіunе еduсatіvă trеbuіе ѕă іa în сοnѕіdеrarе, dіn aсеaѕtă сauză, atât
рrеmіѕеlе, сât şі реrѕресtіvеlе. Αѕtfеl, іntrοducеrеa claѕеі prеgătіtοarе în ѕіѕtеmul еducaţіοnal
dіn Rοmânіa răѕpundе atât nеcеѕіtăţіlοr еvіdеnţіatе dе argumеntеlе dе maі ѕuѕ, cât şі
prіncіpіuluі cοnfοrm căruіa adaptarеa la un mеdіu nοu (mеdіul şcοlar) ѕе întâmplă în cadrul
acеluі mеdіu (la şcοală).Ѕіntetіc, trăѕăturіle defіnіtοrіі ale actіvіtăţіі іnѕtructіv-fοrmatіve dіn
grădіnіţă pοt fі cοntraѕe în câteva caracterіѕtіcі eѕenţіale, care pοt fі deduѕe şі dіn
dοcumentele currіculare care ghіdează actіvіtatea în grădіnіţă şі care deѕcrіu tendіnţele de
evοluţіe şі refοrmă în învăţământul preşcοlar.
Prοgramele de educaţіe preşcοlară ѕunt ѕtructurate fleхіbіl, permіţând abοrdărі
dіnamіce, dіferenţіate, adaptabіle ѕchіmbărіlοr ce ѕe prοduc în evοluţіa cοpііlοr prіn trecerea
de la ο etapă de vârѕtă la alta.Educaţіa preşcοlară eѕte multіdіmenѕіοnală, ea vіzând atât
οbіectіve ale іnѕtruіrіі cu accent pe tranѕmіterea unuі anѕamblu de cunοştіnţe fundamentale
deѕpre medіul aprοpіat cοpіluluі şі a unuі ѕet de deprіnderі іnѕtrumentale, de autοѕervіre etc.,
cât şі fіnalіtăţі ale fοrmărіі, mοdelărіі perѕοnalіtăţіі în tοate cοmpartіmentele ѕale defіnіtοrіі.
Educaţіa preşcοlară reѕpectă prіncіpііle adaptărіі şcοlіі la nevοіle elevіlοr, prіn acοmοdarea
uneі dіverѕіtăţі de nіvele şі partіcularіtăţі de dezvοltare într-un medіu educatіοnal ѕtіmulant,
centrat pe valοrіzarea dіѕpοnіbіlіtăţіlοr şі nevοіlοr cοncrete ale cοpііlοr.
Grădіnіţa reuşeşte ѕă realіzeze armοnіzarea între eѕenţa educaţіeі fοrmale şі ceea ce
eѕte defіnіtοrіu pentru educaţіa іnfοrmală. Grădіnіţa eѕte fοrmală ca ѕtructură іnѕtіtuţіοnală,
dar іnfοrmală ca ѕtіl ѕpοntan, famіlіar, fleхіbіl, perѕοnalіzat.
Deşі aparent fără relevanţă practіcă, cunοaşterea de către educatοrі a aceѕtοr
caracterіѕtіcі eѕte de natură ѕă cοntrіbuіe la efіcіentіzarea acţіunіі educatіve cοncrete. Ele ѕe
pοt cοnѕtіtuі în repere pentru elabοrarea unοr ѕtrategіі de lucru unіtare şі cοerente, adaptate
vârѕteі şі cοnteхtuluі partіcular, οrіentate ѕpre atіngerea unοr fіnalіtăţі eхplіcіte.
Pentru a cοnѕtіtuі ο οfertă educaţіοnală a tіmpuluі ѕău, educaţіa deѕfăşurată în
grădіnіţă trebuіe ѕă reflecte prοblemele cοntempοraneіtăţіі şі ѕă încerce ѕă întâmpіne prіn
mіjlοace ѕpecіfіce eхpectanţele pe care ѕοcіetatea de azі le fοrmulează pentru prіma etapă a

21
educaţіeі fοrmale. Recunοaşterea deplіnă a rοluluі hοtărâtοr al preşcοlarіzărіі pentru
dezvοltarea pοtenţіalіtăţіlοr іndіvіduale şі pentru pregătіrea pentru іntegrarea ѕοcіο-şcοlară a
înѕemnat pentru ѕlujіtοrіі educaţіeі preşcοlare іntenѕіfіcarea preοcupărіlοr de recοnѕіderare a
fundamentelοr teοretіce şі a practіcіlοr educaţіοnale de іnѕtruіre şі fοrmare a preşcοlarіlοr
Μοtіvele pentru care educaţіa preşcοlară trebuіe ѕă ѕe angajeze într-un prοceѕ de
dezvοltare şі adaptare cοntіnuă ѕunt: tranѕfοrmărіle multіple ale ѕοcіetăţіі cοntempοrane,
cerіnţele refοrmeі învăţământuluі şі aѕumarea rοluluі de fοrmatοr al premіѕelοr dezvοltărіі
perѕοnalіtăţіі cοpіluluі. Аceaѕtă preοcupare pentru dezvοltare ѕe οrganіzează pe câteva dіrecţіі
şі tendіnţe majοre, pe care le vοm analіza în cοntіnuare, ѕublіnііnd faptul că nοua
fundamentare teοretіcă realіzată de dοcumentele currіculare ce reglementează actіvіtatea
іnѕtructіv-fοrmatіvă dіn grădіnіţă (prοgrama şcοlară, ghіdul de aplіcare a prοgrameі,
regulamentul învăţământuluі preşcοlar) eѕte un paѕ fundamental pentru іnοvarea teοrіeі şі
practіcіі preşcοlare.
Centrarea prepοnderentă aѕupra prοceѕuluі învăţărіі şі maі puţіn aѕupra prοduѕelοr
aceѕteіa eѕte ο eхpreѕіe a preοcupărіі pentru fοrmarea cοpііlοr care are lοc şі pe parcurѕul
prοceѕuluі de învăţare prіn іnteracţіunіle pe care aceѕta le prіlejuіeşte şі prіn οcazііle οferіte
cοpііlοr de a ѕe prezenta pe ѕіne şі a-şі eхprіma οpіnііle, de a-şі eхerѕa prіceperіle şі
deprіnderіle şі de a deѕcοperі nοі cunοştіnţe.
Тranѕfοrmarea perѕpectіveі de abοrdare a cοpіluluі eѕte ο tendіnţă ce cοnѕtă în
cοnѕіderarea preşcοlaruluі în evοluţіa ѕa ѕpecіfіc іndіvіduală, drept un partіcіpant actіv la
prοprіa educaţіe, ο perѕοnalіtate în fοrmare, a căreі laturі trebuіe cοnѕіderate în egală măѕură
іmpοrtante, ο іndіvіdualіtate ce ѕe dіѕtіnge prіn pοtenţіalіtăţі unіce, eхperіenţă de vіaţă aparte,
trebuіnţe de învăţare ѕpecіfіce. Recοmandarea cοnѕіderărіі cοpіluluі cuprіnѕ în prοgramul
grădіnіţeі drept ο іndіvіdualіtate şі a οrganіzărіі prοceѕelοr de іnѕtruіre şі fοrmare în jurul
nevοіlοr şі trebuіnţelοr de cunοaştere şі acţіune a aceѕtuіa eѕte repetată în numerοaѕe rândurі,
atât în dοcumentele currіculare, cât şі în ѕtudііle de pedagοgіe preşcοlară. Ea nu eѕte în ѕіne
un element de nοutate. Factοrul inοvatοr eѕte înѕă dat de crearea cadruluі ce permіte punerea
efectіvă în practіcă a aceѕteі recοmandărі, prіn ѕtructurarea prοgrameі în jurul fіnalіtăţіlοr,
fără prea multe cοnѕtrângerі legate de cοnţіnut, prіn prοpunerea de nοі metοde de lucru
precum metοda prοіectelοr şі prοblematіzarea, prіn іntrοducerea actіvіtăţіlοr οpţіοnale etc.
Μedіul grădіnіţeі eѕte maі fοrmalіzat decât cel famіlіal, el creând ο tranzіţіe neceѕară
către medіul şcοlar, mult maі nοrmatіv şі eхіgent.Cοpіlul cuprіnѕ în medіul grădіnіţeі ѕe pοate
manіfeѕta lіber în ѕіguranţa şі ѕecurіtatea dată de prezenţa şі ѕupravegherea educatοareі.
Тοtοdata gradіnіta eѕte un medіu educοgen prіn prezenţa uneі varіetăţі de ѕtіmulі vіzualі şі

22
audіtіvі, ce pοt fі uşοr acceѕaţі şі manіpulaţі de cοpіі. Μedіul grădіnіţeі eѕte tοlerant,
dezvοltarea nοrmală eѕte prіvіtă într-un ѕenѕ mult maі larg aіcі decât maі târzіu, în şcοală.
Аceaѕta permіte іntegrarea cοpііlοr cu dіverѕe grade de rămânere în urmă în dezvοltare. În
pluѕ, cοpііі preşcοlarі au eі înşіşі ο capacіtate creѕcută de acceptare, aprecіere şі іntegrare a
celοr care ѕunt dіferіţі.
Μetοdοlοgіa ѕpecіfіcă actіvіtăţіі dіdactіce dіn grădіnіţă eѕte adaptată pe de-ο parte
înclіnaţіeі natіve ѕpre jοc prοprіі preşcοlarіlοr, іar pe de altă parte dіverѕelοr manіfeѕtărі ale
dezvοltărіі pѕіhοfіzіce atât de rapіde la aceaѕtă vârѕtă. Grădіnіţa face trecerea de la іnfοrmal la
fοrmal, οrіentând în ѕenѕul dezvοltărіі manіfeѕtărіle şі actіvіtăţіle tіpіce cοpіlărіeі.
Prοgramul zіlnіc uşοr ѕtructurat al grădіnіţeі, cu actіvіtăţі cοmune aѕemănătοare
lecţііlοr şcοlare, cu regulі şі cerіnţe fοrmulate cu siguranţă îі va facіlіta cοpіluluі preşcοlar
іntegrarea cu ѕucceѕ în actіvіtatea şcοlară vііtοare.
Cіclul preşcοlar a fοѕt gândіt pеntru cοpіі ca un unіvеrѕ al pοvеştіlοr, al învăţărіі prіn
jοc, şі nu ca un ѕpaţіu rіgіd al cunοaştеrіі, al cοnѕtrângеrіі. Εduсaţіa la cіclul preşcοlar сarе
faсе οbіесtul dе іntеrеѕ al aсеѕtеі luсrărі nu faсе ехсерţіе în faţa unuі aѕеmеnеa рrіnсіріu.
Εѕtе dе-a drерtul lοgіс, сοnfοrm ultіmеlοr rеzultatе alе сеrсеtărіlοr dіn dοmеnіul
еріѕtеmοlοgіеі сοntеmрοranе, dе a сοnѕіdеra сă, dеşі lumеa еѕtе unіtară, tοtul ѕtă ѕub ѕеmnul
еfесtеlοr се ѕе рrοduс dіn lеgăturіlе сarе ѕе сrееază întrе unеlе şі altеlе.
Асţіunеa еduсatіvă сοnсrеtă сâştіgă în сοnţіnut şі în еfісіеnţă рrіn luarеa în сοnѕіdеrarе
a aсеѕtοr сaraсtеrіѕtісі ре baza сărοra ѕе рοatе еlabοra ο mеtοdοlοgіе dе luсru сlară, сοеrеntă,
unіtară, сaрabіlă ѕă сοnсеntrеzе rеѕurѕеlе umanе şі ре сеlе matеrіalе реntru a lе ѕеrvі
îmрlіnіrіі unοr ѕсοрurі ехрlісіtе. Una dіntrе іdеіlе рrіnсірalе рrοmοvatе еѕtе сă nu сοріlul
trеbuіе ѕă ѕе ѕсhіmbе, сі еduсatοrіі şі рărіnţіі urmеază ѕă сrееzе сadrul adесvat сarе ѕă lе
реrmіtă ѕă găѕеaѕсă ѕοluţіі unісе реntru aсеaѕtă рrοblеmă, сοmunісându-lе сunοştіnţеlе şі
fοrmându-lе сaрaсіtăţіlе, dерrіndеrіlе şі atіtudіnіlе nесеѕarе.
Vіaţa dе fіесarе zі рrеѕеază înţеlеgеrеa сοріluluі, іmрlісaţіa luі сa ѕресtatοr al еі, faрt
се сοnѕtіtuіе un altfеl dе jοс maі ѕubtіl în сarе ѕе dеѕfăşοară еvеnіmеntе, іnсіdеntе, aссіdеntе
şі nеvοіa dе a lе еvalua сa реrmіѕе ѕau nереrmіѕе, сοndamnabіlе ѕau ѕсuzabіlе. Ţіnând ѕеama
dе mοbіlіtatеa şі dе rесерtіvіtatеa сοріluluі, dе ѕеtеa dе сunοaştеrе, dе іntеrеѕul реntru
dеѕсοреrіrе, dе buсurіa şі ѕatіѕfaсţіa preşсοlaruluі dе a da răѕрunѕ la întrеbărі, сât şі dе a
întrеba, aсtul еduсaţіοnal dіn cіclul preşcοlar trеbuіе ѕă vіzеzе dеzvοltarеa întrеgіі
реrѕοnalіtăţі a сοріluluі.
În vederea рregătіrіі cорііlоr рentru a face faţă cu ѕucceѕ рrоvоcărіlоr lumіі
cоntemроrane, grădіnіţa trebuіe ѕă рună accentul рe fоrmarea la aceştіa de cоmрetenţe,

23
atіtudіnі tranѕverѕale şі tranѕferabіle. Аbоrdarea іnterdіѕcірlіnară рreѕuрune dezvоltarea
caрacіtăţіі de a tranѕfera raріd şі efіcіent, de a ѕіntetіza şі de a aрlіca cunоştіnţe, deрrіnderі,
cоmрetenţe acumulate рrіn ѕtudіerea dіverѕelоr dіѕcірlіne în vederea rezоlvărіі unоr ѕіtuaţіі
рrоblemă. În aceѕt ѕenѕ, L. Сіоlan afіrmă: ,,Ѕucceѕul în vіaţa рerѕоnală, рrоfeѕіоnală şі
ѕоcіală e dat tоcmaі de caрacіtatea de a іeşі dіn cutіa dіѕcірlіnară, de caрacіtatea de a
realіza cоneхіunі care ѕă cоnducă la realіzarea efіcіentă a рrоblemelоr cоncrete.”17
Іnterdіѕcірlіnarіtatea = іnterѕectare a dіferіtelоr dіѕcірlіne / о рunte între dіѕcірlіne. Cât de
іmpοrtantă eѕte actіvіtatea οrganіzată cu cοpііі preşcοlarі pentru dezvοltarea armοnіοaѕă a
perѕοnalіtăţіі aceѕtοra încearcă ѕă ne cοnvіngă şі Rοbert Flughum: “Cel maі mult dіn ceea ce
a fοѕt nevοіe ѕă ştіu deѕpre cum ѕă trăіeѕc, cum ѕă fac, cum ѕă fіu, am învăţat în grădіnіţă”.
Calitatea actului educativ din grădiniţă depinde de o bună pregătire a cadrului
didactic, de dragostea sa faţă de copii şi meseria pe care o practică, de buna împletire a teoriei
cu practica, de imaginaţia sa creatoare, de dorinţa şi interesul pentru perfecţionare.
Educatoarea trebuie să fie bun ascultător, flexibilă şi realistă, să comunice constructiv şi să
fie o bună colaboratoare.
METODE INTERACTIVE DE DEZVOLTARE A COMPETENŢELOR CARE
ANTRENEAZĂ UTILIZAREA MIJLOACELOR MULTIMEDIA
Metodele de învăţare constituie instrumente de prim rang în mâna educatorului, este
calea eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un mod comun de a proceda care
reuneşte într-un tot familiar eforturile cadrului didactic şi ale copiilor.

Metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în :

-metode tradiţionale/ clasice : expunerea conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, observaţia;

- metode moderne: problematizarea, algoritmizarea, cubul, învăţarea prin cooperare,
mozaicul, brainstorming-ul, studiul de caz, instruirea programată, metode de simulare,
proiectul/tema de cercetare, tehnica ciorchinelui, tehnica Turul galeriei .
Însă nu tot ceea ce este ,,vechi” este neapărat şi demodat, după cum nu tot ceea ce este
,,nou” este şi modern.
Învăţarea prin cooperare dezvoltă gândirea critică, creativă şi responsabilitatea. Cadrul
necesar învăţării active trebuie să fie stimulativ bazat pe încredere şi respect între educator şi
educat . În procesul predării interactive rolul educatoarei se schimbă: ea formulează probleme,

17
L. Сіоlan, „Dіncоlо de dіѕcірlіne”
24
ascultă părerile copiilor, sugerează rezolvări, lucrează împreună cu copii, corectează greşelile
acestora, dar niciodată nu impune autoritar un punct de vedere.Am folosit in activitatea mea:

1. Problematizarea – constituie o modalitate de instruire prin crearea unor situaţii

problemă, care solicită copiilor utilizarea, restructurarea şi completarea unor cunoştinţe şi
capacităţi anterioare dobândite în vederea realizării situaţiei problemă pe baza experienţei şi
efortului personal. Personalizarea am folosit-o cu eficienţă sporită la grupa mare. Dintre
elementele de problematizare ce pot fi utilizate în cadrul activităţilor de observare prezint :
a) Crearea unor situaţii-problemă,care să stimuleze copii către căutare şi descoperire.
b) Dirijarea percepţiei prin intermediul conversaţiei euristice.
c) Vizionarea unor filme/povești terapeutice/educative pe care copiiii comentează.
Crearea unei situaţii-problemă are scopul de al pune pe copil cu atât în situaţia
propriu-zisă de a cunoaşte cât mai ales în aceea de a elabora şi de a descoperii calea spre
adevăr, spre soluţia problemei. Spre exemplu spre a motiva alegerea unei activităţi de
observare cu tema ,, Ce-i trebuie plantei ?” pentru a stimula interesul de cunoaştere am pornit
de la o scurtă povestire. ,,Familia lui Ionuţ” s-a pregătit să plece în concediu la mare. În
apartament o mulţime de plante. Mama a rugat-o pe prietena ei să-i îngrijească plantele. Oare
de ce aveau nevoie plantele?
Dirijarea percepţiei prin intermediul conversaţiei euristice constă într-o succesiune de
întrebări ţi răspunsuri prin care educatoarea conduce gândirea copiilor spre descoperirea de
noi adevăruri. Această modalitate de problematizare presupune o adevărată ,,gimnastică a
gândirii” copilului. Întrebările cu caracter problematic pot fi grupate în următoarele categorii
tipologice:
a. Întrebări care solicită deducerea unei însuşiri dintr-o experienţă sau acţiune
dată (,,De ce se rostogoleşte nuca?”, ,,De ce se aude zgomot la rostogolirea
nucii şi de ce nu se aude la rostogolirea unei prune?” etc.)
b. Întrebări care îi orientează spre tehnicile de investigare utilizate (,,Ce trebuie
să facem pentru a şti dacă prunele sunt zemoase ?”, ,,Ce trebuie să facem
pentru a şti ce se află sub coaja mărului?”).
c. Întrebări cu caracter ipotetic (,,Ce s-ar întâmpla dacă am scoate peştele din
acvariu?”, ,,Ce s-ar întâmpla dacă autobuzul nu ar avea faruri?).
d. Întrebări cu caracter cauzal (,,De ce merge iepuraşul sărind?”, ,,De ce
îngheaţă apa iarna?” etc.).

25
 e. Întrebări care dirijează gândirea spre generalizări simple(,,După ce
cunoaştem că lupul este un animal sălbatic?”, ,,Ce părţi ale corpului
iepuraşului au forma alungită?”).
Problematizarea poate fi introdusă sub forme mai simple şi în cazul altor metode.
2. Algoritmizarea – este o metodă care presupune utilizarea şi valorificarea
algoritmilor de învăţare. Algoritmul este constituit dintr-o serie de operaţii executate într-o
anumită ordine, presupune o succesiune de operaţii. Din punct de vedere psihologic algoritmii
reprezintă depinderi de activitate intelectuală. Algoritmizarea ca metodă se foloseşte în
general la grupele mari.

În activităţile de observare direcţionate spre cunoaşterea lumii vii algoritmul de lucru

se dovedeşte a fi benefic. Observarea unui animal se desfăşoară prin aceeaşi succesiune de
operaţii.:
a. perceperea globală a animalului;
b. Componentele corpului;
c. Particularităţile fiecărei părţi a corpului;
d. Mediul şi modul de viaţă;
e. Înmulţirea;
f. Importanţa.
Este normal că pentru educatoare aceste etape constituie un schelet logic atât pentru
activitatea coerentă a operaţiilor mentale ale preşcolarului cât şi pentru educatoare, care
dirijează procesul de învăţare. Insistându-se de la primele teme pe aceste secvenţe, la teme
similare, apelând la schema logică de investigare prin simple întrebări ca : ,,Ce am învăţat
despre…?”, şi acum ,,Ce trebuie să ştim despre…?” se activează algoritmul de lucru care
facilitează descoperirea elementelor de noutate şi integrarea lor în structuri cognitive deja
consolidate. Lumea plantelor în diversiunea sa poate fi abordată în activităţile de observare
cu mult succes utilizând algoritmizarea.
a. părţile plantei : rădăcina, tulpină, frunze, flori;
b. Particularităţile organelor plantei;
c. Înmulţirea plantei;
d. Îngrijirea plantei;
e. Importanţa plantei.
În lucrarea de sinteză ,,Studii de didactică experimentală” Bunescu V. conchide că:
,,Rezolvând pe bază de algoritm raţional problemele pentru care sunt stabiliţi algoritmii,

26
gândirea se eliberează de eforturi inutile şi poate să-şi canalizeze eforturile spre adevărate
soluţii creatoare”18- concluzie care defineşte importanţa algoritmilor de învăţare.
Documentarele prezentate la videoproiector pot diversifica elementele de înțelegere a
materiei vii in transformarea sa.
3. Cubul – este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a
unei situaţii din mai multe perspective. Am folosit tot cu succes în activităţile de observare şi
lectură după imagini, ori de câte ori a fost necesară observarea unui animal, obiect, plantă,
fenomen din mai multe perspective, ori ca mijloc de fixare a unor informaţii obţinute.
Am introdus metoda cubului în activitatea de observare cu tema ,,Animale domestice
în ograda bunicilor” - ,,Câinele”. Cum procedat:
Am realizat un cub pe ale cărei feţe am scris cifrele de la 1 la 6, precizând că fiecare număr
reprezintă o cerinţă adresată unui anumit grup.
Anunţarea temei - ,,Astăzi vom observa un animal domestic foarte îndrăgit, câinele”. Am
prezentat copiilor un căţel adevărat ,apoi o jucărie, apoi un film la videoproiector cu un câine
care și-a așteptat stăpânul să vină din război.Copiii au fost ,,mișcați,, de experiența câinelui și
am creat un cerc empatic cu ajutorul acestui film care educă atașamentul.
4 Demonstrația devine parte a fiecărei etape în actul de predare-învățare la preșcolari.
Cu ajutorul mijloacelor multimedia se poate face demonstrație la nivelul fiecăreia din celelalte
metode interactive.
Importanța utilizării calculatorului în grădiniță

Societatea şi educaţia se află într-o continuă schimbare Utilizarea calculatorului în

educaţia preşcolarilor permite transmiterea şi asimilarea noilor cunoştinţe într-un mod atractiv
pentru copii.Proce-sul de educaţie este mlt mai eficient.Copiii învaţă jucându-se,sunt puşi în
situaţia de a găsi repede soluţii şi de a lua decizii pentru rezolvarea problemelor. În
grădiniţă,calculatorul este foarte util atât preşcolaru-lui cât şi cadrului didactic,însă folosirea lui
trebuie realizată astfel încât să conducă la îmbunătăţirea cali-tativă a procesului instructiv-
educativ şi să nu îl îngreuneze.Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească
achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să permită copilului să se adap-
teze cerinţele unei societăţi aflată într-o permanenţă evoluţie.Acesta trebuie să fie pregătit
pentru schimbări,să le întâmpine cu entuziasm nu cu frică şi rezistenţă.Orientaţi cu încredere
spre schimbare copiii vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a face faţă noilor
tipuri de profesii.

18
Bunescu V ,,Studii de didactică experimentală”EDP,București,1967
27
 În învăţământul preşcolar jocul este principala formă de organizare a procesului
instructiv-educativ,iar calculatorul este pentru copil un alt mod de a învăţa jucându-se,este parte
din spaţiul socio-cultural al lui,care îl pun în situaţia de a găsi rapid soluţii,de a se adapta la o
lume în care informaţia cir-culă,îi influenţează limbajul şi comunicarea non-verbală şi totul cu
paşi repezi.
Învăţarea asistată pe calculator reprezintă o cale de instruire eficientă.Experienţele
cognitive şi de exprimare care îi introduc pe copii în lumea oferită de programele multimedia
trebuie să fie în concordanţă cu mediul educaţional din care provin ei.Prin aceste activităţi
oferim copiilor şanse egale la educaţie,indiferent de mediul în care cresc şi se dezvoltă.
Prin utilizarea calculatorului,procesul de predare-învăţare-evaluare capătă noi
dimensiuni şi carac-teristici,permite transmiterea de noi cunoştinţe şi sugerează semnificaţiile
acestora.Strategiile de predare- învăţare folosite pot sprijini şi stimula procesele învăţării
active.Cunoaşterea este un drum ce se deschide pe măsură ce înaintăm.Procesul de învăţământ
devine mai interesant şi mai plăcut prin intermediul calcu-latorului.Imaginile viu
colorate,însoţite de texte sugestive permit dezvoltarea vocabularului celor mici.
Noţiunile elementare,cum ar fi animale domestice şi sălbatice,anotimpuri etc.încep să
aibe înţeles de la vârste fragede, dându-le posibilitatea să le înveţe mai uşor.
Soft-urile sunt bine strucurate, copilul poate alege orice etapă din cele prezentate cu
ajutorul mouse-ului, sau poate repeta anumte secvenţe, pentru a ajunge să cunoască şi să
înţeleagă toate noţiunile cuprinse în jocul respectiv.
Soft-ul educaţional realizat pentru copii poate fi educativ ,distractiv şi interactiv.De
exemplu,folo-sind dorinţa copilului de a citi, este invitat într-o ,,Călătorie misterioasă la
bibliotecă”,unde are mai multe variante de joc.Preşcolarii îşi pot consolida cunoştinţele,
rezolvând sarcinile primate. Personajul îi cere copilului să analizeze imaginea de pe ecran, să
compare forma şi mărimea cărţilor prin alăturare vizuală şi apoi să le aşeze pe rând în rafturile
bibliotecii. Imaginile individuale se prezintă pe rând şi copilul trebuie să facă apel,fie la
imaginea de ansamblu care i se prezintă când greşeşte, fie dobândite anterior.
Jocul se desfăşoară interactiv, calculatorul îl sfătuieşte pe cel care se joacă, să se
gândească bine şi îl încurajează să încerce din nou, dacă a greşit. Răspunsurile corecte sunt
răsplătite cu strigăte de bucurie, plauze şi laude, pentru că a aşezat corect cărţile pe rafturi.
Programul are mai multe variante de joc: repară jucăria (trebubuie asamblate piesele lipsă şi
apoi colorate după dorinţa copilului), matematică cu personaje din poveşti cunoscute, ghicitori,
labirint, construcţii (căsuţa greieraşului=ghiceşte indicii (personajul este ascuns şi trebuie găsit
dând click pe fiecare cifră. După ce rezolvă toate sarcinile, copilul este lăudat, aplaudat şi

28
primeşte recompensă o medalie). În alte jocuri interactive este recompensat cu o diplomă pe
care îşi scrie numele sau cu lucrarea pe care a avut de asamblat o jucărie, un mijloc de transport,
o colorează şi are opţiunea de a le imprima.
Unul dintre obiectivele importante ale învăţământului preşcolar este pregătirea pentru
şcoală cu multele aspecte pe care le îmbracă: motivaţional, intelectual, afectiv, fizic, completate
şi prin activităţile liber alese şi activităţi pe domenii experienţiale în care este utilizat
calculatorul, ca mijloc de învăţământ integrat în acestea. Folosind tastele, copiii se
familiarizează cu literele, încep să scrie cuvinte simple, nu-mele şi prenumele, învaţă mai uşor
cifrele şi rezolvă probleme simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi de ei. Putem desfăşura o
activitate de educare a limbajului: ,,Găinuşa cea moţată” de Călin Gruia, repovestire, cu copiii
de grupă mare în mod tradiţional sau, sub forma activităţii integrate.
După activitatea de repovestire cu ajutorul imaginilor, copiii sunt împărţiţi în două grupe.
Prima, va rezolva o fişă matematică, unde educatoarea le citeşte o poezie care conţine sarcina de
lucru: ,,În căsuţa fermecată/Vrăjitoarea blestemată/Ţine cifrele ascunse/Tu să le afli de-
ndată!/Cinci sunt.Cum le găseşti?/ Tu să le încercuieşti!/Colorează pătrăţele/Câte cifre de jos
cere!”şi în timp ce copiii rezolvă fişa, ceilalţi, la calculator vor răspunde unor întrebări pentru a
verifica în ce măsură s-au familiarizat cu ideile şi personajele din poveste. Lucrând
astfel,activitatea este mai plăcută pentru copii, iar pentru educatoare, mult mai uşor de verificat
rezultatele. După rezolvarea testului, copiii de la calculator vor rezolva fişa matematică, iar
ceilalţi testul de la calculator.
Metoda instruirii asistate pe calculator oferă accesul comod şi eficient la informaţiile şi
cunoştinţele cele mai noi, este o metodă nouă şi eficientă de predare-învăţare-evaluare a
cunoştinţelor.
Jocurile pe calculator îl pun pe copil în situaţia de a rezolva sarcini care altfel ar părea
inaccesibile pentru copii, dar atmosfera plăcută de lucru, caracterul ludic al acţiunii,
posibilitatea îndreptării greşelilor, ,,stimulentele”primite: încurajări, aplauze, imagini cadou,
diplome de învingător, medalii îi creează copilului emoţii pozitive, bucuria că a rezolvat singur
o sarcină şi îl responsabilizează trecând de la învăţarea pasivă la cea activă în care îşi însuşeşte
cunoştinţele. Mişcarea imaginilor, culorile diferite, dialogul, spiritul de glumă şi de joc, fac ca
factorii stresanţi, inhibatori să dispară, iar copilul să acţioneze fără constrângeri. Materialele
audio-vizuale pun la dispoziţie resurse valoroase pentru sistemul de învăţare.
Eficienţa calculatorului în procesul educativ este determinată de mai mulţi factori:
gradul de pregătire a educatoarei în utilizarea calculatorului, de numărul de copii, de interesul,
cunoştinţele şi abilităţile acestora, de atmosfera din clas şi tipul programelor folosite, de timpul

29
cât se integrează softul în activitate, de sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de
metodele de evaluare şi de fişele de lu-cru elaborate.
Utilizarea calculatorului are următoarele avantaje:stimulează capacitatea de învăţare,
consolidează abilităţile de investigare ştiinţifică, întăreşte motivaţia copiilor în procesul
instructiv-educativ, stimulează gândirea logică, memoria şi imaginaţia, introduce un stil
cognitiv, eficient, un stil de muncă independent, instalează un climat de autodepăşire şi
competivitate, mobilizează funcţiile psihomotorii în utilizarea cal-culatorului, dezvoltă cultura
vizuală.
,,Pedagogia modernă pune în prim plan copilul cu trebuinţele şi nevoile lui de
dezvoltare.,,19 Copiii vor să se descurce singuri şi vor în acelaşi timp ca persoanele în care au
încedere să-i orienteze şi să-i ocrotească. Educatoarea dovedeşte competenţă dar şi dragoste
pentru copii atunci când le oferă posibilita-tea de a avea iniţiativă.Vom prezenta un exemplu de
soft educațional care ne ajută mult la dezvoltarea comunicării și limbajului in educația preșcolar

Programul educațional EVALOGOS

,,Programul educaţional EVALOGOS este destinat evaluării capacităţii de comunicare

a copilului preşcolar şi a copilului cu dizabilităţi intelectuale şi auditive. EVALOGOS este un
soft educaţional profesional, realizat de cadre didactice cu multă experienţă teoretică şi
practică din şcolile speciale româneşti.

Evalogos are un format plăcut, atractiv, uşor de folosit atât pentru copii cât şi pentru
adulţi. Mascota ne însoţeşte pe tot parcursul exerciţiilor şi ne oferă un feed-back prietenos.
Copiii pot parcurge şi singuri secţiunile softului, dezvoltându-le astfel sentimentul de
încredere în sine precum şi autonomia personală.

Programul EVALOGOS este un soft educațional destinat evaluării copiilor cu cerințe

educaționale speciale.
Prezentare program educațional EVALOGOS

19
Curriculum pentru învățământ preșcolar ,2008

30
 Meniul principal cuprinde 3 secțiuni importante:

- EVALUARE LIMBAJ,
- EVALUARE PSIHOMOTRICITATE,
- EVALUARE PSIHOLOGICĂ.,,20

,,Exercițiile cuprinse în acest program sunt formate din câteva elemente standard
ale interfeței de lucru, și anume:

1. Butoane-imagine - în anumite exerciții există nevoia de a selecta o anumită

imagine sau de a mută o anumită imagine pe ecran; programul va indica o asemenea
posibilitate schimbând cursorul mouse-ului din săgeata în mâna;

2. Combobox - toate exercițiile care necesită o selecție a elementelor din interior vor
avea un control de selecție aflat în colțul de sus-dreapta al ferestrei, ca în figura alăturată.

Acest control se numește 'combobox' și prezintă o lista ce

apare atunci când se poziționează cursorul mouse-ului în suprafață lui.

Secțiunea EVALUARE LIMBAJ

A. Grupa PROBE NEVERBALE

20
Manual Evalogos,SNAC ,2008

31
 Conține 5 exerciții identice, ca funcționalitate, dar cu conținut diferit:

- NATURA,
- ANIMALE,
- OAMENI,
- OBIECTE
- ORAȘ,,21

,, Aceste exerciții pot conține oricare din cele 3 modalități de afișare arătate în
exemplul de mai sus: 6 IMAGINI, 9 IMAGINI și PLANȘĂ, iar acest mod de lucru trebuie
selectat la începutul exercițiului. Indiferent de modul în care se alege a se lucra, copilul
trebuie să apese întâi pe butonul ASCULTĂ, să asculte sunetul redat de program și apoi să
găsească imaginea corespunzătoare.

B. Grupa PROBE VERBALE

1. Exercițiul ASCULTĂ SUNETUL ȘI IDENTIFICA IMAGINEA

21
Idem

32
 În acest exercițiu copilul trebuie să asculte mai întâi sunetul, apăsând pe butonul
ASCULTĂ și apoi trebuie să selecteze imaginea corectă conform sunetului.

2. Exercițiul CITEȘTE CUVÂNTUL ȘI IDENTIFICA IMAGINEA - în acest exercițiu

copilul trebuie să citească cuvântul scris cu alb și să găsească imaginea corespunzătoare lui.

3. Exercițiile ORAȘ, ANIMALE și CASĂ - aceste 3 exercițîi sunt similare exercițiilor de la

Probe Neverbale, cu excepția faptului că sunetele sunt verbale.

C. Grupa MEMORIA SUNETELOR

1. Exercițiul GĂSEȘTE CELE DOUĂ SUNETE IDENTICE,,22

22
ibidem

33
 ,, Acest exercițiu este compus din 24 de sunete, reprezentate prin buline verzi. Scopul
exercițiului este găsirea celor 2 sunete identice din aceste 24. Doar 2 sunt identice, restul de
22 sunt aleatorii. Se va da click, rând pe rând, pe butoanele verzi pentru a asculta sunetele
respective. În momentul în care se dă click butonul verde se transformă în roșu și rămâne roșu
timp de 3 secunde. Cele două sunete vor fi găsite atunci când se va da click pe butoanele lor
consecutiv în mai puțin de 3 secunde, cu alte cuvinte atunci când ambele sunt și rămân roșii,
iar toate celelalte butoane rămân verzi.

- Secțiunea EVALUARE PSIHOMOTRICITATE

A. Grupa FORME
1.Exercițiul IDENTIFICARE FORMĂ

,,23

,,În acest exercițiu profesorul trebuie să selectăm, mai întâi, obiectul dorit din
combobox, iar apoi copilul trebuie să aleagă corect toate formele care corespund cu alegerea
profesorului.

2. Exercițiul ASOCIERE IMAGINE-FORMĂ - în acest exercițiu se prezintă 2 rânduri de

imagini de referință, situate în partea superioară a ferestrei, și un rând de forme geometrice,
situat în partea inferioară a ferestrei. Rând pe rând imaginile din partea superioară vor ieși în
evidență, iar copilul trebuie să selecteze corect una din formele geometrice care corespund cu
imaginea arătată.

23
ibidem

34
 3.Exercițiul GRUPARE DUPĂ FORMĂ

,,

,,În acest exercițiu profesorul trebuie să selecteze, la început, o formă dorită, iar
copilul va trebui să tragă în zona inferioară imaginile care corespund cu formă selectată.

4.Exercițiul CORESPONDENȚĂ IMAGINE-FORMĂ-CUVÂNT

35
 Aici copilului i se prezintă un set de forme geometrice, un set de imagini și un set de
cuvinte așezate pe patru rânduri. El trebuie să tragă formele geometrice și imaginile respective
pe aceleași rânduri cu cuvintele corespunzătoare.

B. Grupa CULORI

1. Exercițiul IDENTIFICARE CULOARE - acest exercițiu că funtionalitate este identic cu

cel de IDENTIFICARE FORMĂ, cu excepția faptului că aici se dorește identificarea unei
culori în loc de formă geometrică.

2. Exercițiul ASOCIERE IMAGINE-CULOARE - acest exercițiu este identic că

funcționalitate cu cel de ASOCIERE IMAGINE-FORMĂ, cu excepția faptului că aici se
dorește asocierea imaginilor cu culori în loc de forme geometrice.

3. Exercițiul GRUPARE DUPĂ CULOARE - acest exercițiu este identic că funcționalitate

cu cel de 'GRUPARE DUPĂ FORMĂ', cu excepția faptului că aici se dorește gruparea să se
facă în funcție de o anumită culoare, și nu de o anumită formă geometrică.,,24

,,4. Exercițiul CORESPONDENȚĂ IMAGINE-CULOARE-CUVÂNT - acest exercițiu

are aceeași funcționalitate cu cel de CORESPONDENȚĂ IMAGINE-FORMĂ-CUVÂNT,
însă aici se dorește asocierea unor culori cu imaginile și cuvintele corespunzătoare.

C. Grupa MĂRIME

24
ibidem

36
1.Exercițiul IDENTIFICARE MĂRIME - în acest exercițiu profesorul trebuie să aleagă
mărimea dorită din combobox, iar apoi copilul trebuie să recunoască personajul de
dimensiunea corectă.

2. Exercițiul GRUPARE ÎN FUNCȚIE DE MĂRIME - în acest exercițiu copilul trebuie să

tragă merele de dimensiunea corectă din pom în coșul din dreapta pomului. Dimensiunea va fi
selectată inițial de către profesor.

3.Exercițiul ASOCIERE IMAGINE-MĂRIME,,25

25
ibidem

37
 Acest exercițiu prezintă 2 rânduri de imagini cu diverse obiecte și 2 rânduri de căsuțe
goale. Copilul trebuie să tragă imaginile de sus în căsuțele goale de pe rândurile ale căror
eticheta corespunde cu dimensiunea reală a obiectelor din imagini.

D. Grupa SCHEMĂ CORPORALĂ

1.Exercițiul IDENTIFICA SEGMENTELE CORPULUI - în acest exercițiu se prezintă

schemă corpului uman, în partea stânga a ferestrei, iar în partea dreapta 4 butoane denumite
conform părților principale ce formează corpul uman. Profesorul trebuie să indice copilului ce
parte a corpului trebuie să găsească, apăsând butonul aferent, iar copilul trebuie să dea click
pe partea corpului uman pe care o consideră a fi corectă.

2.Exercițiul COMPUNEREA SILUETEI UMANE

38
 În acest exercițiu copilul trebuie să tragă părțile componente ale corpului uman, care
se află în dreapta ferestrei, peste schemă corpului uman aflată în stânga astfel încât să o poată
reface corect și complet.

E. Grupa SPAȚIALITATE

1.Exercițiul POZIȚIONARE - în acest exercițiu profesorul trebuie să aleagă din combobox

poziția dorită a mascotei iar copilul trebuie să o poziționeze corespunzător.

2. Exercițiul RELAȚII SPAȚIALE ÎNTRE OBIECTE - acest exercițiu este similar cu cel
dinainte, însă aici copilul trebuie să poziționeze mascota față de 3 obiecte, nu doar față de
unul.

F.Grupa TEMPORALITATE

1.Exercițiul IDENTIFICA ANOTIMPUL - în acest exercițiu profesorul trebuie să selecteze

anotimpul dorit folosind butoanele din dreapta ferestrei, iar copilul trebuie să aleagă imaginea
corectă ce reprezintă anotimpul selectat.

2. Exercițiul IDENTIFICĂ MOMENTUL DIN ZI - în acest exercițiu profesorul trebuie să

selecteze momentul dorit folosind butoanele din dreapta ferestrei, iar copilul trebuie să aleagă
imaginea corectă ce reprezintă momentul din zi selectat.

3. Exercițiul AȘEAZĂ ÎN ORDINE ACȚIUNILE

În acest exercițiu profesorul trebuie să selecteze unul din cele 3 momente din zi
prezentate sub formă a 3 butoane situate în partea superioară a ferestrei. În acel moment vor
apărea 4 imagini în partea de mijloc a ferestrei. Copilul va trebui să tragă acele imagini în
căsuțele goale din partea inferioară și să le pună în ordinea în care se petrec evenimentele.

39
4.Secțiunea EVALUARE PSIHOLOGICĂ

,,G.Grupa EVALUARE ATENȚIE

1.Exercițiul GĂSEȘTE DIFERENȚELE - acest exercițiu prezintă 2 tablouri identice cu

excepția a 5 elemente. Copilul trebuie să găsească cele 5 diferențe și să dea click pe
elementele diferite în tabloul din partea inferioară. Pe măsură ce le găsește, pentru fiecare
element îi va apărea câte o steluța verde. În momentul când le va găși pe toate, și implicit va
avea 5 steluțe verzi, îi va mai apărea pe ecran feedback-ul pozitiv.

2.Exercițiul CAUTĂ IMAGINEA IDENTICĂ

Acest exercițiu presupune găsirea celor 2 imagini identice dintr-un total de 9 imagini.
Inițial toate sunt ascunse, ele fiind vizibile doar atunci când se da click pe ele și doar pentru 2
secunde. Se vor găsi imaginile identice (și vor rămâne vizibile pe ecran) atunci când se va da
click pe ambele imagini consecutiv în mai puțîn de 2 secunde.

40
3.Exercițiul GĂSEȘTE FRUCTUL - în acest exercițiu profesorul trebuie să selecteze din
combobox fructul dorit a fi găsit, iar copilul va trebui să găsească fructul și să dea click pe
imaginea respectivă.

4.Exercițiul MARCHEAZĂ IMAGINEA DUPĂ FORMĂ - în acest exercițiu profesorul

trebuie să selecteze o formă dorită din combobox, iar copilul va trebui să găsească imaginile
care corespund cu formă respectivă și să dea click pe ele. Odată ce va da click imaginile vor
rămâne marcate cu un chenar bleu.

5. Exercițiul MARCHEAZĂ LITERA - acest exercițiu este similar cu cel de sus, doar că
aici copilul trebuie să marcheze o anumită litera. Pe ecran vor fi afișate 81 de litere în mod
aleatoriu.

6. Exercițiul MARCHEAZĂ CIFRA - acest exercițiu este similar cu cel de sus, doar că aici
copilul trebuie să marcheze o anumită cifra. Pe ecran vor fi afișate 81 de cifre în mod
aleatoriu

H. Grupa EVALUARE MEMORIE

1. Exercițiul GĂSEȘTE IMAGINEA - acest exercițiu este similar cu cel de la EVALUARE

ATENȚIE - CAUTĂ IMAGINEA IDENTICĂ. Exercițiul presupune găsirea celor 2 imagini
identice din cele 16 sau 36 de imagini aleatorii. El este structurat pe 2 nivele de dificultate:

41
4x4 imagini sau 6x6 imagini, nivele ce vor fi selectate de către profesor folosind butoanele
„PAGINĂ 1” - pentru 4x4 și respectiv 'PAGINĂ 2' - pentru 6x6.,,26

2. Exercițiul AMINTEȘTE-ȚI ORDINEA

Acest exercițiu afișează, la început, 4 imagini centrale într-o anumită ordine. Ele vor
rămâne pe ecran 4 secunde, timp în care copilul va trebui să memoreze ordinea în care sunt
ele așezate. Apoi programul le va ascunde și va afișa alte 7 imagini în jurul celor 4 căsuțe
goale din centru. Copilul trebuie să găsească cele 4 imagini inițiale și să le pună în ordinea
corectă în căsuțele goale.

I.Grupa EVALUARE GÂNDIRE

1.Exercițiul DESCOMPUNEREA IMAGINILOR

26
ibidem

42
 În acest exercițiu copilului i se oferă o planșă cu mai multe elemente decupabile.
Profesorul trebuie să selecteze elementele dorite a fi decupate din planșă, folosind
comboboxul din colțul de sus-dreapta, iar copilul trebuie să găsească și să tragă toate aceste
elemente de pe planșă în zona albă special construită în acest scop în partea dreapta a
ferestrei.

2.Exercițiul RECOMPUNEREA IMAGINILOR - în acest exercițiu se oferă conturul unui

copac, în partea stânga a ferestrei, iar în partea dreapta se află părțile componente ale
copacului. Copilul trebuie să tragă toate părțile componente peste contur astfel încât să
reconstruiască întreg copacul.

Am exersat cu grupa mea timp de un an pe acest soft instalat cu ajutorul părinților la

,,Echipajul de minilaptopuri ,, cu care comitetul părinților a dotat grupa.

43
Partea a II- a CERCETAREA
CAPITOLUL III:

3.1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII PEDAGOGICE

Dezvoltarea pegagogiei ca ştiinţă a fost condiţionată dintotdeauna, dar mai cu seamă în

ultima perioadă, de cercetarea pedagogică. Aceasta are un rol important în îmbogăţirea
conţinuturilor teoretice explicative şi predictive ale acestei ramuri a cunoaşterii, a găsirii unor
noi metode si procedee de predare-învăţare, evaluare, a perfecţionării practicii educaţionale
corespunzătoare exigenţelor societăţii contemporane, a creşterii eficienţei managementului
şcolar, a proiectării şi realizării practice a reformei în învăţământ.27
Cercetarea pedagogică este o strategie desfăşurată în scopul surprinderii unor relaţii noi
între componentele acţiunii educaţionale şi al elaborării unor soluţii optime de rezolvare a
problemelor indicate de procesul instructiv-educativ în conformitate cu exigenţele sociale şi
cu logica internă a desfăşurării lui.28 Deci, cercetarea pedagogică este o investigaţie
delimitată, precisă ca temă, la o întrebare restrânsă ivită în procesul perfecţionării muncii de
învăţare, de educaţie şi care presupune să se afle un răspuns cert, temeinic, argumentat
ştiinţific la întrebare.29
Rolul cercetării pedagogice constă în explicarea, interpretarea şi inovarea fenomenului
educaţional prin schimbări de structură sau prin introducerea de noi metodologii mai eficiente.
Cercetarea pedagogică este o acţiune de observare şi investigare, pe baza căreia cunoaştem,
ameliorăm sau inovăm fenomenul educaţional. Nu toate fenomenele educaţionale pot fi
supuse unei experimentări riguroase (de exemplu, formarea sentimentelor morale). Inovarea
în învăţământ se realizează atât prin generalizarea experienţei avansate, cât şi prin
experimentare. Practica educativă constituie, pentru cercetător, o sursă de cunoaştere, un
mijloc de experimentare, de verificare a ipotezelor şi de generalizare a experienţei pozitive. În
acelaşi timp, cercetarea pedagogică, prin concluziile ei, contribuie la inovarea şi
perfecţionarea procesului de învăţământ şi de educaţie.
Funcţiile cercetării pedagogice sunt:
 funcţia explicativă;

27
Stoica M., „Pedagogie şi psihologie pentru examenele de definitivare şi grade didactice”, Ed. Gheorghe
Alexandru , Craiova, 2002, p. 19-20
28
Nicola I., „Pedagogie”, E.D.P., Bucureşti, 1994, p.56
29
Muster D., ,,Metodologia cercetării în educaţie şi învăţămânț”, Ed. Litera, Bucureşti, 1985, p.22

44
  funcţia praxiologică;
 funcţia sistematizatoare;
 funcţia referenţial-informaţională;
 funcţiile de evaluare şi control ştiinţific a procesului de instruire şi formare a
personalităţii, raportate la cerinţele sociale;
 funcţia de perfecţionare şi inovare a învăţământului şi educaţiei;
 funcţia predictivă.
Există mai multe criterii de clasificare a cercetării pedagogice:
a) după scopul şi complexitatea subiectului de cercetare deosebim:
- cercetări teoretico- fundamentale (care deschid noi orizonturi asupra fenomenului
educaţional );
- cercetări practiv- aplicative (abordează o problematică restrânsă şi vizează îmbunătăţirea
domeniului explorat, de exemplu evaluarea randamentului şcolar şi îmbogăţirea modalităţilor
concrete de acţiune);
b) după metodologia de lucru adoptată deosebim:
- cercetări observaţionale (neexperimentate)- concluziile sunt mai mult teoretice, sunt
cercetări descriptive, merg de la particular la general;
- cercetări experimentale- conduc la descoperirea unor relaţii cauzale între elementele acţiunii
educaţionale. Fenomenele cercetate sunt determinate cantitativ şi apoi sunt generalizate;
Între aceste tipologii de cercetare nu există o demarcaţie tranşantă, ele se interferează şi se
completează reciproc.
3.1 Obiectivul și scopul cercetării

Prin raportare la datele teoretice prezentate în capitolele anterioare, lucrarea de faţă se

structurează în funcţie de următorul obiectiv: demonstrarea faptului că pe baza utilizării
softurilor educaționale LOGOPEDIX, EVALOGOS, se dezvoltă limbajul și crește cantitatea
și calitatea comunicării la copiii preșcolari.

Scopul declarat este acela de a măsura eficienţa unui program de formare a abilităților
de comunicare la preșcolari, program care constă în operarea cu softurile educaționale
LOGOPEDIX și EVALOGOS.

3.2. Ipoteza de lucru

45
 Pe baza scopului şi a obiectivelor, s-a pornit la următoarele ipoteze:

- Ipoteza principală e aceea că folosind aceste softuri, a crescut masa vocabularului

utilizat de preșcolari.

- Ipoteza secundară este aceea că aceste softuri educaționale au antrenat si creșterea

calității vocabularului, adică înțelegerea semnificațiilor și a structurilor gramaticale: singular-
plural, folosirea genitivului, clasificări,etc.

3.3 Etapele cercetării

Cercetarea se realizează longitudinal, pe acelaşi lot de subiecţi, la începutul şi la

sfârşitul anului şcolar incluzând două etape de evaluare și una de exersare(parcursul
anului școlar) astfel :
1. Etapa constatativă
- este etapa în care au fost colectate datele iniţiale, pe baza testelor, observaţiilor, a probelor
de control susţinute de grupă în perioada 15-30 septembrie 2017.
2. Etapa experimentală
- reprezintă etapa fundamentală a cercetării şi s-a desfăşurat în perioada octombrie 2017 –
mai 2018.
3. Etapa post – experimental / finală
- în această etapă au fost aplicate elevilor probele de evaluare finală, urmărindu-se evoluţia
grupei în evaluarea sumativă (în perioada iunie 2018).
3.4 Metode și instrumente de cercetare utilizate

Metoda pe care am aplicat-o a fost exersarea abilităților de utilizare a calculatorului pe

grupa la care lucrez, pentru care părinții au cumpărat atât lotul de minicalculatoare, cât și
licențele pentru softurile educaționale de dezvoltare a limbajului și corectare(EVALOGOS și
LOGOPEDIX). Am explicat copiilor cum se folosesc aceste softuri iar restul a fost aproape o
joacă.
Metoda de cercetare pedagogică reprezintă calea delimitată pentru a ajunge la
obţinerea unor situaţii noi, care vor contribui la optimizarea procesului didactic. Aceasta
include un sistem de strategii cu ajutorul cărora se va ajunge la o nouă configuraţie a
procesului didactic. În acelaşi timp are un caracter operaţional deoarece indică în mod concret
cum trebuie procedat, indică logica internă a operaţiilor pe care le implică cercetarea.

46
 În cercetarea pedagogică se folosesc metode ce au ca scop colectarea datelor în
problema investigată. Dintre aceste metode, cel mai des se utilizează observaţia, experimentul
pedagogic, convorbirea, studiul de caz, analiza produselor activităţii.
Pentru lucrarea de faţă am ales să utilizez următoarele metoda observației, prin
intermediul căreia vreau să demonstrez că softurile educaționale au un rol deosebit de
important în procesul de dezvoltare, fixare şi nuanţare a vocabularului copilului preșcolar.
Observaţia este una dintre cele mai vechi metode de cercetare, folosită nu numai în
psihologie. Este frecvent utilizată deoarece este cel mai uşor de aplicat din punct de vedere
tehnic şi nu necesită o aparatură sofisticată. Ca metodă de cercetare a psihologiei, observaţia
constă în urmărirea atentă intenţionată şi înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor
manifestări ale comportamentului individului, ca şi a contextului situaţional unde acesta se
produce, în scopul sesizării unor aspecte esenţiale ale vieţii psihice.
Cuvântul "observaţie" semnifică tocmai constatarea exactă a unui fenomen, fapt cu
ajutorul unor mijloace de investigaţie şi apoi studierea aprofundată a acestei constatări.
Observatorul este doar un „fotograf al faptului”, iar observaţia trebuie să redea exact natura
faptului, fenomenului.
Condiţiile unei bune observaţii
Există o serie de exigenţe care trebuie avute în vedere, pentru ca observaţia să se
caracterizeze prin eficienţă şi obiectivitate:
a) stabilirea precisă, clară a scopului urmărit;
b) selectarea formelor care vor fi utilizate, a condiţiilor şi mijloacelor necesare;
c) notarea imediată a observaţiilor pentru a se evita omisiunile sau distorsiunile;
d) necesitatea discreţiei - în sensul că subiectul nu trebuie să-şi dea seama că este
observat şi ce aspecte sunt vizate;
e) să fie sistematică - urmărind fenomenul propus în planul iniţial, în pofida tentaţiei
de a-şi îndrepta atenţia asupra unor aspecte mai spectaculoase;
f) să fie veridică - înregistrându-se doar faptele observate şi nu supoziţiile
observatorului, părerile, comentariile acestuia;
g) datele reţinute să permită un minimum de cuantificare şi prelucrare statistico-
matematică;
h) efectuarea unui număr optim de observatii în conditii cât mai variate;
i) posibilitatea repetării observaţiei pentru evidenţierea semnificativului, esenţialului.

Avantajele observației:

47
 Este vorba în primul rând de uşurinţa aplicării, economicitatea mijloacelor materiale
necesare efectuării cercetării, naturaleţea şi autenticitatea fenomenelor relevante. Observaţia
permite surprinderea manifestărilor comportamentale fireşti ale individului.

Dezavantajele observației:
Observatorul trebuie să aştepte uneori mult timp pâna se produce fenomenul vizat,
fără a putea interveni în nici un fel. La aceasta se adaugă imposibilitatea de a izola şi controla
variabilele. Mai mult decât atât, prezenţa observatorului poate determina intrarea în funcţiune
a mecanismelor de apărare ale subiecţilor care modifică situaţia globală a câmpului social sau
a comportamentelor celor observaţi, chiar fenomenul studiat pe ansamblu.

Am realizat această observație folosind următoarele metode și instrumente de

cercetare:
1. Cercetare cantitativa, realizată prin următoarele instrumente:
- Anchetă prin chestionar adresat lotului de 25 de cadre didactice;
- Analiza utilizării de soft-uri / tehnologii în grădiniță.
2. Cercetare calitativa, realizat prin următoarele instrumente:
- Interviul adresat lotului de 25 de cadre didactice;
- Studiul de caz asupra lotului de copii realizat prin metoda observației pe parcursul a
mai multor zile culminând prin evaluarea finală.

3.5. Descrierea lotului de cercetare

Pentru atingerea obiectivelor și verificarea ipotezei de lucru am utilizat următorul lot

de cercetare:
1. Un număr de 25 de cadre didactice ai Grădinițelor Scufița Roșie și Piticot dintre
care 5 profesori psihopedagogi specializați pe terapia tulburărilor de limbaj (TTL).
2. Un eşantion de 28 copii din ciclul preșcolar , cu vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani,
selectaţi după criteriul vârstei;

48
Capitolul 4. – Analiza datelor și interpretarea rezultatelor

Pentru realizarea cercetării cantitative am folosit:

1. „Chestionarul pentru cadre didactice ”(ANEXA 1)

2. Analiza pentru soft-uri/ tehnologii în GRĂDINIȚĂ.

1. Analiza datelor și interpretarea rezultatelor din chestionarele completate

de către cadrele didactice

Chestionarul a fost aplicat unui număr de 25 de cadre didactice ale Grădiniței noastre

Lotul investigat are doar o valoare indicativă, nu şi reprezentativă, căreia nu i se poate

prezenta marja de eroare, care urmăreşte să afle modalităţile în care cadrele didactice
utilizează tehnologia pentru educaţie.

Chestionarele au fost aplicate prin autoadministrare.

Durata medie de completare a unui chestionar a fost de 10-15 minute.

Culegerea datelor de teren s-a realizat în perioada aprilie – mai 2018.

Întrebarea 1. Considerați că școala de astăzi este în acord cu societatea pe care o

deservește?

Tabel nr. 3.1.Școala de astazi este în acord cu societatea pe care o deservește

Varianta de răspuns la Nr. răspunsuri Valoarea

întrebarea nr 7 procentuală
DA 23 92%
NU 2 8%

Școala de astăzi este în acord cu

societatea pe care o deservește?
Da
Nu

49
 Întrebarea 2: Care e rolul mijloacelor mass media in educația timpurie a copiilor?

La această întrebare a reieşit că tehnologia pentru educație „îmbogățește actul

educațional” și „este o alternativă pentru informare atăt pentru cadrele didactice căt și pentru
copii, iar unitățile școlare trebuie să ofere mai multe facilităţi acestora, să le pună la dispoziţie
aparatură specifică şi suport de curs special adaptat, în concordanţă cu nevoile pe care aceştia
le au, în acelaşi timp promovând politici care să apere drepturile acestora.

Fig. nr. . Rolul mijloacelor mass media in educația timpurie a copiilor

Întrebarea 3. Sunteți interesat(ă) de noua tehnologie?

Tabel nr. 3.2. Interesul față de noua tehnologie

Varianta de răspuns la Nr. răspunsuri Valoarea

întrebarea nr 3 procentuală
Foarte mult 19 76%
Suficient 3 12%
Puțin 2 8%
Deloc 1 4%

50
 Interesul față de tehnologie

foarte mult
suficient
puțin
deloc

Întrebarea 4. Considerați că utilizarea noilor tehnologii facilitează relația cu

generația actuală de preșcolari/elevi?

Tabel nr. 3.3.Tehnologia facilitează relația cu generația actuală de copii

Varianta de răspuns la Nr. răspunsuri Valoarea

întrebarea nr 4 procentuală
DA 20 80%
NU 5 20%

Tehnologia facilitează relația cu copiii?

Da
Nu

Întrebarea 5. Ați utilizat in activitatea didactică următoarele echipamente electronice

moderne?

Tabel nr. 3.4 Măsura în care sunt folosite diverse echipamente electronice moderne
Echipamente electronice Foarte des Des Rar Foarte rar Niciodată
Calculator/laptop 23 2 - - -
Videoproiectorul - 21 4 - -
Sistem audio 24 1 - - -
Tableta 1 1 23 - -

51
 Tabla interactivă 1 - 4 - 20
Televizor - - - 1 24
CD-player 18 4 3 - -
Altele(precizați) Nu s-au înregistrat răspunsuri

Cadrele didactice chestionate afirmă că utilizează echipamentelor electronice sunt

folosite în activitatea de predare, „Foarte des” calculatorul/ laptopul (93%) și sistemele audio
(72%) (a se vedea Tabelul nr. 3.4).

Întrebarea 6. Aveți acces la calculatoare și internet la grădinița unde predați?

La această întrebare toți repondenții au susținut că există au acces la calculatoare și la

internet în toată grădiniță.

Întrebarea 7. Ați participat la cursuri de formare în domeniul utilizării noilor

tehnologii /TIC?

Tabel nr. 3.5.Participarea la cursuri de formare în domeniul utilizării TIC

Varianta de răspuns la Nr. răspunsuri Valoarea procentuală

întrebarea nr 7
DA 21 93%
NU 4 7%

Cadrele didactice (21) au urmat cursuri de inițiere în utilizarea calculatorului (10), curs
avansat de utilizare a calculatorului (8) și curs aplicativ de utilare a noilor tehnologii în
educație (3) și consideră că informațiile primite au fost utile pentru activitatea didactică cu
elevii.

Întrebarea 8. Credeţi că ştiţi mai multe despre folosirea eficientă a calculatoarelor

decât preșcolarii dvs.?

La această întrebare toți repondenții au fost de acord că dețin mai multe informații
despre folosirea calculatorului față de copiii preșcolari.

Întrebarea 9. Cum apreciați nivelul cunoștințelor și deprinderilor dumneavoastră

referitoare la utilizarea următoarelor programe Microsoft Office?

Tabel nr. 3.6.Nivelul declarat al cunoștințelor cadrelor didactice Microsoft Office

Excelent Foarte bun Bun Mediu Slab
52
 Word 19 4 2 - -
Power Point 11 13 1 - -
Excel 5 9 8 3 -

Întrebarea10. Cât de des utilizați următoarele surse online de informare?

Tabel nr. 3.6. Utilizarea surselor online

Foarte des Des Rar Foarte rar Niciodată
Didactic.ro 14 8 2 1 -
Edu.ro 16 6 3 - -
Biblioteci online 12 8 4 1 -
Site-uri de referate 4 5 12 4 1
Wikipedia 15 8 2 - -
YouTube 23 2 - - -
Google 25 - - - -
Facebook 10 6 3 3 3
Altele (precizați) Nu sunt precizări suplimentare

Întrebarea 11.a. Folosiţi noile tehnologii ca parte a activităţilor la clasă?

Tabel nr. 3.5.Folosirea noilor tehnologii la activitatea didactică

Varianta de răspuns la Nr. răspunsuri Valoarea

întrebarea nr 11 procentuală
DA 25 100%
NU 0 0%

Întrebarea11.b. Dacă da, precizați care sunt acestea (puteți bifa mai multe):

a) Prezentări Power Point - 20 repondenți (80%)

b) Proiecție filme – 18 repondenți (72%)

c) Soft-uri educaționale - 18 repondenți (72%)

d) Internetul - 25 repondenți (100%)

53
 Tehnologii aplicate la clasă

20
25
Prezentări Power Point
Proiecție filme
18 Soft-uri educaționale

18 Internetul

Figura nr. 1: Ponderea folosirii tehnologiilor la clasă

Întrebarea 12. Cât de des folosiţi calculatoarele ca parte integrală a activităţilor cu

clasa?

Tabel nr. 3.6. Folosirea calculatorului ca parte integrală în activitățile la clasă

Varianta de răspuns la Nr. răspunsuri Valoarea procentuală

întrebarea nr 12
Foarte des 23 92%
Des 2 8%
Rar
Foarte rar
Niciodată

Întrebarea 13. Utilizați soft-uri educaționale în procesul instructiv-educativ?

Tabel nr. 3.7.Utilizarea soft-urilor educaționale în procesul instructiv - educativ

Varianta de răspuns la Nr. răspunsuri Valoarea

întrebarea nr 13 procentuală
DA 21 93%
NU 4 7%

Între preferințele cadrelor didactice se găsesc următoarele soft-uri: Tara, Abecedarul

distractiv, Logopedix, Evalogos, Alfabetul din povești, Piticlick.

54
 Întrebarea14. Cum apreciaţi eficienţa calculatoarelor pentru pregătirea copiilor în
activităţi la următoarele discipline?

Un procent foarte ridicat, 96% (24) dintre cadrele didactice chestionate afirmă că
utilizează calculatorul în activitatea de predare, este eficientă la toate disciplinele (a se vedea
Figura nr. 2)

Eficiența calculatoarelor pe arii curriculare

Lb. Română
Matematică
Științe
Arte
Ed.pt.societate 17

Figura nr. 2: Eficiența folosirii tehnologiilor la diferite arii curriculare

Întrebarea 15. In ce moment al lectiei considerați eficientă utilizarea noilor

tehnologii?

55
 Evaluare

Captarea atenției

Recapitulare și sistematizare

Predare

Consolidare

Figura nr. 3. Momente ale lecției în care utilizarea TIC este mai eficientă

Întrebarea16. Precizați care sunt, în opinia, dumneavoastră avantajele utilizării

noilor tehnologii in activitatea didactică?

La această întrebare am primit următoarele răspunsuri:

- Îi motivează pe copii;
- Eficientizează munca didactică și procesul instructiv educativ;
- Conținuturile sunt susținute de multe imagini;
- Stimularea capacității de învățare inovatoare;
- Captează interesul copiilor;
- Dezvoltarea competențelor de comunicare;
- Ajută la fixarea unor cunoștințe;
- Îi ajută pe copii să aibă mai multă încredere în eiși crește stima de sine;
- Copiii se pot exprima mai ușor;
- Diversitatea informațiilor;
- Accesibiltatea informațiilor;
- Deschiderea către noi orizonturi;
- Facilitatea predării noilor cunoștințe.

Întrebarea 17. Precizați care sunt, în opinia, dumneavoastră dezavantajele utilizării

noilor tehnologii in activitatea didactică?

56
 La această întrebare au răspuns 23 cadre didactice, 2 nu au dat niciun răspuns
iar un singur respondent a declarat că nu există dezavantaje. Printre răspunsurile primite se
află următoarele:

- Crează dependență în rândul elevilor utilizarea excesivă a calculatorului;

- Învățarea este mecanică dacă elevul nu este stimulat împreună cu un adult;
- Învățarea devine stereotipă pentru copiii mici;
- Copiii cu diagnostic ADHD crează fixații pentru anumite jocuri sau desene,
povești;
- Necesită mult timp pentru pregătire;
- Aduce un dezavantaj scrisului de mână;
- Depărtarea de mediu și axarea pe informație;
- Deteriorarea/ slăbirea memoriei;

Restul întrebărilor solicită date despre respondenți, utile pentru prelucrări de tip
statistic și interpretări corecte.

Referitor la repartiţia în funcţie de vechimea în învăţământ a cadrelor didactice

intervievate, majoritatea celor care au răspuns la chestionar se încadrează în intervalul 10-20
ani vechime în educație.

Cercetare calitativa s-a realizat prin următoarele instrumente:

1- Interviul adresat lotului de 25 de cadre didactice;

2 - Studiul de caz asupra lotului de copii realizat prin metoda observației pe parcursul
a mai multor zile culminând prin evaluarea finală.- Studiul de caz asupra lotului de copii
realizat prin metoda observației pe parcursul a mai multor zile culminând prin evaluarea
finală. Toţi copiii provin din familii biparentale, două treimi având studii medii. La părinţii
cu studii superioare se constată o mare deschidere spre cunoaştere, dorind să asigure copiilor
o educaţie cât mai bună.

3.6. DESCRIEREA EŞANTIONULUI DE COPII

Pentru verificarea ipotezei de lucru şi atingerea obiectivelor am utilizat ca şi eşantion grupa

mijlocie a Grădiniţei Scufița Roșie , ce conţine un număr de 28 preşcolari, 17 băieţi şi 11 fete,

57
cu vârsta cuprinsă între 4 şi 5 ani, selectaţi după criteriul vârstei. Toţi copiii provin din familii
biparentale, majoritatea părinţilor având studii medii. La părinţii cu studii superioare se
constată o mare deschidere spre cunoaştere, dorind să asigure copiilor o educaţie cât mai
bună.
Tabel nr. 1: Lotul experimental şi structura lui
Tabel nr. 1: Lotul experimental şi structura lui

Pregătirea profesională
Genul Vârsta a părinţilor
Lotul Masculin Feminin 4 ani 5 ani Studii medii Studii
de cercetare
superioare

28copii 17 11 21 7 18 10

5 ANI
Feminin 25%
39%
Masculi
4 ANI
n 61% 75%

Figura nr. 1: Distribuţia procentuală a Figura nr. 2: Distribuţia procentuală

preşcolarilor în funcţie de gen a preşcolarilor în funcţie de vârstă

58
 Studii
superio
are Studii
36% medii
64%

Figura nr. 3: Distibuţia procentuală a părinţilor

preşcolarilor în funcţie de nivelul studiilor

În ceea ce priveşte prezenţe la grupă, majoritatea acestora, într-un procentaj de 75%- 85%, au
frecventat grădiniţa, absenţele fiind motivate obiectiv (condiţii climatic, probleme de sănătate,
lipsa veniturilor). Am reuşit astfel să asigur pe cât posibil reprezentativitatea populaţiei
investigate sub aspectul componentei sociale, al diversităţii aptitudinilor speciale.

Cercetarea cuprinde două momente cheie, unul iniţial şi unul final, în care se va
observa dacă apar diferenţe semnificative datorate softurilor logopedice în cadrul activităţilor
de educare a limbajului desfăşurate între cele două momente amintite anterior.

Logopații/lotul de subiecți analizat au urmat indicațiile logopedului în fiecare etapă a

antrenamentului pentru a utiliza softul LOGOPEDIX și au fost notaţi cu calificative, după
cum urmează corespunzător solicitărilor softului:

INSUFICIENT (comportament ce necesită sprijin) – 0-3 p.

SUFICIENT (comportament în atenţie specială) – 4-7 p.
BINE (comportament în dezvoltare) – 8-13 p.
FOARTE BINE (comportament atins) – 14- 19 p.

Descriptorii de performanţă din cadrul probei iniţiale nr.1

Itemi Descriptori de performanţă Punctaj
Pronunţă sunete, grupuri Numeşte cel puţin două obiecte din imaginile prezentate ; 1p.

59
de sunete şi cuvinte Numeşte cel puţin patru obiecte din imaginile prezentate ; 2p.
imitând softul apoi Numeşte cel puţin şase obiecte din imaginile prezentate ; 3p.
,,citind” imaginile de pe Numeşte toate obiectele din imaginile prezentate. 2p.
calculator aferente
softului educativ
LOGOPEDIX ;
Utilizează substantivele Numeşte obiectele din imagini dar nu asociaza adecvat 1p.
la singular şi plural după cuvântul formei de singular/ plural;
exemplul prezentat de
softul Evalogos Numeşte obiectele din imagini, asociind cuvântul adecvat 2p.
formei de singular/ plural; comite patru greşeli în
constituirea formei cerute;
Numeşte obiectele din imagini, asociind cuvântul adecvat 4p.
formei de singular/ plural; comite două greşeli în
constituirea formei cerute;
Numeşte toate obiectele din imagini, asociind cuvântul 6p.
adecvat formei de singular/ plural, construind corect
forma cerută;
Formulează propoziţii Construieşte o singură propoziţie care redă conţinutul 1p.
simple, realizând acordul imaginilor;
între părţile de propoziţie Construieşte trei propoziţii care redau conţinutul
imaginilor, frecvent face dezacorduri (foloseşte aceeaşi
formă a verbului şi pentru singular şi pentru plural); 3p.
Construieşte şase propoziţii care redau conţinutul
imaginilor, foloseşte acordul între părţile principale şi
secundare de propoziţie, dar se exprimă cu mici ezitări; 6p.
Formulează propoziţii care redau conţinutul imaginilor,
folosind acordul între părţile principale şi secundare de
propoziţie; 9p.

Tabelul nr 2: Rezultatele obţinute de preşcolari la proba iniţială nr.1

Calificativul acordat Numarul de copii care au Procentajul

60
 obţinut calificativul respectiv
FOARTE BINE 7 copii 25 %
BINE 14 copii 50 %
SUFICIENT 4 copii 14 %
INSUFICIENT 3 copii 11 %

50%

25%
14%
11%

FOARTE BINE
BINE
SUFICIENT
INSUFICIENT

Figura nr. 2: Distribuţia procentuală a calificativelor obţinute de preșcolari

la evaluarea iniţială – proba nr. 1

Analizând rezultatele obţinute şi prezentate în tabel, se observă că unii copii

întâmpină greutăţi în pronunţarea sunetelor şi cuvintelor, în găsirea formei de singular sau
plural a substantivelor şi în alcătuirea de propoziţii simple. Aceste greutăţi apar ca urmare a
faptului că diagnosticul lor psihoeducațional semnalează dificultăți mai mari de imitare,
conservare și operaționalizare a cuvintelor / noțiunilor şi nici în mediul familial nu au un
climat propice însuşirii unei vorbiri corecte.

Prin intermediul probei de evaluare iniţială nr. 2 s-a dorit evidenţierea

capacităţii preșcolarilor de a despărţi cuvintele în silabe. S-au utilizat în acest sens, cuvinte
formate din 1, 2 sau 3 silabe. Pentru evaluarea preșcolarilor, s-a ţinut cont de descriptorii de
performanţă specificaţi în tabelul de mai jos. Prin urmare, pentru fiecare rezolvare corectă,
copilul a primit 1,5 puncte. Notarea copiilor s-a realizat prin utilizarea calificativelor, după
cum urmează:

INSUFICIENT (comportament ce necesită sprijin) : 0-3 p.

61
SUFICIENT (comportament în atenţie specială) : 4-6 p.

BINE (comportament în dezvoltare) : 7-9 p.

FOARTE BINE (comportament atins) : 10-12 p.

Descriptorii de performanţă din cadrul probei iniţiale nr. 2 :

Item Descriptori de performanţă Punctaj

Desparte în silabe desparte un număr de: 1-2 cuvinte 0-3p
cuvintele reprezentate în desparte un număr de: 3-4 cuvinte 4-6p
imagini softurilor desparte un număr de: 5-6 cuvinte 7-9p
LOGOPEDIX și
EVALOGOS desparte un număr de: 7-8 cuvinte 10-12p

Tabelul nr 3: Rezultatele obţinute de preşcolari la proba iniţială nr.2

Calificativul acordat Numarul de copii care au Procentajul
obţinut calificativul respectiv
FOARTE BINE 8 copii 29 %
BINE 9 copii 32 %
SUFICIENT 6 copii 21 %
INSUFICIENT 5 copii 18 %

62
 29% 32%
21%
18%

FOARTE BINE
BINE
SUFICIENT
INSUFICIENT

Fig nr. 3: Distribuţia procentuală a calificativelor obţinute de preșcolari la evaluarea

iniţială – proba nr. 2

Din interpretarea rezultatelor obţinute de preșcolari la proba de evaluare iniţială nr. 2,

ce a vizat capacitatea copiilor de a despărţi cuvintele în silabe, se constată că, doar câţiva
copii despart corect cuvintele în silabe, restul întâmpinând greutăţi în special la despărţirea în
silabe a cuvintelor monosolabice. De obicei, aceştia au tendinţa de a despărţi acest gen de
cuvinte în două silabe. Pentru a evidenţia contribuţia softurilor educaționale cu exerciţii
lingvistice în dezvoltarea vorbirii copiilor, am conceput o fază de încheiere a investigaţiei,
constituind a doua fază a experimentului, în care am supus copiii la acelaşi număr de probe ca
şi în faza constatativă, însă cu un grad mai mare de dificultate.
Etapa post-experimentală
Prima probă de evaluare finală administrată copiilor, “Să vorbim corect română,, a avut
rolul de a constata capacitatea preşcolarilor de a folosi corect substantivele la singular şi
plural în cazul genitiv şi totodată de a formula propoziţii dezvoltate, indiferent de părţile de
vorbire implicate în propoziţie. În evaluarea copiilor, s-a ţinut cont de următorii descriptori de
performanţă:
Descriptorii de performanţă din cadrul probei finale nr. 1:
Item Descriptori de performanţă punctaj
Utilizează substantivele Utilizează în cazul genitiv un număr de:
la singular şi plural în
- un substantiv la singular sau plural 0- 1,5 p.
cazul genitive
-două sau trei substantive la singular sau plural. 2- 4,5 p.

63
EVALOGOS secțiunea -patru sau cinci substantive la singular sau 5- 7,5 p.
,,imită mascot,, plural
- şase sau şapte substantive la singular sau 8- 10,5 p,
plural
Formulezează Nu formulează nicio propoziţie dezvoltată, 0 p
propoziţii dezvoltate, utilizând cuvintele reprezentate în imagini.
utilizând cuvintele Formulează, utilizând cuvintele reprezentate în
reprezentate în imagini imagini:
Logopedix secțiunea - o propoziţie dezvoltată. 1,5p
,,descrie imaginea,, -două sau trei propoziţii dezvoltate 3p
-patru sau cinci propoziţii dezvoltate. 4,5p
-şase propoziţii dezvoltate. 6p

Preşcolarii au fost notaţi cu calificative, după cum urmează:

INSUFICIENT (comportament ce necesită sprijin) – 0- 3 p.
SUFICIENT (comportament în atenţie specială) – 4- 7,5 p.
BINE (comportament în dezvoltare) – 8- 12 p.
FOARTE BINE (comportament atins) – 13- 16,5 p.

Tabelul nr. 4: Rezultatele obţinute de preşcolari la proba finală nr.1

Calificativul acordat Numarul de copii care au Procentajul
obţinut calificativul respectiv
FOARTE BINE 13 copii 46 %
BINE 11 copii 39 %
SUFICIENT 3 copii 11 %
INSUFICIENT 1 copil 4%

46%
39%

11%
4%

FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT

64
 Histograma nr. 3: : Distribuţia procentuală a calificativelor obţinute
de preşcolari la evaluarea finală – proba nr. 1

Analizând rezultatele obţinute şi prezentate în tabel, se observă că majoritatea

copiilor şi-au însuşit modul de utilizare a substantivelor la singular şi plural în cazul genitiv,
iar în alcătuirea de propoziţii după imagini folosesc, pe lângă subiect şi predicat, şi alte părţi
de propoziţie, ca urmare a îmbogaţirii vocabularului copiilor.

Prin intermediul probei de evaluare finală nr.2 “Ne jucăm cu silabele !” (a se vedea
Anexa nr. 8) s-a determinat capacitatea preşcolarilor de a despărţi cuvintele în silabe şi de a
reprezenta grafic numărul acestora. Evaluarea copiilor s-a realizat pe baza următorilor
descriptori de performanţă:

Descriptorii de performanţă din cadrul probei de evaluare finală nr. 2:

Item Descriptori de performanţă Punctaj

Desparte în silabe cuvintele Nu desparte în silabe niciun cuvânt 0p

reprezentate în imagini şi reprezentat în imagini
reprezintă grafic numărul de Dintre cuvintele reprezentate în imagini,
silabe - Logopedix secțiunea desparte în silabe şi reprezintă grafic, un
întârzierea limbajului număr de
-un cuvânt 1p

-două- trei cuvinte 3p

-patru-cinci cuvinte 5p

-şase- şapte cuvinte 7p

Copiii au fost notaţi cu calificative, astfel:

INSUFICIENT (comportament ce necesită sprijin)- 0-1 p.
SUFICIENT (comportament în atenţie specială)- 2-3 p.
BINE (comportament în dezvoltare)- 4-5 p.

65
FOARTE BINE (comportament atins)- 6-7 p.

Tabelul nr 5: Rezultatele obţinute de preşcolari la proba finală nr.2

Calificativul acordat Numarul de copii care au Procentajul
obţinut calificativul respectiv
FOARTE BINE 17 copii 60 %
BINE 8 copii 29 %
SUFICIENT 2 copii 7%
INSUFICIENT 1 copil 4%

60%

29%

7% 4%

FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT

Histograma nr. 4: : Distribuţia procentuală a calificativelor obţinute de

preşcolari la evaluarea finală – proba nr. 2

Din analiza rezultatelor obţinute de preşcolari se observă că, un număr foarte

mare dintre aceştia şi-au însuşit deprinderea de a despărţi cuvintele în silabe, de a preciza
numărul acestora, reprezentându-l grafic prin linii orizontale. Dificultăţile observate la
despărţirea în silabe a cuvintelor sunt legate de tendinţa copiilor de a percepe diferenţiat doar
prima silabă.
Pentru a compara performanţele preşcolarilor de la cele două evaluări, iniţială şi
finală, am realizat o analiză comparativă a rezultatelor obţinute de aceştia la cele două probe
aplicate la începutul şi, respectiv, sfârşitul experimentului.

66
 25% INSUFICIENT
29%
46%
60%

32%
50% SUFICIENT

39%
21% 29%
14%
11% 7% BINE
18%
11%
4% 4%
INIŢIALĂ FINALĂ INIŢIALĂ FINALĂ
PROBA 1 PROBA 2
FOARTE BINE

Figura nr. 4: Analiza comparativă a calificativelor obţinute de preşcolari la cele două

probe aplicate în evaluarea iniţială şi finală

Din interpretarea rezultatelor de la proba nr. 1 a evaluării iniţiale se observă că,

majoritatea preşcolarilor cunosc semnificaţia cuvintelor folosite de mine în dialogul cu ei, dar
fiecare are alt cuantum de înţelegere a semniţiei cuvintelor respective. De asemenea, un sfert
din copii folosesc corect pluralul substantivelor în orice situaţie, jumătate îl folosesc corect
numai în comunicarea cu adulţii în grădiniţă, dar există şi situaţii de confuzie ori de alint,
unde copiii fie nu înţeleg delimitarea singular-plural, fie doresc să atragă atenţia celorlalţi
folosind la singular sau la plural orice substantiv.
Rezultatele de la proba de evaluare finală nr.1 privind utilizarea substantivelor la
forma de singular sau plural, dar de data aceasta în cazul genitiv ( item introdus pentru
complicarea sarcinii de rezolvat), demonstrează că, după exersarea pe softurile logopedice în
care copiii au fost antrenaţi să utilizeze corect pronumele posesiv, au intuiţia posesiei şi o
manifestă şi exprimă corect în limbajul expresiv. Peste jumătate din ei folosesc genitivul
corect în orice situație, aproape o treime au ezitări sau folosesc corect acest caz şi pronumele
cu care se construieşte în situaţii în care se simt controlaţi sau apreciaţi, iar restul au diverse
confuzii şi inadvertenţe de utilizare. Utilizarea corectă a genitivului este legată atât de
înţelegerea sensului şi semnificaţiei expresiilor, cât şi de suportul socio- afectiv care
antrenează utilizarea corectă a modului genitiv,a exprimării posesiei.
Tot în cadrul probei de evaluare nr. 1, atât în etapa iniţială cât şi în cea finală, copiii au
avut de alcătui propoziţii după diverse imagini. Dacă în etapa iniţială copiii aveau de alcătuit

67
propoziţii simple, din maxim 3 cuvinte, pentru complicarea sarcinii, în etapa finală aceştia au
trebuit să alcătuiască propoziţii dezvoltate, care să cuprindă minim 4 cuvinte.
Analizând rezultatele obţinute se obervă că un număr destul de mare de copiii şi-au
însuşit modul de alcătuire a propoziţiilor dezvoltate, prin folosirea în cadrul acestora a tuturor
părţilor de vorbire. Exemplu: dacă în etapa iniţială copiii au alcătuit propoziţii destul de sărace
în cuvinte: „Băiatul cântă.”; „Copiii se joacă.”, în etapa finală, pe lângă subiect şi predicat,
aceştia au folosit şi complemente sau atribute : „Copiii se joacă cu mingea în parc.”, „Fetiţa
pictează frumos oul de Paşte.”
Am observat că, în primele săptamâni, copiii care au venit direct din mediul familiei
ofereau răspunsuri monosilabice, dar, prin antrenarea acestora în exerciţii şi jocuri de
îmbogăţire a vocabularului, au reuşit să capete autocontrol în formularea propoziţiilor
complete în limbajul expresiv.

Proba de evaluare nr. 2 a urmărit capacitate copiilor de a despărţi cuvintele în silabe.

Despărţirea în silabe a reprezentat un real interes pentru preşcolari, care au realizat progrese
semnificative între cele două momente ale evaluarii. Astfel se observă că, deşi în proba de
evaluare iniţială doar 29% din copii au reuşit să despartă corect în silabele cuvintele
reprezentate în imagini (cuvinte monosilbice şi bisilabice), în etapa finală, deşi au foat
introduse şi cuvinte alcătuite din trei silabe, numărul copiilor care au obţinut calificativul
Foarte Bine este mult mai mare (60 %). De asemenea, în cadrul evaluării finale, pentru
complicarea sarcinii, copiii au avut de numărat şi reprezentat grafic fiecare silabă a
cuvântului.
Softurile EVALOGOS și LOGOPEDIX au fost instrumentul de educare şi evoluţie a
limbajului care m-a ajutat, în activitatea didactică cu preşcolarii, să-i fac să înţeleagă sensul
cuvintelor, să-şi organizeze mesajul/solicitarea ori răspunsul într-o propoziţie logică, să
folosească corect în permanenţă pluralul, să despartă corect cuvintele în silabe. O parte din
copii au ajuns la performanţe în calitatea comunicării ,au autocontrol în dialog, au un limbaj
expresiv care depăşeşte nivelul vârstei biologice. Copiii care au au probleme socio-afective
sau psiho-patologice nu se pot exprima corect. Se observă că, în cadrul celor două probe de
evaluare finală un singur copil a obţinut calificativul Insuficient. Este vorba de un copil
diagnosticat cu întârziere în dezvoltarea psihică şi mentală, dar care, în prezent, parcurge un
program de recuperare cu personal de specialitate.
Comparativ cu stadiul iniţial de evaluare, când preşcolarii manifestau numeroase
confuzii şi ezitări în exprimarea limbajului ,la sfârşitul anului şcolar am observat că, situaţia

68
pronunţiei, clarităţii exprimării, despărţirii în silabe, s-a îmbunătăţit, fiecare copil încercând
să se autocorecteze, deoarece fiecare joc a avut rolul unui salt în antrenamentul pentru
expresivitate în limbaj. Softurile educaționale au ajutat la dezvoltarea imaginii de sine care i-
au determinat pe copii să fie mai atenţi la formarea propoziţiilor, la evaluare/ recompensă şi
pedeapsă .Competiţia pe care o aduce softul educațional a determinat copiii să se
autodepăşească. Am intervenit de fiecare dată pentru a corecta o pronunţia greşită sau pentru a
fixa cunoştinţele noi deprinse.
La evaluarea finală se observă modificări în gradul de implicare şi nivelul
capacităţilor de exprimare liberă, corectă, coerentă şi logică. Intervenţiile profesorului au
devenit din ce în ce mai rare, fapt care se datorează numărului mic de neînţelegeri, nelămuriri
sau dificultăţi, în exprimare, venite din partea copiilor.
Comparând rezultatele celor două testări se observă că performanţele preşcolarilor se
îmbunătăţesc, în sensul că, prin implicarea acestora într-o diversitate de jocuri didactice de
educare a limbajului, s-a observat o dezvoltare a pronunţiei şi o activizare şi îmbogăţire a
vocabularului acestora. De asemenea, se observă o evoluţie continuă a nivelului de pregătire
al copiilor, o lejeritate în comunicare, o exprimare corectă, ceea ce dovedeşte că strategiile
folosite au fost eficiente, iar obiectivele propuse au fost atinse.
Utilizând pe parcursul anului şcolar softurile de dezvoltarea limbajului în activităţile
didactice cu grupa de preşcolari, am reuşit să antrenez copiii în actul comunicării, depăşind
barierele emoţionale, să sporesc cantitativ şi calitativ bagajul lexical al fiecărui copil, să
angajez copiii într-o exprimare corectă din punct de vedere gramatical, să dezvolte copiilor
competenţele de lărgire a câmpului semantic şi a utilizării/operaţionalizării noţiunilor în alte
contexte, să fac copiii să se controleze atunci când comunică, pentru a-şi atinge scopul cu care
s-au angajat în comunicare, să stimulez curiozitatea şi spontaneitatea copiilor în comunicare.
Toate acestea, precum şi rezultatele bune obţinute de copii îmi permit să susţin că
întreaga activitate desfăşurată a confirmat ipoteza de la care am pornit: “Dacă utilizăm
softurile educaționale în cadrul activităţilor de educare a limbajului şi în celelalte activităţi
curriculare la preşcolari atunci se va realiza o consolidare, aprofundare şi sistematizare a
cunoştinţelor copiilor sub aspectul dezvoltării vorbirii”. Acest lucru reliefează faptul că,
metodele şi procedeele pe care le-am utilizat şi le-am prezentat în lucrarea de faţă au avut un
rol major în optimizarea procesului de insuşire şi de dezvoltare a limbajului preşcolarilor .

69
 Concluzii

Copilăria timpurie, care vizează intervalul de timp cuprins între naştere şi până la 6/7
ani, reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa copilului, întrucât este perioada în care
copiii au o dezvoltare rapidă, marcată de momente importante pentru succesul lor de mai
târziu, la şcoală şi în viaţă. Cercetările psihologice au arătat că mijloacele mass-media au
ajuns facilitatori de comunicare pentru copii, aducând în fața lor spațiul și timpul de
pretutindeni pe care să le cunoască și să comunice cu mai multă ușurință.
Astfel educaţia timpurie este o necesitate în contextul social actual deoarece, din
studiile efectuate, s-a considerat că, dacă procesul de dezvoltare este neglijat, mai târziu,
compensarea acestor pierderi este dificilă şi costisitoare și că investiţia în copii la vârste cât
mai fragede conduce, pe termen lung, la dezvoltarea socială a acestora. De asemenea, dacă la
nivelul educaţiei timpurii sunt depistate şi remediate deficienţele de învăţare şi
psihocomportamentale ale copiilor, deci înainte de integrarea copilului în învăţământul
primar, beneficiile recunoscute se referă la: performanţele şcolare superioare, diminuarea ratei
eşecului şcolar şi a abandonului.
Cercetările au evidenţiat corelaţii semnificative între mediu educativ în care trăiește
copilul şi dezvoltarea sa intelectuală, între învăţarea timpurie şi învăţarea care are loc în alte
etape ale vieţii. Astfel, copiii crescuţi într-un mediu stimulativ au o dezvoltare intelectuală
accelerată în comparaţie cu cei crescuţi într-un mediu restrictiv. De la naştere şi până când
cresc, copiii sunt persoane, care au o dezvoltare afectivă şi o receptivitate specială faţă de
diferitele categorii de stimuli, aspect că evoluția lor poate fi influenţată de informaţiile pe care
le primesc din mediu, precum şi de calitatea procesării acestora. Deci, intervenţia adultului
asupra copilului în această perioadă este fundamentală, educaţia timpurie realizându-se atât în
mediul familial, cât şi în cadrul serviciilor specializate, precum este grădiniţa.
Ca primă etapă a sistemului de învăţământ, grădiniţa de copii are o importanţă
covârşitoare în formarea personalităţii copiilor, deoarece această vârstă este cea a maximei
plasticităţi şi receptivităţi, a deschiderii spre lume, a curiozităţii nemărginite, a motivaţiei
maxime de a cunoaşte tot ce există în jur.
Din perspectiva punerii unei temelii solide a viitoarei personalităţi dinamice,
creatoare, active, aşa cum este prefigurată în finalităţile educaţiei, grădiniţa de copii împreună
cu familia şi cu societatea civilă îşi concentrează eforturile pentru asigurarea unui învăţământ
preşcolar de calitate, cu valenţe preponderent formative, eficient şi centrat pe trebuinţele
copiilor.

70
 După familie, grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a copilului în societate,
este instituţia de educaţie cu viaţă socială proprie, structural diferită de cea de familie, chiar
dacă păstrează amprenta atmosferei familiale, în care învățarea, prin activități îmbinate cu
elemente de joc sau chiar prin joc, cu diferitele lui variante, este activitatea dominantă.
Edificarea unui învăţământ care să răspundă mai bine cerinţelor dezvoltării copilului şi
tânărului, nevoilor unei societăţi în perioada de transformări radicale şi rapide şi exigenţelor
învăţării eficiente, stă în atenţia tuturor slujitorilor şcolii româneşti.
Literatura de specialitate, cercetarea pedagogică şi practica şcolară relevă necesitatea
creşterii eficienţei activităţii didactice în întregul învăţământ din ţara noastră, încă din
grădiniţă, care trebuie să-şi realizeze funcţiile fundamentale specifice, menite să asigure
premisele viitoarei personalităţi: funcţia instrumentală, funcţia informaţională şi cea formativ-
educativă.
În concepţia învăţământului contemporan, ”este modern tot ceea ce-l pune pe copil în
situaţia de a învăţa, pe cât posibil, prin efort propriu cu mobilizarea la maximum a
capacităţilor sale”. De asemenea, trebuie întreţinută şi înteţită ”flacăra” care se aprinde în
fiecare copil, ţinând seama de posibilităţile sale, de interesele, aspiraţiile, nevoile sale, de
profilul său psihologic intern, de mediul social în care trăieşte, pentru a-l ridica progresiv.
Învăţarea creatoare este mai economică, mai interesantă şi mai eficientă. De aceea
revin tot mai mult în atenţie metodele activ-participative, nonconvenţionale, tehnicile de lucru
în grup, exerciţiile de stimulare, jocuri didactice și utilizarea mijloacelor multimedia.
La nivelul învăţământului preşcolar, jocul didactic fie și cu mijloace multimedia, oferă
un cadru propice pentru învăţarea activă, participativă, stimulând iniţiativa şi creativitatea
copilului.
”Jocurile didactice desemnează o activitate mintală, spontană, generatoare de distracţie, de
plăcere, de reconfortare.”30 Folosirea elementelor de joc în activitatea de învăţare, atât ca
mijloc de relaxare, de destindere pentru copii, cât şi ca mod de învăţare, va asigura
mobilizarea efortului propriu în descoperirea unor soluţii, în rezolvarea unor probleme
stimulând puterea de investigaţie şi cointeresarea continuă.Multe jocuri au devenit obiect de
prelucrare multimedia prin softurile educaționale.
Folosirea calculatorului reprezintă o nouă strategie de lucru a educatoarei și a copiilor,
un nou mod de concepere a instruirii și învățării, care îmbogățeste sistemul activităților
didactice pe care aceștia le desfășoară și prezintă importante valențe formative și informative.

30
I. Cerghit (1976), Metode de învățământ. București: Ed. Didactică și Pedagogică, p. 27.

71
Bibliografie:
Andrei Novac, Multimedia în activitatea didactică,Ed.Prouniversitaria,2016,
I. Cerghit (1976), Metode de învățământ. București: Ed. Didactică și Pedagogică, p. 27

Ciolan, Laura, “Dezvoltarea educaţiei timpurii. Aplicaţii privind managementul proiectelor”,

Editura Universităţii din Bucureşti, 2007;

Château Jean -Copilul și jocul., E.D.P.București,1976

Claparede Eduard - Psihologia Jocului și pedagogia experimentală E.D.P. București 1975

Cristea S., 1998, “Dicţionar de termeni pedagogici”, E. D. P., Bucureşti

Curriculum pentru învățământ preșcolar ,2008

Curriculum pentru învățământ preșcolar 2015,

Geabău Marilena,Cartea Simpozionului ,,Comunicarea fără bariere,,Suceava,2010
Iosifescu, S ,Calitatea în educație – concepte, principii, metodologii, București,2007
Muster D., ,,Metodologia cercetării în educaţie şi învăţămânț”, Ed. Litera, Bucureşti, 1985,
Nicola I., „Pedagogie”, E.D.P., Bucureşti, 1994, p.56
Popescu – Neveanu P.,” Dicţionar de psihologie”, Editura Albatros, 1978, p. 677

Păun, E.,, “Scoala – abordare sociopedagogică”, Polirom, Iaşi; 1999

Psihologie Sociala.O abordare contextuala a individului ca actor social,Salomeea

Popoviciu,Ed.UnivOradea,2012

Răboj Felicia Mihaela,Softul educational, metodă modernă în învățământul preșcolar,Școala

Argeșeană,2017
Roşca A., “Psihologia copilului”, E.D.P., Bucureşti, 1965

Stoica M., „Pedagogie şi psihologie pentru examenele de definitivare şi grade didactice”, Ed.
Gheorghe Alexandru , Craiova, 2002, p. 19-20
Ștefănescu Adreana,Utilizarea softurilor educaționale în recuperarea copiilor cu CES,2012

Tomşa, Ghe., “Psihopedagogie preşcolară şi şcolară”, Bucureşti,2005

72
Voiculescu F., “Metodologia cercetarii in educatie: Managementul proiectelor de cercetare în
educaţie” (suport de curs), Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia, 2012, .

Vincent R., “Cunoaşterea copilului”, E.D.P., Bucureşti, 1972,

http://www.scritub.com/jurnalism/Massmedia-ca-factor-de-dezvolt42843.php,1,

www.scritub.com/jurnalism/Massmedia-ca-factor-de-dezvoltare

http://studii-media.blogspot.com/2015/01/mass-media-ca-factor-educativ.html

www.elearning.ro-noile-tehnologii-pentru-educația-prescolarilor

http://aniriairam.blogspot.com/

www.asociatia-profesorilor.ro/utilizarea-softului educațional
http://emilia-vlad.blogspot.com/

http//www.creează.com/didactica/didactica-pedagogie/MANUALUL-SOFTULUI-
EDUCATIONAL-EVALOGOS

ANEXA 1-varianta de interviu

1- Interviul a fost aplicat unui număr de 25 de cadre didactice din Grădinița Scufița

Întrebarea 1. Considerați că utilizarea noilor tehnologii în educație contribuie la o

mai bună pregătire a copiilor preșcolari? Motivați răspunsul.

La această întrebare am primit în procent de 100% răspunsul DA, cu următoarele

motivări:

- Este necesară în procesul de învățare a copiilor preșcolari;

- Le stimulează interesul pentru activitatea didactică;
- Reprezintă un ajutor educațional;
- Preșcolarii memorează mai ușor atunci când se fac prezentări concrete practice
- Aduce diversitate;

73
 - Imaginile colorate, rapiditatea exemplificării alături de metodele clasice;
- Are un rol important în pregătirea copiilor preșcolari;

Întrebarea 2. Grupa în care vă desfășurați activitatea este dotată cu calculatoare ?

La această întrebare tot lotul de cercetare (100%) au dat răspuns afirmativ.

Întrebarea 3. De când folosiți noile tehnologii, activitatea didactică pe care o

desfășurați s-a modificat? Motivați răspunsul.

Din analiza răspunsurilor la această întrebare reies menționez următoarele

răspunsuri:

- Da, elevii sunt mai curioși și mai dornici de a afla mai multe informații;
- Da, este mult mai plăcută și mai interesantă;
- Da, găsesc informații în timp util;
- Da, în funcție de particularitățile fiecărui elev, lecțiile sunt mai captivante având
un pronunțat caracter ludic;
- Da, copiii sunt atrași de calculator ți pentru asta trebuie să profităm ca lecțiile să
fie cât mai atractive și interesante pentru ei;
- Da, activitatea este mult mai activă
- Da, activitatea didactică s-a îmbunătățit mai ales datorită soft-urilor
educaționale.

Întrebarea 4. Dați cîteva exemple de jocuri pe calculator/softuri educaționale pe care

le utilizați în activitatea didactică.

În urma centralizării răspunsurilor primite de la cadrele didactice la această

întrebare se evidențiază următoarele soft-uri educaționale / jocuri pe calculator utilizate în
activitatea didactică:

- Abecedar Care pe Car(t)e

- Matematică pentru preșcolari
- Logopedix
- Evalogos
- Tara

74
 - Pro-edu
- Sebran
- Piticlic
- Jocuri de construcție și manualitate
- Jocuri de pe site-ul Didactic.ro - de ex.„Înghețata crescătoare”
- Timlogo
- ABC distractiv

Întrebarea 5. Ce surse online de informare accesați atunci când vă pregătiți pentru

activități?

Sursele online semnalate sunt următoarele: Didactic.ro, Wikipedia, Grădinițe.ro,

Edu.ro, Pinteres,Site-uri de referate, Youtube - muzică pentru copii.

Studiu de caz

75