Departamentul pentru Pregătirea Personalului Dictactic

Portofoliul de evaluare finală a

profesionalizării inițiale pentru cariera didactică,
MODULUL I, Ciclul de licență

Absolvent : Bătrânca Aurel - Cristi

Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova
Specializarea : Teologie Pastorală
Sesiunea : Iunie, 2018

Titlul Lucrării :

“ Limbajul pedagogic – metodă de relaționare

cu eleveul ”

CRAIOVA, 2018

1
Partea I :

1. Motivarea participării la modulul de profesionalizare didactică.

2. Obiective și așteptări proprii în formarea ca profesor.
3. Autoaprecierea experienței proprii câștigate în ciclul de licență în realizarea
profesionalizării didactice.

Rezolvarea cerințelor :

1. Încă din copilărie mă gândeam să devin învățător/profesor și mă puneam în fața faptului

împlinit prin diversele jocuri cu prietenii mei. Așadar, acest modul pedagogic reprezintă
pentru mine tocmai împlinirea acestui ideal și îmi doresc să-i atrag pe viitorii mei elevi în
tainele învățării.

2. Printre obiectivele și așteptările mele pe care le am în vederea formării ca profesor,

amintesc :
 dorința de a avea o relație elev-profesor foarte bună ;
 dorința de a putea acorda sfaturi bune atunci când se vor ivi diferitele ocazii ;
 dorința de a avea capaciatea de a mă face înțeles în cadrul orelor de curs ;
 dorința de a nu deveni plictisitor prin limbajul meu pedagogic, ci de a atrage atenția
prin diverse moduri ( jocuri educative, organizarea unor competiții care să
stârnească interesul pentru carte, etc. ) ;
 dorința de a le insufla ardoarea de carte și de a-i învăța cum să învețe .

3. Sunt convins de faptul că tot ceea ce am acumulat de când m-am înscris la modulul pedagogic și
până în prezent îmi va fi de folos în cariera mea profesorală, astfel, pot spune că mai am multe de
învățat și că cel mai potrivit termen care să caracterizeze nivelul meu pedagogic din prezent ar fi
acela de “novice”.

2
 Partea a II-a :

Limbajul pedagogic reprezintă un tip de discurs specific orientat asupra activității de

educație. Conceptul de limbaj pedagogic definește situațiile generale, intermediare și operaționale
care apar în cadrul acțiunii educaționale, la nivelul relației de comunicare existentă între subiectul
educației, în calitatea sa de emițător și obiectul educației, în calitate de receptor.
Ca urmare a predării disciplinelor pedagogice, în decurs de mai mulţi ani, am dedus că
sensul comun al cunoașterii științifice vis-a-vis de limbajului pedagogic, formează un
compartiment impunător al discursului didactic, rostit de cadrul didactic, iar înţelegerea sensului
corect al noțiunilor determină o comunicare de succes.
Limbajul pedagogic oferă sens discursului şi face parte din ceea ce învăţăm atunci când
studiem o nouă disciplină pedagogică. Cu toate acestea, în didactica acestor discipline, natura şi
rolul cunoaşterii ştiinţifice este periclitată de insuficienta pregătire a studenţilor în materie de
vocabular ştiinţific.
Cei care se preocupă de limbajul didactic, în cunoaşterea teoretică este necesară abordarea
raportului dintre cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică. Nu există cercetare, indiferent de
domeniu, care să nu fi apărut şi dezvoltat în perimetrul cercetării ştiinţifice – mai precis, al
cercetării ramurale.
Limbajul pedagogic reprezintă un tip de discurs specific orientat asupra activităţii de
educaţie în vederea legitimării acesteia în plan teoretic şi la nivelul acţiunii practice (1, pag.
11).Conceptul de limbaj pedagogic defineşte situaţiile generale, intermediare şi operaţionale care
apar în cadrul acţiunii educaţionale, la nivelul (co)relaţiei de comunicare existentă între subiectul
educaţiei (în calitatea sa de emiţător) şi obiectul educaţiei, (în calitate de receptor). Aceste trei
situaţii evidenţiază funcţiile limbajului pedagogic, abordabile din perspectiva unei analize
semiotice
Tipurile de limbaj pedagogic sunt evidenţiate de cercetători pe fondul clasificării ramurilor
pedagogiei în două domenii de referinţă:
- domeniul pedagogiei generale care "constă, în esenţă, din recomandări pentru practica
educativă", realizate prin "metodele de predare şi de programare şi prin numeroase scrieri etice
şi general-filosofice" (Kneller, 1973, p.177), care solicită, în cea mai mare parte, un limbaj
normativ, prescriptiv ;

3
 - domeniul ştiinţei educaţiei care valorifică cercetările pedagogice realizate inclusiv -
"prin capitolele educative ale ştiinţelor comportamentale" (Kneller, p.179), din această
perspectivă, pedagogia generală solicită, în cea mai mare parte, un limbaj normativ, prescriptiv,
iar ştiinţa educaţiei un limbaj descriptiv, care tinde să devină din ce în ce mai tehnic şi uneori chiar
artificial.
Discursul pedagogic este considerat "cel mai ideologic din toate discursurile, mai
ideologic chiar decât discursul politic", urmare a faptului că, pe de o parte, finalităţile sale
legitimează "reproducerea inegalităţilor sociale", iar pe de altă parte, metodologia sa de cercetare
oferă "un amestec exploziv între justificările raţionale şi ceîe pseudoraţionale, între execesul de
logică şi excesul de emotivitate" (Reboul, 1984, p.9).
Limbajul pedagogic ar trebui să prezinte obiectiv și argumentat faptele pedagogice
empirice și științifice. Limbajele pedagogice au anumite funcții, acestea fiind în relație cu
nivelurile cunoașterii sau al cercetării educației. Ambiguitatea limbajului pedagogic a devenit un
fenomen însoțit de erori de gândire, erori de metodă în interpretarea rezultatelor, precum și în
utilizarea terminologiei pedagogice. Efectele sunt dintre cele mai negative pentru “statutul
epistemiologic al științelor educației”. “În cercetarea limbajelor pedagogice ambigue trebuie ținut
cont că acestea apar datorită unei cauzalități interne și, mai ales, au un mecanism propriu de
producere …” (Suruceanu, 2006, p. 33).
Limbajul pedagogic poate fi o adevărată drama a elevilor legată de încercarea de a ajunge
la sine, de a afla cine sunt cu adevărat, raportarea la ceilalți oameni, afirmarea
personalități. Comparativ cu generaţiile trecute, elevii de azi sunt mai sensibili (dar nu în sensul că
vibrează la poezie, ci în celălalt sens) şi au o mentalitate de perdant (de ce să învăţ, că oricum…).
Accesul la tehnologie le-a anulat pasiunea cunoaşterii, a lecturii, a descoperirii.

Argument :
După părerea mea, această cale de a relaționa cu elevul este foarte importantă pentru că
tocmai prin intermdeiul acesta tot ceea ce spunem trebuie să se facă și înțeles iar în acest sens s-
au ivit numeroși termini care pun în dificultate tocmai acest scop. Astfel, dificultatea apare nu prin
prisma profesorului care deține cunoștințele, ci în cazul elevului care trebuie să-și însușiască
cunoștințele și a căruia este problema, pentru în zilele noastre, diversele cercetări au demonstrat
că ne confruntăm cu o pregătire slabă în mai toate unitățile de învățământ iar din aceasta nu putem

4
deduce decât că școala nu mai este un scop pentru elev, ci este o rutină și o metodă de pierdere a
timpului.
În primul rând, ideal ar fi pentru orice profesor care se formează în prezent să înțeleagă
acest aspect important și să-și însușiască un limbaj pedagogic adecvat nivelului cultural al mediului
în care activează. Nu sunt de acord cu părerea acelora care printr-un limbaj elaborat nu fac altceva
decât să pună și mai mult pun în dificultate posibilitatea de înțelegere a elevului. Tocmai unul
dintre obiectivele pe care trebuie să le aibă în vedere orice profesor prin pregătirea sa ar fi Acela
de a se face ușor de înțeles.
În al doilea rând, posibilitatea înțelegerii textului printr-un limbaj pedagogic adaptat
nivelului cultural ar trebui să antreneze tot mai mult implicarea elevilor în actul comunicării pentru
că de cele mai multe ori aceștia nu se pot manifesta tocmai din această cauză. În același timp vom
putea remarca unele completări sau păreri venite din partea acestora tocmai pentru că ei își exprimă
prin seriozitate și devotament efectul pedagogic pe care l-a avut profesorul asupra lor .
În concluzie trebuie să avem în vedere modul cum se va raporta un dascăl auditoriului său
și totodată trebuie să accentuăm ideea că printr-un limbaj elaborat nu va fi posil niciodată un
progres, ci doar o stagnare care în timp se va transforma într-un regres cultural dacă nu se iau
măsurile necesare la timpul cuvenit.

BIBLIOGRAFIE :

1. George F. KNELLER, “Logica și Limbajul Educației”, 1973 ;

2. Olivier REBOUL, “Le langage de l'education”, Presses Universitaires de France , Paris, 1984 ;

3. M. SURUCEANU, “Valoarea formativă a limbajului pedagogic acțional”,Chișinău, 2006.