Munţii Parâng sunt cei mai stâncoşi din grupa munţilor cuprinşi în spaţiul dintre Jiu, Strei şi Olt.

De la
2519 m alt.,ei domină zările Gorjului şi ale Vâlcii şi se compară cu puternicele cetăţi ale
Retezatului.Parângul are piscuri ce parcă sfârtecă norii, aşa cum sunt Cârja, Mândra, Stoieniţa, Setea
Mare, Mohorul şi adăposteşte lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima: Roşiile, Câlcescu, Mija, Lacul
Verde, etc.. Tot pe domeniul binecuvântat al Parângului se formează apele bogate şi limpezi ale Lotrului,
Gilortului şi Jiului răsăritean. Păduri nesfârşite, vegetaţia din poieni şi de pe golurile de munte, animalele
sunt alte bogăţii ale masivului

Caracterizare geografică:
Munţii Parâng ocupă o suprafaţă de circa 1100 kmp în vastul spaţiu al munţilor dintre Jiu, Strei şi Olt. În
familia munţilor Căpăţânii, Lotrului, Cindrelului, Şureanului, Parângul este amplasat în partea de sud-
vest, într-un poligon cu axa nord-sud lungă de circa 33 km şi cu axa est-vest lungă de 32 km. Din punct
de vedere administrativ, munţii Parâng aparţin judeţelor Gorj, Hunedoara şi Vâlcea. Limite:

Limitele munţilor Parâng sunt formate în principal de apele râurilor Jiu, Jiul de Est, Lotru, Latoriţa, Olteţ.

Din pasul Tărtărau (1665 m alt.), situat pe DN 67 C, unde munţii Parâng se învecinează cu munţii Cindrel
şi Şureanu, putem urmări limita nordică pe culmea principală spre Poiana Muierii (şa la 1665 m alt.),
apoi pe pârâul Sterminosul până la gura văii Voievodul (820 m alt.). De aici, spre vest, limita se întinde
de-a lungul Jiului de Est, râu care atinge localităţile Cimpa, Lonea si Petrila.
Imediat la vest de Petrila hotarul Parângului porneşte spre sud.

Jiul de Est trece prin Petroşani şi prin Livezeni; la Iscroni (556 m alt.) se uneşte cu Jiul de Vest şi formează
Jiul.

Imediat după intrarea în gâtlejul defileului, Jiul străbate un prim sector sălbatic: Strâmbuţa-Surduc. La
jumătatea defileului, el atinge punctul Lainici (420 m alt.), iar la ieşirea din defileu (300 m alt.) trece pe
lângă Bumbeşti, părăsind zona montană.

De la Bumbeşti, limita sudică a Parângului se desfăşoară pe o direcţie aproximativă vest-est, puţin la

nord de localităţile Stânceşti, Crasna, Cărpiniş, Radoşi, Novaci, Cernădia, Baia de Fier, Polovragi. Din
valea Olteţului, hotarul estic se întinde spre nord, până la Curmătura Olteţului (1615 m alt.), situată pe
creasta principală. Limita continuă spre nord pe pârâul Curmăturii spre lacul de baraj Petrimanu, în valea
Latoriţei (1130 m alt.).

Limita turistică de nord a munţilor Parâng se întinde pe râul Latoriţa, pe la lacul Galbenul (1304 m alt.),
apoi pe la Cascada Dracului (1450 m alt.). După ce atinge izvorul Latoriţei (1820 m alt.), iese în şaua
Ştefanu (1910 m alt.), pe creastă, în zona de legătură cu munţii Latoriţei. Convenţional vom urma firul
drumului naţional 675 C (nemodernizat) în coborâre spre Obârşia Lotrului (1320 m alt) şi apoi în urcuş pe
valea Pravăţul, până în pasul Tărtărău.