Momente și personalități din istoria B.O.R.

În istoria bisericii ortodoxe române au existat mai multe personalități care de-a
lungul vieții lor s-au remarcat prin fapte și cuvinte pline de înțelepciune. Acestea s-
au dovedit remarcabile pilde și învățături pentru tineri dar mai ales, lumii
contemporane. Chiar dacă nu au fost lipsiți de încercări și greutăți, ei nu au părăsit
credința ortodoxă strămoșească.
Printre aceste personalități se numără și vrednicul de pomenire ÎnaltPreasfințitul
Bartolomeu Anania.
Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu Anania,
a fost una din personalităţile marcante ale Bisericii Ortodoxe Române şi a îmbinat
în mod fericit religia şi cultura, fiind numit "Leul Ardealului" pentru intransigenţa
şi conservatorismul în apărarea valorilor ortodoxe.
Bartolomeu Anania, pe numele de mirean Valeriu Anania s-a născut la data de 18
martie 1921 din părinții Ana și Vasile Anania, în comuna Glăvile-
Piteșteana, județul Vâlcea. A urmat școala primară în satul natal, apoi cursul
secundar l-a făcut la București. S-a înscris la Seminarul Teologic Central din
București ale cărui cursuri le-a urmat în perioada 1933-1941.
Valeriu Anania a urmat cursurile Facultăţii de Medicină şi Conservatorul de
Muzică din Cluj, între 1944 şi 1946, pe care nu le-a terminat, dar şi ale Facultăţii
de Teologie din Bucureşti şi ale Academiilor Teologice din Cluj şi Sibiu, fiind
licenţiat la Sibiu în 1948.

În luna iunie 1946, în timp ce era student la Cluj şi preşedinte al Centrului

studenţesc "Petru Maior", a condus greva studenţească antirevizionistă şi
anticomunistă, după care a urmat un şir lung de arestări şi expulzări. Sub regimul
comunist, Bartolomeu Anania a efectuat şase ani de detenţie, între 1958-1964.
Între anii 1965-1976 a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Arhiepiscopiei
Misionare Ortodoxe Române din America şi Canada. În aceeaşi perioadă a fost
membru a două Comisii ale Conferinţei Permanente a Episcopilor Ortodocşi din
cele două Americi.

În timpul perioadei petrecute în SUA, Bartolomeu Anania a ţinut conferinţe în

Detroit, Chicago, Windsor, Honolulu, şi a făcut parte din mai multe delegaţii ale
Bisericii Ortodoxe Române peste hotare, în Egipt, Etiopia şi India.
Reîntors în ţară, a fost directorul Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al
BOR, între 1976 şi 1982.

În anul 1982 s-a retras la mănăstirea Văratec, unde a început să lucreze la

revizuirea traducerii în limba română a Sfintei Scripturi.

În ziua de 21 ianuarie 1993 a fost ales Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi

Clujului, iar în 7 februarie a fost instalat în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-
Napoca.În 24 martie 2006, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a fost
ridicată la rangul de Mitropolie a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, iar
IPS Bartolomeu a devenit mitropolit.

Pe lângă calitatea de înalt ierarh ortodox, Bartolomeu Anania a desfăşurat şi o

amplă activitate de scriitor şi traducător, primind în anul 1982 premiul pentru
dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru titular a fost.

De asemenea, de-a lungul anilor, a fost cinstit cu o serie de premii şi medalii

culturale printre care se numără premiul de dramaturgie al Uniunii Scriitorilor,
pentru volumul "Greul pământului" (1982), premiul special pentru volumul "Din
spumele mării", obţinut la Salonul de carte din Oradea (1995), marele premiu
pentru poezie al Festivalului internaţional de poezie "Lucian Blaga", Cluj-Napoca
(1999), premiul pentru "Opera omnia", al Uniunii Scriitorilor Cluj (2001).

Bartolomeu a primit numeroase distincţii şi medalii, printre care diploma şi

medalia Academiei de Artă, Cultură şi Istorie din Brazilia (2000), dar şi medalia
jubiliară "Mihai Eminescu" şi Ordinul Naţional pentru Merit în gradul de Mare
Cruce (2000) din partea Preşedinţiei României, Crucea Patriarhală - Bucureşti,
Ordinul Sfântului Mormânt al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfinţilor Apostoli
Petru şi Pavel al Patriarhiei Antiohiei.

În predicile sale, rostite mai ales la Mănăstirea Nicula, când oficia Liturghia de
sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, înaltul ierarh ortodox a transmis o serie de
mesaje cu tentă ecologistă, într-o predică din 2006 susţinând o pledoarie împotriva
poluării, în care a acuzat că românii nu sunt în stare să păstreze cum se cade
"această grădină a Maicii Domnului, care se cheamă România".IPS Bartolomeu a
transmis, de asemenea, o serie de mesaje care incriminau consumul de droguri în
rândul tinerilor şi semnalau nocivitatea televiziunii.

În ultima Pastorală de Crăciun din 2010, transmisă în timp ce era pe patul de spital,
mitropolitul Clujului, arăta că, din păcate, există destui creştini care sărbătoresc
"un Crăciun fără Iisus, o Bobotează fără aghiasmă, un Sfânt Ion fără Ioan şi, mai
ales, un An Nou într-un revelion perpetuu, fără sfârşit, condimentat cu narcotice
vaporoase, straie impudice şi aburi etilici".

Supranumit "Leul Ardealului", pentru intransigenţa şi conservatorismul privind

apărarea valorilor ordodoxe, Bartolomeu a fost singurul din întreg Sfântul Sinod
care a cerut, în 2008, caterisirea mitropolitului Nicolae Corneanu şi a episcopului
Sofronie din Timişoara, acuzaţi de abatere "doctrinară şi disciplinară de la
canoanele ortodoxe", pentru că ar fi slujit alături de greco-catolici.

Bartolomeu a fost unul dintre cei care s-au opus intrării preoţilor în politică,
agreată de Sfântul Sinod al BOR, nefiind de acord ca aceştia să activeze în partide,
în Parlament sau în consiliile locale sau judeţene. Mitropolitul a emis chiar o
scrisoare pastorală în care a comunicat preoţilor un regulament intern care făcea,
practic, imposibil accesul acestora în structurile politice.

Într-o mărturisire făcută în cadrul unei întâlniri cu presa clujeană, în 28 ianuarie

2008, legată de sintagma "Leul Ardealului", folosită prima dată de către maica
stareţă de la Mănăstirea Râmeţ, înaltul ierarh ortodox a spus că leul, deşi este
regele animalelor, "are parte de cea mai nenorocită moarte". Continuând,
ÎnaltPreasfințitul spunea că : "Leul, neavând duşmani naturali, nu-l mănâncă
nimeni şi moare numai de bătrâneţe. Şi cum moare? Îi cad dinţii şi nu se mai poate
hrăni, nu mai poate vâna, dar nici să mănânce din ce vânează altul. Şi moare ca un
bicisnic, mâncat de furnici şi de muşte. Sper că nu îmi doriţi aşa ceva", spunea IPS
Bartolomeu, adresându-se jurnaliştilor.

După o viață dedicată în totalitate bisericii, ÎPS Bartolomeu Anania se îndreaptă

către ceata drepților la începutul anului 2011.

În continuare aș vrea să vă prezint câteva lucruri poate mai puțin știute despre ÎPS
Bartolomeu Anania:

Iubitor al sporturilor. Dădea exemple în predicile sale din sport În tinereţe a

practicat înotul, schiul şi alpinismul. Nu de performanţă. ”Spunea, la un moment
dat, iar asta se regăseşte şi în Memorii, că a lucrat mult timp în Biblioteca
Patriarhiei şi a Sfântului Sinod şi cum asta îl condamna la boli de plămâni şi atunci
îşi oferea, repetat, ieşiri în aer liber, la munte, unde-şi regăsea vitalitatea”,
povesteşte Ivanov. Mitropolitului Anania îi plăceau tenisul şi snooker-ul. Pe acesta
din urmă îl vedea drept un sport foarte ”elegant, matematic, foarte precis, strategic,
în care o lovitură trebuie să o gândească pe a doua”, afirmă fostul său şef de
cabinet.

A explicat Învierea cu ajutorul ştiinţei .”Mitropolitul Anania a respectat ştiinţa şi

nu a ocolit-o. Într-o pastorală de Paşte explică cum am putea înţelege învierea
morţilor apelând la ştiinţă. Dă exemplu cu pilitura de fier şi magnetul. Din corp,
după câteva decenii, nu mai rămâne nimic. Spune că într-o masă de nisip se pune
pilitură de fier, iar când se apropie magnetul de masa de nisip pilitura de fier se
adună. Aşa e şi Învierea morţilor, când Dumnezeu dă acea poruncă şi când toate
lucrurile risipite se adună”, afirmă părintele Ivanov.

Nu credea în vise .Bartolomeu Anania nu credea în vise, deşi a avut câteva care l-
au marcat, zice fostul său şef de cabinet. ”Ne povestea odată că a visat că a murit şi
spunea că nu a avut deloc un sentiment al urâtului sau al fricii. Ba din contră,
povestea că se simţea atâta de uşor şi de imponderabil, că a trăit o stare de bucurie
marcată de o exclamaţie în care spunea cât de multe va putea cunoaşte el de atunci
înainte. Era un vis care-l reconforta”, povesteşte preotul Bogdan Ivanov.

Bach şi Mozart .La Mănăstirea Nicula, în chilia sa, asculta muzică simfonică. Îi
plăcea Bach, Mozart.

În încheiere aș vrea să spun că, ÎPS Bartolomeu Anania trebuie pomenit în

rugăciunile noastre deoarece a arătat dragoste pentru tinerii din ziua de astăzi
îndrumându-i spre Dumnezeu așa cum a știut el mai bine oferindu-le un model de
virtute.
 Bibliografie

 http://www.mediafax.ro/social/biografie-bartolomeu-anania-inalt-prelat-
ortodox-de-referinta-personalitate-de-leu-cu-pareri-categorice-7937201,
accesat în data de 30.04.2018.
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Bartolomeu_Anania, accesat în data de
01.05.2018.
 http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/zece-lucrurinestiute-despre-bartolomeu-
anania-leul-ardealului-asculta-bach-chilia-sa-era-pasionat-snooker-explicat-
stiintific-Invierea-1_55197b64448e03c0fd0e4fe6/index.html, accesat în data
de 01.05.2018.