www.dacoromanica.

ro
CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE
DE
N. IOROA
Membru al Academiei Romane.

I. DESPRE MANASTIREA NEAMTULUI

qedinta dela 16 Decemvrie 1911.

Acura un an, intr'un studiu aparut in aBuletinul Comisiunii Mo-

numentelor Istoricen, Inceream sa lamuresc din nou inceputurile ma-
nastirii Neamtului.. Din aceasta cercetare se desfaceau ca incheieri
mai insemnate acestea: ca manastirea a fost in adevar Intemeiata
dupa modelul celor de carturarie sarbeasca din Oltenia §i din indemnul,
supt conducerea unor calugari veniti de acolo, in ravnitoare propo-
veduire printre necarturari, de Petru Voda al Musatei, ea el a fost
de bunk seams ingropat in biserica, in acea parte din dreapta,
loc ctitoresc, in care nu se afla azi nici un mormant de Domn. Ca
Neamtul a decazut dupa Mitropolitul care, incepand vieata oranduita
a Bisericii Moldovei, i-a purtat de grija cu o dragoste deosebita,
cautandu-§i odihna langa zidurile ei, Iosif, ruda lui Petru, caruia
astfel §i prin moqtenire-i venia, datoria de a lucra aici, Bistrita luandu-i
locul. Ca Stefan, fiul rau, menit crimei qi unei ucideri rasplatitoare,
al lui Alexandru eel Bun, sprijinindu-se ai pe cetatea vecina, s'a
!'scut ca un al doilea ctitor pentru manastirea, Impodobit5, de dansul
cu odoare, care pe urma i-a primit si ramasitele. Ca, Stefan celalalt,
eel Mare, claditorul bisericii care infati§eaza in cea mai deplink mai
mareata i mai impodobita forma, canonul de arta al epocei lui,
e al treilea Intemeietor al Neamtului, dupa dansul, prin inaltarea
si prosperitatea altor lacasuri: Pobrata, Slatina, Galata, Sucevita, ma-
nastirea ajungand repede Intr'o stare ce nu-i ingaduia S5, mai dea
tern Mitropoliti sau carturari cu faima.
In acel articol nu publicasem decat o singura inscriptie, din acelea
ari se aflau §i la Melchisedec, cu oarecari greseli, qi de acolo in
Analele A. R.Tom. IIIIV.lktemoriile Sect. Istorice. 1

www.dacoromanica.ro
2 N. IORGA 454

Catalogul de manuscripte slavone din Romania al lui Iatimirschi

(in Sbornicul Academiei din Petersburg, 1905), sau din acelea pe
can pana acum nu le-a dat nimeni la lumina. Mi s'a parut ea nu
trebue sa zabovesc cu Impart& Area lor.
Fiecare din ele aproape a provocat anume consideratii de istorie,
arta i cultura. Am putut sa dau aceste explicatii cu atat mai mult,
cu cat aveam in ajutor publicatii recente, ca aceea a Casei Bisericii
Odoarele dela Neamf qi Secul (1911)(1) , on ca studiul, nou si
interesant, al d-lui N. Baneseu despre Stareful Neonil (Valenii-de-
Munte, 1910), la care trebue sa se adauge expunerea, din aceste
Anale» (1909), a d-lui Radu Rosetti, despre procesele manastirii In
vremea lui Mihaiu Voda SturZa.
I.
A. Din Insemnarile mai vechi, explicate, dar nepublicate acolo, dam
pe aceea de pe Evanghelia Hateganului mutat in Moldova Ganda
Latco, i anume pe legatura:
@M.
KhHAirl MIRK() 111:4111filliThil XcHttifa; GIKOHA 11111111X
AdecA: «Latco Ganda, p&rcblabul de Hateg, a ferecat aceasta carte».
Iar la sfarsitul cartii :
HOUGH G/ Gill TeTPfleltTilh laGallYIGTHPH PZKOM
HMIeHt Glidneffit : 110-
111EP1011f1 111101111XCI Gill OVPHKOEfl HPH
GIC211111fax Rh ETOP06 11STO,
1161211.0 Grit /saga 411111111111 S Affix, H
&G1 O 4:06PfiPifl 1' Affix, MST fsgaA.
Adeca:
«S'a scris acest Tetravanghel manastirii Neamtului cu mama lui Gavriil
monahul fiul lui Uric, supt egumenul Silvan; s'a inceput in luna lui Aprilie
6 zile i s'a s&vArsit in al doilea an, luna lui Fevruarie in 3 zile, anul 6944.»

Lucrul, in argint batut cu ciocanul, al splendidei legaturi, nu

arata nici o inraurire bizantina. Acest dintaiu produs, pastrat pana
azi, al metalurgiei artistice in terile noastre, e plin de originalitate
nrniand, fireste, In liniile generale tipicul bizantin. Chipurile de sfinti
sunt tratate cu o deosebita energie, i miscarea sigura ramane Inca
stangace. Expresia figurilor era imposibila, data find micimea for
gi asprimea procedarii tehnice. Chenarul de pe trei laturi o a patra
(1) Cf. Neamul Romelnesc literar pe 1910, pp. 545 -7.

www.dacoromanica.ro
455 CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE. 3

ramaind pentru inscriptie e alcatuit din linii curbe, larg desvol-

tate, din festoane bogate, in cari se vadeste arta occidenta15,.
Frontispiciile Evanglielfflor, de o bogata ornamentatie, find date
In «Odoare» numai in negru, nu pot fi studiate Inca supt toate rapor-
turile. 0 cercetare a for in legatura cu altele si cu modele straine
ar trebui 66, se faca, in deosebi.
B. Duph aceasta Evanghelie vine ca mai vechiu lucru de.art5, din ma.-
nastire prea frumosul aier, reprodus astazi in acea colectie de «Odoare»
a Casei Bisericii, al lui Stefan, fiul, ingropat aici, supt o piatra a
carei inscriptie am dat-o in articolul citat, al lui Alexandru eel Bun.
In colturi sunt chipurile, foarte frumoase, ale Evanghelistilor, cu in-
scriptii grecesti: &riot; 6ociwca,, %EXperrovzcz. IcOti kirovzot. Greceste
se Inseamna Isus intins in mormant, Maica Domnului, cu o deosebita
expresie de durere care-i chinueste fata §i Insu§ titlul tabloului,
cusut in albastru sters si aur: o ilrctricptoc. La picioarele Domnului
o. femeie cu ochii inchisi iii smulge parul: poate fi in acest chip
cu sprincenele dese, negre, insas inaliF,sarea Doamnei lui Stefan. Doi .
ingeri cu frumoase ripide in man& le apleack Inchinandu-§i capetele,
asupra Dumnezeului adormit de somnul mortii om3ne0. Alti trei
ingeri, cu aceleasi ripide, cu aceleasi aripi larg desfacute la capat,
Ingenunche jos, doi de o parte, unul de alta. Cruci cu varfurile in
trei §i cuprinse in cerculee samara campul.
E o deosebire fata de epitaful dela Cozia pe care-1 daduse To-
cilescu in ultima editie a lstoriei Ronselnilor, p. 154, si a earth in-
fatisare clara se poate vedea astazi in publicatia Muzeului de An-
tichitati, a0biecte biserice§ti studiate i descrise de Sp. Ceganeanu»
(Bucuresti, 1911). Acolo, in acel kaier» sarbesc dela inceputul vea-
cului al XV-lea sau dela sfarsitul veacului al XIV (1), Maica Dom-
nului, in loc sa stea asezata, cu capul plecat spre bocet, imbrati-
§eaz5, trupul fiului ei, iar la capat, in locul femeii care-si smulge
parul, e Iosif (icel cu bun chip», care cuteaza, numai sa atinga mar-
ginea mormantului. Sunt numai patru ingeri, cu imbracaminte ar-
hiereasca, abia inclinati: doi au ripide, dar nu rotunde, ci numai
cu aripile de serafimi incruci§ate; ceilalti doi, dela margini, par a
tine& in mama tolbe cu sageti. Supt mormant e numai o k'mpodobire
de arabescuri. Grecesti sunt toate inscriptiile, deosebite de tale de
pe epitaful dela Neamt (2).
(1) Mi se pare ea trebue a se ceti: 0.911,A, nu SRA.
(2) Titlul e: b intvitpios ()pawn.

www.dacoromanica.ro
4 N. IORGA 456

Si, tot. asa, alt tip se intalneste in epitaful dela Dobrovat (1506),
al lui Bogdan, fiul lui Stefan eel Mare,epitaf pe care-1 da aceeas
publicatie a Muzeului. Trupul Domnului e intros pe un giulgiu cu
patrate albe si negre: trei chipuri femeiesti se gases° la cap, unul,
Maica Domnului, sprijinind capul celui ce se odihneste, precum la
picioare doi barbati sustin picioarele Impunse. Ingerii ingenunchiati
sunt sus, si, tot astfel, cei din mijloc n'au ripide in mana; jos Inge-
nunche Irish alti patru, avand ripide numai cei din margine. In locul
crucilor sunt stele cu opt raze, precum si soarele si luna. Evan-
ghelistii nu lipsesc In colturi. Toate inscriptiile, chiar si cele gre-
cesti, ale for sunt cu litere slavone.
In sfarsit epitaful dela manastirea Slatina, reprodus in aceeas
eolectie, are doug, chipuri femeiesti.la cap, apoi pe Joan si pe Iosif,
eel dintaiu in atitudinea din «aierul» dela Cozia, celalalt, cu barba,
razimandu-si capul trist pe mana; iar la picioare, Tanga un barbat
cu barba neagra, lunga, e Inca o femeie despletita. Sus, cei patru
Ingeri, doi fara ripide, Tanga crucea cu cununa de spini, sulita si bu-
retele; jos, trei ingeri, din can eel din mijloc tine fiola cu mir sr
tabla cu cuiele; pe Tanga -stele sunt in cateva locuri manuche de
flori; o frumoasa, tivitura cu stele formeaza o a doua band& pe Tanga
cea cu inscriptia. In acest ultim tip se amesteca astfel eel moldo-
venesc si eel muntean din veacul al XV-lea.
Iar «aierul» dela Seoul, dat de Mitrofana, sotia ctitorului Nistor
Ureche (Odoare, plan*, lucrat in Constantinopole (1), da un chip al
lui Isus de o mare fineta, o Maid, a Domnului asezata ca in epitaful
dela Neamt, un Joan intocmai ca acel dela Cozia, un Iosif sr o
mironosita la picioare, pe Clad alta striga cu manile la cer langa
Maria. Ingerii sunt cu totul altfel: doi jos, Tanga mormant, incunjura
un heruvim cu capul Intre aripi, iar sus shoal* intre soare, tuna si
stele, doi ingeri cu ripide sr alti cinci in miscari neobisnuit de vioaie
si originate. Nu lipsesc evanghelistii si tivitura dela margine in care
se \rad acum, una duph alta, stele si cruci.
0 traditie proprie, o desvoltare, o Imbogatire, o crestere de vieata
sunt vadite si arata iaras ca, oricare ar fi fost natia calugarilor
on femeilor cari lucrau epitafele pentru Domnii si boierii nostri, si
chiar oricare ar fi lost locul unde le lucrau, datina trebuia strict
observata sr cá elementele noun se desfaceau numai, In chip firesc,
din elementele ei proprii.

(1) V. Iorga, Inscriptii, I, p. 36.

www.dacoromanica.ro
457 doirrRiburi LA isToRTA iirsgmdir NoAstRg. 5

Inscriptia «aierului» dela Neamt e aceasta (dupa rugaciunea Ind5,-

tinatA):
GIETROPH iK6 GIH AGM I61301110Hi1Xh. GHAXI11l HANIVIGHIL CST
11%11111fl Eh AHH EIIIINIGTHECIPO H X011101111E11110 IGIAH OT6: (1411111
EOGEOAhl, MGI1.fI WIMP. ff. H GitEPIIIIH 02K Eh IIiiTO /slots.
A deco :
«A Mout acest aier ieromonahul Siluan, egumenul de Neamt, in zilele bine-
cinstitorului $i de Hristos iubitorului Joan Stefan Voevod, luna lui Septem-
vrie 1, si s'a savarsit in anul 6945.»
C. Reproducem si aici, mai corect, inscriptia de pe mormantul lui
Stefan Voda eel ucis:
[G'h]H rPOlih OVIMIGH NUM GT64:14111h EOGEOAff &2K110 (MG-
Ti10 PPh 3611/(111 11101IAYIEGKOH GHh &OPAf1Hfi EOGROM OVHKOR11
GROGq/IX GTOCIllg KOGEOA% GHh. GTHPPIPO f111GNHAPfi ELOGROA11,
HMCO Grain H HOPPORGIM lih1GT Eh VETO [,SitHe, &toga 1011fi1 Sit

Adeca:
«Aceasta groapa a infrumusetat-o Ioan Stefan Voevod, cu mila lui Dum-
nezeu Domn al terii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, unchiului sau Stefan
Voevod, fiul batranului Alexandru Voevod, care a murit si a fost ingropat
in anul [6955, luna lui Julie in 16].»
D. In ctitoria aceasta Stefan facia loc oaselor unui vechiu rasboinic
al sau, parcalabul dela Neamt Micota, ingropat aici Inca inainte de
ispravirea lucrului, supt o piatr5, care zice astfel:
Gill PPOlih affix Mill Ji KIfI 111111 iI1HKOTM lIfrhIChiltIlitI MT
magi' H KPfI Mf GPO Ifs GTG4 41111 EOGEOAh. 3811/11111 &MIME-
GEM ; HPSGTfIgH GAN H 11011Peliellh lihIGT 3A6 BAIT ,ar, aolta
PKT01111EPHO fi (?) [AHh].

. Adeca :
«Acest mormant este al robului lui Dumnezeu Micota, parcalabul de Neamt,
si i I-a impodobit Io Stefan Voevod al terii Moldovei. A rAposat si a fost in-
gropat aici la anul 7003, luna lui [Octom]vrie 1 (?) [zile] (1).D
E. Iatimirschi sing& (p. 600) da aceasta inscriptie a clopotului,
pe care n'am putut-o controls:
(1) Cf. lectura din Iatimirschi, 1. c.

www.dacoromanica.ro
6 N. IORGA 458

HBKOdleHlein 61101 H Oh 110G1n1116HIGII Gild H 01.0P11116Hiedah

GT1'0 AX[fl[ MINH GTec14111f1 KOBK0A11 112K1e10 1111IGTHO rGnAph
3811111H 111011MKGKOH GHh KOCAfIlld KOGKOMI GITROPH GIH 3KOIM
1110HfIGT1P10 Heinegiwitv, HAO2Ke 60Th XPfilith Gl IflEllf11`0 R113-
HeGeHIAN PfI lift H GILA Gfl Hamer() IGX XPfI, 111311 111%1111611% KVP
HOLM 1110Hh, R AVIV ,311,t1, raga GellTe[K]PIth ft.

Adeca:
«Cu voia Tatalui gi cu ajutorul Fiului i cu savarcirea Sf. Duh Io Stefan
Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod,
a Mout acest clopot manastirii Neamtului, unde e hramul slavitei Ina 'taxi a
Domnului Dumnezeu qi Mantuitorului nostru Isus Hristos, supt egumenul
popa Pimen, in anul 6093 [1485], Ulna lui Septemvrie 1.»
Clopotul e deci mull mai vechiu cleat ispravirea bisericii. El ar trebui
fotografiat cat mai de graba.

F. Inscriptia lui Stefan cel Mare, intre delicate ornamente, de stil

apusean, in genul Renasterii, un desemn in articolul din «Buletin»
a fost tiparita de Melchisedec. 0 lectura mai exacta in unele amanunte
e aceasta:
PH Ix X6 IIPH41111 XPfIIA GIIH 112Ke G'h3Afl TKOGE. 11011101jIltit
Wh 0/1f1EX H I1GTh GTILIX H GliffE110111X e2Ke &IT 3G1Ndr1 lift HUI
1113116[Ge]ll. HO TKOGIVIX, H TI.1 E/IAH110 110KPL1 HflG 111i1GTitN
GROGGY. CDT HHui H AO ktlifl. IMAM GTe4)1111 KOBROAff Ii2Kiel0 AI&
GT110 mph BeiHAH Al01AfIKGKOH Glib 1101`AfIllfl KOGKOAH KATO-
H3K011H H MIA H GI3Ail XP1111/ G'hIH Wh i11.011lia Genii H NKR
GPO INPIH H OHo HX KOrAfIllg H APX11111111 thiNA0111 HX, H GIKPI.11111
ML 11T ,3e, fl PAgfi GPO il'hTfl IN 11 11f1 HPItE0 TeK2KIllee riAwka
HOOKPifl Al.
Adeca :
Dcamne Isuse Hristoase, primecte acest hram care s'a zidit cu ajutorul
tau, intru slava sfintei §i slavitei dela pamant la cer Inaltare a ta, si tu,
stapane, acopere-ne cu mila ta de acurn qi pana in veac. Joan Stefan Voe-
vod, cu mila lui Dumnezeu Domn al tern Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod,
a binevoit ci a inceput ci a zidit acest hram, pentru rugaciunea sa ci a
Doamnei sale Maria ci a fiului sau Bogdan ci a celorlalti fit ai sat, ,st s'a
savarcit la anul 7005 [1497], iar al Domniei Sale anul patruzeci gi cel din-
taiu curgator, lung lui Noemvrie 14.»

www.dacoromanica.ro
459 dONTRIbUTII LA ISTORIA RISRRICII ROASTRC 7

0. Teoctist, sfintitorul manastirii, Isi va fi avut poate piatta de

mormant in timpul &and mesterii adusi de Paisie si platiti din multele
milostenii ce putuse strange, puneau laolalta lespezile gasite in cu-
prinsul bisericii sau in preajma ei si le asezau la intamplare in pridvor.
Caci traditia nu ajunge pentru a explica aceasta Insemnar'e noun ce
se ceteste astazi:
AICI ESTE INMORMANTAT MITROPOLITUL THEOCTIST, CARE
A SFINTIT ACIASTA B1SERICA LA 1479, NOEMVRIE 14. .

H. Cu privire la Teoctist Insus, pe legatura unei Evanghelii se

ceteste :
. t (1411TP0110[1111Th 0]6GaKTHOT.
Melchisedec Inca' traducerea notitei din Evanghelia lui Joan,
In care se vorbeste si de prada regelui polon loan Albert si de
atacul Sucevei. Revazand-o, o dam aici, cu cateva mici indreptari
de forma:
HGIIHG11 GAN GIG.GTOG SMOG ArfIHI6Mh H 110K611%111611111. 11IHTP0-
1101111T4 O6GIKTHGTf1 GDT GOVIlfEKH, HIKE H RhIGT H IHIGTOCIT6111t
GTAIOV altAGTOV GERM 11611164110MX, Rh RPM/1M GDHO GPM
GISH3A11 GA GiE, GTtlil IVREA, Affilielith _11 110E611%1116ln XGD1110-
KHKfITO MAP% 3611111H li1011AfIKGKOH IGDCHIHYI GT644111t1 KOGEOAL
Kh TWICE KniftiA 1113iHA6 H 1111R6PTIL RNLI III11160K1.1 GIL MIND-
P0X 011110Z. H 111110TO P1iKii ill rPfiA GOVIlf1KGKOH H 116 Mi3111101K6
HPIMTH l'PfiA, H K13KPYITH GM 1i63AtitlI6HIL GT64:4111 2K6 K06-
KOMI HfIHA6 HIM KnI1110 G h GKO1111111 KOH H Pf131611 GPO MI
KGD3MIII1h, Kh 11-KT ,BC-, PGARII GROOM 1ITLTO M iremitee,
GIRTOKPLA KS, Rh lien., Kit ABEL GTI'0 AHSIHTPilk
H HOT01K KIBELPtITH GM KIT PCI36OM H MOTH 11PKGDEli Glia, TO-
1102KA6 writ, MGII,f1 HOER. At, HIKE H 1111111 GILHOTPOVA,HX01IS GrA
G131A01111). 6i\ H GI TOPAMI11141111-1 1iPfITIf llH, H GHHOfI1K6 Gill
TeTP06VT1111 I1PEA,P etI6H111H IIIIITP011011HTh 06GDIITHGTh II MIA6
61'0 GTIRX 111011fIGTHP10 H611/16411011i1X, Kit &MARA 06K% H 11T2K-
Wm& Hfill6111h. H Gilh1111M10111H1 Gix OVGPTIAIGAlh. TOPO PEAK
111116 KTO IIOKOVGHT @A 'Elt3tATII 61'0 (DT GTPO 1WEGTO 06110
H 110111160TH 61'0 1111A6 HIIH IIPOMITH TO110, H611P01j16H11 Ail KZ-
Awn" roAeat 11111111111111t IGD IMAM H HiIHIH11ih Gil/i'LP614611111.
H IIHGfIGiil IIPH 14111011GTHK%11/1 rooky% 3611111H 11/1011MKGKOH
KOPA1111(1 KOGEOAt OHh GT64f111fl RO6E0A1 H IIPH 1161%111611in KVP
IMPTegin, P2K.KOM 11P111111THKII Alt1111TPIII, E1VRT ,3K T6KX4166.

www.dacoromanica.ro
8 N. IORGA 460

Adeca: .

«S'a scris aceasta sfanta Evanghelie cu dania §i invtitatura Mitropolitului

Teoctist din Suceava, care a fost §i carmuitor al sfantului lacasului acestuia al
Neamtului. In vremea cand se zidia aceasta sfanta biserica, cu dania si in-
vatatura de Hristos iubitorului Domn al Ierii Moldovei Io Stefan Voevod, in
acea vreme a venit si Albert, Craiul lesesc, cu molt, putere, §i mult a sapat
la cetatea Sucevei, §i n'a putut lua, cetatea §i s'a intors in desert. Iar Stefan
Voevod a mers asupra-i cu putere cu oastea sa §i 1-a batut la Cozmin, in anul
7005, iar al Domniei Sale anul 40 curgator, luna lui Octomvrie 26, Joi, in
z iva de Sfantul Dumitru.
«Si apoi s'a intors din rasboiu §i a sfintit biserica aceasta, in acelas an,
luna lui Noemvrie in 14; cari §i not ne-am trudit la zidirea ei §i cu fratii
ce erau atunci. Si a scris acest Tetranvanghel cel mai sus zis Mitropolitul
Teoctist qi 1-a dat sfintei manastiri a Neamtului pentru rugaciunea sa §i celor
ce vor ceti pe el si vor asculta cu osArdie. Drept aceea tine ar cuteza sa-1
iea dela sfantul lacasul acesta §i sa-1 duet undeva aiurea on sit-1 vanda, sit
fie neiertat de Domnul Nostru Isus Hristos §i de Smerenia Noastra.
«Si s'a scris supt bine credinciosul Domn al terii Moldovei Bogdan Voevod,
fiul lui Stefan Voevod, si supt egumenul chir Partenie, cu maim gramaticului
Dimitrie, la anul 7020 curgator (1).»
Se adauga insa si aceste randuri, ce lipsesc de acolo (2), find ti-
parite intaiu la Iatimirschi:
Gill OVUM& Mlle PlIGHIMHO H HOTOKAIHM6 66T IiIK1i KfI KWh-
111111% Sit PilAH AIIIH H GrITHX1116146 PP%X69111 lWh2KH 61f1 11/16lI6H-
Tie tillitHKII Stilt TOTIVICIH, ,BRA, ACT. 0.
Adeca.:
«Aceastii, EVanghelie a fost luata si a dres-o Scheauca doamna pentru su-
fletul ei §i iertarea pacatelor sotului ei Melentie Balica fost Hatman, 7094,
August 9.»
I. Inscriptia de pe panaghiarul lui Stefan, care Infatiseaza, in cadru
fin de filigranA, de o parte Invierea si de alta Inaltarea, dintre cari
aceasta e interesanta prin multimea, gruparea dibace si atitudinea
vie a persoanelor,deosebita de aceea shematica, in chipuri ce se
sunned& drepte, din Evanghelia lui Teoctist = e aceasta:

(1) Traducerea lui Melchisedec In Revista pentru (stored, archeologie si filologie, II, p. 149.
(2) Dar nu qi din .traducere.

www.dacoromanica.ro
461 CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE. 9

IGO G116(1311Hh 1106E0M1 100610 AllIGTHO PGHPFL 3611111H &Olt-

AngOKOH, GHEL ROCAftHil ROGROAH, GILTROPH G'hH 111111tWHIflPh
Rh GROWN!". 119196999 KOMI. iHOMIGTHPH, E1T(7), ,B1, ig.HH OK. H.
Adeca:
«Io *tefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei, fiul lui
Bogdan Voevod, a facut acest panaghiar la a lui manastire din Neamt, anul
7010, Luna lui Dechemvrie in 8.»

E aproape aceeas stilizare ca in inscriptia panaghiarului intru toate

asamanator ce se pa'streaza la Mitropolia din Iasi si al carui daruitor
catre biserica sa din Bacau a rani inscriptie o tipariam in colectia
mea la 1908 (1) si a carei descriere a dat-o de curknd in «Buletinul
Comisiunii Monumentelor Istorice » d-1 Virgil Draghiceanu, e Alexan-
dru fiul lui tefan: .

fIHAPh NO6ROM, OH. GT64111Hfl gOGEOM BOXIGIO MlI-

IGD fllI
TIIO POOHOMPh BGIIA 1IL InOlIACIRGKOH, GITROPH WEIR MANN'
M eGTh Wh GROOM HPRKH (i) MUIR.
Adedi:
«Io Alexandru Voevod, fiat lui *tefan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn
al tern Moldovei, a limit acest panaghiar ca sä fie la biserica sa din Bad (2).»

II.
A. Pe un Evangheliar din veacul al XVI-lea so ceteste aroma
pomenire a altui cArturar, acesta ramas obscur:
G'hH TeTPOGEIIHreil GITROPH H GO KOCH MN ITHrOPie (DC-Ne-
110110436T R ii$TCZ (3). . .

Adeca :
«Acest Tetravanghel 1-a facut si 1-a ferecat dumnealui Grigorie Ferie to-
gofatul, la anul...»
(1) Inscriptii II (=aStudii si documente XV.), p. 25.
(2) Chipul fiului si al tatalui pe un patrafir In Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istorice,III, p. 7.

(3) V. In Melchisedec, articolul citat, p. 141, lnsemnarea cealalta (necopiatii de mine)

de pe Evanghelia din 1553: data de Grigorie Fierevici treti Logofat si de soma sa Fro-
sina, In mantle egumenului Eftimie, °data ou adoua bucati de sat, cu moans, la Valea-
Alban, intilrindu-se dania, si de episcopul de Roman Macarie.

www.dacoromanica.ro
10 N. MliGA 462

Iar la urma:
lidr0H3E0d6Hi6[11I] 010 H G'h HOGH$HI6Hiedi Gild H GILEPTE-
HI611i6di GTUO AXfI gliG6EHAltOV H IiP IiAP0lllid ROV GdflEd H
K611111116 API2KfIgfl H 1711414GT fill% H Eh lie3KG31161111111/A EKhl,
PURIM. AfIXIII0di HO 3cPliild'EL H KOH6It E'llGTAIMIX A'Edg tarot,
LIM °Heal 111111IHflelgOdi., GILTEOPH GUI T6THIGVII. H CZKOEfl 1KOV-
IIfIH I'PHI'0P16 alterhEIPI, TP6TIH 110PO4)6T, H APIA, 61' lli, IRON&
GTHP H61116110Kill HAWK 6GT XPfillli g'113H6GH1e tin lift H WHIG
Ild11161' Id Xii, ll'h MAIM Gain, Wh AHH lidaPIGTHEfir H X6D-
1110KHgfir rGAlln IGD flfl6 f1HAPfi gO6EGDAL WhIHIGIIEHISG PX-
ROM HOGIVEAHIHITMC GIII6IIHOHHOH116011d (sic) 6V11 arid, Wit HOVT6H-
01{60(11 IKOHCIGTHPH, g ATM 'Bar, Mend ftvr. S All.
Adeca:
aCu buna vrere a Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului
Duh, a toate vazatorului Si prea bunului Dumnezeu, slava st marire sth'pa-
nire si carmuire acum si in veacuri fara sfaxsit, amin, cela ce incepe si sfar-
seste orice lucru bun ce intru dansul se incepe.
A facut acest Tetravanghel si 1-a ferecat jupan Grigorie Fieravici, al treilea
Logofat, si I-a dat la mAnastirea Neamlului, unde este hram Inaltarea Dom-
nului Dumnezeu si Mantuitorului nostril Isus Hristos, cu rugaciunea sa, in
zilele bine cinstitorului si de Hristos iubitorului Domn Io Alexandru Voevod.
S'a scris acesta cu mana celui mai mic intre monahi Evloghie, la manasti-
rea Putna, in anul 7063, luna lui Avgust in 6 zile.»
B. Pe piatra stears'a, si mai ales ciudat sapata, cu mai multe slove
pe un color, ca in inscriptia principal& dela Secul, care se afla
azi Tanga biserica Sfantului Gheorghe, se da numele unuia dintre
egumenii acestui timp:
3A6 6GT HOLIHEHIYWO IIWICHTh MEI" 11Ad . IIILG6H0 iramella

KVP XtINITOH ... VITO ,sillA, mita flit. 3, Eh All. HCIGXh, fl3 KG ...
GT64:14111 GLIM 6111X ... OPOIROHYIX KHMER ...
Adeca:
«Aici zace raposatul fost . . . egumenul chir Hariton, in anul 7044, luna
lui APrilie 7 zile, in zilele Pastilor; eu . . . Stefan . . . ieromonah am pus
anemia piatra.»
C. N'am mai gasit ramasita inscriptiei dela interesantul adaus ar-
hitectonic, cu usa mica, incadrat6, gotic, al vesmantaniei. Melchisedec
o dadea, astfel (ada, ugim unele completari fire ti):

www.dacoromanica.ro
463 CONTRIEUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE. 11

[H3K0116H1611/1 GaTIVI] H 110011%11161116d1 01111 H Gligrh1116Hielli

GTflf 0 AXfI Ge 43 . . . [1hVIt\ H G1EP101111X (1) did KillIGIIIPHHIVI
Kit AHH KiIrOlIGTHKYWO rGHAHHil timer° ica[fuu. 11404111 K06-
KOAh GIlh 116TPh KO6K0Aft] (2), la1IGT110 WOO l'APh 364411 H aoit-
AYIKOKOH, KiITO ,3113, amyl MI. 3 On.
Adecti,:
«[Cu voia Tata cu aiutorul Fiului §i cu sAvarsirea Sfantului Duh
adeca eu... [alai inceput si am Avarsit] aceasta clisiarnith in zilele bine-
cinstitorului Domnului nostru Io Voevod fiul lui Petru Voevod], cu
mila lui Dumnezeu Domn al terii Moldovei, la anul 7057, luna lui Iunie in
7 zile.»
Episcop de Roman era atunci (1531-58) Macarie, unul din darui-
torii Neamtului, qi a lui poate sa fi fost initiativa nouai cladiri adause.
D. Macarie, marele episcop de Roman, carturarul de slavone§te al lui
Petru Rare§ §i al Doamnei lui, Elena, data de Despotn sarbesc, iz-
voditorul de letopiset impodobit cu sail bizantin, n'a uitat de ma-
nastirea lui Stefan eel Mare, §i pe o cruce in filigran5, se cete0e
aceasta inscriptie slavona care aminte0e pe ctitorul lacaului rival
al R4cai :
Gill KPGTh OKOKfl 6fIGKIlh diKflPie.
AdecA :
Aceasta cruce a ferecat-o episcopul Macarie.»
Ea a fost deci imbracata cu argint intro anii sand Macarie, un
Nemtean §i el, statea Inca in Scaunul de Vladicie al «Terii-de-jos».
E. Si un alt Nemtean, ctitor si el de manastire rivals, intemeietorul
Pobratei, unde erau s5, se coboare trupurile Domnilor not din nea-
mul lui Petru Rare, Grigorie Rocca, n'a uitat cu totul zidirea lui
Stefan eel Mare. Pe cotorul unei cruci cu trei ramuri purtand in ele
iconite delicat sapate in lemn (Odoare, p. 23), se cete0e:
Whit KPGTh GITKOPH H GrIKOKYI KVPh l'ilHUOPH6 HV11616G1G1H,
11/111TPOH0ILHTh OVI4KGKfic0 H MIA6 6 grit IlfillAtiNTh 06116 1II0114GThI-
PIO Whi116110KOMX, HAWKS 6GTh X14111/1h [GTO6 Wh3H6G611i6] (3)
rd ii rfl H Gilded HUMP° rx K IITG) ,3a11, Malta WILL 116.
(1) La Melchisedec: PHX.
(2) Ibid.:... 6.
(3) Adaus la Melchisedec, p. 10.

www.dacoromanica.ro
12 N. I011GA 464

Se pare ca e intretesut si adaosul mown OT110 HOGDAOP (Moastele St.

Teodor.)
Apoi :
mount ono Re111111011111H11 Kil 06G9A0Pil TVP01111: t R ABRAM
A6GATh H AR% 34 GP611P0 111111/AS11, t MTh A6GATh 34 AP%-
RO RPIGTHOS IIHHblSH. t HATIL Wean 34 KfillAGHIFI 111

11;h11H 34 liHOGPO: ORM X. /KOMI 34 110311(11fIGH06.344Th. t TPH-

A6GATh H AR% 3411Th 34 Alia° Fatima
Adeca:
«Aceasta cruce a facut-o si a ferecat-o chir Gligorie de Neamt Mitropolit
de Suceava si a dat-o spre pomenirea sa manastirii Neamtului, unde e hram
[Sfanta Inaltare] a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Isus Hristos,
in anul 7068, luna lui Dechemvrie in 25.
Moastele Sfantului Marelui Mucenic Teodor Tiron:
nouazeci si doi aspri gata pentru argint.
cincizeci de aspri gata pentru lemnul crucii.
cincizeci pentru pietrele scumpe si pentru margaritare.
Noun galbeni unguresti pentru aurul de poleit.
Treizeci si doi de zloti pentru facerea lucrului.»

MeOerul §i-a. insemnat numele: ROMA 110114 11HKH40P [=a sapat

popa Nichifori.
F. Pe o cruce se pomenesc Crastea Jitnicerul si Maria, cari o dä-
ruesc in vremea lui Alexandru Voda, Lapu§neanu. Ea lipse§te din
albumul Odoarelor. Inscriptia e aceasta:
01.11 KPCTh G1TROPH H GDROgil 11411 KEYILOTI 2KIIThHHIIPh GX-
114G11111H H 1111%11H11% 61'0 &MAI H AdAll 61'0 R'h HV1161111011111
111011hOTHP11 HAWKS 6GTh XPfhlilh R11311606HI6 l`fr nil" H 0114G4
miner° Ix" XtT, moral& GeRe H 34 AMR [GR0611] H POAH-
Teile GRO[11]X16, &ITO ,3a 3, motto Will KS.
Adeca:
«Aceasta cruce a facut-o si a ferecat-o dumnealui Crastea Jitnicerul Su-
cevei si doamna lui Maria, si au dat-o la manastirea Neamtului, unde este
hram Inaltarea Domnului Dumnezeu si Mantuitorului Nostru Isus Hristos,
spre rugaciune sies si pentru sufletul [sau] si al parintilor sai, la anul 7066,
tuna lui Main in 26.»

www.dacoromanica.ro
465 CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE. 13

Pe fund mesterul si-a scris numele : (1). GP. Kfl. [,=ieromonah

Vasilie].

A. La inceputul veacului al XVII-lea, se mai ingropau la Neamt

boieri magi, dintre rudele parcalabilor de Neamt, din vecinatate. Astfel
lang5, scarile bisericutei Bogoslovul, cu totul parasita, zace o fru-
moasa piatra, de pe la 7118 probabil, care fusese asezata pe ramasitele
lui Ienachi fiul lui Gheorghe parcalabul de Neamt, care, daca e acelas
cu Gheorghe Izlozeanul, tined, se pare, pe o lilted lui Ieremia Movi15, (2):
IIPOGT4KHGe PfIK RAMO GLUM Will Formula 116PKIddli He-
AISIJ,KOH, Kli [A,Hh KiirOWTHKIWO H XGrOlilaCHKil]1'0 GTetbilll
KO6KO,A,11, K (IWO ,.3H1 (?), 111GItil YIK .

Adeca:
«A raposat robul lui Dumnezeu Ienachi fiul lui Gheorghe parcalab de
Neamt, in [zilele bine cinstitorului si de Hristos iubitorului] *tefan-Voevod,
la anul 7118 (?), lui Luna August))
Stefan Tomsa, caci de el e vorba, a inceput Ins& cea dintai
Domnie numai la 7119 (1611) si a stApanit pang la 1615; a doua
carmuire a lui tine dela 1621 la 1623. Ultimele litere, cu valoarea
de cifre, sunt de altminterea cu totul neclare. La Neamt, Gheorghe
apare ca parcalab intre anii 7112 (1604) si 7115 (1607), numai
supt Ieremia si Constantin Movila, rudele sale (3).
Parintele Gh. Manoliu din SoldAnesti-Hartop (Suceava) Imi comu-
nick un desemri al inscriptiei ce a gasit cu prilejul sapaturilor fa-
cute in cimitirul satului, unde se vad Inca, ruinele unei biserici
daramate la 1844:
Wk.-MPH H XKPYIGH thin 1`66DPII16 11P111.1111111. H KH$THHItt aro
fIRPHILHH[H.... ] en- eitlX HGDHAHIKO, Brrh[TO.... ].
Adeca
«A Malt si impodobit dumnealui Gheorghie parcalabul si doamna lui
Anghilina fiului sau Ionasco, in anul »

(1) Melchisedec (p. 12) ce,tia: «Sava».

(2) V., in aceste Ana le, XXXII, aDoamna lui Ieremia-VodAD, pp. 1026-7.
(3) Gh %nuance, In Uricariul, XVIII, pp. 487-8:

www.dacoromanica.ro
14 N. IORGA 466

B. Pentru Vasile Lupu, ziditor al Trai-Ierarhilor si Go Hai, p3ntru

Gheorghe Stefan, care -$i facia manastirea la Casin, Tanga mosiile sale
bacauane i putnene, Neamtul n'are insemnatate. Totus parintii acestui
din urm'a, poineniti si la Bisericani (1), nu hitara vechea manastire.
Pe un frumos discos se ceteste:
GIH AHGKOGh GlITEOPH AXAMTPAIHKO 1,16 CHILL EGIIIKH noro-
4)6Th H KHWHIVEL 6110 MANIA.
Adeca:
«Acest discos 1-a facut Dumitrasco Stefan Mare Logofat Si doamna lui Maria.»
C. Nemtenii cari ajungeau la un Scaun de episcop de obiceiu la
Roman obisnuiau ins& a se ingropa aici, precum episcopii de Roman
de postrig dela Seoul cereau a fi immormantati acolo. Pe o piatra
in pridvor cetim:
AICE SUPTU AOASTA PIIATRA ODIHNESC.
OILTEOPH 06K% IMEed Mall 61IGHKII P01111[11]IIGKI Eh Affil K111'0-
11GTHECIPO H XOT011101HIE4WO ... (2)
Adeca:
«A facut-o sies Pavel fost episcop de Roman, in zilele bine cinstitorului
si de Hristos iubitorului...»
Numai cAtva, timp dupA ingroparea lui Pavel, si Poloni intrau
aici ca vizitatori, caci cetim acest grafit latin:
Hic fuit Albertus Nosilowski Poloni (sic), ano (sic) 1636 (3).
i pe alta piatra :
t 3A6 HOIIHECIGT KO GTh HO'HIEHHIPO &WM HCIHISCO KVP 4360-
4311dh GLIGHtth P0/1/1t1HGKIH, 11%Th ,30H6, d1101,til gaff. H.

Adeca:
«Aici se odihneste eel intru sfinti raposat parintele nostru chir Teofan epis-
copal de Roman, la anul 7251, Luna lui Septemvrie 1.»
. D. Intre cei ce intr'o vreme mai noun fac danii Neamtului e si
egumenul Grigorie Dinga.

(1) Studii gi documents; XV, p. 246.

(2) Mort pe la 1616. Deci Domnnl e Radu Mihnea.
(3) Alte grafite, de un Osmenitchi, la 1728, qi, tot din veacul al XVIII-lea, acestea: Va-
s[i]le, 7271; Apostul 7271,

www.dacoromanica.ro
467 CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE. 15

Pe un panaghiar se ceteste aceasta inscriptie a lui:

GI.611111111ifilei1P GliTELOPH rPHroPie- AHEIPYI, il'liT ,BG111-1.

Adeca:
«Acest Panaghiar 1-a Mout Grigorie Dinga, la anul 7258.»
El era egumen deci la aceasta data, dup& un Ghedeon Dinga,
din 1749. Altul din familia lui fu unul din ultimii egurneni nemteni
de vechiu regim, dupa datina, precum se vede din aceste randuri
pe un aghiasmatariu:
AstA carstelnita este a sfintei manastiri Neamtului, fAcuta dine argintul
manastirii, prinu silinta Sfintiei Sale eguinenti Venedictii Dinga s'au data,
monahti Mitrofanii; leatil 7284, Dech. 2.--100 lei.
E. Pe atunci incepatorul curentului catre schimnicia ruseasca, ur-
masul lui Teofil, Ioanichie, urmator al .scolii Sfantului Difnitrie din
Roctov, intemeietorul color dintai sihastrii in munte (1), las& sa fie
immorthantat aici, la 1769, puindu-i-se piatra insa numai mult mai
tarziu:
Aici odihneste robul lui Dumnezeu chir lonichie episcop Romanului, ctitorul
sfintei manastiri Neamtului, care s'au prestAyitil la anul 7277, Fey. 15. S'au
sapat si s'au infrumsetat dupA 33 de ani a raposarii Preosfintiei Sale cu chel-
tuiala manastirii, prin silinta staretului Dorotheiu..., in zilele prea innaltatului
Domn Alexandru Nicolae Sutul V[oe]vod, la anul 1802, June 20.

IV.

0 bogata carte de istorie cultural& s'ar putea scrie de tine, ar,

cerceta in toate amanuntele ei activitatea, producatoare de neconte-
nita lumina si de fapte rodnice, a singurului pribeag folositor care
ne-a venit de peste Nistru, Paisie, care a restabilit legatura dintre
Neamt si Seoul cu acela gand ca si al vechiului ctitor roman, de
neam domnesc, Iosif Mitropolitul. In manile tuturor clericilor no§tri
ar trebui sa fie frumoasa scrisoare prin care vesteste pe Domn
despre savarsirea stramutarii sale dela Mewl lui Nistor Ureche
la acela al lui Stefan col Mare. La 14 August, in sunet de clopote,
cei ce erau sa mearga la Neamt porniau peste «paraul seen, pe
cararile padurii. Erau primiti in «irmosul Maicei lui Dumnezeu n.
Paisie se inching icoanei bizantine a Mariei §i aceasta dadea celui
(1) Istoria Bisericii, II, pp. 85, 88, 184-5.

www.dacoromanica.ro
16 N. TONGA 468

batran, slab §i obosit de lung& nedormire «ea la 2 ceasuri de

dulce somnn.
A doua zi se apuca de lucru, cu staruinta lui de fier. Gasise vreo
cinsprezece chilii, «cu casele de ospeti, cu eclisiarhiian, pentru patru-
zeci de frati §i copilul Scarlat Roset, omonim cu contele Rosetti de
mai tarziu, mare prieten §i sprijinitor al Bisericii. Era s5, faca in
curand loc pentru 200 de ca,lug5,ri traind in cea mai infloritoare
gospodarie §i intr'un puternic curent de vieata cultural», (1).
Ultimul egumen dela Neamt (1779) fusese un Varlaam, iar ul-
timul dela Secu (din 1765 la 1775), dupa, «Scurta istorien din 1859,
Eftimie Cananau, cu privire la care am tiparit o sums de acte si
in volumele XVI §i XXI din Studii si documente, si cu vara aruia,
din neamul Callimachi, sora lui Joan Teodor Voda, Paisie Insult
avea legaturi duhovnice§ti, dovedite printr'o scrisoare publicat5, in
acelas volum.
Vieata cea noua din manastire rasare vie, la o zi de hram, din
randurile de calduroasa lauds ale boierului grec Constantin Caragea,
ale carui Insemnari le-a dat d-1 Papadopulos-Kerameus in vol. XIII
din colectia Hurmuzaki.
.Cat timp am petrecut la Pa§cani, a cazut §i serbarea Inaltarii care se sa-
var§e§te la sfanta manastire a Neamtului, care s'a dat de Inaltimea Sa pazita
de Dumnezeu prea cucernicului §i vrednic de inchinare vestitului chir Paisie,
dupa, ce plecase dela alts manastire, care §i aceea este la Neamt (sic), dar tre-
cuse in stapanirea Austriei cu cea mai mare parte din Tinut dupa invoielile
pacii ce s'au facut cu Rush la Cainargi, supt feld-maresalul Rumientov. Prea
Cuvio§ia sa avea cu mine corespondent& prin scrisori, de mai inainte, caci
aflase ca prea iubitul meu parinte are un manuscript vestit al unui pustnic,
care cuprinde ni§te indrumari vrednice de pomenire pentru vieata monahi-
ceasca, §i mai ales pentru cei ce vreau sa faca o chinovire. Care 1-a §i ca-
patat, asteptand sa, i-1 dau. Ceeace am si pus-o la tale, scriind si rugandu-1
pe dumnealui sit mi-1 trimeata pentru a-1 face sa ajunga in manile Prea
Cuvio§iei Sale. Iar dumnealui, ca sa nu fie lipsit de original, 1-a scris cu mama
sa (care avea si o scrisoare minunata, ce n'avea osebire de eel mai frumos
tipar) si mi 1-a trimis, §i fara zabava i 1-am trimis §i eu mai departe.
Deci, §i pentru ca sa cunosc de fait pe un om a§a de vrednic de cea
mai mare lauds,, dar mai ales si ca sa, ma inchin facatoarei de minuni §i
vrednicei de laud icoane a Prea Sfintei Nascatoarede Dumnezeu care se alit
in acea sfanta manastire §i este din acelea pe cari le aveau Imparatii gre-
(1) Studii fi Documente, VII, p. 159 qi urm.

www.dacoromanica.ro
469 00141.mM:iv( LA IS'ithilA tiaraCil NOAStRt. I/
cecti din Constantinopole vi, atarnandu-le de suliti, in chip de bairace, in-
cunjurau cu dansele zidurile Constantinopolei, facand rugaciuni; ci era, nalta
de un cot, tot pe atata de lata sus avea o gaura in care se afla un
carlig de fier, vi cu acela o atarnau pe suliti, ci de o parte era icoana Prea
Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu cu nicte ciruri de scrisoare (pe can ci co-
piindu-le le-am trimis parintelui meu), iar de alts parte era icoana Sfantului
Gheorghe.
Am plecat deci din Paccani cu prea iubita mea Ralita, vi amandoi in butca
mea cu case cai vi cu un singur rob, ci trecand prin prea frumoase infa-
1106 de locuri, cu dealuri impodobite cu tot felul de pomi vi copaci de
padure vi brazi, vi cu cesuri nu tocmai intinse, vi impodobite cu toate fe-
lurile de flori ci udate de ape minunate, prea dulci vi pline de gust, am
ajuns in aceeac zi spre sara la sfanta manastire, unde au sunat indata clopotele,
cinste deosebita care se face Domnilor vi celor dintai din boieri), ci am
gasit pe prea cuviosul chir ,Paisie stand afar& de poarta manastirii cu ca-
milafca ci rasa lui vi cu vreo cinzeci de calugari de ai lui imbracati tot ma,
can stateau randuiti sa ne intampine. Si indata ne-am coborit amandoi din
butca, foarte iute, vi apropiindu-ne i-am sarutat cucernica dreapta, spuindu-i
ca cinstea ce mi-a facut e prea mare ci peste ce ni se cade ca unor flu su-
fletecti ai sai; care ne-a primit cu cea mai mare bucurie sufleteasca vi s'a
rugat pentru noi. Apoi ne-am suit la biserica tot cu aceeac randueala, can-
tand psalii «Vrednic este» ci am sarutat sfintele icoane, apoi ne-am dus in
chilia Sfintiei Sale. Atunci intaiac data am vazut ci eu cu ochii mei vir-
tutea intrupata, fara patimi ci cu desavarcire Para fatarnicie; chipul sau prea
dulce, fata sa prea alba ci fare un picucor cat de mic de sange, barba lui
alba ci stralucitoare ca aurul (xcac'expacz) de curata ce era, insa et imbraca-
mintea lui nespus de curata, ci copericurile de pat ale odaii lui, toate din
mantii. Era prea dulce la sfat vi Para vreo ascundere, ci cu adevarat vedea
cineva un om fart trop.
Prea Sfintia Sa era de loc din Malorosia, c1 cu 40 de ani in urma a ales de
fapt vieata de manastire, pentru care a ci mers la Sfantul Munte, unde a pe-
trecut aproape treizeci de ani, ci a stat la un loc cu calugarii vrednici
de laude cari traesc singurateci in adevar acolo (caH sunt vi acolo foarte
rani) si, supuindu-se ca ucenic unuia din ei, s'a deprins cu vieata caluga-
reasca, studiind-o dupa vechi scrisori grececti. Apoi s'a hotarit a se intoarce
in Cara lui, on la vreun alt loc ce ar credo de cuviinta, ca sa fact o chi-
novie, ci astfel la intors a nemerit in Tinutul moldovenesc al Neamtului, unde
a ci ajuns egumen la manastire. Apoi, neputand sa schimniceasca dupa voie,
pentru schimbarea de stapanire, cum am 'spur, s'a mutat la alta manastire,
Cu voia ci rugaciunea Inaltimii Sale pazite de Dumnezeu, vi 1-au urmat
Analele A. R.Tom. XXXIV.- Memoriile Seq. Dim-ice. 2

www.dacoromanica.ro
18 N. IORGA 470

peste 300 de monahi, cari traesc o vieata placuta lui Dumnezeu si nu in

facarnicie, cu o singura fratie de obste si unire in ganduri si cu .cea mai
inalta supunere. Lucru anume al lui n'are 'nici unul, ci toate sunt de obste.
Dintre ei se randuesc unii ca supraveghetori, altii ca slujitori, altii ca mun-
citori de pamant, si unii nu ies nicairi din manastire, iar altii se duc pant"),
la Iasi si aiurea pentru trebile manastirii. Merge cineva intro anume odaie,
vede nesfarsite camasi si izmene nespus de curate, frumos paturite, rase si
camilavce, unde vine fiecare odaia pe saptamana si se schimba si se duce;
iar supraveghetorii au grija sa se spele si sa se duce iaras la locul lor.
Masa for e una singura si sta totdeauna gatita in trapezarie, unde se aduna
toti parintii in fiecare Sambata si Dumineca; in fruntea for e liturghisitorul
zilei aceleia, si se aseaza in fruntea mesei, si numai atunci mananca unt-
delemn si pesti; beau si yin, mai mult ii beau in sanatate, dar cu randueala,
si toti deodata. i zice intaiu capetenia: «Intru slava lui Dumnezeu» apoi,
«In sanatatea lui Voda», pe urma: «In sanatatea.tuturor cucernicilor crestini»
si asa mai departe. Iar, cat mananca, unul din frati sta intr'un chip de
amvon si ceteste Vieile Sfintilor; vorbe de prisos nu se spun de loc, ci
e o inalta liniste si o mare curatenie si cumpatare si in ale mesei. i sunt
oranduiti si patru duhovnici alesi, cari merg zilnic prin chilii si cerceteaza
rosturile fiecaruia.
Si, dupa ce am stat destula vreme in chilia Prea Cuviosului chin Paisie, de
a carui convorbire dulce si plina de roade n'am putut a ne satura de ajuns,
ne-am dus in odaia ce ni s'a oranduit, care era de o nespusa curatenie, as-
ternuta cu mantii. Venisera din Iasi si alji boieri cu sotiile for pentru in-
chinare, adeca dumneaei Domnita Sultana Moruzi, de curand maritata, cu
boierul dumisale Aga Scarlatachi Sturza si sora mai mica a dumisale Dom-
nita Catinca Moruzi, boierul dumisale, al doilea Postelnic Sandulachi Sturza,
dumnealui Spatarul Constantin Paladi cu cucoana dumisale si altii. *i la toti
li s'au dat odai curate, asternuturi si Inca si tainuri, adeca: came, paseri, pui,
pesti, pani albe alese, yin si dulciuri la toti, dupa cati erau cei adusi cu fie-
care din dumnealor. Se dadeau si la toti cei stransi afar& din manastire,
cari se adunasera pang la 3.000: pani, pesti si yin cat se cade fare plata;
decal dupa hram cati plecau dadeau manastirii fiecare ce gasiau cu tale,
pe tend altadata sub alti egumeni hramul acesta era pricina de oastig pa-
catos si se vindeau toate cu preturi indoite, mai ales vinul, care se socotia
la 10.000 "de ocale si mai mult, si pe urma betie si petrecere proasta si
lautari si toate neoranduelile celelalte.
i aceasta trebue sa se stie ca la alti egumeni in ziva Inal arii scotand
preotii sfanta icoana a Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu la aghiazma, o
furau din manile for doi oameni aprinsi de evlavie si o duceau la muni:

www.dacoromanica.ro
471 CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE. 19

zicand cei de fatA si calugarii ca e minunea sfintei icoane, si cAsunau scan-

dela strainilor ce veniau, Lesi si altii, si se faces de batjocura sfanta coastal
credinta. Iar supt chir Paisie acest lucru Ears tale nu s'a urmat, caci o
scotea singur cu urmasul salt, desi inainitat in vrasta si suferind de po-
dagra. Si se face& aghiazm'a' cu liniste mare.
Si; asa, luand si not parte la hram, am ramas doua nopti la manastire, si
a treia zi ne-am intors la casele noastre.
A. Cea mai frumoasa piatra de mormant, de marmura, cu stove de
duct vechiu, 'de multa vreme neobi§nuit, e a lui Paisie, a§ezat la
locul ctitorilor, al Voevozilor de pe vremuri, acolo undo vor fi stat
ramasitele lui Petru Voda intemeietorul. Singura din toate pietrele
sepulcrale, a fost aooperitA totdeauna cu o deosebita recunostinta si
cu o adevarata, evlavie, de toti cei can au avut grija bisericii, a§a
'Molt .nimic nu s'a stricat din liniile ei elegante. Manastirea find
romano-ruseasca, si inscriptia e in doua limbi, un text in fata celui-
lalt. Cel romanesc suns asa:
Aicea sa odihneaste fericitul parintele nostru staretul, ieroshim[o]n[a]h i ar-
himandrit Paisie Malorosiianul, carele, viind dela muntele Athonului in Mol-
daviia cu 60 de ucenici, §i aicea multime de fratit adunancl, si viiata cea de
obste pren sine o au innoitil, si a§a, catra D[o]mn[ul] s'au mutat, la anul 1794,
Noemv[rie] 15, in zilele bine-credinOosului Domn Mihail Sutul Vvd. si a
preaosqinititului Mitropolitrt Iacovti».
13. Intre darurile culese de Paisie pe la boierii cari aveau o deose-
bita evlavie pentru dansul, este si cristelnita lui Iordachi Cantacu-
zino Pascanul, precum spun aceste randuri sapate in argintul ei:
Masa cre§telnitti de argintil s'au facut de dum. Iordache Cantacoz. dela
PascanY si datu-s'au sfintei mAnastiri Neamtului, care dintr'o intamplare... ,
chir Paisie, staretul sfintei manAstirii Neamtului, anii 1781, Fevr. 24.
Un alt boier, Iordachi Bals, prin doi prieteni din familia Casimir,
dada manastirii din nou apa care incepea sa curga la 1813, cum
spune aceasta inscriptie:
Masa apa, dentru care sa inpArtescu 6 cismele spre indestulare lipsii
ce pint acum au avut saborul parintilor dela adastA svantA manastire
Nia[m]tul, s'au adusu, zadindu-sa di[n] nou si toate cismelile, dupa, randuire prin
diiata a raposatului Iordache Bals Marile-Visternicu, si va urma spre veonica
pomenire sa si a totu niamul. Iar sAvarsire adasta s'au flcut prin epitropi

www.dacoromanica.ro
20 N. IORGA 472 \

randuit in diiata d[u]mnalui Spatariul Panaite Cazarnir si d[u]mnalui Banul

Petrache Cazamir in anul 1813, Iuni.
0 Milan& se face la 1812 (refacut5, apoi in 1876), si versuri ii
arata, folosul:
Vedere veselitoare,
Este si folositoare,
Apa buna la privire,
Ca un dar ceresc din fire :
Slava ei este cereasca, etc.
C. Cea din urma frumoas5, piatra, de monnant e din 1856, a lui
Gheorghe Iuliano, immormantat la Bogoslovul; ea poarta aceasta
inscriptie:
Supt adasta piatra odihneste robul lui D[u]mn[e]zeu, Banul Gheorghie IulianO,
nascut la anul 1800 si trecut la viiata de veci in 6 Mai, anul 1856. Treca-
toriule, zi : D[u]mnezeu s6.-1 erte !
D. 0 cristelnita cuprinde Insemnarea darului Mout cu dansa ma-
nastirii de invatatul Mitropolit Iacov Stamate, la 1799:
AdastA crestelnita, o au afierosita la sfitnta mAn[as]tirea Niamtului chir
Iacov Mitropolit Moldavii, 1799 (1).
Chipul slab, fin, cu barba neagra rara, al lui Iacov se vede.in-
tr'un frumos tablou in uleiu atarnat pe paretii bisericii Sfantului
Gheorghe. Sus, el poarta aceasta insemnare, care nu da si numele
me0erului, venit de peste hotar :
Adasta cadra precumti sa vede s'au zugravit si s'au saviirsitti acumii, la
anii 1797, F[e]v[ruarie] 11.
Iar alte randuri cuprind Insirarea datelor mai insemnate din vieata
acestui arhipastor neobisnuit pe care ni 1-a dat tAranimea roma,-
neasa, din partile Bistritei ardelene :
Smeritulli Iacovu Stamati, cu mila lui D[u]mnezeu arheepiscopti si Mi-
tropolitu Moldaviel si exarliti plaiuriloru, la anulti 1749, Iunie 24 s'au nas-
cutti, la anulti 1764, Apr. 7, ati primitu cinulti calugarii, la anulti 1782, De-
ch[e]mv[rie] 18, s'au hiroton[isitil] episcopti a Sf. eparh[ii] Husului, la anulti
1792, June 21, s'au suite inu Scaunulii Sf. Mitr[opolii] Moldavie[i].
(1) Pe o truce de pe atunci se ceteste : Wen CCCOPCIC COT COST. OPX11111'611 din
Chisin6n; 1791, Dech. 12.

www.dacoromanica.ro
473 CONTRIBUTII LA 1STORIA BISERICII NOASTRE. 21

Un alt portret, lucrat tot In uleiu si poate de acelaS pictor, care

ar fi dat apoi si chipul pe care-1 publica, in Beschreibung der Moldau,
Andreas Wolf, medicul sas care a ingrijit mull Limp pe Iacov, ca
si pe Domnii din vremea lui, pe membrii familiei for si pe frun-
tasii boieri ai Moldovei deed un artist din Ardeal, si nu un Roman,
probabil se pastreaza in biserica ieseana Banu, a Banului Savin,
on a Calicilor, refacuta cu totul de Iacov, «cu akutoriul a multora
.celor iubitori do fapta buna, pravoslavnie' crestini», la 1800, arhi-
tect find alt Sas, «Her Leopold».
Am dat insemnarea de pe acea ecadra» in Studii si documente,
XV (Inscriptii, II), pp. 190-1. Afar& de cateva greseli de data stre-
curate acolo, e acelas text. E deci un dublu al acelui tablou, caci
nu cred ca el sa fi fost stramutat, de atunci cand 1-am vazut la Iasi,
'la manastirea Neamtului.
0. raspandire a acestui portret ar fi fost o datorie pentru Bise-
rica noastra:
Cum se vede, aceasta notita biografica rectifica data nasterii dela
Wolf: 1748 si aceea a intrarii flacaului de peste munti ca monah
aici, la Neamt, care era 1765, dupa scriitorul sas (1).
arumoasa si solida locuinta» cladita de Iacov In aceasta ma-
nastire a invataturii sale pentru locuinta Mitropolitilor nu s'ar putea
deosebi, cred, din restul zidariilor patrunghiulare earl incunjura azi
cele della biserici.
E. Dintre urmasii lui Paisie, ingropati toti in manastire, au o piatra
de mormant, amintind vrednicia for si slujba for buns, acestia :

Intaiu Dorofteiu Rusul, «Malorosianut», raposat la 1810. Inscriptia

zice .

Aicea sa odihneste parintele nostru staretuhl Dorothei iroshimonahulii,

Molorosiianti, carele au sfintit aicea in sfittinta monastirea Neamtului, °car-
muind soborulti doi ani si opal luni si paretesindu-sti, ... nil 1810, 8, s'au
duel.
In pridvor :
Episcopii Timotheiu stares..., eroshimonahii si staretii Theofil, Ionichie,
Marie, Domentiian, Neonil, Nathanail.

(1) Cf. Istoria literaturii mincing in second al XV111-lea, II, p. 382 Oi urm. i in teza
lui Mihail T. Michaileanu (Viata ¢i activitatea Mitropolitului Moldovei fi Sucevei &cob
II Stamate, Bucureqti 1895),'se at tot chipul din cartea lui Wolf.

www.dacoromanica.ro
22 N. IORGA 474

Pe alta piatra : .

Staretul manastiri Neamtul , carele au adormit la anul 1826, No-

emvrie 23 ... , a6asta piatra.
Pe a treia :
Aicea odihneste robul luT D[u]mnezeil Cuviosia Sa par. nostru arhim. si
staretul Neonil, de neam Moldovan, nascut in Su6ara, (sic), la anul 1789,
si au trecut din viata la 1853, Octomvrie 16 zile, staritind in a6asta ms.
Niamt in trei randuri, vreme 13 ani.
Pe Fang& acestia se odihnesc in pridvorul bisericii celei magi, la
dreapta, in colt: Grigorie, urobul lui D[u]mnezeu».
Dela proigumenul Joan avem doua crud, cu aceste insemnari:
Mast& sf[a]nta truce este Mouth de parinte[le] Ioanu ieroshimonahil, proi-
gumen, si au afirositti sf[i]ntei manastirii Neamtului, 1805.
Si :
Ioanu Malorosianu, arhimandritti, stamp svintelor manastiri Neanaculu sa
S[a]cului ; veleat 1812.
F. Gospodaria bun& a lui Paisie urmeaza, si dupa dansul. Frumoasa
zugraveala bogata e, cu toata Infatisarea ei mult mai veche, abia
din 1830, cand traditia de pictura romaneasca muria, si Inca mes-
terul e un Bucovinean, singurul pe care 1-am Intalnit pans acum,
In acea parte austriaca a Moldovei desfacerea de trecut savar-
sindu-se mull mai rapede. Deasupra inaltei usi stralucite a lui
.

Stefan se ceteste In slove fine, stranse:

Sail zugravit a6asta biserica dupre cum sa vede, cu oltariula si cu aman-
doao pridvoarale, in zilele Prea-innaltatului, Prea-Blagocestivului singur-Sta-
panitoriului marelul Domn si inparat a toata Rosie Nicolae Pavlovicl, tiind
innalt cirma Bisericil Moldaviel chiriu chir Veniamin Costachi, prin oserdie
pre-cuv. arhimandrit si staret a sf. mo. NeamSulti si Seculu, chir Dome-
tian, si cu ajutoriul patriotilor, prin mina [lui] Vasilachi ChiSascul i Basili
Eliman, zugravi din Sudava, la anul 1830, Iunie 18.
Supt Dometian i apoi supt Neonil, aparatorul drepturilor manas-
tirii si d'aruitorul de carp pentru Ardeleni de supt 'Astoria marelui
aguna, se lac Inca lucrari mari. Intro 1834 si 1835 se zideste bi-
serica Bogoslovului, care poarta in frunte aceasta inscriptie, bine
stilizata si cu gust sapata, dupa vechile tradipl:

www.dacoromanica.ro
475 CONTRIBUTII LA 1STORIA BISERICII NOASTRE. 23

In zilele prea-innaltatului Domn Mihai Grigoriu Sturza Voevod, cu bla-

gosloveniia Preosfintitului Mitropolit Veniamin Costache, la anul 1834 s'ati
inceput zidirea acestiT biserici uncle sa cinsteaste praznuirea stiaintului apostol
si evanghelist Joann B[o]goslovul, in vremea raposatului stare]; si arhiman-
dritu Dometiian, si s'au sfarsit intru totul in vremea parintelui Neonil arhi-
mandritu si staretul acestii manastiri, prin sarguinta si a facatorilor de bine,
la anul 1835.
G. Dar o bisericuta de lemn trebue sa fi lost inainte, caci se mai
ceteste inscriptie de mormant a lui Gavriil Monahul, mort in 1829.
Ba chiar data de 1809 se all& pe mormantul lui Iordan fiul lui
Cazan Zica din Varna:
'EvOo'cas xr.cs 6 80Xoc TOO Boon 'Iopadcy 16c (scris c;ovog) TOO IcaVicy Mix; Bap-
ycatcq ... you 22, 1809.
Adeca:
«Aici zace robul lui Dumnezeu Iordan liul lui Cazan Zica, din Varna; luna
lui in 22, 1809...»
H. Scrisoarea de pe alt mormant ar trimete la jumatatea veacului
al XVIII-lea, data n'am sti ea Nemtenilor le place& in inscriptii noua
sa imite ductul vechilor slove. Ea glasueste astfel:
[zid]itoriului a toate zace supt Oast& piiatra trupul shimonahului Chirim
[=Quirin] Carp, acela care roaga pre toti aceia ce vor ceti pre dansa sa zica:
Dumnezeu sa-1 iarte pentru faradelegile nate all lucrat in lume, ca sa se
milos[tiveasca]
In cimitirul noaii biserici se face& be Inca din 1836 unui bogat
calugar Platon, a carui piatra de mormant vorbeste astfel catre
trecator:
Privigheti, si va rugati, ca nu stiti ziva, nici 6asul in care Fiiul omenesc
va veni, si pre mine ma porr.eniti la sfintele voastre ruga6uni, cati veti veni
la mormantul meu. Platon shimonah; 1836, Maiu 28.
Cea din mina inscriptie funerara dela Bogoslovul e din 1848, a
unor ctitori calugari:
Masa sf[a]nta truce s'ati pus la capul raposatilor shimonahilor, robilor
lui D[u]mnezeu Nichifor si Nifon, unel din ctitorei Sf[a]ntului Ioan Bogoslov;
1848, Martie.

www.dacoromanica.ro
24 N. IORGA 476

L Numai din 1846 In sfar0t, din zilele lui Neonil, e bolnita, a arei
inscriptie dela intrare are acest cuprins:
In numele Tatalui si al Fiiului si al Sf[a]n[tului] D[u]h, intru slava sf[i]n[tei]
cei de o fiinta, de viata facatoare §i nedespartite Treimi, §i intru cinstea
Sf[a]n[tului] slavit mare muce[nic] Joan cel Nou dela Sudava s'au zidit adasta
biserica dinpreuna cu toate chiliile cate sa afla in zidirea acestii bolnita in
zilele bine-credin[ciosului] §i de H[risto]s iubit[oriului] Dom[nului] Mihail Gri-
goriu Sturza Vv. si a Preosfin[titului] Mitrop[olit] al Moldaviei chirio chir Me-
letie, prin sarguinta cea multa, osteniala §i silinta din suflet a Prea-Cuvio0ei
Sale chir Neonil arhim[andrit] §i stares Sf[i]n[tei] monastiri Neamtu i Secul, cu
cea ma! multa parte de cheltuiala dela dumneaei cucoana Elenco Donici, carea
au ajutat In adasta pentru vednica pomenire a iubitului dumisale fiiu, *Lath-
nica Donici, la anul 1846, Iul[ie] 31».
..
In scarqit tot bunului gospodar Neonil i se datoreste «crucea dela
cerdacn, asezata la vreun chilometru de manastire, si pe care el
a pus s5, se sape aceasta amintire a turburarilor, amenintAtoare si
pentru calugari, dela 1821:
Mesta truce s'al radicat aicea spre semnul §i aducerea aminte a anului
1821, sand, viind Turcii in Moldova si in Tara-Romaneasca asupra Grecilor
ce se revoltase, §i multe rautati %Land bisericilor §i crestinilor, fiestecare
se mantue precum pute. Deci in acel timp la Oast& sfanta monastire stare-
tind Sf[i]ntia Sa parintele staretul llarie, ne-au poruncit mai jos insemna-
tilor de am dus sf[a]nta icoana a Maicei D[o]mnului cea mare din biserica
mare spre muntele Rusul, si am ascuns-o in pamant, intr'un deal, in padure,
impreuna §i cu alte odoara §i docomente, la anul 1821, limbs 3: Adeca, eu,
Neonil arhimandrit, staretul de astazi, dimpreuna cu parintele Sevastian Ca-
marasul §i cu parintele Filipp d[u]hovnicul; iara la anul 1822, Octovrie 28,
ne -au randuit iarasi parintele staretul Ilarie de am adus-o innapoi, §i dupa',
randuiala privigherei de toata noaptea si a sf[i]ntei liturghii au exit parintele
staretul cu toti preotii §i diaconii, imbrecati in sf[i]ntele vestminte, §i cu tot
soborul spre intampinare, §i, viind pan& la locul acesta, am ajuns §i noi cu
sf[a]nta icoana, §i, facandu-se acathist de obste, am dus icoana iarasi in bi-
serica mare.
Mai insemnam aicea si minunea care s'au facut in fata Maicii D[o]mnului,
carea noi cei mai sus insemnati cu ochii nostri (Hogrrou) o am vazut : ea,
din vreme sand s'au inceput d[u]mnezeiasca liturghie, indata s'au innegrit cu
totul fata icoanei Maicii D[o]mnului qi s'au intunecat, intru cat ne am infri-
cosat, socotind ca poate s'au stricat in pamant unde au fost ascunsa. Iara,

www.dacoromanica.ro
477 CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE. 25

cand au esit parint[ele] staretul cu soborul spre intimpinare, atuncea indata

au inceput a se lumina, mai intaiu la obrazul din dreapta, apoi toata rata
s'au rumenit §i s'au facut mai luminoasa decat cum era mai nainte.
Acestea s'au insemnat spre marirea lui D[u]mnezeu §i a Maicii D[o]mnului
§i spre aducere aminte a urma§ilor. Anul 1839, Septemvrie 6.
Iar in dos, spre baza:
Neonil arhimandrit §i staret sffilntelor m[anastiri] Neamtul §i Secul (1).

Mi§carea lui Paisie a produs insa, o emulatie generals in lumea

calugareasca. Harnicie in lucrul pentru carte si arta, buns ran-
dueala in «viata-impreuna», discipline §i gospodarie strict5, nu pre-
tutindeni. Dar atatia s'au instrainat de lume sau au parasit datina
unei vieti de manastire mai libere ca sa-0 ridice adaposturi usoare
in vai ferite sau in funduri de paduri. Astfel a facut, cu ajutorul
boierului Darie, dintre acei puternici si bogati pe cari sinceritatea
acestui avant ideal ii induiosase, ii cucerise, ducandu-i si la in-
semnate jertfe bane§ti, Vasilie shimonahul sau schimnicul, care so
aseza «in muntele Cozla, in poiana Draga, pe Cuejdii, dims susil de
Darmanesti», facand acolo un schitisor al Adormirii Mariei, «maim
vietii». Cartile de acolo au ajuns in bisericuta, azi necercetata, de lang5,
Piatra, care era °data in legatura cu casele boieresti ale aceleim
familii, frumos tip de zidire civila din veacul al XVII-lea, care acum
ca.tiva ani au fost distruse barbar, cu destula osteneala, fare a se fi
luat fotografiile cuvenite.
Lasam sa urmeze inscriptiile de pe cacti,, puce de boierii din
neamul Darie, precum si de schimnicul ctitor si de ucenicul lui.
Pe o Evanghelie din 1742:
Masta sv[a]nta. Evangheliia ama cumparat-o eti, Costina Darii, pentru po-
menire parintilora miel, Dumnedzaa sa-i erte, §i pentru ertarea pacatelora
:noastre, §i amu cum[pa]rat-o la anulti dela Facerea Lumii 7251.
Pe un Penticostariu din 7255: t

Mast dant& carte; anume Pinticostara, este a sf[i]n[tel] shhtistrii a

.Cozlil, otti Darmanesti Neamtului, §i este cumparata de robula lot D[umne]-
dzaa Vasilie schininiculti , leata 7275, Noem. 13. .

(1) Oomunicatit de d-I V. A 011eorghitil, sculptor. . J. .4 .

4.

www.dacoromanica.ro
 26 N. IORGA 478

Pc un ChiriacOdromion din 1699:

cupdtord amti ... pint+, chit mi-a adus ani 2, 3. Ed, papa Vasil°
dial Date .. .
Masa sf[a]ntil carte care sa numeste Ucitealna, care este a slintel sa-
hastriT a Cozlii ota Darmanesti Neamtului si este cumpa,rata [de] rata lui
D[u]mnezeu Vas[i]lie schimnicult, i tine aril indrazni a o lua sail a o fora
adasta carte, sa fie neertatil si trecletti de H[risto]s si de Maica Sfintii Sale,
de 12 Ap[o]s[to]li si de 318 oteti sfinti de la Nechie, si parte lui s'a fie cu
Iuda in ve6, amino ; leatti 7275, Oc. 11.
Insemnare din 1834 pentru intrarea unui calugar in «schitulti Draga).
Masa sfanta si dumnezaiasca carte ce sä chiama Ucitelnaia au fost a
popil Thomil schimnic, uceniculd lul. Vas[i]lie schimniculd ; dard. amil cum-
parat-o eu, robuld lul Dumnezau, Vas[i]lie schimniculd, de la uceniculd
mien Thoma schimnicti, 1i o amu data pomana la sfanta bisearica sah[a]strie,
car[e] este zidita pi stivarsit5, dims osteneala mia in muntele Cozla, in poiana
Draga, pe Cuejdd, dine susil de Darmanesti, pe mosia 2 -at data dum. Cos-
find Dar[ie] Stolnicii; la car[e] sah[a]strie sa praznueste hramuld Santa Ador-
mirea a pururea Fedoaril M[a]rii, maica vietil, pi o aims datil ca sa fie la
sfanta bis[e]rica pomenirea pentru ertar[ea] pacatelorti noastrea, si a tote
neamulti nostru; care este si pomeniculti ctitoresci. lard tine o aril lua sa
o instreineze de la adasta sfanta sah[a]strie; acela omit ca sd fie neertatil §i
blastAinatti de Is. Hs. si Maica vietil si de 12 Apost[o]li si de 318 otetti
sfintY car[i] au fostd la sfintele soboara, si de noT Inca sa fie neertatil, pans
ce o va da lard la loculd ei, la care s'au data de noT mall, calla s'au sfintitil
adasta sfanta cash care s'ati numit mai nainte, la inceputil, mina amu zisd
anume ; It. 7275, Dech. 23. Eroshimonaht Vas[i]lie pisahu azti.
'Pe acela; Chiriacodromion :
Scris-am eu, popa Ursu otu Stolit[a], lacuindd fedorulti lui popa si .

. in zilele . Inochentie, dela carele m'amti herotonisittl adech sfintitd, WT

ApAIACKOH, HZ flows., HA Mk116CTIlp WTh MOW, amino. .

Si, °amid amti scristi aceastd Ev[an]gh[e]lie, 11 vascresne, au foots anil

wrk pwm. 'cola 1733 (1735 ?), MCII,A 109. Al.
Pe un Triodion din 7277:
Masa sf[a]nt5, si dumnezeiasc5, carte ce sa numeaste Triodu s'ati cumpAratti
de dum. Iordachi Darie Veld Paharnicti, ei at dat-o la biseareca dum., care
ati facut-o dum. inlauntru in gradina, pentru sanatate §i ertare pacatelorti
dum. §i a fiilorti dum., la care sa praznuiaste Buna Vestire a preasf[i]ntei

www.dacoromanica.ro
479 CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE. 27

preacuratel Fe6orii Mariel. Iarti tine aril indrazni a o instreina de la adasta

sf[a]nta bisearica, sa fie blastamatti si afurisitti de 12 Apostoli, de 318 Sf[i]nti
Parinti de la Nechiia si sa tremure ca Cahill, sa sa-la inghita pamantulti de
via ca pre Daftanti si pre Avironti. Si mana care ati scristi vaputrezi ingroapa,
iarti cuvintele volt raminea in Area, amino. Si s'ati scristi de mine, smeritulh
si mai miculti intro ier[o]monasi si mai multi decath tot' pacatosa iermo-
natal Sera lima si prim mine s'ati cumparatti adasta, sf[a]nta carte, si, fiindti eiI
preotti si intru slujitorl la acestti sf[a]nta si dumnezeesch prestolti, si ma rogh
voao, &Wort', cu cucernicie : care in urma noastra va yeti invredni[ci] a
sluji cu a6asta carte, sa ma pomeniti pre mine, pacatosulh, ca si pre .vo' sa
va pomeneasca si sa va priimasca,H[risto]s la inparatiia sa cereasca, cand va sa
dee tuturorti plata pentru osteneala. Iernionahti Serafim; p. 7282, 1774, Fey. 1.
Pe un Antologhion al Mitropolitului muntean Grigorie se ceteste:
Mast& carte ce sa numeste Floare amti cumparat-o ea, ie[ro]diiacon Iona
sills Tofanti oth Guravh, s'amti [data] trend doi lei, ban[i] noT, s'amti dat-o
la schitulti nostru ce sa chiama Dumbravelile, pentru pomenire nostra si a
parintilorti nostri, ca Dumnezeu sari pomeneasca: Monand Theofilti, Ana, Pa-
raschiva, Paraschiva, Tofanti, Iona si tots nemulti lore. Letti 7283, Sept. 8;
lett 1774, tijti.
Tot acolo so pastreaza, un Penticostarion din Bucuresti, 7251, o
Liturghie din Iasi, a Mitropolitului Gavriil Callimachi, un Teofilact
din 1805, un Ceasoslov din 1833, un Ermologhion.
0 icoana a Maicei Domnului are o notita si despre minuni Monte
la 1661, 1669, supt titlul einchipuire si masura sfmtei facatoarei
de minuni icoane pre-sfintel Maicii lui Dumnezau dela Caplunovschii».
Se adaug aceste minuni noua:
«Din satul Crocauca un om, Theodor, ati adus pre fiica luT, de vast& de 5 aril,
find muncita de dracu, si o zgircea, si, cand ati pus-o innaintea sfintei icoani,
varsand lacrami si cerand ajutoriul, inaintea tuturor s'att tamaduit. Mal inainte
unde esti acum biserica, s'au aratat in vis oamenilor celor ce Moue& acolo,
poroncindu-le ca sa sa mute la alt loc, «si va fI asupra voastra purtare de
grip, a lui Dumnezau, ca eti aicea am sa petrec».

www.dacoromanica.ro
 II. BALINESTI.
Foarte invechita ca InfittiF;;are, solids Ins:a in alcatuirea ei de piatra,
desbracata de iubitdrii de colectii particulars de o mare parte a po-
doabelor sale de smalt multicolor, cu chipuri de bouri, de smei, de
feti-frumosi rasboinici, si cu totul neIngrijita, biserica dela Balinesti
peste Siretiu, in marginea catre Bucovina, acolo unde aceasta intrh
.printeun unghiu adanc in Moldova, e insemnata si prin arhitectura
ei cu element() originale §i prin aceea ca ad'aposteqte' mormintele
familiei lui Tautul, Logofatul lui Stefan eel Mare.
Duph decalcuri luate do Bucevschi, sand piatra nu se macinase
a0, de mull, Melchisedec publicit in Notite inscriptiile afar& de una.
Retiparindu-le dupa o revizie personala(1) §i intregindu-le, adaug gra-
litele, dintre cari unul dh genealogia familiei, care se poate corn-
pieta prin actele despre Tautule0i ce am dat in Studii 0 docu-
mente, V, si mai ales in Docunientele Callimachi.
Deasupra usii de intrare se cete0e aceasta, frumoasa inscriptie,
publicata dupa lectura d-lui Ghibanescu si intr'o bro§ura despre bise-
ricile vechi dorohoiene, in slove ale caror linii libere, rotunde au
un duct venetian:
FI3ECNI6HIGINh filto * H G'h HOGIIIHIGHIellh Gild. H GI.EPILIIIO-
Hie(N GTPO AXii * Iff1H TIXTXilh ii01`04)6'fh WPM * H 0113Aff
G'hH XPAilth * Eh Hai% it. HMG Eh GThl * Gaga Hilmar() * f12Xle-
PtIPXCI H illOAOTEOPIVI * HHKOdhl WIt AHH * HiIPO(IGTHMIPO * H
XPGT0111011HEfI1l0 :: MIMI IG) GT64311Hi1 EOGKOAhl * Gild HOP-
Amid EOSE0Ahl -x II GIELEPIIIIIH Gth HAIG) ,33, /Imo * AGEGEPIII H.
Pe muche : APYIPOTh TirIXT*110E1111. ,

Adeca:
«Cu vrerea TatAlui §i cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh dum-
nealui Ion Tautul Logofat a inceput si a zidit acest hram intru numele celui
(1) D. Al. 1Apedatu a binevoit sfi-mi comunice pentru control admirabilele fotografli
pe cari d. Stellar!. Petrescu le-a facut pentru Casa Bisericii,

www.dacoromanica.ro
481 CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE. 29

intre sfinti parintelui nostru arhierarhul si facatorul de minuni Nicolae in

zilele bine cinstitorului si de Hristos iubitorului Domn Io Stefan Voevod, fiul
lui Bogdan Voevod. Si s'a savarsit in anul 7007, luna Dechemvrie 7.»
Stilizarea acestei inscriptii e de pus In comparatie cu aceea a ye-
cinei biserici Sf. Nicolae, ridicata de Stefan insu§ in Dorohoiu, cu
trei ani inainte. 0 dam iaras cu semnele de punctuatie caracteristice:
lidr0I1GTHEIIH * H XGTC311.101111RhIll. IG3 aTedoEHI ROGROA KIK1610
11AlIGTHO 110GHOMIP ROMAN 11101IAYIRGKOH Gllh ROCARIA ROG-
ROAM GI.BACI GIAII Wild% R'h HAIM HMO R'h GTHrh GDIVI HA-
MM fIPXI6NIPX11 H 1110AOTROPIJVI IIKKOlifIfI H G'hRfrhIlla GM
MUD ,31` Mega COKTORPI HI 11 rOGHOGTKII 6r0 III TO. II. H Ae-
ELMO TOK2f466.
Adeca :
«Bine cinstitorul si de Hristos iubitorul lo Stefan Voevod, cu mila lui
Dumnezeu Domn al terii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, a zidit acest
hram intro numele celui intre sfinti parintelui nostru arhierarhul si facitorul
de minuni Nicolae, si s'a savarsit la anul 7003, luna lui Octomvrie 18, iar
al. Domniei lui anul al 30 si noulea curgator.»
Joan Tautul, adeca «Slovacul» (ung. Toth), odihneste supt piatra
cu aceasta inscriptie, completata dupa lectura lui Melchisedec:
[Glill 6GT ITG3Kh HAIM Milli TfIXTX114 ROIIHKPO] lI.OP0(136TiI rHll
GT64411111 ROORMAII, HMG H HPIL6T4IKEI GAN R 11.'KT "30, 111011,i1 . .
Adeca :
«Acesta e mormantul dumisale Joan Tautul Mamie Logorat al Domnului
Stefan Voevod, care a raposat in anul 7009, luna lui...»
El Inca gati piatra de mormant a fiicei Maria, cu acest cuprins :
1- GUI PPORII OGTh Pfilih Mill MINN Amin{ MUM ThrfiNlIfI 110-
110(136ril HMG H IIP J GTfH H Grit Kh WHIM GIKHTVIII, NATO "-BO (?),
GO. KO.
Adeca :
«Acest mormant e al roabei lui Dumnezeu Mariei, fiica dumnealui Tautul
Logofatul, care a raposat la vesnicele lacasuri in anul 7009 (?), Septemvrie
in 29.» , 1

Pe mormantul, splendid sculptat, al lui Teodor, fiul ctitorului, se

cete0e :

www.dacoromanica.ro
30 N. IORGA 482

t Ilf111 MOH TfIXTX II 1101'04)6T XKPI1011 0%11 ITOKIL GHx GKO6111X

TOGIAOPX, HMG 1111P%0THCH GM Ich WhilH011 C0IEHTVIH, KATO ,3K,
0611. KR.
Adeca :
«Domnul loan Tautul Logofat a infrumusetat acest mormant fiului sau
Teodor, care s'a prestavit la vepicele lacasuri la anul 7002, Septemvrie in 22.»
Alt flu zace supt piatra vecina, cu aceasta inscriptie :
HIM [Mtn TAX]MIh. 40110436Th XKPIIGH Glall IT01111 GHQ
GE06111X HOTPH HX6 H 11P%0TYIKH GAN K'h KVIHOH exItiFIT$411, KATO
,BK, 11/10101 0611. K.
Adeca :

«Domnul loan Tautul Logofat a Infrumusetat acest mormant fiului situ

Petru, care s'a pristavit la vevlicele laca§uri in anul 7002, luna lui Sep-
temvrie 2.»
0 fiic5, a lui Ion Tautul, Vasilca (cf. ins5, mai departe notita
despre pictura murals), e ingropata supt piatra, deosebit de frumoasa,
cu aceasta inscriptie :
[GU ITOKEL 60Th PIMA KAN (1) &WHAM Ah.11111 TIXTX1111 40-
c0(1361.11 HMG HP%0TIIKH Ghl K AlT ,r3r, 1 GIl,fI Gaff. HI, Kli'Iliflfl
6H 111141%Th. GITKOPH H XKPI1011 ero IGOH ThX'fXii 40110436Th.
Adeca :
«[Acest mormant este al roabei lui Dumnezeu] Vasilca, fiica lui Tautul Lo-
goat, care s'a pristavit in anul 7003, luna lui Septemvrie 18, ve§nica ei
pomenire; i-a facut Si. i-a impodobit loan Thutul Logofat.»
loan Tautul Logofatul (donii Tautulii Logofatun) e infatisat avand
pe cap o palarie umflata, fara margini, jos cu o margine striata,
si lasata pe ceafa. E aceeas ca in chipurile de boieri ctitori in ma-
nastirile bucovinene dela inceputul veacului al XVI-lea. Are mus-
tata rosie, barba rara, peste haina de brocard e un guler de blana.
Langa dansul sant fiii: ePatrascoD si «loan). Sofia lui, cu o palarie
asamanatoare, poarta o haina verde, cu maneci albe, peste una rosie,
si la gat un sirag de margaritar. Fetita, Nastasia (sic), are diadem& si
inargaritar la gat, cazand in lanturi lungi.

(1) Partea aceasta nu se mai poate Ceti azi.

www.dacoromanica.ro
483 CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE. 31

Mormantul, admirabil lucrat, al unei Marii, Impodobit de fiul ei

Dragota Tautulovici, -- nu lush fiul lui loan Thutul are aceasta
inscriptie, pe care Melchisedec o (lade& si el exact, dupa acele decalcuri,
aflatoare aici, ale pictorului bucovinean Epaminonda Bucevschi :
± GUI !TORII VICHIGH APYIPOTh rhrfa;110R1111 (KITH GROGH
Rilt1111Hhl 1llLPIII * HMG H IIP1iGT41PH Ghl Kh RVIHR;11/1 Cnifirt/1611/1
EitITO III [PT. KI'..
Adeca:
«Acest mormant 1-a infrumusetat Dragota Tautulovici maicei sale doamnei
Mariei, care a raposat la vesnicele litcasuri, in anul 7007, Mart 23.»
Un Teodor Tautul, fiul lui Dragota, e cel de pe piatra de mormant
cu urmatorul cuprins, Inca legibil: .

[0111 eGTh PPOrth TOYINGPX APfll'OTOKIN IHIG4P0V; HMG H TIP%-

Grfil[RH Gii Rh EatIIHOH CaKFITE11H glITO ,S , amyl].

Adeca:
[Acesta este mormantul lui Toad]er Dragotovici pisarul, care s'a prestavit
[la vesnicele lacasuri in anul 7 . , luna lui ...].

Din veacul al XVII-lea avem apoi neamul lui Dragan Tautul.

0 piatra spune: . . .

Glues UPOKh XKPI1GH AfrhVilHh TIXTX 1101.10(13[6]1' RHI.1`11HH GROGH

tH11`0114thi HMG TIP RGVIRI G Fi Kh RV111%11 GO H111%1111 WINO ,BPKG,
lIt[fl]H 11.
Adeca:
KAcest mormant 1-a infrumusetat Dragan Tautul Logofat doamnei sale An-
ghelinei, care s'a prestavit. la vesnicele 15,casuri in anul 7125, Main 30».
Pe o alta piatra, cu o foarte ciudata si complicat5, sapatura, e
aceasta inscriptie, care lipseste in Melchisedec:
G1111 KfIMGFI PPOR1111 GILTEOPH H XKPYIGH 11411 11/111X11H11 rhrex
11114:0T. A,h11[16PH GROGH IHYIP11 61k6 H HIMGTIIRH 0.1 Rh RVIIIMI
Kiffeilli MID ,3pruir, aleltil HOOK. SI.
Adeca:
«Aceasta piatra de mormant a facut-o si a infrumuseta,t-o dumnealui Mihail
Radii fiicei lui Mariei, care s'a prestavit la vesnicele Iiicasuri la anul 7143,
luna lui Noiemvrie 16.» . . .

www.dacoromanica.ro
32 N. IORGA 484

In Melchisedec nu se af15, si aceastalalt5, inscriptie, din care se

poate lamuri numai atata:
GIH Man GITKOPH M ... MO ... 61K6 finGTHRH 06 KATO
3 (sters) ,BPHfl, amo 10H.
Adeca:
Acest mormant 1-a facut M lui ... care a raposat in anul 7151, luna
lui Iunie.»
Astfel biserica ammo fart Ingrijitori inch din veacul al XVIII-lea.
Pietrele de mormant lips3sc dupa 1650, si abia gasim una de tot
noua, in cimitir, cu acest cuprins:
Aice odihneste trup[ulti] robultI lui D[u]mnezeu, dumnelui arhon Jihniceri
Irimie Bahninescu, of sat Balilesti.
Pentru istoria bisericii pot servi apoi numai grafite ca acested:
Han SilfiGte HHG1111.h Kit inn ,BPKB.
f HP6AIIM 62K KU AortiaT H ream, 1598.

Gavrilti Tgiutulti din vlto 7133, Mart. 20.

3A6 HiTHHG11 AHMKOH CDT ELTEAHHIIHH [=Aici a scris . diaconul
din . Btilinestil, 1705.
,BGKE, GSM KG.
Costantin Ohdreac Ginescovi6ii diiacit mum [=am scris].
Todosiia sna vataman Petrosco, cu cheltuiala dumnalui Ieremia Jignicerti.
loanti Tautul H noApSacta Ero Magdalina, n poA eX Patrasco i loan i Nas-
tasiia, i Joan H noAptlacira Er H (IAA FIX : Zahariia i Anesiia i Marica i Toader.
+ Mihail a noApt>mus Tofana i Anghelina H vaA HX H poATIA : Gligo-
rie, Marica, Sinclitichiia i Magda i Lupul.
± *tefanii-Voda, Drutul, Mariia, Iliia i Vasiliie i Nicolal, Mariia, Tetiiana,
GI igorie, Nastasiia, Gavril, Sofronia, Grigorie i Alexandru, Andronic sna Crastea.

Un Ioan Tautu, Mare Vornic, fu dintre boierii cari la 1822 ce-

rurA, In Constantinopol domnia prin Romani. Dela el a capalat de
curand Academia noastra scrisorile ce urmeaza:
Iubit fiiul mien Vasile ! Pericita sanitate qi tot binele 1c1 rog de la milostivul Dum-
nezad ca sa-V daruiasca.
Trebuinta ceranda, s'ail randuit In loco -Ii la Harlan pe d -luT Iordache Donie", si ti-an
randuit ispravnic la Roman, aducandu-11 si °Mille de isprav[ni]c[ie], in cari ti s'ati trecut
ci cinul boerii, Lam[i]n[a]r, ci, out pentru inlesnirea mergerii, am poftit pe dumnealui ca
se to Inlesniasca, si mi-aa fagaduit. Dec, mergAnd, Intai iii pcironcesc sa petrecI bine cu

www.dacoromanica.ro
485 CONTRIBUTII LA ISTORIA BISERICII NOASTRE. 33

tovara$ul; al doilea, sa te fereqt1 de toati cele inpotriva, cari aduc hula $i necinste; at
treilea, ark lii cu privigheri si sifinta la slujbile ce ti sa vor randui, ca sa dal nume bun..
Osabit, pe satul mien Lau$anii ( ?) $i Crive$tii sa le socote$ti ca pe a meli, flindcii a$a.
mi -au zis d-lui Vel Vist. sa -fit scria, ca sa nu sa superi intru nimica; insa sa nu-VI iasa
cuvant catre nime, ce foarte tainuit sa pazaqti. Pentru sacvestru ce -au Mout din partea
d-lul Vist. Roznovanu, im este qtiut, $i nu vatama nimica. Sfi-ti gase$t1 oameni scutel-
nia $i bresla$ la vre-un sat $i sa ma Instill Aaz[I] ca sa trimat cartea Viitieriel; bine-
ar fila satul Odobe$tii, unde am parte de mosie. Si mila lui Dumnezau sa te pazasca.
sanatos. Parintele tau
loan Tautu Vel Vornic.
(234/cxxix.) '822, Mart 3.
lubit !Hui mien Vasile, tot binele rog de la milostivul Dumnezau sa-V1 daruiasca.
Sant multe zile de cand nicio scrisoare n'am priimit, ca sa Ohl cum te afli, dealt.
numal din eel ce au venit aicea pin Roman. Ea cu akutoriul lul Dumnezau maine
Mercuri, in 22, inpreuna cu dum[nea]lui Log[o]f[atul] loan Sturza $i cu .altI 4 boeri,.
purcedem sit mergem la Silistra, asa cerind trebuinta, insa pe drumul Barladulut Vol
fi rugatori okra milostivul Dumnezad, intai pentru tine $i apol pentru mine; nicio.
ingrijiri sa nu aibi dealt sa te ei aminte de toati cell inpotriva, on dispre tine, pur--
tindu-te cu buns rinduiala, $i sa eel povAuire de la d[u]m[neallui Vel Vist. Petraghe
Sturza, pe care 1-am rugat qi ml. -an fagaduit, find dar cu oichii deschiq[1] pentrui
toate imprekurarile. $i mila lui DumnezMI sa to pazasca. Sant al tail parinte
Ion Tautu Vornic.
(165/cxxix.) '822, Mart 21.

Intro cei din urm5, reprezintanti ai familiei a fost in sfarsit acel

istet si lute de condeiu Joan Tautul, al carui rol in desvoltarea.
cugetarii si criticei politice la not 1-a schitat Alecu Russo.
In legatura cu Tautulestii, cu BrAhulestii, cu Braestii era si neamul
Barbovschi, poate acelas cu Barboiul care a dat la inceputul vea-
cului al XVII-lea doua jertfe lui Stefan Tomsa. Un act publicat
acum de curand in «Gazeta Mazililor si Razesilor» din Bucovina.
arata inrudirea Mitropolitului Teodosie Barbovschi, Invatatorul lui
Stefan fiul lui Petru Schiopul, cu acestia top, el find fiul unui.
Ieremia si fratele unui Dragan si al Anuscai. Am crezut ca e bine
sa-1 semnalez si chiar sa-1 reproduc aici, incheind astfel aceasta
comunicatie :
Din poronca Marie Sale luminatulul Domn stapanul nostru Io Constandin.
Nicolae Voevoda la valet 7250 [-.= 1742].
Au venit de fat& la giudecata innainte noastra rilze§if de Bece§ti, anume-
Vasili Braescul, feciorul lui Ilie Braescul, nepotul lui Ion Pisoschii, strane-
potul lul Simeon Barbovschii, Si Constantin Braha §i Toader Braha, fecioril lui
Ghiorghi0 Braha, nepoii lul Panteleia Barbovschii, §i popa Vasilie ce s'aii.
Analele A. R.Toni.. XXXIV. Memoriile Seer. Istorice. 3

www.dacoromanica.ro
34 N. IORGA 480

raspunsu nepot de fats lul Antioh, stranepot lul Dumitru Barbovschii, join -
indu-sa el Mariei Sale luT Voda ca fiestecarele dintre dansiT s'ar fi iritinzand
a stapani intr'acel teas maT mult decat i-ar f partile lul, tragand Braescul
a stapani intr'acel sat giumatate de sat, Constantin Braila cu frate-sau Toader
Braha iarasT trag a stapani giumatate dintr'acel sat; popa Vasilie iara trage
sa stapaniasca dot parti si zice ca partile luT sant part! marl. Si, find prici-
nile celia de galceava nelipsite dintre dansiT, carele sa.trag de cativa an!, si
au avut si cateva giudecatT pe la divanuri, si tot ail ramas neodihnitI;pentrU
care acum find oranduiti din poronca gospod la noT ca sa le 'film sama,
statut-am de li-am luat sama foarte pe amanuntul,cautandu-li-sa toate seri-
smile a tuturor cini ce au aratat, inaintea noastra, si, li s'au asCultat toate
si cell din gura, cini ce au avut sa raspunda. Si, pe cat s'au intales scrisorlle
lor, si precum au dat sama el din gura, s'ati adeverit ca giumatate din acel
-sat de BecestT au fost a luT Dragan Barbovschii, ficiorul luT Eremiia Barbovschii,
iar, din ceia giumatati de sat, giumatati fest a lui Teodosie Mitropolitul,
fratele luT Dragan Barbovschii.. Si Teodosie Mitropolitul parte sa au daf-o
dtnie nepotilor sal de frate, ficiorilor lui Dragan Barbovschii, anume WI Pan-
teleiti, mosul lui Constantin Braha s'a luT ,Toader Braha, si luT Ism pre carele
it mostenescu BrajestiT aces-U., Costantin si Toader, zicand c'ati schimbat cu
alta parte din Zamostia, si luT Simion, stramosului BraesculuT,. si luI Du-
mitru, din carele s'ail raspunsu popa Vasilie, si luT Coste, a caruia parte iar
au fost ramas la Dumitru; iar a patra parte dintr'acel sat ail fost a Anusca!,
care dail sama &at fost sora cu Dragan si cu Teodosie Mitropolitul.
Deal noi ase am socotit de s'ail facut acel sat Becestif opt part!, din carele
trei parti s'ail dat lul Vasile Braescul, ficiorul lul Ilie Braescu, ce i s'ail ales
din ispisoacele si alte scrisori vechi, parte stramosului lul Simion, . Si cu
nine parti dipe Anusca, carea s'ail impartit in sesa partT dupa zapisa ce s'au
aflat la mane, luT Constantin Braila, iar Ii s'au dat trii parti ce li s'ail ales dipe
doT mosT a lor, di pe Panteleiu si di pe Isac, pe scrisoari ce-ail la mama lor, si
cu a rasa parte din Anusca, giumatate de partea Chiroae. Iar doi parti, a luT
Dumitru Barbovschii si a luT Coste Barbovschii, sa be stapaneasch popa Vasilie,
cu niamul ci i s'a afla din Dumitru Barbovschii. Pe cari parti s'au aflat si
scrisori vechi la mama popii lul Vasilie, si alte scrisorT mai not Si cu aceasta
socotiala a noastra cu totil s'ail primit cum ca le iaste cu dreptate, ci -au ra-
mas multemiti, Para numal Costantin Braila si Toader Braha au zis ca au prepus
ca n'ar 11 drepte cumparaturile pe 'abaft partT ce au aratat Vasilie Braescul
zapise a stramosului sau, lui Simion Barbovschii, ce au cumparat din Anusca;
zicand c'ar fi zapise viclene si cu mestersug, si, cersind voe sa intre si eT
inteaceli parti. Sail cercat zapisele si s'at aflat drepte cumparaturi si Imre-
dintate zapise, cu iecalituri a hoer! si tntarite cu ispisoace domnesti, si fart',

www.dacoromanica.ro
487 CONTRIBIITII LA ISTORIA BISERICII BOAST R E. 35

de niclo pricina de mestersug, si pentru aceia nu li s'aa dat voe sa intre

Brajestii intr'acelea cumparaturi din Anusca, ca sa le stapaniasca Braescul dupa
dress ce are. Iar, pentru prepusul ce au Brajestii, li s'atl dat voe sa faca Bra-
esc ului carte de blastam, si s'ati priimit si ei cu aceasta giudecata, si au ramas
sa stapaniasca intr'acel sat trel parti Brajestii, tree part Vasilie Braescul, dot
,parti popa Vasilie, dupa cum arata mai sus. Si cine cat va stapani in camp,
pe atata sa stapaniasca si 'n padure si 'n saliste, si 'n halasteele vechi cu iazuri,
:si 'n vadurile vechi de moara, si fiestecarele sa-s marga la vatra mosilor saT,
iar, pentru iazuri not, cine si-a fi facut, sa urmeze a stapani dupa .cum arata
la o carti gospod a Mariei Sale lui Grigorie-Voda, ce s'ail arlat, la mana lui
"'Nader Braila.
Aceasta facem stire.
Din las, Iunie 15, valeat 7250 [= 1742].

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro