I=

B. A. R. P. R.

5853
N. IORGA

MANASTIREA NEAMTULUI
==
ViatA calugdreasca qi
muncd pentru culturä

j
VALENII-DE-MUNTE .

Tipografia Societátil Neamul Romameso"

1912

L_ www.dacoromanica.ro
 N. IORGA

11P 2.,A NEAW1JU

.=
Viaà alugAreased qi
puma pentru culturd

0-0

,NEAMUL ROMANESC"
Tincgrafio, Legatorie de
cdtp, Editura. ==.
Vülenii-de-Munte.-4912.

www.dacoromanica.ro
 PREFAA
00
Aceasta cdrticicd are un scop indoit,
Intairt sa dea caugarilor din Neanq $ i de aiurea
o icoand a vigil monahale celei cu mai veal si strd-
lucite fnceputur i cu roade mai bogate de gospo-
ddrie si cultura, in timpurile cele bune, sa ii amin-
teased deci folosul ce aa adus Bisericii, neamului,
teril innaintasil lor harnic yi plini de rivna lucru-
rilor curate si innalte, cum sint curate 0 innalte ce-
rurile spre care se indreapta, in avintul e sigur,
credinfa. .

Al doilea, sli-1 ajute pe parin(ii nemkn'i, ca qi pe

cerceteitoril eel infelegeltori, cuviincio i insuliefiri de
sentimente religioase a mnastiri c,Zci ceilaiçi
oasperi : treciaori in goana dupei distracfii, doritori de
intrefinere gratuita qi colonisti de vacanpci cari igno-
reaza manastirea vecina, nu merita decit stet inchise
qi izgonire, a cunoaste bogdliile de arta .si vene-

www.dacoromanica.ro
 II
rabilele amintiri istorice ce cuprinde, dindu-li cetirea
ori traducerea in romaneste a inscriptiilor de pe
odoare.
Lucrarea a fost alcittuita din reproducerea dar
$ i din revederea si corectarea pitrOlor privitoare
la Neamf din alte scrieri ale mele: un articol in
Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice" pe 1910, .

partea Despre Manastirea NeamNlui" dintr'un me-

moriu tiparit in Analele Academia Romine " ,
XXXVI, i Istoria Literaturii Romine in se-
colul al XVIll-lea" II. Capitole intregi fost insd
scrise din nal, asa incit aceastd modestd scriere poate
sit revendice si un oarecare drept de noutate.
Doresc sit vie vremea cind istoria manastirii sd se
scrie bogat si, intru cit omeneste e cu putinta, deplin.
As vroi Inset ca acel scriitor sa fie si un om cu
simtire pentru lucrurile de care va vorbi si, daca se
poate, ci cu cit talent trebuie pentru a face din faina
amestecata cu teirip a erudiOei pinea hranitoare de
sujlet.
N. IORGA:

www.dacoromanica.ro
 MANASTIREA NEAMTULUI
1

VIATA CALUGAREASCA SI
MUNCA PENTRU CULTURA

3,

www.dacoromanica.ro
 ?

I.

, Vremea cea mai veche. innainte de -

tefan fiul lui Alexandru.
E aproape sigur ca manästirea Neamtalui, ca,-
,
Teia-i era pastrat un asa de mare viitor cultural
, in mai multe epoce ale civilisatiel romanesti, a
fost innaltata de Petru-Voda eel d'intait, al Mu-
, .satei (1378 -c. 1393), care e, de altminterea, prin
bisericile luI ortodoxe (la Siretta si la Mirauti
linga Suceava) i prin acelea catolice, ale mamel
sale Margareta, la Siretiu, cel d'intaiu ziditor intre
Domnii Moldova In rnanastirea de la Radauti
nu se afia, printre pietrele puse de Stefan-cel-
Mare innaintasilor i rudelor lui, aceia a lui Petru.
Iar in noua biserica facuta de acelasi Stefan la
Neanat, daca este, la stinga, in odaia mortilor,
lespedea scrisä a celul de-at doilea ctitor al vechil
cladiri nemtene, Stefan al lui Alexandru-cel-Bun
(de la 1434), e slobod locul din dreapta, unde fara
indoiala a fost la inceput pomenirea sapata a cti-
torului de la inceput. Astfel, argumente hotarl-
.

t
www.dacoromanica.ro
4 MAN;iSTIREA NEAMTCLUi

toare se pot aduce in sprijinul traditiei, pastrate

in povestiri mai tarzii, care vorbeste de calugarii
de carte sirbeascg:, yeniti supt Petru-Voda, fireste
de la Tismana i Vedita, cele d'intait lacasuri de
cultura slavona intemeiate de Sirbul Nicodim, .

care tocmai atunci ajunsese a stapini toata viata

neastra monacalä.
Un astfel de Sirb" era i ruda lui Alexandru-
cel-Bun, Iosif, care lupta citva timp impotriva
inriuririi ierarhice constantinopolitane pana a-
junse Mitropolit, recunoscut si do Patriarbul
ecumenic, al Moldovei, abia organisate de dom-,
nescul s consingean i ocrotitor. Ca si Bistrita,
Neamtul era de o potriva etitoda lui Alexandru
si a Vladical pe care el il voise asezase in
Scaunul de pastorie. Intre Neamt; i Bistrita
cu toata departarea, se statornicia, decT, de Iosif
in persoana invatatului calugar Domentian, la
1407, o legatura pe care dup's, trei-patru sute de-
ani era s'o incheie Paisie reformatorul intre
Neam i Secul vecin, facut de Nistor Ureche
numai la sfirsitul veacului al XVI-lea. .

Ni s'a pastrat_ actul, 061 mai vechiii cu privire

Actul din 1388 privitor la Bistr4a si la popa Paf-
nutie", egumenul el, citat In tesa despre Iosif Mup t
(Bucuresti,.1898) de par. I. A. Grigoriu, probabil dual ar-
himandritul Narcis Cretulescu (orice indicatie lipseste):
ramine deocamdatit foarte suspect. .

www.dacoromanica.ro
 vta:MEA CEA MAI F:(11 K 5

la Neamt, prin care se statorniceste aceasta le-

.

gatura intre Noam i Bistrita. In romaneste, el

are acest cuprins: -

Prea-sfintitul Mitropolit chir Tosif al Moldo-

, vlahiei, cu buna ingaduire a luT Dumnezeti si a
Predistei Maicel luT si a cinstitei lui L11646,11,
flaramulll manastirii Vladiciel Mele din Neamt,
bine am volt Vladicia Mea SI cu finl Vladiciel
Me le Io Alexandru Voevod, Domnul terii Mol- .

dove!, si am dat aceasta manastire mai sus zisa

popei 1 luT chir Domentian, tot asa i manastirea
AdormiriT PrecisteT Nascatoare de Dumnezeil care
este la Bistrita, ca sa, fie acele manastiri nedes-
partite una de alta, ca unele ce sint amindoua
ale Vladiciel Mele, e i deci am Insarcinat pe bole-
rul Voevodului, pe jupinul Petru Ureaclea, ca sa
dea toate cele ce se vor afla in acele mai sus
zise manastiri, in minile popeI chir Domentian :
orT carti, orT svite, orT vase, toate de la mare
la mic; asemenea si cele din afara ce vor fi:
doua sate manastirestI, la gura Nearatului, unul
de o parte a Neamtului i altul de cealalta parte,
care i le-ati fost dat intru sfintl raposatul Domn
Io Petru Voevod, i doua moll de apa i doua
vii, una care este data de Petru Voevod, i alta

3 Pope, ca egumen, parinte" (comparl, la Apuseni:

PapA), i se zicea i lui Nicodim. Deci Inca o dovada despre
legaturile Neampllul cu manastirile oltene ale acestuia.

www.dacoromanica.ro
 6 MiNASTIREN NF:AMTULUY

3
este cumparata de Vladicia Mea, oile manas-
`tirestI si boil i call i albinele i toate, mid i
marl, in minile pope! chir Domentian, ca s le
pazeasc i s Ii aiba grija in viata lul, iar, dupa
trecerea lui la Domnul, atunci sa vie dupa dinsul
aeela pe care-1 va fi insemnat dintre fratiI sal.,
ca i acela s fie purtator de grija Ii toata viata
Vladiciel Mele. Iar, dupa trecerea Vladiciet Mele
la Domnul, pe care-1 va alege Dumnezet sa fie
Mitropolit in. Scaunul Vladiciel Mele, i, de ase-
menea, du.pa moartea fiului Vladiciel Melo Io
Alexandru Voevoci, care va fi Domn, orl vre unul 4

din sfetnicii lui, i va strica aceasta scrisoare,

on i. n'o va intari, sa-1 judece Dumnezet si Pre-
cista Maica sa: i sa fie afurisit de cel 318 pa-
ring purtatorl do Dumnezet, i s aibà parte cu
Iuda. Si s'a scris aceasta in anul '6915-[de la
Facerea LumiI], luna lul Ianuar 7 zile. Ed Gird \
am scris i."

Rinduielile domnestl pentru manastirile Tis-

mana i Vodita prevad tot asa ca, la asezarea
unui not egumen, Domnul sa nu se amestece,
ci calugarif sa fie de sine stapinitert in amih-
doua manastirile", alegindu-sI pe eine vor bi-
nevoi el", asa incit sa nu se schimbe nimic din
4
1 Originalul slavon in Archivele Statului; publicat de
Hasden In Arhiva Istorica, 1,1, pp. 1401. .

www.dacoromanica.ro
 rk

- VREMEA CEA MAI 'VERVE 7

/
datina lui Nicodim" E, cam se vede, formal
starea de lucruri de la Neamt, care fusese fa-.
,cuta de Petru-Voda cu acelasT rost.
1

Intfo poiana din codriT cei marl vor fi Mcut

decT raspinditoril de cucernicie adevarata si de
' invätatura bisericeasca Sofronie, Pimen i Siluan,
IntemeietoriT dupt legenda, schitul bor. Petru
Musat Ii va fi innoit din piatra, facindu-se ctitor
in locul lor si daruind satele cele doua de linga
piraul Neamtului, do undo manastirea, ca i ce-
tatea vecina, si-an luat numele. Iosif .va fi fost
. Inca de atuncl In,taiul adevarat egumen al ma-
nastiril. Chid ierarhul din Haliciti 11 Men episcop,
un Isac II lua locul. Domentian de la 1407 ar fi al
treilea, iar, tinind seama de monahii pribegi
al celui" d'intaia incepyt, al patrulea, din sta-
reV.-Mosiile date de Petru Musat facea ll. mamas-
tiriT o bogata avere: Iosif le si pomeneste in dania
lul. Petru Ureche, Ureaclea", care le da in mina
lui Domentian, joaca un rol asamanator cu al
advocatilor", adeca al vechilfior, ocrotitorT i ad-
ministratorT pe linga manastirile din Apus. Iosif
Muria peste ,cititva ant ca schivnic linga lacasul
sail al manastirir Neamtului 2.
1 Ibid., p. 20. $i Stefulescu, Mandstirea Tisinana, editia

a 2-a, Bucuresti 1903.

2 0 manastire a Sf. Dumitru sta.' aldturi ca vechime cu
acestelalte cloud: Bistrita i Neamtul. Nu poate fi Moldo-

-,
www.dacoromanica.ro
 8 Ni4NAsr1RsX. NEAMTULUI

11.

Epoca lui Stefan fiul lui Alexandru.

Al doilea ctitor al Neamtului e Stefan, fiul ml
Alexandru-cel-Bun. Supt el, manastirea fiind pas-
torita de egumenul Silvan, care se pare a fi fost
un mare iubitor de carte, de pictura, de broderie
si de sculptura, Nemtenil incep a se dovedi mes-
toff marl' in tot felul de lucräri frumoase inchi-
nate lui DumneZeit Intfo calatorie mai noua,
am cetit, dupa Melchisedec i eruditul rus care
a pradat manastirea de unele din cartile ei cele
mai pretioase ',insemnarea de pe frumoasa Evan-
ghelie scrisa, cu cheltuiala lui Cinda Latco, pir-
calab e Hateg, de Gavril fiul lui Uric decl
un fecior de boiei trecut in viata ingereasca
in aproape un an de zile, pe cel mai bun .per-
gament, cu o minunata slova, dreapta grauntata,
la 1435/1436. Tot supt Siluan s'a cusut aierul
pastrat in biserica noua a manastirii, minunata
lucrare, cea mai veche din Moldova, in fire de
: matasa cu colorile discrete. Aid, in inscriptia
vita, care e inchinat/ Bunel-Vestiri, nici Rtdàuil, cu
hramul Sf. Nicolae. SI fie biserica Sf. Dumitru din Su-
ceava, 'Vacua de Petru Rare, in locul uneia mai vechi
unde s fi slujit cAlugari?
1 Iatimirschi.

www.dacoromanica.ro
 EPOCA tUl STEFAN, FiUL Lill ALEXNDRU 9 -

de la 1-iu Septembre 6945 (1437) se spune

anume ca a facut acest aior ieromonahul Siluan
egumen de Neamt in zilele binecinstitorului §i
'de Hristos iubitorulul Io Stefan Voevod Si s'a
savirsit (data)". Atte vechi manuscrise nemtene,
azT la Academia Rom Ina, ceir0 de cetire teologicit
maI malt decit de slujba, un Ioan-Gura-de-Aur
(Margarit"), un loan Scarariul, cartea caluga-
rilor, miscelanee sail sbornice, sint din anil
1435-1447.
A
Aceste carV toate cad decT intre moartea ZIA
Alexandru-cel-Bun (1432), care tinea la Bistrita
MT, unde-0 alesese i locul de ingropare i unde
de fapt se odihneste, i .intre uciderea, ;in Iulie
1447, a luT gtefan, fiul mat istet i neastimparat
-al marelul parinte. Teoctist cel bun de sfat, uce-
. nic al luT Iosif de sigur, se pregatia atuncT intr'o
chile a Neamtulul pentru' marele rost de Mi-
tropolit, pe care-I incepu indata, la 1451. Tot
AtuncT cetatea din apropiere se trezeste la o noua
eviata supt Duma, fiul lul Limbadulce on Dul-
,cescul, i Tataril, prinsT de Stefan, care a innältat
§1 zidurt noul la Cetatea-AIbl, stall supt po-
runca pIrcalabulul domnesc.
Acuma se Intelege, dupa ce ne dam seama
do aceasta vadita iubire a luT Stefan pentru
vechiul lacas, intarit de el, al lul Petru cel ba-
trin, de cuvintul care a facut pe calugarT, in
fruntea carora va fi stat acelasI Siluan, sa aduca

www.dacoromanica.ro
 40 MNSTJn E. NCAMTCLUi

pios la ei pe ctitorul cel omorit si sa-1 aseze in

cuprinsul bisericiT celei mart Gavril, fiul luT Uric,
din partidul si din manastirea lul Stefan, scrie
cu durere pe una din foile MargarituluT" sUi
aceasta pomenire a faradelegil savirsite de nepot
asupra fratelui criminal, care orbise pe mai ma-
rele stü The, tatal lul Roman-Voda, ajuns acum ti-
narul ucigas de Donin i rivnitor fericit de Domnie:
La leatul 6955 [1447], in luna luT Iulie in 13,
taiatu-s'a capul luT Stefan-Voda, Domnul teril"
VoldoveT, fiul lui Alexandru-Voevod, de Roman,
fiul lui Ilie-Voevod, i s'a astrucat in manastirea '
Neamtului in 16 zile".

m.

Cele d'intaiii ocloare.

Odoarele din acest timp pastrate la manas=

A
tire sint de sigur vrednice sa fie descrise i la-
murite cu de-amanuntul. Lucrul,- in argint batut
Cu ciocanul, al splendideT legaturi ce cuprinde
Evangheliariul lui Cinda Latco, nu arata nicio in-
riurire bizantina. Acest d'intan1 produs pastrat
pana azi al metalurgieT artistice in tulle noastre,
e plin de originalitate, urmind, fireste, in liniile
generale tipicul bizantin. Chipurile de sling sint
tratate cu o deosebita energie, i miscarea sigurti,

www.dacoromanica.ro
 CELP! DINTAII1 ODOMIE 11
S.

Camino inca stingace. Expresia figurilor era im-

posibila, data find micirnea lor i asprimea pro-
cedariI tehnice. Chenarul de pe trei laturi o
a patra rarniind pentru inscriptie e alcatui
din EMT curbe, larg desvoltate, din festoane bo-
, gate, In care se vadeste arta occidentala.
Frontispicille Evangheliilor, de o bogata orna-
Mentatie, find- date in publicatia Casei Bisericif
'Odoare de la Neam i Secul" (planse de Ste-
lian Petrescu), Bucureti 1911, numai in negru, .
nu pot fi studiate inca supt toate raportairile.
0 cercetare a lor in legatura cu altele i cu mo-
dele straine ar trebui sa se faca in deosebi.

Dupa aceasta, Evanghelie vine ca mai vechill

lucru de arta din manastire prea frumosul aier, .

reprodus astazi in aceiasT colectde de Odoare" a,

Casei Bisericii, al luI Stefan cel ucis. In colturI sint
chipurile, foarte frumoase, ale Evanghelistilor, cu
inscripiile grecesti obisnuite:, .&.6109t; '6ocipiza, zezpfl--
Tora vat Xiyona. Greceste se inseamna Isus intins
in mormint, Maica Domnului, cu o deosebita, ex-
. presie de durere care-I chinuieste fata i insusf
titlul tabloului, cusut in albastru sters i aur: 6
...iztrcitfLot. La picioarele Domnului o femeie cu
' ochii inchisi II smulge parul: poate fi, in acest
chip cu sprincenele dese, negre, insiIi infatisarea,
Doamnel luI Stefan. Doi ingeri cu frumoase ri-
pide, cu aeeleasi. aripT larg desfacute la capat,.

4117
www.dacoromanica.ro
-12 M NASTM EA WA:WI:UE.0

ingenunche jos, doT de o parte, unul de alta.

Cruel cu virfurile in trei Si cuprinse in cerculete
samana cimpul.
E o deosebire fata de epitaful de la Cozia pe
care-1 daduse Tocilescu in ultima editie a Istoriei
Rominilor, p. 154, si a carui infatisare clara se
poate vedea astazi in publicatia Museului de An-
tichitatt, Obiecte bisericesti studiate i descrise
de Sp. Ceganeanu" (Bucurestl, 1911): Acolo,- in
acel aier" sirbesc de la Ineeputul veacului al
XV-lea sail de la sfirsitul veacbluT XIV-lea, Mhica
Domnuldf, in loc sa Stea asezata, cu capul plecat
spre bocet, jrnbrktiseaza trupul fiuluT eT, iar la
capät, in locul femeil care-st srnulge parul, e
Iosif cel cu bun chip", care cuteaza numaT sa
atinga marginea mormintulul. Sint numaT patru
IngerI, cu imbracaminte arhiereasca, abia in-
-clinatl: doT aü ripide, dar nu rotunde, ci numai
cu aripile de seratimI incrucisate; ceI1alt1 doT,
de la margin!, par a tinea In mina tolbe cu sa-
getT. Supt mormint e numaI o impodobire de ara-
bescurl. Grecesti sint toatejnscriptille, deosebite
de cele de pe epitaful de la Neamt.
Si, tot asa, alt tip se intilneste in epitaful de
la Dobrovat (1506), al luT Bogdan, fiul luI tefan- -

cel-Mare, epitaf pe care-1 da aceias1 publicatie .

ur Museului. Trupul Domnului e intins pe un

giulgiU cu patrate albe i negre: treT chipurT fe-
:rimiest' se gasesc la cap, Unul, Maica Domnului,

www.dacoromanica.ro
 'CELE D' NT410 ODOARE 13

sprijinind capul celut ce se odihneste, precurn. la-

picioare doT barbatt sustin picioarele impunse.
Ingerii ingenunchiati sint sus, si, tot astfel, eel
din mijloc naÜ ripide in mina; jos ingenunche
insa alti patru,_ avind ripide numai ceT din mar-
; gine. In locul crucilor sint stele cu opt raze,
precurn i soarele i luna. EvanghelistiT nu lip-
sesc in- colturt. Toate inscriptiile, chiar i cele
grecesti, ale lor sint cu litere slavone.
In stirsit epitaful de la manastirea Slatina, re-
produs in aceiasi colectie, are doua chipurf fe-
. -meiesti la cap, apol pe Ioan i pe Iosif, cel d'in-
taitt in atitudinea din aierul" de la Cozia, cel-
lalt, cu barba, razimindu-st. capul trist pe mina;
iar la picioare, linga un barbat cu barba neagra,
lunga, e inca o femeie despletita. Sus, eel patru
ingeri, dot fara ripide, linga crucea cu cununa-
de spinT, sulita i buretele; jos, trel ingert, din
cari cel din mijloc tine fiola cu mir i tabla cu
cuiele; pe linga 'stele sint In citeva locuri ma-
nunche de florT; o frumoasä tivitura cu stele for-
meaza o a doua banda pe linga cea cu inscriptia.
In acest ultim tip se amesteca astfel cel mol-
dovenesc i cel muntean din veacul al XV-lea
Iar aierul" de la Secul, dat de Mitrorana, sotia
ctitorulul Nistor Ureche, i lucrat in Constantino-
pol, da un chip al lut Isus de o mare fineta, a-
Maid, a DomnuluT asezata ca in epitaful de la.
Neamt, un Joan Intocmal ca acel de la Cozia,

www.dacoromanica.ro
 , 14 MXNASTIBEA NEAATULTA

un Iosif Si o Mironosita la picidare, pe cind alta

striga cu minile la cer linga Maria. Ingeril sint
cu totul altfel: doi jos, linga Mormint, incunjura
;
un herUvim cu capul intro aripl, iar sus zbdatä,
intre soare, luna si stele, doi ingeri cu ripide
a14,1 cinci in miscall neobisnuit de vioaie i ori-
ginale. Nu lipsesc evanghelistii i tivitura de la
margine, in care se vad acum, una dupa, alta,
stele si cruet
0 traditie proprie, o desvoltare, o imbogatire,
o crestere de viata shit vadite i arata iarasT ca,
oricare ar fi fost natia calugarilor ori femeilor
.

care lucrail epitafele pentru DomniI i boierii

nostri, i chiar orIcare ar fi fost locul unde le
lucrati, datina trebuia- strict observata Si ca ele-
mentele noua se desfaceati numai, in chip firesc,
din elernentele el preprii.
In sfirsit, inscriptia aierului" de la Nearnt, eel
d'int4iii in Moldova, e aceasta (dupa rugaciunea
Indatinata):
A facut acest aier ieromonahul Silaan, egu-
menul de Neamt, in zilele binecinstitorului si de
Hristos iubitorului loan -Stefan Voevod, luna luT
Septemvrie 1, si s'a savirsit in anul 6945."

www.dacoromanica.ro
(
 STEFAN-CEL-11A1 SI MXNASTIREA iNEAMTULUI 15

IV.

tefan-ce1-Mare si rahnlistirea Neamtului.

Dupa moartea silnica a lui Stefan, urmasii

acestuia, fratele Petru, nepotul Alexandru, fiul
lui Roman, avura mat multa grip, de biserica
de linga apa Siretiului, de Sf. Nicolae din Poiana,
de Pobrata. Neamtul era aproape uitat. Daca
supt Stefan-cel-Mare, aducatorul de liniste,. se
mat aila aici cite un tachigrqf, se vede bine ca
intemeietorul Putnel n'a vea multa dragoste pentru
aceasta manastire, intro zidurile careia pare, ca
rataceste Inca umbra singerata a Domnulut de-
capitat, jertfa cea mai cruda a urii care desbi-
, nase pana la mormint pe fill i pe nepotii bu-
% nului Alexandru.
Para a nu zidi Inca din temelie: Dobrovatul,
in codril Vasluiulut, Stefan, cu citeva Juni in-
naintea biruintei sale asupra lui Albert Craiul
polon, se gindi in stirsit la Neamt. La 1497, in
ziva de 14 Novembre, noul lacas al Innaltarii
Domnulut era gata si-1 sfintia Teoctist, care, se
spune de un urrnas pe o Evanghelie, superioara
in frumuseta operelor de caligrafie ale lui Gavriil
calugarul, fusese egumen i in vremea zidirit.

Se pare ca, pe urma razboaielor, manastirea si

www.dacoromanica.ro
16 MKNXSTIREA NEAMTULUI

biserica eX eraal mai cti totul ruinate. UnguriT,.

cari in 1467 dadura foc tirgului Neamtului, vor
fi pradat si r0nästirea din apropiere. Turcii vor
fi ars-o in 1476, cind lupta de la Valea-Alba se.
dada tocmal in aceste parti nethtene i cind
slim c el ati atacat cetatea Teeing, unde se
lJnea inchiY prinsii de legea lor din 1475. Dar
Stefan, care-4 capatase, in 1457, mostenirea pi-
nintoascä prin lupta de la Orbic, in acelasT Tinut,
avea o veche datorie de platit. Cit a durat lu-
crul, nu ni se spune in inscriptie, dar el a , fost
de sigur mai lung decit pentru alte cladiri, cum
se vede, de alminterea, si din insCriptia, care va
fi mai departe amintitA, de pe mormintul pirca-
labului nemtean Micotä.

Iatimirschi singur d aceasta inscriptie a clo-

potului, pe care n'atu putut-o controla :
,Cu voia Tatalui si cu ajutorul FiuluT i ca
savirsirea Sf. Duh Io Stefan Voevocl, cu mila lui
Dumnezet Domn al teril Moldovel, fiul lui Bogdan
Voevod, a facut acest clopot manastirii Neam-
tuluI, unde e hramul slavitei Inaltari a Domnului
Dumnezet i Mintuitorului nostru Isus Hristos,
supt egumenul popa Pimen, in anul 6093 [14851
luna lul Septemvrie 1."
Clopotul e deci mult mai vechiii decit isprä-
virea bisericit i arata cind s'a inceput ridicarea
zidurilor, ba poate chiar data cind pe din afara,

www.dacoromanica.ro
 FrEFAN-CEL-MARE St MANAST1REA NEAMTULIII 17

din piatra, cladirea era acuma gata. El ar trebui

fotografiat cit mat degraba.

Cart Neamtul, ca §i Dobrovatul, pe care insa

Stefan n'ajunse a-I sfinti, infatiseaza ultima asei
a arhiteeturii moldovene0i in vremea lui, ultima §i
cea mat indrazneata, mai imbielsugata, mai noua.
Paretif sint de o innaltime neobi§nuita, cuprin-
zind un spatiu larg, ferestile de la pridvor ad
podoabe de un gotic inflorit. Dupa pronaos, la
care ducea o u§ita en, obisnuitele cadre intre-
taiate, deschisa la dreapta, nu in fata, intrarea
in biserica propriu-zisa se face printr'o mareata
usa cu sapäturile noua §i multe. Aici era intaid
camara ctitorilor, si, daca inscriptia pusa pe mor-
mintul lut Petru I-id s'a pierdut, amintirea liii
Stefan cel asasinat fu statornicita printr'o piatra,
pe care Melchisedec a cetit, gre§it, chiar amin-
tirea crime, dar care in adevar are acest cuprins:
Aceasta groapa a infrumusetat-o Io Stefan
Voevod, cu mild lui Dumnezed Domn al tent
Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, imchiuiui sad
Stefan Voevod, fiul batrinulut Alexandru Voevod,
care a murit §i a fost ingropat in anul [6955,
luna lui Julie in 16].
Piatra e foarte frumos sapata; o margine Insa
i s'a rupt la schimbarea bisericiT de Paisie. Stra-
nile de astazt o acopar; cit de curind insa ea
ar trebui scoasa la lumina, incunjurata cu un
2

www.dacoromanica.ro
 18 XN5,STIRE NEAMTULUT

grilaj de fier i acoperita cu covorul care ar

cruta-o de §tergerea inceata: e doar una din les-
pezile care acopar trupurT domnestl!

Iar in pronaos chiar, Inca de la 1495, cu doi

ani innainte de ispravirea manastiriT, tefan in-
frumuseta" mormint until vechin razboinic al
sail, lul Micota, care, impreuna cu Reates sail
Rates. tusese citiva ant pircalabul sail si mu-
rise la 1-ia (?) Octombre ca pazitor al cetatii, de
la Neamt, fiind ingropat in manastire Inca in-
nainte de ispravirea lucruluT. Piatra luT zice
astfel:
, Acest mormint este al robuluT luI Dumnezeu

Midota, pircalabul de Neamt, i i 1-a impodobit

Io Stetan Voevod al teriT Moldova A raposat si
fost ingropat aid: la anul 7003, luna luT [Octom]-
vrie 1 (?) [zile]." ,

In marea biserica se aseaza acum cu cinste

icoana Mated Domnulut, data, dupa traditie, de
Imparatul bizantin Joan, cind strabatu, supt
Alexandru-cel-Bun (1424), Moldova, icoana pe care
Cesarul din Constantinopol n'a daruit-o, fire§te,
insusi Neamtului pe unde, in graba lut, nicT
n'avea cuni sa treaca, ci oaspetelui domnesc, din
mostenirea caruia o lua apoT Stefan al. lut
Alexandru pentru a o darui manastirit lui favo-
.- rite. Ea e acum cu totul refacuta.

www.dacoromanica.ro
 .,TEFAN-CEL-MARE SI MXN1STIREA NEAMTULU! 19
-
Cadre le de podoabe gotice de la proscornidia, 01'

alipita la dreapta altaruluI par sa arate di si

,

aceasta parte de zidarie e din zilele lin Stefan,

care mat introducea duel o innoire in aceasta
ultima cladire a sa. .1.
La intrare, acum, in forma retorica de tot noua,
Stefan chiama pe Mintuitorul insusi ca ocrotitor
al ctitoriel sale. Inscriptia luT, intre delicate orna-
mente, de stil apusean, in genial' Renasterit, a lost
tiparita de Melchisedec; o lectura mat exacta in
unele amanunte e aceasta:
Doamne Iisuse Hristoase, primeste acest, hram
care s'a zidit, cu ajutorul tau, intru slava sfinteT
si slavitel de la pamint la cer Innaltare a ta, §i.
tu, stapine, acopere-ne cu mila ta de acum si
papa in veac. loan Stefan Voevod, cu mila lul
Dumnezeti Domn al .,erit Moldovel, fiul luT Bogdan
Voevod, a binevoit si a inceput si a zidit acest
hram, pentru rugaciunea sa si a Doamnel sale
Maria si a Saint sail Bogdan si a celorlalV fit al
sal, i s'a savirsit la anul 7005 [1497], iar al .0
Domniel Sale anul patruzect i cel d'intait curga-
tor, luna lul Noiemvrie in 14."

Piatra de inchinare cuprinde, am spus, numal

podoabe in stilvl Renafterii. Pe mormintul lul Mi-
cota ca i pe a1 lut Stefan fiul lul Alexandru nu
mat sint ascutitele frunze de acant de moda go-
tica, ci fort. pline in acelmI stil italian, care se

www.dacoromanica.ro
20 !1NXST1Ft EA NEAMIULUT

Intilnesc de alminteil de o bucata de vreme si

pe pietrele de mormint din veacul al XV-lea. Le
gasim i pe 0 piatra care se vede aZT linga zidul
bisericiT celei noua si care porneneste pe un vechiü
egumen Hariton, mort la 1536 numaT.

Teoctist, sfintitorul manastiriT, II va fi avut

poate piatra de mormint in timpul cind mesterif
adusT de Paisie i platitI din multele rnilosteniT
ce putuse stringe, puneaa laolaltä lespezile ga-
site in cuprinsul bisericil sail in preajma, el i
le memo la intimplare in pridvor. CacT traditia
nu ajunge pentru a. explica aceasta insemnare
noua ce se ceteste astazI:
Aici este inmormintat Mitropolitul Theoctist,
care a sfintit aciasta biserica la 1479, Noem--
viie 14 '."
1.

Melchisedec Inca dadea traducerea notitei din

Evanghelia lui Joan in care se vorbeste si de
prada regelul polon loan Albert si de atacul Su-
cevel. Revazind-o, o darn Islet, cu citeva micT in-
dreptari de forma:

1 Teoctist anti Neamtului satul Ortestii pe Moldova._

El trimese la Athos, fdeind astfellefaitura intre mandstirea
sa i cea mai mare mAndstire a RIsaritului, pe Visarion,
ucenicul sail, care scria, la 1503, o carte slavond In mg.--
Mistirea Zografului. Mandstirea Neamtulul avea i o carte
de la altA mandstire atonicA, Xenoful

www.dacoromanica.ro
 II
STEFAN-GEL-MARE SI MXNASTMEA NEANurtTLUT 21
I ,
S'a scris aceasta dint& Evanghelie cu dania
§1 invatatura Mitropolitulut Teoctist din Suceava,
care a lost si cirmuitor al sfintulut lacasulu:
acestuia al Neamtulut In vremea end se zidia
aceasta sfinta biserica, cu dania i Invatatura lut -
de Hristos iubitorulut Domn al terit Moldovet Io
, Stefan Voevod, in acea vreme a venit si Albert,
1
I Craiul lesesc, cu multa putere, i mult a sapat
la cetatea Sucevel, i n'a putut lua cetatea si
s'a tutors In desert. Iar Stefan Voevod a mers ,

I. asuprä-I cu putere cu oastea sa i 1-a batut la

I ' Cozmin, in anul 7005, iar al Domniet Sale anul
40 curgator, luna lui Octomvrie 26, Jot, in ziva
de Sfintul Dumitru.
Si apot s'a tutors din razboiti si a sfintit bi-
serica aceasta, in acelast an, luna Iu Noiemvrie
in 14; cari si not ne-am trudit la zidirea el si
cu fratit ce erail atuncI. Si a scris acest Tetran-
vanghel cel mat sus zis Mitropolitul Teoctist si
I-a dat sfintet manastirt a Neamtulut pentru ru-
gacMnea sa i celor ce vor ceti pe el si vor as-
culta cu ostrdie. Drept aceia eine ar cuteza sa-1
iea de la sfintul lacasul acesta i sa-1 duca un-
deva aiurea orl sa-1 vinda, sa fie neiertat de
,

Domnul Nostru Isus Hristos si de Smerenia

-Noastra.
Ai s'a scris supt bine-credinciosul Domn al
-terit MoldoveT Bogdan Voevod, fiul lut Stefan
l
7111-16 4
1st Alta; Itt
l'APRIIrli PIJ kr.'A.-ls 11

tbecr"."

www.dacoromanica.ro
22 NXNAsTmE, NEAMTriLri

Voevod, i supt egurnenul chir Partenie, cu mina.

gramaticului Dimitrie, la anul 7020 curgator."

Teoctist adausese la zestrea Neamtului aceasta.

Evanghelie. Stefan insusi darui un Panaghiar,
care poarta data de .8 Decembre 7010 (1502).
Inscriptia de pe panaghiarul lul Stefan, care .
infatiseaza, in cadru de filigrana, de o parte
Invierea si de alta Innaltarea, dintre care aceasta
e interesanta prin rnultiinea, gruparea dibace ci
atitudinea vie a persOanelor, deosebita de 'aceia,
shematica, in chipurf co Se suoceda drepte, din
Evanghelia lui Teoctist e aceasta:
;, lo tefan Voevod, cu mila luT Dumnezeil Domn
al tent Moldovel, fiul lui Bogdan Voevod, a facut.
acest panaghiar la a lui manastire din Neamt,
anul 7010, luna lul Dechemvrie in 8."
E aproape aceiasT stilisare ca in inscriptia pa-
naghiarului, intrn toate asarnanätor, ce se pas-
streaza la Mitropolia din IasT si al chilli daruitor
Wire biserica sa din Bacad a can)." inscriptie
o tipariam in colectia mea la 1908 si a calif
descriere a dat-o de curind, in Buletinul Comi-
siunil Monumentelor Istorice", d. Virgil Draghi- .

ceanu e Alexandru fiul luT Stefan:

Io Alexandru Voevod, fiul lilt Stefan Voevod,
cu mila lui Dumnezeil Domn al teriT Moldovel, a.
facut acest panaghiar ca sa fie la biserica sa.
din Bacad."

www.dacoromanica.ro I
 STEFAN-CEL-MMIE §I M NXSTIll EA 1EA74T.TMVI 23

Ati mai fost de sigur discurT, cruel, ripide, per-

dele de fir, care s'ail risipit, spre marea noastra
paguba artistica. In privinta aceasta, Neamtul n'a
avut norocul Putnel, ma ferita. In preajma hai-
ducilor de peste munte la 1633 talhariT lovesc
manastirea" furind si cartile i cercetata si dc
CazaciT lur Sobieski, ea a lamas despoiata de
bogatia sa ornamentala.

Ctitoria lu Petru i a celor doT tefanI dadu,

prin Gheorghie (Mitropolit de la 1477) i Teoctist
al III-lea (egumen c. 1483-1510, 1511), doT Mi-
tropoliti nemteni, prin Macarie, cronicarul luT
Petru Rare i egumen aid poate Inca de pe la
1511-2, pana la 1531, un episcop de Roman si
egumenul Eltimie (1553-c. 66), apol pribeag peste
mung i Vladica acolo, scrise aid faptele luT La-
pusneanu cel batrin.. Patina vreme dupa moartea
nouluT sag ctitor,: insas1 insemnätatea culturala a
, manastiriT, creata prin vointa luT Teoctist, dis-
parea insa pentru multa vreme. Intre puternicele
sale zidurT de cetate, ce traiesc pana azi, cladirea
sfinta care pastra cenusa luT Petru celui evlavios,
tristele ramasite ale luT Stefan celuT omorit, amin-
tirea venerata a lur Siluan i Teoctist, ca si fru-
museta infloririI din urma a arteT datorite impa-
ratestil darniciT si stinteT evlavil a luT Stefan-
eel-Mare astepta pe strainul- care acum un veac
si jumatate era sa-T dea o viata cu totul noua.

s
www.dacoromanica.ro
 24 mirasTmE NPAMTuLrY

V.

Odoare din veacul al XVI-lea.

A

Trecem acum, pentru aceasta vreme, la odoa-

rele pastrate Inca de manästire.
Pe la anul 1557, scrie la Neamt ierodiaconul
Ilarion, unul din uceniciI luI Gheorghie Nem-
teanul.

Pe piatra stearsa, i maI ales ciudat sapata,

cu mai multe stove pe un cotor, ca in inscrip-
tia principala de la Seoul, care se afla azl ling&
biserica Sfintului Gheorghe, se da numele unuia
dintre egumenil de atund:
Aie zace raposatul fost . egumenul chir Ha-
riton, in anul 7044, luna luI Aprilie 7 zile, In zi-
lele Pastilor; ei1,. . . Stefan ... ieromonah, am pus
aceasta piatra."

N'am mai gasit ramaSita inscriptiet de la in-

teresantul adaus arhitectonic, cu us5 mica, In-
. cadrata gotic, al vesmintariei. Melchisedec o dadea
astfel (adaugim unele completarI firestI):
[Cu voia Tatalut] i cu ajutorul FiuluI i cu
savirsirea SfintuluI Duh, adeca ea... [am inceput
si am savirsit] aceasta clisiainita in zilele bine-
cinstitoruluI Domnulul nostru Io Lllia Voevod,

www.dacoromanica.ro
.
 ()DOME DIN VEACI7I. AL XVI-LEA 25

fiul luT Petru Voevod], cu mila luT Dumnezel1

Domn al teriT MoldoveT, la anul 7057, luna luT
Iunie in 7 zile."
Episcop de Roman era atuncT (1531-58) Ma-
carie, unul din daruitoril NeamtuluT, si a luT
poate s fi fost initdativa noiT cladirt adause.
Macarie, marele episcop de Roman, carturarul
de slavoneste al luT Petru Rare§ si al DoamneT
luT, Elena, fata de Despot" sirbesc, izvoditorul
de letopiset Impodobit cu stil bizantin, n'a uitat
de manastirea 1u tefan-cel-Mare, i pe o cruce
in filigrana se ceteste aceasta inscriPtie slavona
-care aminteste pe ctitorul lacasuluT rival al Riscal:
Aceasta cruce a ferecat-o episcopul Macarie."
Ea a fost decT Imbracata cu argint In anil
cind Macarie, un Nerntean si el, cum am vazut,
' statea Inca in Scaunul de Vladicie al TeriT-
de-jos".

Pe un Evangheliariu din veacul al XVI-lea se

ceteste aceasta pomenire a altul carturar, acesta
ramas obscur:
Acest Tetravanghel 1-a facut si I-a ferecat
dumnealul Grigorie Ferie Logofatul, la anul... '"

1 V. In Melchisedec, Revista pentru istorie, areheologie 0

filologie, IP, p 141, Insemnarea cealalta (necopiata de-
, mine) de pe Evanghelia din 1553: data de Grigorie Fie

www.dacoromanica.ro
 I

26 NiN.isrin EA NEAMTULUi

, Iar la urma:
Cu buna vrere a Tat.ãiu i cu ajutorul Fiului
17

si cu savirsirea Stintului Duh, a toate vazato-

rubel §i. prea-bunulul Dumnezeti, slava si marire,.
stapinire si cirmuire acurn si in vecl fara sfirsit,
amin, cela ce incepe si sfirseste mice lucru bun ce
intru dinsul se incepe,
A facut acest Tetravanghel i 1-a ferecat
jupan Grigorie Fieravici, al treilea Logofat, §i 1-a
dat la manastirea iNeamtuluT, uncle este hram
Ina4area Domnului Dumnezeti §i Mintuitorului.
nostru Isus Hristos, cu rudaciunea sa, in zilele
bine-cinstitorulul si de Hristos iubitorului Domn
Io Alexandru Voevod. S'a scris acesta cu mina
celul mai mic intre monahi Evloghie, la manas-
tirea Patna, in anul 7063, luna lul .Aug4st, in 6
zile."
Si un alt Nemean, ctitor si el ca §-i Macarie
de manastire rivala, intemeietorul Pobratel, uncle
erati sa se coboare trupurile Domnilor not din
neamul lul Petru Rare§, Grigorie Ros,ca, n'a uitat
cu tOtul zidirea lul Stefan-cel-Mare. Pe cotorul
uneT cruel cu treI ramurl purtind in ele iconite
delicat sapate in lemn, se cete§te:
Aceasta cruce a facut-o si a ferecat-o chir
revici treti Logofat si de sotia sa, Frosina, in mlnile egu-
menului Eftirnie, odata cu dont bucAl. de sat, cu mouse,
la Valea-Albl", intarindu-se dania si de episcopul de Ro-
man Macarie.

www.dacoromanica.ro l
 ' DiN VRACUL AL XVI-LEA 27

Gligorie de Neamt Mitropolit de Suceava si a

dat-o spre pomenirea 'sa rnallastiriI Neamtulul,
uncle e hram [Santa Innaltare] a Domnului Dum-
nezeU si MintuitoruluT nostru Isus Hristos, in
anul 7068, luna lur Dechemvrie in 25.
Moastele Sfintului MareluI Mucenic Teodor
Tiron:
nouazecT i dol" aspri gata pentru argint.
cincIzecI de aspri gata Pentru lenmul =cit.
cincizecI pentru pietrele scumpe i pentru mar-
garitare.
Ncua galheni unguresti pentru aurul de poleit.
Treizeci i dol.' do zlotY pentru facerea lucrulut"
Mesterul si-a insemnat numele: a sapat popa.
Nichifor".

Pe o cruce se pomenesc, in sfirsit, Cristea Jit-

nicerul si Maria, cari o daruiese in vremea lut
Alexandru-Voda Lapusneanu. Ea lipseste din al-
Iournul Odoarelor. Inscriptia e aceasta:
Aceasta cruce a facut-o si a ferecat-o dum-
nealui Cristea Jitnicerul &novel i doamna lur
Maria, si au dat-o la manastirea Neamtului, uncle
este hram Innaltarea Datnnului Dumnezeii si Min-
tuitoruluI Nostru Isus Hristos, spre rugaciuno
siesi i pentru sutietul [sail] si al parintilor saY,
la anul 7066 (1558); luna luT Mail). in 26." :

Pe fund mesterul si-a scris numele: ieromo-

nahul Vasilie".
t :1

www.dacoromanica.ro
28 MN.cSTfn. NK1MT rEal

VI.

Deca,clere in veacul al XVIII-lea pang, la

reforma lui Paisie.
La inceputul veaculuT al XVII-lea, se maI in-
-gropag la Neamt boierl marl, dintre rudele ph-
calabilor de Neamt, din vecinatate. Astfel lingS
scarile bisericutei Bogoslovul, cu totul parasita,
zace o frumoasa piatra, de pe la 7118 probabil,
care fusese asezata pe ramasitele luI Ienachi
fiul lul Gheorghe pircalabul de Neamt, care, daca
-e acelasl cu Gheorghe Izlozeanul, tinea, se pare,
pe o fiica a lul Ieremia Movila:
A raposat robul luI Dumnezeii lenachi fiul lui
Gheorghe pIrcalab de Neamt, in [zilele bine-cin-
stitorulul si de Hristos iubitorulul] tefan Voevod,
la anul 7118 (?), lui luna August"-
tefan Tomsa, cacl de el e vorba, a Inceput
Insa, cea d'intala Domnie numaT la 7119 (1611)
si a stapinit pina la 1615; a cloud, cirmuire a luT
tine de la 1621 la 1723. Ultimele
,-
litere, cu va-
loarea de cifre, slut de altminterea cu totul ne-
clare. La Neamt, Gheorghe apare ca pircalab
Intro anil 7112 (1604) si 7115 (1607), numaT
supt Ieremia si Constantin Movila, rudele sale.

Parintele Gh. Manoliu din SoldanejtI-Hirtop

rl,

www.dacoromanica.ro
 DECADEBE iN VEACIIL AL XVII-LEA 29

(Suceava) imi comunica un desemn al inscriptief

ce a gasit cu prilejul sapaturilor acute in cimi-
tirul satulut, undo se vad Inca ruinele unei bi-
serici darimate la 1844:
A facut i impodobit dumnealui Gheorghie
pircalabul i doamna luT Anghilina . . fiului sail
.

Ionascu, in anul . .". .

Acest pircalab Gheorghie pare a fi insa altul.

Pentru Vasile Lupu, ziditor al Trei-Ierarhilor Si
Goliet, pentru Gheorghe Stefan, care-s1 facu ma-
nastirea la Casin, linga mosiile sale bacauane
putnene, Neamtul n'are insemnatate. Totusi pa-
riniT acestia din urma, pomenitt si la Bisericant,
nu uitara vechea manastire. Pe un frumos discos
se ceteste:
Acest discos 1-aa facut Dumitrasco Stefan
Mare-Logofat s i Doamna luT Maria."
Pe aceasta vreme cirmuia in manastire ba-
trInul Dosofteiii, de postrig de la Pobrata, care
se invrednici sa fie duhovnicul marelui Mitropolit
Varlaam, fost calugar in chiliile vecine ale ,Seculut.
Urmasul luT e, in 1661, Teofil (Tofil)1. La 1675
se gaseste ca proegumen Simion.
Nerntenili cari ajungeati la un Scaun de episcop
de obicefil la Roman obisnuiail insa a se
1 Alt egumen la Neamt e al Sf. Nicolae din Cetate, care
primia In 1654 danii de la Nicolae Ureche.

www.dacoromanica.ro
30 MXisliSTIREA NEA4TULU1

Ingropa aid, precum episcopii de Roman de

postrig de la Secul cereati a fi Inmormintati acolo.
Pe o piatra in pridvor cetim:
Aice_ suptü adasta piiatra, odihnesc..."
Apoi, slavoneste:
A facut siesi Pavel fost episcop de ,Roman,
in zilele bine-cinstitorului si de Ilristos iubito-
rului..."

Numal citva tirnp dupa ingroparea lui Pavel,

mort cam pe la 1616, Poloni intrarI aid! Ca vi-
sitatori, cacl cetim aceSt grafit latin:
Hic fuit Albertus Nosilowski Poloni (sic), ano
(sic) 1636 1 (1696 ?)."
Peste o jumatate de vead, joimiril regehri Joan
Sobieski, st4ini in cetatea vecina2, se asezara'
si in manastire, ramiind pana la pacea din 1699:
Dupa plecarea lor, calugarii se intoarsera de la
Strimba, aducind cu ei icoana facatoare de mi-
nuni. Atunci incepu in aceste parti buna viata
calugareasca dupa datinile noug din Rusia, Pa-
homie, ctitorul de la Pocrov, care se si duse in
'curind peste Nistru, fara sa uite insa locurile
runde-si inchinase Intiii lui Dumnezeil viata si
unde trimetea necontenit, orb facea sa se da-
ruiasca de altii, carti folositoare de suflet.
1 AicI a fost Polonul Albert Nosilowski, la anul 1636."
2 Uncle erau pircalabl la 1681 Dumitrakco Nechitel
Iftimie Botul.

www.dacoromanica.ro
 DE.ADERE N VEACUL AL XVII-LE 31

Pe alta piatra gasim un alt nume de Vladicti,

al Romanului, din veacul al XVIII-lea:
Aici se odihneste cel intru sfinti raposat pa-
rintele nostru chir Teofan ' episcopul de Roman,
la anul 7251 [17531 luna lui Septemvrie 1."

Intro eel ce intr'o vreme mai noua fac danii

Neamtului e i egumenul Grigorie Dinga.
Pe un panaghiar se ceteste aceasta inscriptie
- a lul:
- Acest Panaghiar 1-a facut Grigorie Dinga, la
anul 7258."
El era egumen deci la aceasta data, dupa un
Ghedeon Dinga, din 1749. Un al treilea din familie
fu unul din ultinfii egumenl nemteni de vechia
regim, dupa datina, precurn se vede din aceste
rinduri pe un aghiasmatafig: .

Asta carstelnita este a sfintel manastiri Neam-

taiuf, facuta ding argintul manastiril, pring si-
lina Sfintiei Sale egumenü _Venedietii Dinga s'aa
data, monaha Mitrofang; leata 7284 (1775), Dech.
2 100 lei.

Pe atunci incepatorul curentului dare schim-

nicia ruseasca, urmasul lui Teofil, Ioanichie al Ro-
manului, urmator al scolii Sfintului Dimitrie din
Rostov, intemeietorul celor d'intaig sihastrii in

1 Teofil, se pare. -

www.dacoromanica.ro
 0

32 NaNkST1REA. NE kMTULUI

munte, las& sa fie inmormintat aid, la 1769, puin-

du-i-se piatra insä numal mult mat tarzit:
Aid odihneste robul tut Dumnezea chir Io-
nichie episcop Romanulut, ctitorul sfintei manas-
tiff NeamOlut, care s'at prestavital la anul 7277,
Fev. 15. S'at sapat i s'at infrumseOt dupa. 33
de ant a raposarit Preosfintdef Sale cu cheltuiala
manastirii, prin si1ina staretulut Dorotheit..., In .

zilele prea-innaAatulut Domn Alexandru Nicolae

SAul V[oe]vod, la anul 1802, Iune 20."
Alttel manästirba nu mat insemna nimic pentru
cultura. Egumenul Varlaam, de la 1764-6, se in-
deletnicia mai mult cu darea locurilor de casa
din Tirgu-Neamtulut la Evrel pripasita, cari aveall
sa raspunda dare dinsul doua oca de ceara sa
10 orti pe an; si egumenul el insust 10 cum-
para locuri acolo, linga clienOT sat Iosif Jidovul"
Iancu Jidovul"

VII.

Pai sie,
0 bogata carte de istorie cultural& s'ar putea
scrie de eine ar cerceta in toate amanuntele el
activitatea, producatoare de necontenita lumin

1 Si mandstirea avea in tlrg o casg, care arde in 1679.

www.dacoromanica.ro
 PAISIE 33

si de fapte rodnice, a singuruluT pribeag folositor

care ni-a venit de peste Nistru, Paisie, care a
restabilit legatura dintre Neam i Seoul cu acela§T
gind ca si al vechiuluT ctitor romin, de neam
domnesc, Iosif Mitropolitul.

Paisie VelicTovschi sail Velitcovschi era lin Ma-

lorus, nascut la Pultava, unde era pe -atuncT Mi-
tropolit poate vestitul carturar grec Evghenie
, Bulgaris. Tatal sail, un protopop, Ii trimise la
scoala in Chiev. Calugarindu-se; el fu prigonit de
PolonT, cari umblat, ca i Austriacil, dupa min-
, tuirea sufietulut- supusilor lor prin unirea cu Bi- .

serica romana. Parasi deci manastirea, In care

nu era lasat in pace, si e intoarse In vechiul
centru ortodox al Chievului, unde intra In lavra,
cu viata aspra, a PecerscaT, in care traid amin-
tirea inareluT Mitropolit Petru Movila. De aicT,
crezind ca simte in el o chemare deosebita, in- ...-

demnat de zelul sail pentru latirea i purificarea

pravoslaviel" in terile amenintate de pervertire
sag cuprinse de barbarie, el trecu in Moldova,
iar din aceasta Ora, socotind ca n'a venit vre-
mea de a-§1' incepe opera, In Tara-Romaneasca.
Aid gasi, la Poiana Marulul, uncle iaste obste
de Rusl, minunata", un cunOscut, un tovaras de
idel si nu tovaras de munca, Era Vasile, si el
un Slovean §i un predicator al culturil reformel
biserice§tT; cel mai mic intre schimonahl Va-
a

,
www.dacoromanica.ro
 34 MANISTIREA taxi

silie, staretul PoeniT Mara luT, din tara Ungro-

vlahiet", care primi de la patriarhul Silvestru
al Antiochiel, Innaintea prea-luminatet featiT
Mariet Sale Io Constantin Nicolde, Domnul Un-
grovlahiei, carele aU lost in orasul Bucures-
tilorla anul 1749", ordinal de a grai i a serie
Impotriva... celor ce invata ca sa manInce came
calugariP. Vasile scrise decl tatrebatoarele ras-
punsurT, adunate din Sfintita Scri.ptura", care se
tiparira apoT la Neanat in 1816.
Aid statu Paisié supt egumenia lul Vasa: maT
mult de trel anT de zile, invatind romaneste. So
duse pe urma la Atos, unde intra in manastirea
Pantocratorului, impa4indu-s1 vremea Intro sa-
.
, parea lingurilor i predica. Ascultindu-1 cantata-
rile romanestl, opt ucenict se adunara in jurul
luT. Un, al noulea fu calugarul Macarie ,din Bu-
cure§tI, care a fost pentru Paisie dascalul de gre-
, ceste: e fara Indoiala acel Macarie ieromonahul, -

fost arhimandrit de Bistrita, care a facut o gra,

- matica i un dictionarid de un mare pret pentru -
vremea luT, si de la care mat avem o traducere a
luT Teodoret (1787), o Viata a St. Joan Damas-
chin si o Bucoavna.
Sfatuit de patriarhul Serafim, Paisie, care ajun-
.-
sese un personagiu Insemnat, intemei6 schitul -
Sf. The, unde se adunara i Sloven!, asa incit
predica trebui sa se faca de aid innainte in
doug, limb!. Crescind numarul ucenicilor pana la
J

r
www.dacoromanica.ro
1.
 PAISIE 35

patruzecl, Paisie capata pentru soborul" sã

manastirea. Simopetra, dar, suparat in acest noil
adapost de imprumutatoril turd al lavrel, el o
ocupa numaT trel lunT..
Diipa aceasta se sui pe doua corabil cu asoul-
tatoril sal i, prin Constantinopol, ajunse la Ga-
lag. Se asez4 intait la schitul Varzareqtl, unde-sl
lasa calugariI. Intovarasit numal de doI dintre
dinsiI, el merse la BucurestI, unde se Infatisa
innaintea sfintulul, Mitropolit Grigore. I ceru o
manastire, in care sa puie in practica regula sa
.calugareasca Teformata.
Neeapatind-o, se Intoarse in Moldova §i facu
aceia§1 cerere MitropolituluT din Ia§l, Gavriil Ca-
limah. Acesta-1 asculta maT bucuros §i-I dadu pe,
soma Dragomirna. Aid se a§eza in Septembre
1763, cu seized i patru de fiat!, cafi primisera
rinduiala soborulul celul paisicesc", alcatuita
Inca de la 23 April precedent. ,

La Dragomirna statu Paisie maT mult de zece

anT de zile, imbunatatind moravurile calugarilor,
facIndu-I sa traiasca o via0 curata, Inv4Indu4
.sa copieze, sa traduca, s prelucreze cartile bise-
Tricestl, de care se- simtia nevoie in Moldova. Va-
end, scrie unul dintre elevil saI, Stefan Ierodia-
eonul, pre blagocestivul neamul acesta roml-
nese lipsit ,de cuvintul luT Dumnezeil si de Inva-
taturile Sfintilor Paring si dascalr al Bisericil

,
www.dacoromanica.ro
36 mINkSTIREk NEAMTULa

noastre", .el incepu insusl sa transcrie, in fru-

moasa sa scrisoare ceteata, comentarif i ca41
de lamurire a dogma Tot el talmacia ase-
menea scrierI din slavoneste, cu Slovenii" sal,
pe cind aceI ce stiag gieceste prefaceat din
aceasta limb& in romaneste, incepIndu-se astfel
aid, ca i in Tara-Romaneasca, supt prelaW iesiV
din scoala de manastire de la Rimnic, opera grea
de a preface din non; dupti, originalele elinesti,
opere carp fusesera talmacite intaig dupa versiunl
slavone.
In Dragomirna, cu toate ea, via4a nu era o pe-
trecere orl o trindavie cucernica, numarul calu-
garilor se ridica pana la 350.
Aid credea Paisie ca-sT va savirsi harnica viata
cind interveni ocuparea Bucovinel de NemV, de
dusmanit pravoslaviei", de acel Ceadusesera la
lumin si patronasera Unirea. Paisie nu voi sa
se impace cu dIniI i nu era in Aare sa se im-
potriveasca; deci el alerga la Iasi sail ceara alt
adapost. Grigore-Voda Ghica-I dadu atunci ma-
nastirea Secul, undo se afla cu al saI la 14 Oc-
tombre 1775. Aid petrecu el trei ani i noua
luni, pana chid, calugaril lul ne maI putind sa,
incapa in aceasta manastire de mina a doua, un-
masul lul Ghica Costachi-Voda Moruzi, adause
la darul vechig pe acel non al Neamtulul, unde
se stramuta egumehul, generalul copistilor

www.dacoromanica.ro
1
 PAISIE 37

traducgtorilor, izvoditorilor i tilcuitorilor adeca,

la 14 August 1779.
Cinsprezece anT deplin" laud el la Neamt
pentru binele sufletesc al fratilor si al mirenilor
,din lume, inchis ca inteun mormint in chilia sa".
Gindul IT era numal la Dumnezeil, pe care-1 slujia
In lumea cugetului, si la opera pe care o inde-
plinia pentru marirea luT. Muri la 15 Novembre
1794, dupa ce fusese factit arhimandrit in timpul
zboiu1ui, de Mitropolitul Ambrosie, venit numaT
pentru aceasta la Neamt, lgsind dupa dinsul
destuT cari sg-I u'rmeze sfaturile bune i exem-
plul, maT bun decit dinsele. Iar, ca lucrare ori-
ginalg, II rgminea pe urmg Adunarea cuvintelor
pentru ascultare": corespondenta cu Rusil sM de
la Pultava, cu uceniciT, care apgru la Neamt
In 1817.

In mni1e tuturor clericilor nostri ar trebui sa

-fie frumoasa scrisoare prin care Paisie vesteste pe
Domn despre sgvirsirea strämutgrii sale de la 1g-
easel luT Nistor Ureche la acela al luT tefan-cel-
Mare. E o datorie a o reproduce aid, In carticica pe
care mi-a cerut-o iubirea de cultura i ingrijirea
de tot ce priveste mangstirea sa, a pgrintelui
egumen Valerie Moglan.

Prea-Innaltate Doamne, ,

Cum m'am instiintat din cartea dumisale Vel

www.dacoromanica.ro
 38 NIXNAsTuwA NEANITcLui

Logofat, care, din lufhinata porunca MarieT Tale;

s'an scris catra mine, cum ca adeca, cu ho-
Wire at hotarit Mariia Ta §i cu tot Sfatul Mariel
Tale ca sa ni se dea noua sfinta manastire a
Nearqulul drept (?) lacuintA, am scris catra Maria
Ta prin trimisul mien, duhovnicul Irinarh iero-
monah, pro carele, neputind eü insuml a merge,
pentru multa neputinta trupulul mien, 1-am trimis:
in locul mien, cu multa rugarriinte i cu multe
lacramI catra Maria Ta, ca sa te rnilostive§a asu-
. pra ticalo§iet mele i sa ma usurezT de sarCina
aceasta grea si nu lesne purtata, lasinclu-ma
Maria Ta a-mt savir§i rarna§4a vietif mele la
sfinta manastire Secul, cu fratii eel adunatt intru
nuinele Domnulul, aratind i citeva pricini
pentru care nict cu un chip nu-ml da mina a
rn impovara cu aceasta infrico§ata povara. Si
avearil neclatita nadejde pe Dumnezeii Ia prea-
f
bogata mila Mariet. Tale cum ca- te vet milostivi
Maria Ta la umilite lacramile mele i ma vet
usura de aceasta ascultare, i a§teptam cu teat&
bucuria mila Marie! Tale, rugindif-ma lui pum-
, nezeti. ziva i nOaptea ca sit dobindesc dorinta
sufletulut mien. Iara, dupa ce s'an tutors Trimisul
mien, Vinerl, ii Avgust 9, in Tremea vecerniet,
§i 1-am intrebat ce aü lucrat Dumnezeil prin tri-
mitereamea aceasta, duhovnicul, stiind asezarea,
ticalosulul mien suflet, ca sa nu ma mihneascä
de naprasna, au dat numal in minile mele lumi-

www.dacoromanica.ro..
 ;
,

. PAISIE 39

nata cartea Marie. Tale si a Prea-Sfintitulul Sta-;

pin, zicindu-mf ca, cetindu-le, void intelege, si ad
,

iesit din chilia mea.

Si ed, dupa ce au inserat, noaptea, la liniste,
am deschis cartea Marie Tale si a Prea-Sfinti-
tulut Stapin, i, dupa ce le-am: cetit, am venit la
foarte mare spaima si minune de lucrul ce s'ati
facut, cu' totul preste nadejdea mea. Ca, in loc
ca sa ma usurez de sarcina aceasta, Maria Ta
si Prea-Sfintitu1 Stapin tent poruncig, cu hota-
rita porunca, ca, lasind toate prepusurile i pri-
cinuirea, negresit sa ma ridic cu o parte din
sobor i sa merg la sfinta manastire Neamtul
) si sa ma asez. i inca si cu mat multa spaima
m'am spaimintat, vazind condeiul Mariel Tale, eNJ

cu aceasta hotarire a Mariel Tale, cu darea sfintel

manastift Neamtului, i spre buna pilda si a ce-
lorlalte manastirt sfinte: de acest lucru mat virtos
pang la suflet m'am spaimintat; de care si Sftntif
Paring cot de savirsit fugia. eine sint eil,
prea-innaltate Poamne, de unele ca acestea pa-
red at primit de -ticalosia mea ? Eu slut slab si
neputinCies, i mat mort, i cu sufletul i cu
trupul: Sufletul mied nu pot sa-1 indreptez dupa
voia i poruncile hit Dumnezed. Soborul Orin-
tiler, calif preste voia mea s'ati adunat catra ti-
calosia mea intru numele Domnulul, neputind
a ma desbate de multa ruOciunea lor cea cu
lacrami, va fi mie spie vesnica osinda la ziva

'4-n *hn
www.dacoromanica.ro
 40 MXNASTIREA NEAMTULUt

judecatiT. Pentru ca nu peal nici sufleteste, nici

trupeste, a Indrepta la calea poruncilor luT Dum-
nezen. i Inca, peste aceia nesuferita sarcina 'cu
care m'am insärpinat, si Inca maT cu grea sar-
cina Maria Ta m'al insarcinat. 0, amar sufletulul
mien! Si dinteaceasta pricina s'aa ranit inima
mea, i amar am plins toata noaptea aceia, i, fa-
cindu-se ziva, am adunat in chilia mea pre t8tI
parintil duhovnicl, am aratat porunca Marie Tale
si a Prea-SfintituluT Stapin, plingind amar pana
la arniazazi, neputind mintea mea sa ajunga ,

cum sa scot la cale porunéa Maria Tale. ParintiT

duhovnicI, vazind lacramile mele, ma minglia in ,

tot chipul ca sa nu ma mihnesc, fagaduindu-se

innailitea lui Dumnezet ca, dupa putinta lor,
pana In stirsitul vietiT lor, sa-mi dea mie mina
de ajutor.
DecI i eti, minglindu-ma oaresIce cu min-
glierea lor, am inceput a socoti ca, de nu ar
fi fost cea de.osebita Pronia luT Dumnezen, spre '
maT buna intemeierea soborulul Parintilor, caril
pentru mintuirea sufletelor sale multa vreme ati
patimit de nepovestita saracie i lipsa, foame si
goliciune i toata strimtorarea vieiY cu multa-
mita catra Dumnezen, pentru mintuirea sufletelor
sale, cum ar Ii fost cu putinta s tree Maria
Ta rugamintea mea cu care m'am rugat cu
atitea lacraml ca sa ma usurezT de aceasta ? Ci
Inca ma mult mai virtos Le-an intarit Duhul Stint

www.dacoromanica.ro
Trr I I A..1,141"'"17",41!''''--".,16,1,--4,-+PIe-:,.....,',-
 PAISIE 41

ca s6, nu te pled la lacrämile mele, socotind,

.ca, i In viata mea, i dup5, moartea mea, sa fie
soborul acesta chivernisit Si intemeiat cu toate
cele trebuincioase, i, intemeindu-se cu ajutorul
lul Dumnezen, s6, se facl oarescare pilda i ce-
lorlalte mänästirI sfintite. i, socotind ca, dupa
Dumnezeiasca Scriptura, tot sufletul sa se supuie
-stapinilor celor ce maT mult biruiesc, ca nu este
stapinie fara numal de la Dumnezet, i, care
stäpInIT grit, de la Dumnezeil rinduite sint,
pentru aceia cine se impotriveste stApinirif, luT
Dumnezen se impotriveste, m'am supus i en,
din tot sufletul miet si din toata inima, porunciT
MarieT Tale si a Prea-Sfintitulul Stapin, ca po-
runcil lul Dumnezet, macar cä, i in toate allele
vigil mele, dupa Dumnezeiasca Scriptura, tuturor /
staptniilor celor de la Dumnezed rinduite am fost
supus I plecat. Cum si de acest lucru m'am
rugat MarieT Tale, iarg nu m'am Impotrivit sa nu
fie una ca aceasta.
Ci, de vreme ce asa an fost voia lul Dum-
nezet si a Marie! Tale i a Prea-Sfintitulul Sta-
pin, m'am supus juguluT dumnezeiesteT ascultarT
.§iam inceput a rindui prin pärintil duhovnicT,
prin fratil din soborul nostru, caril sa. mearga cu
mine la sfinta mänAstire a Neamtulul, i cariT sä
rAnalie la sfinta m&n.astire SeculuT. Li s'at facut
toatcl gatirea In 4 zile, i, a 5-a zi, Miercurl di-
mineata, Avgust 14, dupa dumnezeiasca letur-

www.dacoromanica.ro
41
 A

42 MXN iSTIREA NIRMTULUI

ghie, tragindu-se clopotul cel mare si ducinda-se

, tot soborul in sfinta biserica, dupa obiceit m'am
Inchinat la sfintele si cinstitele icoane, si am
rinduit pe un duhovnic sa ramlie in locul mien;
ki invatindu-1 cum sa se poarte si cum sa po-
vatuiasca sufletele fratilor la calea mintuitil Si
sa caute buna rinduiala cea din launtru si cea
din afara, dupa asezamintul Sfintilor Parintl, asij-
derea i pe froth cant s'aa rinduit acolo sa ra-
mile i-am invatat ca fiestecarele [va] sa ramlie
dinteinsii sa se supuie celut rinduit de mine, ba in-
sumt mie, dupa vola poruncilor lui Dumnezet,
petrecind fiestecarele intru cele orinduite slujbe
cu frica lul Dumnezetl. Si asa am iesit din bi-; ,

serick si din manastire ca sà via la sfinta ma-

nastire Neamtul, petrecindu-ma tot soborul.
Si era a vedea atuncea, prea-innaltate Doamne,
un lucru prea-slavit: Eu plingeam i ma tinguiam
cu nemingliate lacraml, rumpindu-mi-se inima rhea,
cum pot sa ma despart de fill midi eel iubitt §i
duhovnicestii asijderea si tot soborul, fii fiind
dumnezeiestil asdultärt, dupa dragostea lor cea
dupa Dumnezea, care at catre ticalosia mea,
plingea si se tinguia cu umilite lacramt, nevrind
- a se desparti de mine. BOlnavil, cum all putut,
au iesit din bolnite; mergind ea catra dinsit sa
ma ierte, plingea si se tinguia cu umilite lacramt, ;

cum sa se desparta de vederea mea. Dect bolnavil

aU ramas pe loc, lacraml curgind pe fetele lor,
;

www.dacoromanica.ro t. -
 PAIS. 43:

neputind sa ma petreaca. Iara cellalt sobor, mal

cu totiT, Man petrecut cale ca de un ceas, §i pre
oarecariT dintr'in§iT, cari era rinduiti sa fact pri
vighere MaicM lui Dumnezeti, abia i-am indem-
nat cu multe lacrami sa se intoarca innapoT, iara
ceIlalg, mal tot soborul, Man petrecut pana la
sfinta manastire a NeamtuluT.
La care vrind a, intra noT, ne-au primit cu Ii
timpinare frumoasa parintii manastirii NeamtuluI,
cu orinduiala ce mi s'aa parut si maT presus decit
mi se cadea, cu trasul clepotelor, cu preotil, cu
diaconiT, i Intel dus in sfinta biserica cintind ir- -;
mosul MaiceT lul Dumnezeil, §i, dupa obisnuita in-
chinaciune la sfintele i cinstitele icoane, ain
aratat Sfintiilor Sale parintilor cum ca venirea
mea la aceata sfinta manastire rearm fost dupa
cautarea sail voirea mea, ci dupa hotarirea si
porunca Marie' Tale si a Prea,Sfintitului Stapin,
Carii vazind-o si Sfintia Lor, Man primit cu teat&
bucuria, i mi-an dat pe sama toate ,ale sfinteT
biserict, si ce se aflä in launtru in manastire;
iara cele din afara, fiind temeinica, vremea lu-
crului,- nu li-au dat mina Sfingilor Sale a da in
searna toate, i noua a primi, fara numai asa s'ad
socotit mat cu vreme, dupa ce se va aduna
pinea §i se va face finul. Chili!, cite s'ati putut a
se deserta pentru o parte din soborul nostru,
s'ati gasit, cu casele de oaspetl, cu eclisiarhia, ca
la vre-o 15, paring ,duhovnici trel fiind, cite unul

www.dacoromanica.ro
44 MANXSTIREA NEAMTULT'l

la o chilie, ca toata slujba duhovniceasckfarg de

impiedecare sg poata a o implini. fare cefialti
paring cite 3 si cite 4 s'ati asezat, ca la 'vr'o
40 de frag, la celelalte child impreung i cu co-
pilul Scarlat Roset, pre carele de la sfinta ma- ,

ngstire Secul 17arn adus impreung cu mine. lava

ceilaltI fray cari m'at petrecut pre mine, tog ag
voit sa ramiie impreung cu mine; insg, neavind
unde capul sg-sf plece, cu multe lacrami i cu
multa jale s'at intors innapoi, la sfinta manastire
Secul, asteptind mila lul Dumnezet si a Marie
Tale, pentru buna asezare, dupa facerea chiliilor.
Adevar vestesc Marie Tale: loc ce at Nazut
ochii miel cu goes s'ar fi aflat sä, fie cuviincios
pentru sobor mare' ca acesta, de toate indema-
natec. Venirea la stinta manastire prea cu multa
lesnire si usuratate, morisca ling& poarta sfintei
ingnastirl i alta, prea aproapb, este cu putinta
a se face, si mare odihng va fi soborulul de m6-
cinat Mina; lemne prea multe i prea cu lesnire
pot a se aduce pentru tot soborul; teraniT §i
robii sfintel mangstirl, din prea-covirsitoare mila
Mahel Tale catra sufletele pgrinWor [ca sa pe]-
treaca fere vatamare i primejdia cea sufleteasca
[cu gree] la alt loc cuviincios, prea mare liniste
si odihng va [fi] sufletulul mice si parinOlor.
Chiliile; dupa cuviincioasa -induialg, de ar ti
fbst cu- putinta sti, se fact, cu doua rindurl, unele
peste altele, asa socotesc et, an fi incaput ea la

www.dacoromanica.ro
 PAISIE 45

r
200 de pärinti inlauntru la sfinta manastire.
Pentru care lucru, adeca pentru zidirea chiliilor
si a bolnitil, cu toata rinduiala e, de neocolita
nevoie, i pentru toata cealalta intemeiare a so-
borulul, aruncam grija la Pronia milostivului Dum-
nezeil si la atotputernicele rugaciunil Nasca-
towel de Dumnezen si la prea-bogata mila Marie
Tale.
Vestesc Inca Mariel Tale ca, mai innainte
de ducerea mea la Sfinta Gora m'ad fost in-
vrednicit Dumnezen, Inca find ell in tinara virsta,
a veni aicea la inchinaciunea sfintei icoane, si ,

nepovestitä bucurie am fost simtit in sufletul

mien, invrednicindu-ma de trei off a tinea cu pa-
catoasele mele mini sfinta i dumnezeiasca aceasta
icoana, si am simtit i simtitor i sufleteste mi-
nupea lui Dumnezeil, i cu multe lacrami ara
proslavit minunile lul. Si de atuncea Dumnezen
stie cita, dragoste am avut catra acest sfint loc,:
acum, cu neurmatele judecatile lui Dumnezeti,
prin bogata mila Maxie Tale dindu-se spre lacuinta
[noastra] sfinta aceasta manastire, i, fiind e1 a
ma [muta.:., am] si nacajit vre-o cincl zile, intru
care pana In sfirsit aU fugit somnul din ochil
mieT, cum am intrat la sfinta besearica si am
vazut sfinta icoana a Maicei lul Dumnezeu, care
este dupa Dumnezed nadejdea mintuirii mele,
Indata mi s'an prefacut toata mihniciunea si in-
I Athos.

www.dacoromanica.ro
 46 MXNASTIFIE NEAMTITLO

tristarea, spre mare bucurie i veselia cea sufle-

teasca. Si, la priveghiare, dupa Sfinta Evanghelie,
vrind AA merg la chilia mea, ca sa ma odihnesc -
de multele ostenele ce am fost avut intr'acele
zile, cu multe lacrami 'm'am rugat Maicel int
Dumnezeu ea, [din] mila SfintieT Sale, sa-mI da-
ruiasca macar un ceas sa dorm, temindu-ma ca
sa nu patimesc vre-o oarescare vatamare din multa
nedormire, ce nu mi s'ati intimplat mie alta data
In viata mea.
cum am Intrat in chilia mea i m'aM culcat,
din mila Maicel luI Dumnezetl am adormit cu
foarte dulce somn, ca la 2 ceasuri, i mi s'au
usurat toata acea greutate ce am avut, i foafte
ma bucur si ma veselesc ca mail invrednicit mi-
lostivul Dumnezet a vedea des sfinta icoana
.
Maicei lui Dumnezeil, mingiindu-ne, ca cu oa-
researe cer pamintesc, cu aceasta sfinta i dum-
nezeiasca biserica, intru care cu toata odihna
este cu putinta a incapea soborul parinOlor.
Acestea toate am yestit Marie Tale, si ma rog,
pentru dragostea Iu Dumnezet, sa nu te superI
Maria Ta asupra ticalosieI mele, pentru atitea
lungirl de cuvinte, ca, la dragostea MarieeTale
cea dupa Dumnezeil nadajduindu-ma, ath In-
draznit a vesti ce am avut in inima mea."

La '14 August, deci, in sunet de clopote, eel ce

erat sa mearga la Neamt porniall peste piraul

www.dacoromanica.ro
°-1

PAISIE 47
I

sec", pe cararile paduril. Eraü primitj In irmosul

Maicel luI_Dumnezen": Paisie se inchina icoaneT
bizantine a Marie i aceasta dadea celul batrin,
slab i obosit de lune, nedormire, ca la 2 cea-
sun de dulce somn".
A doua zi se apuca de lucru, cu staruinta lul
de fier. Gasise, cum am vazut, vre-o cinsprezece
chiliT, cu casele de ospeti, cdeclisiarhiia", pentru
patruzeci de frAI i copilul Scarlat Roset, omo-
nim cu contele Rosetti de mat tarzit, mare prie-
ten si sprijinitor al BisericiT. Era sa, faca In curind
loc pentru 200 de calugarl traind in cea maT in-
floritoare gospodarie i intr'un puternic curent
de viata cultuiala.
Ultimul egumen de la Nean4 (1779) fusese un
Varlaam, iar ultifnul de la Secu (din 1765 la
1775), dupa Scurta istorie" din 1859, Eftimie
Cananail, cu privire la care am tiparit o suma
de acte si in volumele XVI si XXI din Studii
documente, i cu vara caruia, din neamul Calli-
machi, sora luT Joan Teodor Voda, Paisie Insusl
avea legaturl duhovnicest!, dovedite printr'o seri-
scare publicata in acelasT voluni.

www.dacoromanica.ro
48 mkNivrtnEA NEAmmul

VIII.

Un hram la Neamt:
Viata cea noun din manastire rasare vie, la o
zi de hram, din rIndurile de glorioasä lauda ale
boierulul grec Constantin Caragea, ale caruI in-
semnärile-a dat d. Papadopulos-Kerameus, in vo-
lumul XIII din colectia Hurmuzaki.

Cit timp m petrecut la PascanT, a cazut §i

serbatoarea tnnä1riX, ce se sävirseste la sfinta
manastire a Neamtulul, care s'a dat de .InnAl-
timea Sa pazita de Dumnezea prea-cucerniculul
si vredniculut de inchinare vestituluT chir Paisie,
dupa ce plecase de la alta manastire, care si
aceia este la Neamt, (sic) dar trecuse in stapi-
pinirea Austriel cu cea mat mare parte din Tinut,,
dupa Invoielile pacil ce s'aq fäcut cu Rusil la
Cainargi, supt feld-maresalul Rumientov. Prea
Cuviosia Sa avea cu mine corespondenta prin
scrisorl, de maT innainte, cacl aflase cä prea-iu-
iubitul mien parinte are un manuscript vestit al
unui pustnic, care cuprinde niste ind-rumarl vred-
nice de pomenire pentru viata monahiceasca, §i
mal ales pentru eel ce vreaa sa faca o chinovie.

1 ?tromp' II nudge prin gind scriitorulul.

www.dacoromanica.ro
 UN BRAN LA NEAMT 49

Carel-a si capatat, asteptind sa i-1 daa eu. Ceia ce

am si pus-o la cale, scriind i rugindu-1 pe dum-
nealul sg mi-1 trimeata pentru a-1 face sa, ajunga
In minile Prea CuviosieT Sale. Iar dumnealuT, ca
sä nu fie lipsit de original, 1-a scris cu mina sa
(care avea i o scrisoare minunata, ce nu era cu
osebire de cel maT frumos tipar) si mi 1-a trimes,
0 fgrg zabava i 1-am trimes i ell mai departe.
DecT ci pentru ca sa, cunosc de faVi, pe un
om asa de vrednic de cea maT mare lauda, dar
.mal ales si ca sa mà inchin facatoareT de minunT
si vrednicef de lauda icoane a Prea Sfintel Ngs-
catoare de Dumnezeil care se afla in acea sfinta
manastire si este din acelea pe care le aveall
Imparatif grecestI din Constantinopole 0, atir-
nindu-le de sulitl, in chip de bairace, incunjuraa
cu dinsele zidurile ConstantinopoleT, facind ru-
gäciunT; si era nalta de un cot, tot pe atita de
lata si sus avea o pard in care se afla un drug
de fier, i cu acela o atirnau pe sulitl, 0 de o
parte era icoana Prea Sfintel NascatoareT de
Dumne-zeü cu niste churl de scrisoare (pe care
copiindu-le le-am trimes pgrinteluT miet), iar
de alta parte era icoana SfintuluT Gheorghe,
am plecat decI din Paccanl cu prea-iubita mea
Ralita, i amindoT in butca mea cu sese caT
pi cu un singur rob, 0 trecind prin prea fru-
moase infMisgrl de bootie, cu dealuri impodobite
cu tot felul de pomi i copaci de padure si brae,
4

www.dacoromanica.ro
 50 MANASTIREA NEAMTULtil

cu scsuri nu tocmaI intinse, i impodobite cu

. toate felurile de ion i udate de ape minunate
prea dulci i pline de gust, am ajuns in aceiasT
zi spre sara la sfinta manastire, unde aü sunat
indata clopotele, cinste deosebita care so face
Domnilor i celOr d'intahl din boieri, si am gash
pe prea-cuviosul chir Paisie stind afara de poarta
manastiriT cu camilafca si rasa luT Si cu vre-o
cinzeci do calugarT de-al luT imbracag tot asa,
cari statead nInduii sa ne intimpine. i indata
ne-arn coborit amindoi din butca foarte iute, §i,
apropiindu-ne, i-am sarutat cucernica dreapta,
spuindu-I cä cinstea ce mi-a facut e prea mare
pi peste ce ni se cade ca unor fiT sufletestI aT
sAT; care ne-a primit cu cea maT mare bucurie
sufleteasca i s'a rugat pentru noi. ApoT ne-am
suit la biserica tot cu aceiasT rinduiala, cintind
psaltiT Vrednic este" si am sarutat sfintele icoane,
si ne-am dus in chilia Oils ties Sale. Atunci in-
täiasi data am vazut si ea cu ochil miei vir-
tutea intrupata, fara patimi i cu desavirs;ire fara
fátarnicie; chipul sat plea dulce, fata sa prea
alba si fr un picusor cit de mic de singe,
barba lui alba si stralucitoare ca aurul (ouch-
-pp* de curata ce era, insa i imbracamintea
lui nespus de curata, i coperisurile de pat ale
odaii lui, toate din mantil. Era prea dulce la
sfat si fara vre-o ascundere, i cu adevarat vedea
cineva un om fara trup.

www.dacoromanica.ro
 UN IMAM LA NEAMT 51

Prea Sfintia Sa era de loc din Malorosia, si

-cu 40 de ani in urma a ales de fapt viata de
ananastire, pentru care a si mers la Sfintul Munte,
unde a petrecut aproape treized de ani, si a
stat la un loc cu chltriT vrednici de laude cari
traiesc singurateci in adevar acolo (cari sint, si
acolo foarte rari) i, supuindu-se ca ucenic unuia
din el, s'a deprins cu viata calugareasca, stu-
diind-o dupa vechi scrisori grecesti. Apoi s'a ho-
tarit a se intoarce in tara lui, off la vre-un alt
loc ce ar crede de cuviinta, ca sa faca o chi-
novie, i asttel la intors a nemerit in Tinuttil
moldovenesc al Nearntului, unde a si ajuns egu-
men la manastire. Apoi, neputind s schimni-
niceasca dupa voie, pentru schimbarea de sta-
pinire, cum am spus, s'a mutat la alta mamas-
tire, cu voia i rugaciunea Inna4imii Sale pazite
de Dumnezell, i 1-at urmat peste 300 de monahi,
cari traiesc o viata placuta lui Dumnezeu si nu
in fatarnicie, cu o singura fratie de obste i unire
in ginduri i cu cea maT innalta supunere. Lucru
anume al luT n'are alit unul, ci toate sint de
obste. Dintre ei se rinduiesc unit' ca supraveghe-
torT, aliI ca .slujitorT, alii ca muncitori de pa-
mint, i unii nu iese nicairi din manastire, iar
altii se duc pang la Iasi i aiurea pentru trebile
manastiril. Merge cineva intr'o anume odaie, vede
nesfirsite camasI i izmene nespus de curate,
frumos paturite, rase si camilavce, unde vine ,

www.dacoromanica.ro
, 52 MiNiSTMEA NE4Mph.uf
,
fiecare odatä pe sgptAmIng si se schimbg si se
duce; iar supraveghetori aü grijä sg le spele p.
sa le ducg iargsl la locul lor. Masa lor e una
singurg i sta totdeauna gAtitg in trapezarie, uncle
se aduna, totT pgrintif In fiecare Simbgtg si Du-
Mineca; In fruntea lOr e liturghisitorul zilel ace-
leia, si se aseazg, in fruntea mesel, i numaf ,

atuncf maninca untdelemn i pestf; beat i yin,.

maI mult II beat In sAngtate, dar cu rInduialg,
Si toV de odata. i zice Intgiu cgpetenia: Intru
slava luf Dumnezet" apol, In sangtatea lui
Vodg", pe urmg: In sgratatea tuturor cucerni-
cilor crestinl" i asa mai departe. Iar, cit ma-
ninca, unul din flag sta intr'un chip de amvon
pi ceteste VieiIe Sfintilor; vorbe de prisos nu se
spun de loc ci e o Innaita liniste Si o Mare cu-
rAtenie i cumpatare -pi In ale morel. i slut
orinduig i patru duhovnicf ales!, cari merg zilnic
prin chili! Si cerceteaza rosturile fiecgruia.
Si, dupa ce am stat destula vreme In chilia
Prea Cuviosulul chir Paisie, de a cgruf convor-
bire dulce i plina de roade n'am putut a ne
satura de ajuns, ne-am dus In odaia ce ni s'a
orinduit, care era de o nespnsg curatenie, aster-
math cu mantif. Venisera din Iasi si alti boierf
cu sotiile lor pentru inchinare, adeca dumneael
Domnita Sultana Moruzi, de curind maritata, cu
boierul dumisale Aga Scarlatachi Sturza i SOT&
mq mica a dumisale, Domnita Catinca Moruzi, cu

Lr3

www.dacoromanica.ro
 UN HRAM LA NRAMT 53

beierul dumisale, al doilea Postelnic Sandulachi

Sturza, dumnealuT Spatarul Constantin Paladi cu
cucoana dumisale, i altil. Si la tog li s'at. dat
-odat curate, asternuturt i 1nc i tainurl, adecg:
came. pgsgrf, put, pestI, pint albe alese, yin si
dulciurt la tog, dupa cig erat eel adusl cu fie-
-care din dumnealor. Se dadead si la tog eel strinst
afar& din manastire, cari se adunaserg pana la
3.000: pint, pestI i vin -cit se cade, fara plata;
decit dupg hram cig pleCat dadeat mangstirit
fiecare ce gasiaa cu cale, pe cind alta data supt
alg egument hramul acesta era pricing de cistig
pacatos si se vindeat toate cu preturt indoite,
inat ales vinul, care se socotia la 10.000 de ocale
mat mult, i pe urmg betie, i petrecere proastg,
4i läutari, i toate neorinduielile celelalte.
Si aceasta trebuie sa se stie ca, la alg egu-
ment in ziva Innaltaril scognd preotif sfinta
icoang a Prea Sfintel Nascatoare de Dumnezeu
la aghiazma, o furail din minile lor dot oament
.aprinst de evlavie i o duceati la mung: zicind
cel de fa i calugaril ca e minunea sfintel
icoane, i casunaa scandelg strginilor ce veniat,
Lest si altil, si se facea de batjocurg sfinta noastra
credinta. Iar supt chir Paisie acest lucru fara
scale nu s'a urmat, clef o scotea singur cu ur-
masul sgt, desi innaintat in vrist i suferind
.de podagra. Si se facea aghiazma, cu liniste mare.
Si, asa luind i not parte la hram, am rgmas

www.dacoromanica.ro
 54 MANASTIREA NEA NITULUI

doua nopV la manastire, i a treia zi ne-am

Mors la casele noastre."
Cea mal frumoasa piatra de mormint, de mar-
mora, cu slove de duct vechi-a, de multa vreme
neobi§nuit, e a luI Paisie, asezata la locul ctito-
rilor, al Voevozilor de pe vremurl, acolo unde
vor fi stat ramasitele luI Petru-Voda intemeie-
torul. Singura din toate pietrele sepulcrale, a fost
acoperita totdeauna cu o deosebitä recunostinta,
si cu o adevarata evlavie, de tog cel cart aU
avut grija bisericil, asa tacit nimic nu s'-a stricat
din liniile eI elegante. Manastirea fiind romIno-
ruseasca, i inscriptia e in doua limb!, un text
in fata celuilalt. Cel romanesc suna asa:
Aicea sa odihneaste fericitul parintele nostru
staretul, ieroshimonah i arhimandrit Paisie Ma-
lorosiianul, carele, viind de la muntele Athonuluf
in Moldaviia cu 60 de ucenici, i aicea.multime
de fratli adunand, i viiata cea de obste pren
sine o aü innoitt, i asa catra Domnul sail
mutat, la anul 1794, Noemv[rie] 15, zilele bine-
credinensuluT Domn Mihail Sutul Vvd. §i a prea-
osfintituluT Mitropolita lacovl."
Intro darurile culese de Paisie pe la boierif
cari aveat o deosebita evlavie pentru dinsul,
este si cristelnita lui Iordachi Cantacuzino Pas-
canul, precum spun aceste rindurl sapate In ar-
, gintul el :

www.dacoromanica.ro
 . UN IMAM LA NEANIT 55

Aceasta crestelnita de argintil s'ad facut de

dum. Iordache Cantacoz. de la Pascani si datu-s'otl
sfintel inanastiri Neamtului, care dintr'o intim-
plare. , chir Paisie, staretul sfinteT miinästiri
. .

NeamtuluT, aniT 1781, Fevr. 24.

IX.
N.

Mitropolitul Iacov i Neamtul.

0 cristelnita cuprinde insemnarea darului facut

cu dinsa manastiril de Invatatul Mitropolit Iacov
Stamate, la 1799:
Aceasta crestelnita o aU allerosittl, la sfanta
man[as]tirea Niamtulia chir Iacov Mitropolit Mol-
davit, 1799."
Chipul slab, fin, cu barba neagra rara, al luT
Iacov se vede intr'un frumos tabloil in uleiti
atirnat pe pareta bisericii Sfintului Gheorghe.
Sus, el poarta aceastä insemnare, care nu da si
numele mesterului, venit de peste hotar:
Aceasta cadra precumil sa vede s'ati zugravit
si s'ati savarsitti acumn, la aniT 1797, F[e]v[rua-
fie] 11."
Iar alto rindurT cuprind insirarea datelor mai
insemnate din viata .acestui arhipastor neobis-
nuit pe care ni 1-a dat teranimea romaneasca
din partile Bistritel ardelene:

www.dacoromanica.ro
56 MiNXSTIngl NEAMTULU1

Smeritula Iacova Stamati, cu mila lut Dum-

nezea arheepiscopt i Mitropolitt MoldavieT si
exarha plaiurilora, la anult 1749, Iunie 24, s'at
nascuta, la anuld 1764, Apr. 7, at primita cinula
calugarii, la anula 1782, Dech[e]mv[rie] 18, s'at
hirotonisita episcopt a Sf. eparhiT Huplut, la
anula 1792, lune 21, s'at suit ina Scaunula Sf.
Mitropoliel Moldavia"
Un alt portret, lucrat tot In uleit i poate de
acela§I pictor, care ar fi dat apoi i chipul pe
care-I publica, in Beschreibung der Moldau; An-
dreas Wolf, medicul sas care a ingrijit mult timp
pe Iacov, ca i pe Domnil din vremea lut, pe
membril familiet lor §i pe fruntait boiert aT Mol-
dovel dect un artist din Ardeal, si nu un Ro-
min, probabil se pastreaza in biserica ieseana
Banu a Banulul Savin, orl a Calicilor, refacuta
cu totul de Iacov, cu agtutorul a multora celor
iubitorl de fapta bung pravoslavni6 crestint", la
1800, arhitect fiind alt Sas, Her Leopold".
Am dat Insemnarea de pe acea cadra" In
Studil i documente, XV (Inscrigit, II), pp. 191-1.
Afar& de citeva gre§elt de data strecurate acolo,
e acela0 text. E deci un dublu al aerial tabloa,
cacl nu cred ca el sa, fi fost stramutat, de atunct
cind 1-am vazut la Ia§I, la manastirea Neariftulut.
0 raspindire a acestul portret ar fi fost o da-
torie pentru Biserica noastrd.
Cum se vede, aceasta notita biografica recti-

www.dacoromanica.ro
 unuAqa Lin PAISIE 57

-fica, data nasteril dela Wolf: 1748 si aceia a in-

trgril flacaulul de peste munV ca monah aid, la
Near4 care era 1765, dupa scriitorul sas.
Frumoasa i solida locuinta," cladita de Iacov
in aceasta manastire a invataturii sale pentru
,

locuinta MitropoliOlor nu s'ar putea deosebi, cred,

din restul zidariilor patrunghiulare care incun-
Jura azi cele doua biserici.

X.

Urmasii lui Paisie.

Intro ucenicil lul Paisie se numärg Maloro-

sienit", cari-I succedarg in egumenie: Sofronie
(1794-1803), om cu bung priinta", Doroftein
(f 1810), pe care-1 trimesese, pentru a inv4a gre-
ceste, la coala Domneasca, din BucurestI i pe
care, la intors, 11 botezase de iznoava" staretul
Sofronie, al cleat elev se numia; batrinul Dosof-
tell, un cuvios parinte minunat si bun, blind,
neavind nicIun cusur la ceale duhovnicestI, dar
la ceale din afara cu totul slab si nevrednic,
ca nid a merge, nid a, grai mai nu putea",
Ioan (t 1812), care intrecu pe eel de Innaintea
luI cu pomba cea din afara, iara nu cu cea du-
liovniceascr, slujind cu mitra i cu bedernita".
Abia: dupa moartea lui Ioan primi sarcina de

www.dacoromanica.ro
S.
 58 MANASTIREA NEAMICLUi

egurnen un Romin, dintre aceT cari nu intovära-

sisera poate pe fundatorul reguleT In pelerinagiile
sale, Silivestru, nascut in stapiniria Taral Ungu-
rest", om credincios, cuvios, duhovnicesc si
stint de totT, urmatoriu al Sfintilor Paring", un.
sirguitor auxiliar al MitropolituluT Veniamin In
raspindirea prin tiparituri a culturii religioase in
Moldova. i Ilarie, al doilea drept Moldovean"
In fruntea manastirii, om impodobit cu multe
fapte bune", era un elev al lui Paisie.

Dar aceia dintre elevil luT, cari se consa-

cra ocupatillor literare, sint aliI. Afara de Ma-
carie, care nu- lucra in Moldova, avem pe Ghe-
rontie, Romin, care intovarasi pe Sloveanul"
DoroteiA la BucurestI, unde urma la Scoala Dom-
neasca. E cel maT harnic dintre totT membrii
scoliT luT Paisie, acel de la care ati ramas cele
mai multe traducerT i tipariturile cele mat multe.
Cu aceste lucrurT se ocupa el exclusiv pana la
1
moarte, intimplata innainte de 1814, In sfinta
monastire a Sfintilor Anarguri, cea de linga Fi-
lippupolis, cind sa intorcea de Sfintul Munte",
fiind ranit de heti in cale.
Apol: Stefan Ierodiaconul, cam de limba slo-
veneasca", mort innainte de 1807, cind aparu
Mineiul de Septembre, la care lucrase, dascalul
i shimonahul" Isaac, acesta cunoscator de gre-
ceste, om erudit, care a diortosit Chiriacodro-
miul" din 1811, a tradus, dupa multe editiT si

www.dacoromanica.ro
 URMASIi LU1 PAISIE 59

manuscripte ale textului grecesc, Cuvintele

invaWurile luI Efrem Sirul" ; Iosif ieromonahul,
care, considerindu-se ca elevul lui Isac, indrepta
si complecta traducerea citata, ingrijindu-se si
de tiparirea el, la Neamt, in 1818, cu o Prefata
in care cita pe Nichifor Teotochi, pe Meletie din
Arta, popularul geograf i istoric, i hartile ceale
gheograficesti". Poat i monahii Stratonic si An-
tonie, cari scrisera in 1819 Prefata la Cartea
folositoare de suflet",-tiparita la Mitropolia din
Ias1, trebuie sa se numere printre elevil luI Pai-
sie rdformatorul. SI mentionam, in sfirsit, pa
Rafail smeritul monah din sfinta manastire a
Neamtului", de care aparu la Brasov in 1812.
brot pocaincii.
Cum am spus insa, cel mai insemnat repro-
sintant al scoliI a foSt Rominul Gherontie, din
Moldova, care-si asociè de timpuria, in toate lucra-
rile sale, pe Munteanul, pe Bucuresteanul Grigore.
La 1799 Inca, supt Mitropolitul Dionisie in-
tilnim o publicatie munteana, Cartea folositoare
de suflet", a caril Prefata e scrisa de Gherontie
- i Grigorie", traducatoril din greceste al lucrariT;
pe atunci poate colegl la §coala Domneasca bu-
curesteana.
Grigore fu adus de Gherontie la Neamt, cind pa-
rasi aceasta §coala Domneasca de la Sf. Sava, uncle
am vazut ca fusese trimis de Paisie. Grigore statu
alaturi de .invatatortl sail si in ultima calatorie

, /
www.dacoromanica.ro
 ,60 MANXSTIREA NEAMTULUI

a lul Gherontie la Atos, calatorie din care vii-

torul Mitropolit al Ungrovlahiel se intoarse singur,
pentru a continua fara tovarasl activitatea lite-
rara pe care o dusese 'Dana aid Impreuna cu
dascalul sail Dar, In loc sa ramlie mat mult timp
In Moldova, prea-cuviosul arhimandrit chir Gri-
gorie" se stabili dupa 1814 in tara sa de ori-
gine, poate In BucurestI, cum se spune, la bi-
serica Antim, poate pe linga Vladica Iosif de
Arges, care-I califica de barbat impodobit cu
stiinta, de ajuns si in limba elineasca". Insa c,he-
marea la demnitatea metropolitana, pe care n'o
astepta S i n'o cern, 11 gasi in retragerea sa stu-
dioasa de la Caldarusant
Gherasim Inca figureaza ca alcatuitor al celeI
d'intaill carI pe care o tipari Mitropolitul Veniamin,
in 1803: Intrebart i raspunsurI oarecare bogoslo-
vest ale Sf. Atanasie", tradusa din greceste, dar
Prefata o scrit. nedespärtitil Gherontie i Gri-
gorie". El scrit. i Cuvintul innainte catre cetitorI
la traducerea din greceste a Tilcuiril Evangheliilor
de Teofilact, din 1805, iscalindu-le: Gherontie pi
Grigorie din sfinta manastire NeamOluI". El se
inseamna ca traducatorI at Descoperiril pravos-
lavnicif credinta" de Joan Damaschin, care aparu
,
In tipografia Mitropoliel, la 1806, cu o prefata a
tilcuitorilor din greceste catre Mitropolitul Ve-
niamin, .ctitor al limbil noastre" i Intemeietorul
nouluI seminariu.

www.dacoromanica.ro
 Ell3,11Y Lui 61

CInd, In timpul rgzboiuluI ruso-turc, Mitropolitul

Veniamin fu scos din Scaun de RusT, la 1807, cel
doI colaboratorl vor fi intreprins calatoria lor la
Athos. Gherontie scriitorul nu pare a fi acela care,
in Chiriacodromiul din Ream), 1811, apare ca ti-
pograf. Precum va fi deplIns Insa plecarea bu-
nulul pastor, el ar fi salutat bucuros Intoarcerea
patronuluI sail in Scaun. Dar cartea la tradu-
cerea careia colaborase si in Precuvintarea ca-
reia se laud& Mitropolitul restabilit, Kekragarion
al Sf. Augustin, aparu in 1814,,dupa moartea luI
si, pomenind de stingerea staretalul" sail, iscalia
numal cel intru ascultare Impreuna cu tilmaci-
toriul petrecatorig Grigorie". Tot numaI Grigore
iscalia i traducerea Antiftanelor din 1817, in care,
ataclnd tipariturile luI Ioan Bob, cinstitul V16,-
dicg din Faggras", numia pe preotiI unig, cg--
rora ele Ii erat destinate, popil rusiniI", cari
nicI papistasI curaV sint, nicI Rgsgritenl nestri-
car. Grigore a prelucrat i traducerea, Inceputa
pentru episcopul Dosofteig de RgclauV, a Hexa-
meronulul luI Sf. Vasilie, de Ilarion calugarul.

Se mai tiparesc cgrt,I In Neamt, de la 1807

innainte, cind tipografia va fi fost organisat prin
indemnul 1i cu cheltuiala MitropolituluI Veniamin, .

vechiil ucenic al Nearntulul (1784-8), retras la .

Slatina; nicI o tiparitura nu se Intilneste Ins&
innainte de data retrageril aCestul prelat la Sla-

Pt,
www.dacoromanica.ro
62 M.INASTIREA NEAMTUE,17i

tina, i nici o alta influenta nu putem vedea decit

a sa in fundarea acesteI a doua tipografil bise-
ricesti din Moldova. Iata care sint publicaiiIe
iesite pang, la 1821 de supt teascurile lui Ghe-
rontie monahul, deosebit de scriitorul
-
ce ne-a
ocupat pana aid"
La Neamt apar sese din cele douasprezece vo-
lume de Vieti ale Sfintilor" traduse de Stefan
ierodiaconul, i anume aid iese, la 1807, eel d'in-
ttLia volum al colectieT, pe Septembre, intaia luna
a palatal dupa vechiul sistem de orinduire. Un an
dupa acest volum i dupa o Psaltire se tipa-
reste la;Nearnt o Psaltichie sag Rinduiala cum
sa cuvine a cinta cel doIsprezece Psalmi de
osebl". Dupa ce Mitropolitul se intoarse in Scaun,
el mal face sa, se lucreze in tipografia manas-,
,tirii Acatistul si Scara prea-cuviosului parintelui.
nostru Joan igumenul sfintel manastiri a Si-
naiulul", in 1814, in 1815 Cel mic i cel mare
ingeresc chip: la inceput rasoforul si la sfirsit
sese cuvinte invatatoare pentru viiata monahi-
ceasca", Octoihul din 1816, Evanghelia din 7329,
1820-1.

Dintre urmasiI lui Paisie, ingropati totl in ma-

nastire, an o piatra de mormint, amintind vred-
nicia lor i slujba lor buna, acestia:
Intaig Dorofteig Rusul, Malorosianul", raposat
la 1810. Inscriptia zice:

www.dacoromanica.ro
 URMASIT LW PAISIE 63
,

Aicea sat odihneste parintele nostru staretula

Dorothei iroshimonahuln, Molorosiiana, carele aü
sfintit aicea in sf[a]nta monastirea Neamtului,
ocirmuind soboruld doi anT i opta lunT si pare-
tesindu-sa nn 1810, 8, s'aa dust.
In pridvor: -

Episcopif Timotheia staret..., eroshimonahii pi

staretil Theofil, Ionichie, Ilarie, Domentiian, Neonil,
Nathanail".
Pe alta piatra:
Staretul . manastiri Neamtul
. . . , carele aa
adormit la anul 1826, Noemvrie 23 .. . , aa'asta
piatra."
Pe a treia:
Aicea odihneste robul lui D[u]mnezea Cuviosia
Sa par. nostru arhim. i staretul Neonil, de neam
Moldovan, nascut in Sudara (sic), la anul 1789,
si aü trecut din viata, la 1853, Octomvrie 16 zile,
staritind in aa'asta, ms. Niamt, in trei rinduri,
vreme 13 anl '."
Pe linga acestia se odihnesc in pridvorul bi-
sericil celel marl, la dreapta, in colt : Grigorie,
,,robul lui D[u]rnnezea".
De la proigumenul Joan avem doua cruet, cu
aceste insemnäri:
A6asta sf[a]nta cruce este facuta de Orin-
te[le] Inapt ieroshimonahn, proigumen, i an afi-
rosita st[i]ntei manastirii Neamtului, 1805."
1 V. mai departe.

www.dacoromanica.ro
64 MANASTIREA. NEOITULTJI

Rant. Malorosianu3 arhimandritt, stared svin-

telor mänästiri Neamtuhl sa Splcului; veleat
1812."

Gospodaria bunk a luT Paisie urmeaza i dupa

dinsul. Frumoasa zugraveala bogata e, cu toata
Infatisarea ei mult mal veche, abia din 18307
cind traditia de pictura romaneasca muria, si
Inca mesterul e un Bucovinean, singurul pe care
1-am Intilnit pang acum, In acea parte aus-
triaca a MoldoveT desfacerea de trecut savirsin-
du-se mult maT rapede. De-asupra innaltel sI
stralucite a luT Stefan se ceteste in slove fine,
strinse:
S'aia zugravit a6asta biserica dupre cum sa
vede, cu oltariuhl i cu amandoao pridvoarale,
In zilele Prea-Innaltatului, Prea-Blagocestivulul
singur-stapinitoriului marelul Domn i Inparat a
toata Rosie Nicolae PavlovicT, thud innalt cirma
Bisericil MoldavieT chiriu chir Veniamin Costachi,
prin oserdie pre-cuv. arhimandrit i staret a sf.
mo. Neamtuhl i Secuhl, Clair Dometian, si cu
ajutoriul patriotilor, prin mina [lul] Vasilachi Chi-
tascul i Basili Eliman, zugravI din Sudava, la
anul 1830, Iunie 18."
Supt Dometian i Opel supt Neonil, aparatorul
drepturilor manastiril i daruitorul de calf pentru
ArdelenT de supt 'Astoria marelul Saguna, se fac

www.dacoromanica.ro
 URMASII LUT PAISTE 65

Inca lucrari marl. Intro 1834 si 1835 se zideste

biserica Bogoslovului, care poarta in frunte acea-
sta, inscriptie, bine stilisata i cu gust sapata,
dupa vechile traditil:
In zilele prea-innältatului Domn Mihal Grigo-
rlu Sturza Voevod, cu blagosloveniia Preosfinti-
tului Mitropolit Veniamin Costache, la anul 1834
s'an inceput zidirea acestii biserici unde sa cins-
teaste praznuirea sfantului apostol i evanghelist
Ioann Bogoslovul, in vremea raposatului staret?
§i arhimandritu Dometiian, i s'ati sfirsit intru
totul in vremea parintelui Neonil arhimandritu
§i staretul acestii manastirl, prin sirguinta si a
facatorilor de bine, la anul 1835."
Dar o bisericuta de lemn trebuie sä fi fost
Innainte, caci se mai ceteste inscriptia de mor-
mint a luT Gavriil Monahul, mort in 1829.
Ba chiar data de 1809 se afla pe mormintul,
cu inscriptie greceasca, al lul Iordan fiul lui Cazan
Zica din Varna:
Aid zace robul lui Dumnezed Iordan finl luI
Cazan Zica, din Varna; luna lui ... in 22,1809..."
Scrisoarea de pe alt mormInt ar trimete la ju-
matatea veaculul al XVIII-lea, daca n'am sti ca
Nemtenilor ii placea In inscriptii noua sa imite
ductul vechilor slove. Ea glasuieste astfel:
. [zid]itoriuluf a toate zace supt aceasta,
piiatra trupul shimonahului Chirim Quinin]
, 4

www.dacoromanica.ro
66 FLINSTIREA NEAMTPLUI

Carp, acela care roaga pre tog aceia ce vor ceti

pre dinsa sa zica: Dumnezeil sa-1 iarte pentru
faradelegile cite at lucrat in lume, ca sa .se mi-
los[tiveasca]
In cimitirul noil bisericI, se facea loc Inca din
1836 unul bogat calugar Platon, a caruI piatra
de mormint vorbeste astfel catre trecator:
Privighetl, i va rugatil, ca nu stitI ziva, nicI
ceasul in care Fiiul omenesc va veni, si pre mine
ma pomeniti la sfintele voastre rugaciunI, cIT
yeti veni la mormintul meu. Platon shimonah;
1836, Main 28."
Cea din urma inscriptie funerara de la Bogos-
lovul e din 1848, a unor ctitorf caltugarI:
. Aceasta sf[a]nta cruce s'ati pus la capul rapo-
satilor shimonahilor, robilor luI D[u]mnezeu Ni-
chifor i Nifon, uneT din ctitoreI Sfri]ntuluI Ioan
Bogoslov; 1848, Martie."

Cea din urma frumoasa piatra de mormint e

din 1856, a lul Gheorghe IulianO, inmormintat .
la Bogoslovul; ea poarta aceastã inscriptie:
Supt aceasta piatra odihneste robul lui Dum-
nezet, Banul Gheorghie IulianO, nascut la anul
1800 si trecut la viiata de vecI in 6 Mal, anul
1856. Trecatoriule, zi: Dumnezeil sa-1 erte!"

Un mare boier, Iordachi Bals, prin dol prietenT

din familia Casimir, dadu mänästirif din noil apa

www.dacoromanica.ro
 unNtAso LUt MIME 67

care Incepea sä curga la 1813, cum spune aceasta

inscriptie:
Aceasta apa, pentru care sä inpärtescu 6 ci§-
mole spre indestulare lipsil ce pana acum aü
avut saborul parintilor de la aceasta svanta
manästire Niamul, s'at adust, zadindu-sa din
not i toate ci§melile, dupa randuire prin diiata
a raposatulul Iordache Bals Marile-Visternicu,
qi va urma spre veclnica pomenire 'sa §i a totu
niamul. Iar sav.ar§ire aceasta s'at facut prin epi
tropi randuit in diiata dumnaluI, Spatariul Pa-
mite Cazamir §i dumnalul Banul Petrache Ca-
. zamir, in anul 1813, Iuni.
o fintina se face la 1812 (refacuta apol in
1876), i versurl II arata, folosul:
Vedere veselitoare
Este §i folositoare,
Apa buna la privire,
Ca un dar ceresc din fire:.
Slava eI este cereasca, etc."
Ilarie fu un egumen strIngator, care laza 63.000
de leT In banI, Dometian _(mort la 4 OCtombre
1834), unul maI slab. Spitalul i scoala prevazute
de Regulamentul Organic nu se infiintara. Ur-
ma§ul sat fu ucenicul iubit al lul Ilarie, egu-
menul de la Barboia in last, prietenul Mitropo-
lituluI Veniamin, duhovnicul luI Ioan Sandu

www.dacoromanica.ro
 68 MXNkSTIREA NEAMTULUT

Sturza Voevod, Suceveanul Neonil, din Bucovina,

crescut Intro cgluggrii nemteni. i el avu sä se-
lupte cu interesele boierilor si ale DomnuluI chiar,
MihaI Siurza, care se satisfaceall in paguba mg-
nastiri11. Intra, in conflict cu Vodg 8i cu Mitro-
politul, cgruia nu i-ar fi dat ajutorul cerut pentru
facerea noil bisericI la care tinea asa de mult,
si e silit a se retrage, nu ILIA a se plinge consu-
lulul rusesc, ceia ce-I aduse i inchiderea la l'as1
pang. la interventia mintuitoare a acestuia Slabul
Slovean" Mardarie I lull locul pe patru an!:
la 10 April 1838 Neonil, iertat de Veniamin: se
intorcea3. Aceleasi stgruinti de boieri pentru
arenda moiilor, aceleasI jalbe la consul se In- .

seamna si in aceasta obladuire 4.

XI.

Inceputurile luptei dintre mAngstire si

Guvernele nota.
Dupa moartea ucenicilor lui Paisie, asezAmin-
tul dat de el decazu, producindu-se multe ne-
cuviintr i amenintind chiar spune un act
I N. Banescu, Staretui Neonil, Válenil-de-Munte, 1910,
p 13 0 urm.
' Ibid., pp. 25-6.
' 8 Ibid., p. 27
4 ibid., pp 28-9.

www.dacoromanica.ro
 LUPTA DINTnE MNASTIRE SI GTIVERNE 69

domnesc ma tärziü cu surparea acelut dum-

nezeiesc lams". La 1839 Inca staretul insust a
carat un asezImInt statornic" pe temeiul da-
tinelor paisiene, i Veniamin da, la 28 April,
unul care nu multarneste nict pe staret, legIndu-1
prea stens de Mitropoliel, nict pe Domn. El dadea
Mitropoliel drepturt de interventie i adangia sta-
retulut controlul comisiunit iconomicestI" de sese
calugart, ale§lpe cinct ant de Sobor, dicasteria" 2.
Numal cu blagoslovenia Mitropolitulut sat ar-
hiereulul eparhiet" in care clod se cuprindea si
manastirea, aproape libera, de 'Dana atunci 7 se
pot primi caluggrit; vor sta fratit zece ant pana
la calugarire. Staretul va trebui sa aiba macar
50 de ant. Mitropolitul anunta Domnulut ca locul
-e slobod si se trimete delegat pentru alegere, o
persoana duhovniceasca . fara insa a se mes-
teca cit de putin". El intaré§te pe ales. Un ra-
port al Mitropolitulut,, care sa constate Impare-
chere si mita sail. fagaduing de dregatorit si In-
trebuintart in slujbe folositoare", ajunge pentru
easare. %

Peste putin Neonil, deprins a cirmui singur,

era scos i surgunit la Slatina 3. IVIardarie iea
1 Ibid., pp. 22, 31.
2 Hrisov domnese legiuitoritl de ocarmuirea sf. monastirl
.ffeamtu i Seim, Ia§l, 1839.
3 Banescu, /. c., p. 31.

www.dacoromanica.ro LC:67 .
. 70 MANXSTIREA NEAMTULTA

acuma chja din noil: In mijlocul unor intrigi tica-

loase pentru bani i cinste, el moare, cu banuiala.
de otravai. In locul gol VeniaTin aseaza, *yiind
singur pentru aceasta la Neamt pe Venedict,
cel din urma ucenic In viaA,a al lui Paisie 9.
Se ceru acum soboruluT, in Februar 1843, dupa.
scoaterea, din Scaun a lui Veniamin, s redac-
teze alta norma de via0, ceia ce se si face,
totusi in mare parte pe basa celeflalte in-
dreptindu-se de Meletie al Romanulul. E actul
ce se intareste la 4 Maid urmator.
Se prevede Intrarea calugärilor numal cii vole-
de la Mitropolie, In imprejurarT cu totul legale
numal la Vrista de 18 anT, putind figura in
sobor numal de la 24, innainte, i iar4T cu bi-
necuvintarea Mitropolitului. Se vor alege ca mo-
nahi, dupa punctul al 5-lea din vechiul aseza-
mint, mai ales eel cu plecare la cetirea i in-
vAarea Sfintelor ScripturT", cum si barbatif cari
prin a' lor talente i vrednicil ar fi aratat slujbe
folositoare Statulul i caril, obosig de sarcina.
ar dori imbrMosarea shimel monahicesti
ca un adapost mintuitorh1". Averile nu se maT
pastreaza i, oricum, nu se mai chivernisesc de
noil calugarl i testamentele nu se permit, pu-
tindu-se läsà numai chiliile, la urmasii in manas-

1 Ibid., pp. 32-3.

2 Ibid., p. 33 FA urm.

-
www.dacoromanica.ro
.

1 I liii
 LUPTA DINTRE MANSTIRE SI GUVERNE 71

tire. Vite, cat; trasurt particulare, nu se ingaduie.

Marturisirea zilnica la incepatorl", cit de deasä
la monahi, cu desvaluirea gindurilor lor si ale
inimil taine" e impusa. Iesirea din manastire pe
toata viata, fie si pentru alte chemarl bisericestl,
e oprita, find calugärul dator sa rabde si sä
sutere pana la mormint toata, strimtorirea
pentru Imparatia cerurilor". Masura era luata,
de fapt, ca s Impiedece pe Neonil de a fi Mi-
tropolit, in locul vacant, ort episcop de Roman:-
eel mat gingast si mat slabi" trebuie cantatt
bine pentru a nu se mat intoarce in lume. Se
opresc adunarile pre la chill i ospetele in to-
varasie", din care se nasc impärechert i sfa-
turf nectiviinciase, vorbe desarte i glume, pati-
mile si tot rant": vremea libera sa, se petreaca
in cetire, cu cartl de la biblioteca, batrinif dind,
la nevoie, tile tinerilor. Gel ce n'at aplecare spre
carte pot lucra pentru manastire, ca sä nu aiba
pentru acele nicio nevoie a iesi in lume, ci sin-
guri sa irnplineasca cea neocolita nevoie a lor
, cu toata linistea i nerasipirea sufletulut"; yin-
zarea de cele lucrate la mireni se poate face
numai, cu voia duhovniculul, la poarta mamas-
'aril". Came si tabac sa nu se vada In manas-
tire si sa nu fie gustate nict afara de dinsa;
bauturi mach de trapeza nu se iarta. Vinzarea
spirtoaselor e cu totul oprita i circiume nu se
pot face in apropierea manastiril i schiturilor;

www.dacoromanica.ro
 MXNksTIREA NEAMIULTA

la hramuri se opresc beiile, fiecare din straini

avind aduce bautura lui. Calatoriile, fie si
pana la tirgul apropiat, ba chiar pana la mito-
curile vecine, sint oprite. Trufia celor de neam
bun si bogati, ca i pereclele de batjocura sa se
impiedece. Judecata calcarilor asezamintului se va
face de staret cu 3-6 duhovnici, cari pot trimete
in surgun pe la schiturt sag i izgoni; acest Sfat
va avea cirmuirea la moartea staretului., im-
preuria cu dichiul, camarasul i logofatul. Numal
calugar din cele doua manastirl, nelipsit din ele,
poate fi staret; potrivit cu norma lui Paisie el
va fi ales, dupa duvenita privighere, iscalindu-se
fiecare pe foaia de alegere. Alesul nu se ya
osebi nicl cu imbracamintea mai pre sus decit
s'at obicinuit, nici cu mese si bauturi, nici cu
altele", intocrnai ca Paisie, a caruia toata viata
au fost o neincetata jertfa pentru obstescul bine
al fratilor sal". El va fi deplin puternic porun-
citor i cirmuitor Soborulul", avindu-si priveghi-
tori tainici" pentru a sti tot ce se petrece, si
tiind la Secul un vechil cu nume de igumen".
In ce priveste cirmuirea, ea se face prin di-
chiul cel mare, camarasul cel mare" si logotatul,
prin nacealnicii schiturilor, prin iconomil de la
mitoace mosit", cerindu-se sfatul parintilor
mai ales!, cari pot fi delegatI la anume sarcini.
Procesele se poarta prin mirenT, ca vechil sta-
ruitorI". Pentru arendarea mosiilor trebuie insa

www.dacoromanica.ro
 LUPTk DINTRE MXNXSTME SI GUVEnNE 73

formalnice mezaturI", la Tirgu-NeamtuluI, inicIo-

data la calugarl. Produsele se vind numal dupa
stringerea unul fond de reserva ca pentru treI
anT. Vinzarea de mice avere e strict oprita, ca
schimbul si .zalogirea; imprumuturile se fac
cu voie de la Domn, ceruta prin Mitropolit. Nu
se pot da. lofT, ci numaT rasplatirI la eel bolnavI
gi obositl. Sa se faca bolnita, cu medic si spiter,
cu cAlugarl i poslusnicT inzestrag cu rivna, rab-
dare si dragoste". Sa se aiba grija buna i de
bolnita celor lipsitf, din pacatele lor, de minte
si muncitl do lupte grele" avind pentru eT o in-
doita mila i Ingrijire, ca unil.ce Sint i patimasl
si In neputinta de a se cauta insusi i a se in-
griji cu cele de nevoie": sa fie bine imbracatI,
sä aiba ca paznicl calugarl ;,ispititt prin multa
ascultare, intru taierea you lor, milostivi, indelung
rabdatort, cad' carele cu tot sufietul si din
toata inima lor cauta pe asa nenorocitl, mare
dar vor dobindi innaintea DomnuluI nostru Isus
Hristos, si mare li va fi rasplatirea". Tipografia
va lucra, cerind voia Mitropoliel pentru cart! ce
nu vor fi iesit Inca in Moldova 1. ,

1 Dupa tiparitura din Neamt, Uricariul, IX, p. 179 ei

urm.IntArire de Grigore-Vodä Ghica, pp. 302-5. Cf. ibid.,
pp 305 §i urm.

www.dacoromanica.ro
74 MANASTIREA NEA MTULUI

XII.

Ultimo timpuri de bun& gospodarie

mangstireasca.
Numai din 1846, din zilele lui Neohil, e bol-
nita, a calif inscriptie de la intrare are acest
cuprins:
In numele Tatalui si al Fiiulul si al Mb.-
tuluf Duh, intru slava sfintel eel de 9 fiinä
de viata facatoare i nedespartite Treimi, i intru
cinstea Sfintului slavit mare mucenic Joan cel
Not de la Suceava s'aU zidit aceasta bisericg,
dinpreuna cu toate chiliile cite sa afla in zidirea
acestii bolnitä in zilele bine-credinciosultil si
de Hristos iubitoriuluf Domnului Mihail Grigo-
riu Sturza Vv. si a PreosfhAitului Mitropblit
al Moldavief chirio chir Meletie, prin sirguinta
cea multä, osteniala i silinta din suflet a Prea-
Cuviosiei Sale chir Neonil arhimandrit si staret
Sfintel monastiri Neamtu i Secul, ,cu cea mali
multa parte de cheltuiala de la dumneaef cu-
coana Elenco Donici, care a ajutat la aceasta
pentru veclnica pomenire a iubitului dumisale-
flit, tefanica, Donici, la anul 1846, Iulie 31."
In sfirsit tot bunului gospodar Neonil i se da-
toreste crucea de la cerdac", asezata la vre-un
chilometru de manastire, i pe care el a pus sa,

www.dacoromanica.ro
 TIMPURI DE DUNA, Gos Porratur 75
--
se sape aceastä amintire a turburarilor, amenin-
tatoare i pentru calugarI, de la 1821:
Aceasta, cruce s'at ridicat aicea spre semnul
§i aducerea aminte a anuluI 1821, cind, viind
Turcil in Moldova si in Tara-Romineasca asupra
Grecilor ce se revoltase, i multe MIAMI facind
bisericilor i crestinilor, fiestecare se mintuè pre-
cum pute. Dec1 in acel timp la aceasta sfinta mo-
nastire staretind Sfintia Sa parintele staretul
ne-at poruncit mal jos insemnatilor de
Ilarie,
am dus sfinta icoana a MaiceI DomnuluI 'cea
mare din biserica mare spre muntele Rusul, §i
am ascuns-o In pamint, intr'un deal, in padure,
impreuna .si cu alte odoara i docomente, la anul
1821, Tunic 3: Adeó e, Neonil arhimandrit, sta-
retul de astazI, dimpreuna cu parintele Sevastian
Camarasul i cu parintele Filipp duhovnicul;" iara.
la anul 1822, Octovrie 28, ne-at rinduit iara§I
parintele staretul Ilarie de am adus-o InnapoI, si
dupa rinduiala privighereI de toata noaptea si a,
sfmtei liturghil at esit parintele staretul cu
tot1 prentiI i ,diaconiI, Imbrecag in sfintele
vestminte, i cu t6t soborul, spre intimpinare, si,
viind pina la locul acesta, am ajuns i not cu
sfinta icoana, i, facindu-se acathist de obste,
am dus icoana iarasI in biserica mare.
I

Mal insemnam aicea i rninunea care s'at.

facut in fata Maicit DomnuluI, carea not eel
maI sus inseranatI, cu ocha nostri o am vazut::
_
,

www.dacoromanica.ro
76 InANIIsTmEA. NEANITULut

ca, din vreme cind s'an inceput dumnezeiasca

liturghie, indata s'an Innegrit cu totul fata icoa-
neI Maicil Domnulul si s'at intunecat, intru cit
ne-am Infricosat, socotind cä poate s'an stricat
In pamint unde aU fost ascunsa. Iara, end ail
esit parintele staretul cu soborul spre intim-
pinare, atuncea indata afi inceput a se lumina,
maI intaiti la obrazul din dreapta, apoT toata
fata sa rumenit si s'an facut maI luminoasä
decit cum era mal nainte.
Acestea s'an insemnat spre marirea lui Dum-
nezeil si a Maicii Domnului i spre aducere
aminte a urmasilor. Anul 1839, Septemvrie 6."
Iar in dos, spre basa:
Neonil arhimandtit i staret sfintelor mana-
stir! Neamu1 si Secul."
Neonil a maT crescut tipografia i biblioteca,
si a intemeiat scoala greco-romaneasca, unde fu
adus ca dascal Filar& Scriban. Dar opera cea
maT onorabila a stäretdet sale a fost impotrivirea
la incercarile lui Mihal-Voda Sturza de a 'Astra
in minile fiuluI sail Grigore arenda mosiilor din
Roman ale manastirit El fu ajutat intru aceasta,
nu numat de consulul rus Duhamel, dar si de
vechilul" Neamtuluf i SeculuI, care nu era altul
decit Mihail Kogalniceanu'.Giers, ca Trimes al Ta-
Radu Rosetti, Conflicted dintre Guvernul Moldovel fi
Inandstirea Neconlulul, in Analele Academiel Romine,

www.dacoromanica.ro
 TIMPURI DE RONA GOSPODIRIR 77
11

Averea manastiril in tara (Sabauanii, Brätestil,

rului, aparu atunci in manästire pentru a indemna
pe stare la impotrivire. Venirea poruncitoare la
manastire a Vladical Meletie de la manastirea.
Burdujenilor nu folosi nimic si la urma o des-
pagubire facu pe fiul domnesc stirsi paraseasca
arenzile. Sturza se invoi ca manastirea sa nu
fact% scoala, ci sä dea un ajutor de 50.000 de
lei pe care nu-1 dadu seminariulul Socola 1.
La 1853, in ziva de 16 Octombre, zece anT de
la aceasta biruinO, muria Neonil 2. El daruise in
1849 multe carti, dupa cererea luT Andrei Sa-
guna, pentru inzestrarea din null a bisericilor
pradate i nimicite de Ungurl 3: calugarul Gheor-
ghe le duse acolo, i Neonil se ruga a fi pri-
mite ca o pirga a ostenelilor acestif fratimI
adunata Intru numele Domnului" ; el mijlocia
lui Gheorghies Sturza trimeterea de Vladica ar-
delean a chipului lui Avram Iancu 5. i era vorba
ca a,gruna insusi sa vie spre cercetare in ma-
t
hastirea luT Stefan-cel-Mare 6.
Man, p. 703 si urm. KoggIniceanu mergea asa de de-
parte, Molt piria Guvernul ca ar fi mustrat pe starq pentru
a a flout slujbe cu pomenirea Tarului.
V. maI departe, capitolul urmator
lianescu, passim; Studil i documente, XVI, pp. 173-4-
Btinescu, p 61 i urm. '

Ibid , p 69
ibid, p 83
4 Ibid , pp 93-6

www.dacoromanica.ro
78 Mixisrms. NEAMTULTJI

RaucestiT; Tirpestif, JulestiT, Volintirestil, Dur4ti1,

Plesestil, Scoposenil, TimpestiT, Nänestil, Ciofrestii,
Piscul, Hirsestil, Balusestil, Ortestil, CrAiestiT, odata
IepureniT, Nemtisorul, Ocea, Blebea, Oslobenil, Dra-
g6nestiT, Timietii, BuzatiT, Jidestif, Gugea, Bah
tatiT, Lipova, FurceniT, Tolicea, Jigorenii, Orgo-
iestiT, TifestiT, Varnita, MogosestiT i DavideniT,
Pipirigul, Largul, Crapaturile, Popestil, Go lul, Gura
F6rcaseT s. a.) si in Basarabia (Cotova, Visoca,
BurdujeniT, CricicautiT, NemteniT, VladeniT, Solca-
nil, Vatra Iazulut i un timp Copanca i ChitcaniT),
era Inca foarte mare: muntI, mosiT, padurl, miT
de vite, zed de mil de oT, morT, piue de sumane,
de pasat 1.
Neamtul", scrie pe atunci, protesorul Vai
e de sigur o foarte frumoasa manastire: cele doll&
biserici ale sale, cele zece clopotnite, cel 500 de
calugarl cari se misca in toate partile, brazil ce
fac strap., la poarta de Intrare, muntii Inna lt,T,
acoperig cu zapada, cari inchid zarea, toate ,

acestea ajung ca sa-1 impuie atentieT cal&torulul.

Cea mai intinsa, maT Impoporata, cea mat bo-
gata din manastirile MoldoveT, Neamtul e ca o
Capitala si centru al lor, e tinta pelerinagiilor
sfinte, Ierusalimul teriT, i pelerinul merge adesea
sa plinga pe ruinele vechiT cetätT ce se vede Inca
la 1500 de pasl de la portile luT 2"
1BAnescu. p. 9 si urm.; Rosetti, 1. c, pp. 706-7.
2 La Romanic, III, p. 428.

www.dacoromanica.ro
 DECADERE, CONFLICT CU STATUL, SECULARISARE 79

XIII.

Decadere, conflict cu Statul, secularisare.

Frumosul asezamint din 1843, in care se simte
si datina bun& a luI Paisie i cerintile timpu-
rilor noua, nu fu insa, pus in lucrare, i nurnai
presiunea Statplui aduse intemeiarea, in 1852, a
spitaluluI i spitarieI din Tirgu-Neanatului.
Printul Urusov, comandant al ostirii rusestI de
ocupatie, nu putu sä aduca, la 1853, realisarea
easel de nebuni hotarita cu plan anume.
Astfel In Ianuar 1855 staret find Rusul Na-
tanail Grigore Ghica, sfatuit de ministrul de
la noul Departament, creat la 1844, al Cultelor,
Dimitrie Ralet, vadeste aceasta, aratind c vina o
poarta vointa numal a unora, ademenita do consi-
, deratii personale". Arendarile se fAcean in adevar
prin zdelce in particular", licitatia ajungind numai
o forma si calcindu-se i conditiile de publicitate. Se
si vindea averea manästirif tot In particular".
SchimburI se fac i cu casele din Iasi. Staretul
tinuse coreSpondente i pentru obiecte i Im-
prejurarI care n'all fost nici de competenta sa,
nicI In intelesul i datoriile ce privesc pe sta-
retul uneI manastirI pämintene", decI uneltiri

.
1
.
Radu Rosetti, /. c. p. 658 si urm.

www.dacoromanica.ro
 80 DaNXSTIREA. NEAMTULUf

cu Basil. coala dorita, nu se face. Casa de ne-

bunT, ospitalul celor lipsitT de minte", nu e po-
trivia cu timpul. Domnul indeamnä decT pe Mi-
tropolit a trimete un cleric pentru a ceti calu-
garilor bfisul de mustrare, amenintInd cu stri-
carea asezAmintulul i retragerea protectieT sale.
ce nu se cuvin pomulut neroditor al Evanghe-
fie" '.
La 28 Malt 1855 manastirea era indatorita,
stare fiind Dionisie Romarth 2, adus pentru aceasta,
ca locotenent intabl, de peste Milcov; uncle, in-
torcindu-se, fu vestitul episcop de Buza1l3, a face
o scoala, primara cu patru clase, un Gimnasiu
cu opt clase i o Facultate de teologie cu patru
clase", pe linga o grading, de botanica, si porno-
logie, precum i o ferma modelä" CalugäriT ce-
rura Trisa ca scoala i Gimnasiul sa, nu fie la
dinsiT, cari de sigur nu aveaa nevoie de zgomotul
zburdatec al tineretuluT, ci la Tirgu-Nearnt, pas-
trindu-sl numai clasele facultative teologice"
la care adaugiat o scoala, calugareasca pentru
Triva,tAtura, etementara, cintarT i slujbd. La sfir-

Uricariul, IX, p. 307 §i urm.; Rosetti, 1. 'c., p. 721 si

urm. .
2 Fusese in manastire cu 30 de ani in urmá; Rosetti,
I.c., p. 725.
3 Cf. pentru executarea ofisu1u i aducerea luI Dionisie.
Rosetti, 1. c., p 666 i urm
4 Planul se datore§te, dupg, d Rosetti, Iu Asachi i lui
, Anastase Panu. ,

www.dacoromanica.ro
 DECAUKRE, CONFLICT CU STATUL, SiCULATIISAIIE 81 n

situl anulul 1856 scolile functionat, i internatul

, avea 50 de elevl I.
Mind Ghica, inlocuit cu Caimacamul Teodor
Bals, Dionisie Ardeleanul, cu gindUrf nati6na1e si
culturale, care i plecase, scirbit, fu inlocuit ca
petrecator i imoral. Manastirea ceru atunci Si
capata dreptul de a desfiinta pentru motiv de
saracie! scolile din Tirg precum i acel de a
reduce programul" teologief, ramiind, dupa hota-
rirea din Novembre 1856, scoala primar i o
umbra de Seminariii", nesnpuse controluluf Sta-
tufa Scolaril din Tirg fusesera izgonitl, pe cind
clopotele sunail de bucurie in manastire.
ft
Supt Gherasim, urmasul cu tendinte retro-
grade si scopurT laturalnice i interesate" al WI
Dionisie, lupta fu insa deschisä din noll. De o
parte manastirea i sprijinul Rusiei, de alta ten-
dintele nationale i culturale ale vremil noua;
de o parte si de alta drepturi; de o parte si de
alta patima i neintelegere pentru o tinduiala a
lucrurilor deosebita de aceia pe care o infatisaa
si aparail luptatoril. De o parte era insa un trecut
ce cazuse in conruptie, de alta un viitor care
se ridica sigur de sine si mindru de tinta ce ur-
maria. , ,

1 Hrisbavele Domnulla Grigorie Ghica pentru Wintarea

Seminaries din monastire, o gimnazie i un internat din
T. Neamlulul; f. an.
a
,..------T 0
/ VP6/42
e.....

(', ittlIEVIf1.1.
N www.dacoromanica.ro
..ro.nottIWR'
 82 'MAN; STIBEA NEAMTULUI

La 10 April 1858, supt Caimacamia lui Nico-

lachi Vogoridi, se chema luarea aminte a stare-
tuluI asupra faptului ca manastirea nu vrea sa, fie
lumina -tern' i paladiul invataturilor", ca, ea nu-sl
InOlege misiunea". Tara, a' careia sint averile"
scria D. A. Cantacuzino este in drept sa-1
ceara a se trezi din somnul in care zace... Dru-
mul in care merge nu este nici cum acela ce i
s'aa prescris de fericitul Paisie; nu este de fel
- in spiritul asezamintului, nicI in spiritul veacului...
Soborul trebuie adinc sa, se patrunda de -aceste
adevrur i, cugetind la darea de Seamä la care
va fi odata chemat, sa se puie pe lucru ca nu,.
venind mirele in miez de noapte, sa-1 gaseasca
dormind i fara haind de nuntä". Pentru lumi-
narea poporaieT pana in cele maT departate ra-
muri ale sale", Ministeriul ceru, in numele Ora"
Infiintarea macar de scoale satesti pe nume-
roasele i intinsele mosil ce are in disposi-Ve"
cu cite 2-400 de lei pentru profesor", sat alder
sa dea sarcina aceasta parintilor mat Went,.
cuviosi si cu stiin-0, de carte"
0 comisiune din care faceat parte Vasile
Sturza, Anastase Panu i colonelul Mavrodi merse
la .manastire sä fac6, o cercetare cu privire la
Acte oficiale atingdtoare de starea de acum a mandsti-
rilor Neamful i Secul, f. an. Cf. Rosetti, 1. c., pp. 672-5,
747 i urm.

www.dacoromanica.ro
 ^

DECXDERE, CONFLICT Cu STATCL, SECULAIIISARE 83

scolT. Ea ecru reinflintarea coli1or, grija bol-

nitei i un control sever al veniturilor,_ precum
ni statistica averii i a calugarilor, constatind ca
partea cea mai mare din pärintii de acolo nu
tiü macar a scrie", ca nu este unul macar care
sä poata tinea un cuvint sa o preclica", unul
care sa faca o scrisoare", ca la Seminariti sint
numal dot profesorl i, ca elect', citiva calugari"
urmind neregulat", ca tipografia nu mai lucra,
ca monahi influenti luau mosiile in arenda.
Staretul obiecta ca manastirea nu atirna de
Stat, urmind astfel politica lui Neonil, dar cu
mai multa neintelegere a vremil. Totusi Mitropo-
litul Sofronie, care incepuse de mult politica lui
pur bisericeasca, in legatura cu RuiI, primi ce-
rerea Si o innainta Guvernulul. 0 noua cercetare
se face in Septembre 1858 de Grigbre Cuza i Ko-
galniceanu insuI, locotenentul A. Catargiu, al trei-
lea membru, lipsind Raportul tacut de Kogalni-
ceanu arata cum staretul i-a primit rat, in lipsa
Mitropolitulul Sofronie, care anume pentru aceasta
trecuse in acea zi la Agapia. Constata astfel o
revolta manifesta", pe linga deplina decadenta .
intelectuala i economica", lipsa de valoare a
scolit i tipografiel, pe cind biblioteca slujeste
de. hrana guzganilor" si Casa ,de nebuni este
rusinea manastirii Si omeniril". Departamentul
1
Rosetti, i. c, pp. 676, 777 si urm.

www.dacoromanica.ro
84 MXNXSTIREA NEAMTULIA

ceru deci grabnica suspendare" i exilul la Vo-

rona a luI Gherasim (28 Septembre 1856).
Gherisim nu fu Insg inlaturat, poate dupg in-
terventia consulu1uI rusesc, care de o vreme apg-
rea ca scut al ortodoxiel prigonite, cu toate c.
de fapt era vorba numal de sprijinirea pentru
scopurI politice a unel administratil rele 0 a
unel dusmgniI neiertate fata de culturg, i nap
(200 de calugarl rust locuiat Inca pe atund la
mgngstire) I.

§i supt Cuza-Vodg el conduce lupta i indrep-

tate§te astfel masura hotaritoare a secularisarii.
De la 1-id Iunie 1859 Ministeriul de Culte ad-
ministra i averile nemtene, pe care era sa le
confisce in Octombre 1860. Raspunsul opositid
mangstirestI fu apelul la Rusia prin trimeterea
in Basarabia a calugarulul. Teofan Cristea, care
izbuti sä intemeieze peste Prut, pe mosia Chit-
cana, hränitg cu veniturile acesteia 0 ale Co-
pancaI, Noul Neamt, al cgruI Intiü egumen,
scos dupa citva timp pentru risipa i delapidare,
a fost el. Mitropolitul Sofronie statea la spatele
uneltitorului impotriva intereselor t,eriI i -nea-
muluI, §i-1 Intetia i purtarea neingaduit de fara
respect 0 crutare a autoritatii civile. Caluggril
ajunsera a rupe pajurea terif, i Guvernul trimete

1 Bropra citatA. Cf. Rosetti, 1. c, p. 754 §i urm.

www.dacoromanica.ro
 DECADERR, CONFLICT CU STATUL, SECULARISARE 85

pe prefectul de Neamt spre executie cu jan-

darml 1.

Intro calugari, ca membru al comitetului chi-

novial" de duel era i fiul de boier Sofronie
Virnav, unul din cei mal caldurossi luptatorf pentru
Unire 2, si el fu adinc jignit de asemenea masurl.
In raportul sau, el se plingea de necontenita im-
bulzeala a musafirilor, oaspett inchinatorf", cari
poate nicT nu dadeaü pe la biserica, si a calu-
garilor din schiturile desfiintate de Guvern, de
reaua stare a ospiciulul de invalizi, cu lucrurI
si asternuturi: putrede, de ruina spitalulul de
nebunl, In care erail 75 de bolnavi, i el voia
sa se faca noua clädire chiar In manastire, pentru
ca s nu ni se ridice, noua, membrilor acestul
chinoviu monahic, dritul a fi i noi folositorl,
prin Inse§I ale noastre personale servicif,' ome-
niril suferinde", de neindestularea tipografief,
care nicIodata, cu tot renumele s1, ce imposa,
n'ag indestulat nicT macar bisericile tern' cu cart! .

eclesiastice, cacl (lucru de necrezut!) InsesI bise- -

ricile acestel monastirl shit cu totul lipsite de
cartile cele mai necesare", si el doria ca i pentru
1 Radu Rosetti, partea a II-a, passim. Cf. Studil # do-
cumente, XIX, p. 40 si urm. Sofronie voia ca drepturile
NeamtuluI sl fie supuse hotäniriI conferintri evropiene".
V. §i Narcis Cretulescu, in Arhiva din IasI, XXIII.
2 V. Rtudi i documente, XIX, p. 1 §i urm.

www.dacoromanica.ro
86 AlLs:XSTIREA NEAMTCLUT

scoli sa se lucreze aid. El insemna cu acest

prilej ca, nicairea mai bine decIt in aceasta
sfinta lavra nu s'ar putè executa mai cu mare
economie tiparirea cartilor, caci lucratorii top,
afara de un sef experimentat, s'ar recruta dintre
,
parintii chinoviulul fara sa costeze un ban pentru
salariu sau cea mai mica intretinere, tog pa-
riniI find, i fart aceia, intretinuti de catra
Stat".
Sofronie stia ca biserica este monumentul
cel mai vrednic de mirare al lui Stefan-col-M-8,re",
si stia i innadirea bisericii, poate de Lapus-
neanu; el era contra turngrior de lemn adause
la cel vechiti i propunea, pang, la facerea lor
de zid, sä se acopere cu table de aram i cu
cherestea de fier". Un arhitect fusese in urma,
si el constatase ca zidaria e atit de puternica,
Incit poate suporta Inca o biserica peste aceasta".
In Seminarig el vede templul templelor", dar
nu-I scapa din vedere, ca profesor si inspector,
lipsurile cele mai incrincenatoare" gi-1 doare
inima de scolarii fara haine, desculti, chiar fara
hrana cuvenita, incit nevoit am fost a li duce
cu ciuberele mincare din ramasita cazanelor chi-
noviului; fara asternuturi, dormind unil pe scin-
durile goale"; sint abia profesorasi" pentru trei
clase primare, neintemeindu-se din nog Inca a patra
si Gimnasiul; Ministeriul trimesese abia ceVa carti
si un ajutor de 200 de galbbni; socoteala bud-
e

www.dacoromanica.ro
 DECXDERE, CONFLICT CU STATUL, SECULARISARE 87

getara era pentru 50 de elevI i se adunasera,

95, cea mat mare parte sarmani de paring",
cu o inte1igen0, rara", i setost de invatatura".
Profesoril stateat la arhondaric i n'aveat nici
haine dupa timpul riguros din mung". La scoala
lipsiati geamurile si la Inceputul timpulut fri-.
guros al iernil, din insäst saracia mea, nu m'am
indurat de a nu pune peste una suta de gea-
murI". i lotus] domnul ministru-primaria" fu-
sese pe la manastire i se speriase si el de ce
Tazuse! i acel ce scria aceste findurt triste, la
10 Ianuar 1861, gindinduse Ca coala e adeva-
ratul templu al luminit, al patriotismulur si al
uniril Intregulut popor romin", nu cerea decit
pentru dinsa, iar nu pentru sine, mulOmit fiind
cu pitanul ce ma hranesc 1 cu sumanul ce port" 1
Din 700 si mat bine de monahl era deci Inca
unul ca acesta care spunea Statulul in fata Ca
grija lumina in manastire o are tot asa de putin
ca Si autonomia chinoviath, pe care o
Cuvintele mT Sofronie Virnav pot incheia aceasta
' Apendice la petitinnea monahulia Sofronie Virnav, bro-
§ura fara loc si an. Ca Intimpinare la calomniile i in-
&ride aruncate asupa-mI de monahul Sofronie Virnav
prin suplica sa adresata Camerel i publicata in Tribuna
Bonged, No. 154", tipgreste emend Timoteia RAspuns S.
Sale mon. Sofronie Virnav" 0 invinuire e aceia ca, So-
fronie stria, legea fiindcà spune cuvinte derost si nu de
pe carte.

www.dacoromanica.ro
 88 MANISTIREA NEAMTULUr

carte in care se clan amintifi tocmal pentru a

se trezi orlunde se cuvine acel slant curagios §i
indráznq al datoriel prin care singur aceasta
societate poate iesi dintr'o crisa morala tot mar
grea. ,

Sa amintim Ins& i aceia ca, peste trecere de

. treTzed de anT, la un an dupa moartea luT Ti-
,
motehti restauratorul manastiril, calugarul cel ade-
varat i dint care era Mitropolitul Iosif al Mol-
dovei atragea si el luarea aminte asupra deca- .

deril NeanAului, unde nicl calugärf tineri nu mar.

veniati dupa, legile noul, si el amintia ca aid,
ca si in toate sfintele manastirT ale patrid,.._
nenumarata multime de tot felul do omen! si
din toate clasele societAil noastre romine au
gash adapost i mingiiere sufleteasca i tru-
peasca, ca in eel maT sigur asil de "scapare in
toate nevoile viqn", pomenind fabricile, acurn
oprite, de saiac, de potcaPe, din care se tri-
mesese odata i luf a.guna , de croitorie, de
cufararie, de cizmärie i celelalte", precum si le-
gatoria i tipografia 1. NicI Iosif nu scapa din ye-
dere ca aicT ()rail adunatT pang i monahl din
toate, provinciile locuite de Romini, ca niste re-
, presintang al aceluias neam", Dometian hind

1 In 1862 fu -apoi focul cel mare din care perira i ma-

nuscripte.

www.dacoromanica.ro
 DECADERE, CONFLICT CU STATUL, SECULARISARE 89

Brasovean, Neonil ,Bucovinean, iar Timotein Ba_

sarabean, tog Romini Tara ura unlI cake algT
si MA, pretenguni cg uniT ar fi ma Romini decit
,altil". j el incheie astfel : Manastirea Nearngi-
lul trebuie sg existe, si are drept la existen0,
pentru gloria Bisericil noastre romine i pentru
onoarea patrief", si ea cere numal dinteal sail,
cere din averea sa adunatg prin donagunile stra-
bunilor piosT Si conservatä de secole de catre ;

monahil can au vi*it In aceste sfinte mängstiri I

pana astäzl" 1.

SFiRSIT

1 in bro§ura (1889), §i In : Uricariul XI, p. 285 §i urm-

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro