1.

Precizati conexiunile unui separator centrifugal ce realizeaza prima etapa a separarii

combustibilului greu din cadrul instalatiei de combustibil a unui motor naval lent de propulsie,
conform figurii SA 1:

Maximizeaza

1. 1 - de la tk consum; 2 - la tk decantare; 3 - de la tk scurgeri combustibil; 4 - de la tk comanda separatoare; 5 j

k
l
m
n
- la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk preaplin;
2. 1 - de la tk consum; 2 - la tk preaplin; 3 - de la tk apa comanda separatoare; 4 - de la tk preaplin; 5 - la tk j
k
l
m
n
scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil;
3. 1 - de la tk preaplin; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tk apa comanda separatoare; 4 - de la tk hidrofor; 5 j
k
l
m
n
- la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil;
4. 1 - de la tk decantare; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tanc apa comanda separator; 4 – apa spalare de la j
k
l
m
n
hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil

2.Combustibilul este admis in cilindrul motorului diesel prin:

1. Supapele de admisie; j
k
l
m
n
2. Carburator; j
k
l
m
n
3. Ferestrele de evacuare; j
k
l
m
n
4. Injector j
k
l
m
n

3.Injectorul prezentat in figura SA 2 se deschide datorita presiunii combustibilului ce actioneaza

asupra:

Maximizeaza
1. Acului injectorului j
k
l
m
n
2. Reperului poz. 7 j
k
l
m
n
3. Reperului poz. 4 j
k
l
m
n
4. Pistonasul pompei de injectie j
k
l
m
n

4.Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare continua a unui motor
principal se recomanda, deoarece:

1. Se poate efectua curatarea elementelor filtrante fara intreruperea functionarii motorului j

k
l
m
n
2. Gradul de filtrare se dubleaza j
k
l
m
n
3. Gradul de imbacsire se reduce la jumatate j
k
l
m
n
4. Caderea de presiune pe echipamentul de filtrare se reduce la jumatate j
k
l
m
n

5.Referitor la functionarea injectorului din figura SA 2, reperul 3 actioneaza asupra resortului 4,

permitand

1. Patrunderea agentului de racire a injectorului j

k
l
m
n
2. Patrunderea combustibilului refulat de pompa de injectie j
k
l
m
n
3. Reglarea presiunii de injectie j
k
l
m
n
4. Realizarea unui amestec carburant corespunzator sarcinii motorului j
k
l
m
n

6.Pompa de injectie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile urmatoare:

1. Pompa injector j
k
l
m
n
2. Pompa cu piston sertar cu cursa variabila, acesta controland cantitatea refulata de combustibil j
k
l
m
n
3. Pompa cu supape (atat de aspiratie, cat si de refulare) j
k
l
m
n
4. Pompa cu piston sertar (rotitor), acesta controland orificiile de aspiratie a combustibilului, sistemul de j
k
l
m
n
actionare fiind alcatuit din parghii si cremaliera

7.Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta:

1. Pistonasul pompei de inejctie este antrenat de regulatorul motorului j

k
l
m
n
2. Pistonasul pompei este antrenat de o cama corespunzatoare a arborelui de distributie j
k
l
m
n
3. Comanda reglarii este generata de regulatorul de turatie al motorului j
k
l
m
n
4. Variantele b) si c) simultan j
k
l
m
n

8.Figura SA 4 prezinta instalatia de separare a unui motor in doi timpi functionand cu

combustibil greu. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

1. Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind purificator, al doilea clarificator j

k
l
m
n
2. Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind purificator, al doilea clarificator j
k
l
m
n
3. Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind clarificator, al doilea purificator j
k
l
m
n
4. Separatoarele functioneaza in paralel, primul fiind clarificator, al doilea purificator j
k
l
m
n

9.Precizati destinatia tancului TK1 din figura SA 4, din care se alimenteaza separatorul:

1. Tanc consum j
k
l
m
n
2. Tanc decantare j
k
l
m
n
3. Tanc buncheraj j
k
l
m
n
4. Tanc de preaplin j
k
l
m
n

10.In figura SA 5 incalzitorul final de combustibil are ca agent de incalzire:

1. Abur saturat j
k
l
m
n
2. Abur supraaancalzit j
k
l
m
n
3. Apa calda j
k
l
m
n
4. Ulei cald j
k
l
m
n

11.In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil:

1. 5-robinet cu trei cai; 6- filtru; 9- pompe de inalta presiune; j

k
l
m
n
2. 10-racitor de combustibil;11- filtre; j
k
l
m
n
3. 2-tanc de decantare combustibil greu; 3 -tanc de mortorina; j
k
l
m
n
4. 1-motor; 8 -tanc presurizat; 13 -debitmetru j
k
l
m
n

12.In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil:

1. 5-valvula termoregulatoare cu trei cai; 6- filtru; 9- pompe de inalta presiune; j

k
l
m
n
2. 10-racitor de combustibil;11- filtre; j
k
l
m
n
3. 2-tanc de decantare combustibil greu; 3 -tanc de mortorina; j
k
l
m
n
4. 1-motor; 8 -tanc presurizat; 13 -supapa de siguranta j
k
l
m
n

13.In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil:

1. 2-tanc de decantare combustibil greu; 3 -tanc de mortorina; j

k
l
m
n
2. 1-motor; 8 -tanc presurizat; 13 -debitmetru j
k
l
m
n
3. 5-robinet cu trei cai; 6- filtru fin; j
k
l
m
n
4. Vascozimetrul este montat intre incalzitorul de combustibil si filtrele fine; j
k
l
m
n

14.Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizeaza separarea amestecurilor de

hidrocarburi, apa si impuritati pe baza

1. Principiului separarii centrifugale, eliminand apa ce a mai ramas dupa separarea gravitationala si j
k
l
m
n
impuritatile
2. Principiului separarii gravitationale, in tancul de decantare
 j
k
l
m
n
3. Principiului separarii gravitationale, in tancul de stocaj j
k
l
m
n
4. Principiului separarii gravitationale, in tancul de consum j
k
l
m
n

15.Subsistemul de combustibil inalta presiune (de injectie) realizeaza:

1. Pregatirea combustibilului inainte de pompa de injectie; j

k
l
m
n
2. Alimentarea separatoarelor de combustibil; j
k
l
m
n
3. Alimentarea tancurilor de serviciu; j
k
l
m
n
4. Introducerea combustibilului in cilindri la momentul si cu parametrii necesari bunei functionari a motorului m
n
j
k
l

16.Functionarea separatoarelor de combustibil se realizeaza dupa un program ciclic temporizat,

realizat de o instalatie de automatizare, care comanda:

1. Operatiunile de ambarcare si transfer al combustibilului; j

k
l
m
n
2. Operatiunile de alimentare cu combustibil a motorului principal; j
k
l
m
n
3. Operatiunile de separare, descarcare, spalare si supraveghere a instalatiei; j
k
l
m
n
4. Operatiunile de incalzire a combustibilului inaintea pompelor de injectie j
k
l
m
n

17.Figura SA 7 prezinta un separator purificator si transformarea necesara pentru a deveni

clarificator. Diferenta dintre cele doua consta in:

1. Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de j
k
l
m
n
debit, disc care la separatorul clarificator este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata
odata cu impuritatile
2. Separatorul clarificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de j
k
l
m
n
debit, disc care la separatorul purificator este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata
odata cu impuritatile
3. Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de j
k
l
m
n
debit, disc care la separatorul clarificator este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata
continuu
4. Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de j
k
l
m
n
debit, disc care la separatorul clarificator este inlocuit cu un disc de stopaj, realizand astfel separarea
integrala a apei si grosieraa impuritatilor

18.Prin electrovalvula VCE2 din figura SA 8 se realizeaza:

1. Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reducerii pierderilor de combustibil in faza de descarcare j
k
l
m
n
2. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului j
k
l
m
n
3. Coborarea tamburului inferior al separatorului si deschiderea orificiilor de evacuare a apei si impuritatilor j
k
l
m
n
4. Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate j
k
l
m
n

19.Prin electrovalvula VCE3 din figura SA 8 se realizeaza:

1. Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reducerii pierderilor de combustibil in faza de descarcare j

k
l
m
n
2. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului; j
k
l
m
n
3. Coborarea tamburului inferior al separatorului si deschiderea orificiilor de evacuare a apei si impuritatilor; j
k
l
m
n
4. Eliminarea apei separate spre tancul de ape uzate j
k
l
m
n

20.Figura SA 9 indica modul in care se poate face dozarea cantitatii de combustibil in functie de
turatie si sarcina

1. Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si sfarsitul (a); j
k
l
m
n
2. Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (c) si atat inceputul cat si sfarsitul (b); j
k
l
m
n
3. Sfarsitul injectiei (b), inceputul injectiei (a) si atat inceputul cat si sfarsitul (c); j
k
l
m
n
4. Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (b) si atat inceputul cat si sfarsitul © j
k
l
m
n

21.Rolul vascozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a motorului principal

lent este urmatorul:

1. Asigura mentinerea temperaturii combustibilului, prin izolarea cu tubulatura insotitoare de abur a j

k
l
m
n
tubulaturii de combustibil, prin aceasta valoarea vascozitatii mentinandu-se in limitele admisibile;
2. Asigura mentinerea vascozitatii combustibilului, prin intermediul unui emitator diferential de presiune si a j
k
l
m
n
unui sistem de comanda pneumatic, care, prin intermediul valvulei comandate, regleaza debitul de abur
care parcurge incalzitoarele finale si modifica temperatura combustibilului;
3. Asigura mentinerea debitului de abur care parcurge incalzitoarele finale; j
k
l
m
n
4. Asigura mentinerea presiunii de injectie. j
k
l
m
n

22.Vascozimetrul din figura SA 10 este de tipul:

1. Cu regulator de presiune;
 j
k
l
m
n
2. Hidrodinamic; j
k
l
m
n
3. Ultrasonic; j
k
l
m
n
4. Cu pompa cu roti dintate j
k
l
m
n

23.In figura SA 43- instalatia de transfer si separare combustibil:

1. 6- pompa alimentare separator de MDO; 7 - incalzitor de HFO; j

k
l
m
n
2. 3- Tanc de depozit; j
k
l
m
n
3. tanc de decantare HFO; 12- pompa de alimentare MDO; j
k
l
m
n
4. 13-valvula cu trei cai pentru automatizarea separatorului ; Tancurile nu sunt prevazute cu robineti de purja j
k
l
m
n

24.Care dintre urmatoarele metode este utilizata frecvent pentru ungerea lagarelor motorului
diesel semirapid de putere redusa:

1. Barbotaj; j
k
l
m
n
2. Ungere sub presiune; j
k
l
m
n
3. Picurare; j
k
l
m
n
4. Ungatori mecanici j
k
l
m
n

25.Cele doua conditii importante pentru realizarea unei ungeri corespunzatoare a motorului
diesel sunt: livrarea unei cantitati suficiente de lubrifiant si:

1. Cifra cetanica; j
k
l
m
n
2. Punctul de curegere; j
k
l
m
n
3. Vascozitatea la temperatura corespunzatoare; j
k
l
m
n
4. Calitatea uleiului j
k
l
m
n

26.Schimbatoarele de caldura se afla instalate, cel mai frecvent pentru sistemele auxiliare ale unui
motor diesel auxiliar in:

1. Sistemul de alimentare cu combustibil; j

k
l
m
n
2. Sistemul de lansare cu aer comprimat; j
k
l
m
n
3. Sistemul de ungere; j
k
l
m
n
4. Sistemul de comanda si protectie a motorului j
k
l
m
n

27.Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a motorului si mecanismelor

de distributie, deoarece:

1. Pentru a doua categorie nu sunt necesare racitoare de ulei; j

k
l
m
n
2. Impuritatile si particulele rezultate din ungerea motorului pot provoca deteriorari ale mecanismului de j
k
l
m
n
distibutie;
3. In ambele subsisteme se utilizeaza uleiuri neaditivate; j
k
l
m
n
4. Cele doua subsiteme reclama tipuri si metode diferite de separare a uleiului j
k
l
m
n

28.Separatorul de ulei este montat:

1. Dupa racitorul de ulei; j

k
l
m
n
2. Inainte de racitorul de ulei; j
k
l
m
n
3. In circuit separat; j
k
l
m
n
4. Dupa pompa de circulatie ulei j
k
l
m
n

29.Pompele separatoarelor centrifugale din figura SA 11:

1. Aspira din tancul de alimentare ulei motor auxiliar MA si refuleaza in tancul de circulatie ulei motor j
k
l
m
n
principal MP;
2. Aspira uleiul din tancul de circulatie ulei de sub motorul principal MP si il refuleaza tot in acesta; j
k
l
m
n
3. Aspira uleiul din tancul de ulei lucrat din dublul fund si il refuleaza in tancul de circulatie ulei MP; j
k
l
m
n
4. Realizeaza functia de la punctul b), sau, prin comutarea corespunzatoare a flanselor “trece-nu trece” de pe j
k
l
m
n
aspiratia/refularea acestora se pot dubla, realizand si separarea uleiului din baia de ulei a motorului auxiliar
MA

30.Figura SA 12 prezinta subsistemul de ungere al:

1. Lagarelor palier; j
k
l
m
n
2. Lagarelor de sprijin de pe linia axiala; j
k
l
m
n
3. Cilindrilor; j
k
l
m
n
4. Turbosuflantelor j
k
l
m
n
31.Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de ungere pe suprafata camasii cilindrului se poate
face:

1. Uni-level (pe un singur rand), si anume high -level, la partea superioara a camasii, ungere utilizata la j
k
l
m
n
motoarele mai vechi;
2. Uni-level (pe un singur rand), si anume low-level, la distanta mai mare de partea superioara decat modelul j
k
l
m
n
consacrat high-level:;
3. Multi -level (pe mai multe nivele): ungere utilizata la motoarele moderne si care confera flexibilitatea j
k
l
m
n
necesara prevenirii uzurii corozive in partea superioara a camasii si a celei adezive in partea inferioara,
4. Toate variantele anterioare se afla inca in exploatare j
k
l
m
n

32.Canalele de ungere practicate in bratele arborelui cotit al unui motor in patru timpi sunt
destinate furnizarii de ulei catre:

1. Lagarele palier; j
k
l
m
n
2. Lagarelor maneton; j
k
l
m
n
3. Bucsei boltului pistonului; j
k
l
m
n
4. Tuturor elementelor de mai sus j
k
l
m
n

33.Debitul pompei de circulatie ulei este:

1. Proportional cu cantitatea de caldura degajata prin arderea combustibilului si preluata de uleiul de ungere; j
k
l
m
n
2. Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si preluata de ulei; j
k
l
m
n
3. Invers proportional cu volumul tamcului circulatie ulei; j
k
l
m
n
4. Invers proportional cu cantitatea de caldura degajata prin ardere si preluata de ulei si proportional cu j
k
l
m
n
diferenta de temperatura intre intrarea si iesirea uleiului din motor

34.Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezinta urmatoarele particularitati:

1. Este de tipul cu carter umed, locul tancului de circulatie fiind preluat de baia de ulei; j
k
l
m
n
2. Este de tipul cu carter uscat, avand un tanc circulatie ulei sub motor; j
k
l
m
n
3. Este de tipul cu carter umed, avand un tanc circulatie ulei sub motor; j
k
l
m
n
4. Este de tipul cu carter uscat, locul tancului de circulatie fiind preluat de baia de ulei j
k
l
m
n

35.Figura SA 11 prezinta schema sistemului de ungere a unui motor auxiliar. Precizati destinatia
pompelor de ungere:
1. PUA-pompa de circulatie ulei, articulata pe motor; PPU-electropompa de preungere; PM-pompa manuala, j
k
l
m
n
care dubleaza PPU, utilizata si pentru manipularea uleiului;
2. PUA-pompa de preungere; PPU-pompa de circulatie ulei; PM -pompa manuala pentru cazuri de avarie; j
k
l
m
n
3. PPU-pompa de avarie; PUA-pompa de circulatie; PM -pompa de circulatie de rezerva; j
k
l
m
n
4. PUA-pompa de circulatie, uzual cu actionare individuala (electropompa); PPU-pompa de preungere, j
k
l
m
n
articulata pe motor si utilizata la pornirea acestuia; PM-pompa manuala ce dubleaza PPU

36.Racitoarele ulei RU din figura SA 13 sunt alimentate cu:

1. Apa de mare, pentru racirea uleiului; j

k
l
m
n
2. Apa tehnica pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru curatarea racitoarelor; j
k
l
m
n
3. Apa de mare pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru spalarea racitoarelor; j
k
l
m
n
4. Tricloretilena pentru racirea uleiului si apa tehnica pentru curatarea racitoarelor j
k
l
m
n

37.Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi. Acesta se bazeaza
pe principiul:

1. Ungerii prin stropire; j

k
l
m
n
2. Ungerii gravitationale; j
k
l
m
n
3. Ungerii mixte sub presiune prin barbotare si stropire; j
k
l
m
n
4. Ungere de inalta presiune j
k
l
m
n

38.Ungerea arborelui de distributie din figura SA 14 se realizeaza:

1. Prin stropire; j
k
l
m
n
2. Prin barbotare; j
k
l
m
n
3. Prin canalele 4; j
k
l
m
n
4. Prin canalele 8 j
k
l
m
n

39.Figura SA 15 prezinta schema subsistemului de ungere a agregatului de turbosupraalimentare

a unui motor naval principal MP lent. Pozitia 6 este:
1. Tancul de circulatie ulei MP, situat sub motor; j
k
l
m
n
2. Tanc ulei lucrat situat sub cel de la punctul a); j
k
l
m
n
3. Tanc alimentare ulei motoare auxiliare MA; j
k
l
m
n
4. Rezervor tampon pentru evitarea socurilor hidraulice si alimentarea de avarie a agregatului j
k
l
m
n

40.In figura SA 15, pozitia 9 este dispozitivul de protectie a motorului principal. Valvula 8 este
pozitionata pe tubulatura 10 de la apa de racire pistoane a dispozitivului de protectie, astfel incat:

1. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe alimentarea cu combustibil a j

k
l
m
n
motorului;
2. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe manevra de lansare a motorului; j
k
l
m
n
3. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe manevra de inversare a motorului; j
k
l
m
n
4. Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat creste, se intrerupe alimentarea cu combustibil a j
k
l
m
n
motorului

41.Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa referitor la sistemul de ungere:

1. Are tanc de compensa; j

k
l
m
n
2. Are tanc de circulatie; j
k
l
m
n
3. Are valvula termoregulatoare in circuit; j
k
l
m
n
4. Are racitoare in circuit j
k
l
m
n

42.In figura SA 16 transferul uleiului din tancul 2 in tacul 6 se poate face cu:

1. Numai cu pompa actionata electric; j

k
l
m
n
2. Numai cu pompa actionata manual; j
k
l
m
n
3. Cu pompa actionata electric sau cu pompa actionata manual; j
k
l
m
n
4. Transfer gravitational j
k
l
m
n

43.In figura SA 17-instalatiade ungere mecanism motor:

1. 1-motor; 3 -filtru; 4-pompa de alimentare separator; j

k
l
m
n
2. 1-motor;2-tanc ulei; 8-priza intrare ulei pentru cap de cruce; j
k
l
m
n
3. 3-filtru; 5-incalzitor de ulei; j
k
l
m
n
4. 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei ungere cap de cruce j
k
l
m
n

44.In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor:

1. 1-motor; 3 -filtru; 4-pompa de circulatie; 6-valvula termoregulatoare; j

k
l
m
n
2. 1-motor; 2 -tanc ulei; 8-priza intrare ulei pentru cap de cruce; j
k
l
m
n
3. 3-filtru; 5-incalzitor de ulei; j
k
l
m
n
4. 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei ungere lagare palier j
k
l
m
n

45.In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor:

1. 1-motor; 3 -filtru; 4-pompa de circulatie; 6-valvula termoregulatoare cu doua cai; j

k
l
m
n
2. 1-motor;2-tanc ulei ; 8-priza intrare ulei pentru cap de cruce; j
k
l
m
n
3. 3-filtru; 5-racitor de ulei; j
k
l
m
n
4. 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei ungere lagare paliere j
k
l
m
n

46.Pompa PPU din figura SA 11, care prezinta sistemul de ungere a motoarelor auxiliare si
sistemul de separare ulei, este destinata:

1. Ungerii in functiionarea normala a DG-ului respectiv; j

k
l
m
n
2. Ungerii de avarie; j
k
l
m
n
3. Preungerii DG-ului inainte de pornirea acestuia; j
k
l
m
n
4. Dublarii pompei de ulei articulate pe motor j
k
l
m
n

47.Pompele separatoarelor de ulei din figura SA 11:

1. Aspira uleiul din tancul de decantare si il refuleaza in tancul de consum ulei; j

k
l
m
n
2. Aspira ulei din tancul de ulei lucrat si il refuleaza in tancul de circulatie ulei de sub motorul principal; j
k
l
m
n
3. Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il refuleaza in tancul de ulei lucrat de sub motorul principal; j
k
l
m
n
4. Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il refuleaza tot in acesta.
 j
k
l
m
n

48.Uzual, numarul rezervoarelor de ulei pentru ungerea cilindrilor motorului principal lent este
de doua, deoarece:

1. Unul este de rezerva; j

k
l
m
n
2. Fiecare contine cate un sort special de ulei, destinat ungerii motorului la functionarea pe combustibil greu, j
k
l
m
n
respectiv usor;
3. Debitul pompelor de ungere este prea mare; j
k
l
m
n
4. Presiunea uleiului refulat de pompele de ungere este mare. j
k
l
m
n

49.Uleiul de ungere cilindri:

1. Este distribuit de ungatori si partial dispersat intr-o pelicula foarte fina de catre segmenti pe oglinda j
k
l
m
n
camasii, iar cealalta parte este consumat inevitabil in procesul de ardere;
2. Este trimis apoi capului de cruce, pentru ungerea lagarelor acestuia; j
k
l
m
n
3. Este utilizat complet in procesul de lubrificare a camasii cilindrului, fiind apoi scurs in carter; j
k
l
m
n
4. Este complet consumat in procesul de ardere j
k
l
m
n

50.Pentru retinerea impuritatilor din lubrifiant, se utilizeaza filtre fine, montate:

1. Inainte de racitoarele de ulei; j

k
l
m
n
2. Dupa racitoarele de ulei, datorita debitelor mari ce trebuie vehiculate, pentru a nu mari exagerat j
k
l
m
n
dimensiunile;
3. Indiferent, inainte de intrarea in motor; j
k
l
m
n
4. Inaintea pompelor de circulatie ulei j
k
l
m
n

51.Volumul tancului de circulatie ulei este dependent de:

1. Debitul pompei de uei ungere; numarul de recirculari ale uleiului intr-o ora; j
k
l
m
n
2. Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impuritati pe peretii tancului, ca si datorita aparitiei j
k
l
m
n
zonei de spumare la suprafata libera a tancului, datorita sedimentarii impuritatilor din ulei; debitul pompei
de uei ungere; numarul de recirculari ale uleiului intr-o ora;
3. Puterea si sarcina motorului; j
k
l
m
n
4. Autonomia navei j
k
l
m
n

52.Figura SA 18 prezinta:
1. Un racitor dublu cu placi; j
k
l
m
n
2. Un racitor dublu cu tevi; j
k
l
m
n
3. Un filtru magnetic; j
k
l
m
n
4. Curatirea unei baterii de filtre, realizata prin inversareacurgerii in elementul ce urmeaza a fi inversat j
k
l
m
n

53.Figura SA 19 prezinta sistemul de ungere controlat electronic al cilindrilor motorului lent

modern. Acesta:

1. Permite controlul ratei de ungere a cilindrilor, ca si al momentului si duratei adecvate pe ciclul motor ale j
k
l
m
n
ungerii cilindrului;
2. Este astfel conceput incat sa permita ungerea fortata a fiecarui nivel de orificii de ungere; j
k
l
m
n
3. Functionarea se realizeaza fara defectiuni pentru un numar mare de cicluri de incarcare; j
k
l
m
n
4. Toate raspunsuri anterioare j
k
l
m
n

54.In figura SA 20 este prezentata:

1. O pompa de ungere cilindri, pentru care miscarea de rotatie a camelor, obtinuta de la un mecanism cu j
k
l
m
n
clichet actionat prin intermediul unui brat reglabil in functie de sarcina de la arborele de antrenare;
2. Pompa de circulatie ulei, antrenata de motorul auxiliar; j
k
l
m
n
3. Pompa de circulatie ulei cu actionare individuala, pentru motorul in doi timpi; j
k
l
m
n
4. Pompa individuala de ungere turbosuflanta j
k
l
m
n

55.Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi. Pozitia 13 unsa cu
lubrifiant este:

1. Tija supapei; j
k
l
m
n
2. Tachetul; j
k
l
m
n
3. Orificiile lagarelor culbutorului; j
k
l
m
n
4. Cama j
k
l
m
n

56.Apa de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului naval lent de propulsie este
utilizata in racirea urmatoarelor:
1. Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de apa tehnica, lagarele liniei j
k
l
m
n
axiale, electrocompresoarele si apoi este deversata peste bord;
2. Cele de la punctul a), dar este introdusa apoi in motor; j
k
l
m
n
3. Doar partile calde ale motorului: cilindrii, chiulasa, turbosuflanta, pistoane si injectoare; j
k
l
m
n
4. Doar a agentilor de lucru in racitoarele specifice j
k
l
m
n

57.Apa de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului naval lent de propulsie este
utilizata in racirea urmatoarelor:

1. Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de apa tehnica, lagarele liniei j
k
l
m
n
axiale, electrocompresoarele si apoi este deversata peste bord;
2. Cele de la punctul a), dar este introdusa apoi in motor; j
k
l
m
n
3. Doar partile calde ale motorului: cilindrii, chiulasa, turbosuflanta, pistoane si injectoare; j
k
l
m
n
4. Doar a agentilor de lucru in racitoarele specifice j
k
l
m
n

58.Apa tehnica utilizata la racirea cilindrilor motorului de propulsie este utilizata in procesul de
generare a apei tehnice

1. Ca agent de racire a distilatului; j

k
l
m
n
2. Ca agent de racire a apei de mare; j
k
l
m
n
3. Ca agent de incalzire a apei de alimentare a generatorului de apa tehnica; j
k
l
m
n
4. Agent principal de obtinere a vacuumului in distilator j
k
l
m
n

59.Camasa cilindrului din figura SA 21 prezinta inele de etansare la partea inferioara (O-ring).
Acestea servesc la:

1. Etansarea la apa intre camasa si blocul cilindrilor; j

k
l
m
n
2. Usoara centrare a camasii; j
k
l
m
n
3. Impiedicarea patrunderii uleiului de ungere in carter; j
k
l
m
n
4. Asigurarea unei distributii corespunzatoare a temperaturii dintre camasa si blocul cilindrilor j
k
l
m
n

60.Tancul de expansiune aferent sistemului de racire al unui motor principal este destinat
mentinerii constante a presiunii in sistem si:

1. Reducerii temperaturii apei;

 j
k
l
m
n
2. Reducerii turbulentei apei de racire; j
k
l
m
n
3. Evitarii socurilor hidraulice; j
k
l
m
n
4. Cresterii volumului de apa pe masura intensificarii regimului termic al motorului j
k
l
m
n

61.Presiunea maxima in oricare din subsistemele in circuit inchis cu apa tehnica ale motorului este
atinsa:

1. La iesirea din subsitemul racire cilindri j

k
l
m
n
2. La intrarea in tancul de compensa; j
k
l
m
n
3. La intrarea in racitorul aferent; j
k
l
m
n
4. La refularea pompei de circulatie apa racire j
k
l
m
n

62.Tancul de compensa al unuia dintre subsistemele de racire in circuit inchis cu apa tehnica este
localizat:

1. In pozitia cea mai inalta din subsistem; j

k
l
m
n
2. In pozitia cea mai de jos; j
k
l
m
n
3. La nivelul paiolului din compartimentul de masini; j
k
l
m
n
4. Indiferent in ce pozitie j
k
l
m
n

63.Valvula termoregulatoare cu trei cai din subsistemele de racire in circuit inchis ale motorului
regleaza temperatura apei de racire prin by-passarea unei cantitati de apa:

1. In raport cu motorul; j
k
l
m
n
2. In raport cu racitorul; j
k
l
m
n
3. In raport cu tancul de compensa; j
k
l
m
n
4. Si deversarea acesteia peste bord j
k
l
m
n

64.In figura SA 22 se prezinta amplasarea si pozitionarea prizelor de fund si a magistralei de apa

de mare. Pozitiile 1 si 2 reprezinta, respectiv:

1. Chesoanele Kingston si purjele acestora; j

k
l
m
n
2. Chesoanele si filtrele Kingston; j
k
l
m
n
3. Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu aer; j
k
l
m
n
4. Filtrele de namol si tubulaturile de curatire si suflare cu abur j
k
l
m
n

65.Volumul tancului de compensa din unul dintre subsistemele de racire in circuit inchis se
determina in functie de:

1. Zona de navigatie; j
k
l
m
n
2. Temperatura gazelor de evacuare din motor; j
k
l
m
n
3. Numarul de recirculari ale apei; j
k
l
m
n
4. Temperatura apei la iesirea din motor j
k
l
m
n

66.Figura SA 23 indica modul de realizare a racirii capului pistonului unui motor naval lent
modern. Precizati valabilitatea uneia dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la solutia in
discutie:

1. Racirea pistonului se face cu ulei, circulat prin tije telescopice; j

k
l
m
n
2. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului; j
k
l
m
n
3. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea predominanta a jetului de ulei in orificiile j
k
l
m
n
din capul pistonului;
4. Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea predominanta a jetului de ulei in orificiile j
k
l
m
n
din capul pistonului, urmata de efectul agitator al agentului de racire

67.Racirea injectoarelor se poate face:

1. Cu apa tehnica; j
k
l
m
n
2. Cu combustibil; j
k
l
m
n
3. Variantele a) si b); j
k
l
m
n
4. Doar varianta a) j
k
l
m
n

68.Temperatura de vaporizare a apei de mare in generatorul de apa tehnica este mai mica decat
apa de racire cilindri si se modifica functie de vacuumul din generatorul de apa tehnica:

1. Da; j
k
l
m
n
2. Da, in functie de temperatura apei de mare si nu se modifica cu vacuumul generator; j
k
l
m
n
3. Nu; j
k
l
m
n
4. Nu, deoarece agentul de racire isi modifica temperatura j
k
l
m
n
69.In figura SA 24- instalatia de racire cu apa de mare:

1. 4- filtru ; 5-pompa de circulatie; 12-tubulatura de surplus; j

k
l
m
n
2. 9-racitor de ulei; j
k
l
m
n
3. 6-traductor de temperatura; 7-racitor de aer; j
k
l
m
n
4. 12-tubulatura de recirculare; 14- diafragme pentru reglarea presiunii apei j
k
l
m
n

70.In figura SA 25 –instalatia de racire:

1. Racirea uleiului cu apa de mare; j

k
l
m
n
2. Racirea aerului de supraalimentare cu apa tehnica; j
k
l
m
n
3. Racirea condensatorului cu apa de mare; j
k
l
m
n
4. Pompele de racire cilindri sunt paralel j
k
l
m
n

71.Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei instalatii de propulsie ce
motor in doi timp. Rolul valvulei termoregulatoare VTR-MP comandate pneumatic de o instalatie
de automatizare este:

1. De a permite trecerea apei refulate de pompele principale de apa de mate PR spre generatorul de apa j
k
l
m
n
tehnica, daca apa nu mai dispune de capacitate de racire;
2. De a refula agentul de racire peste bord, daca acesta nu mai dispune de capacitate de racire; j
k
l
m
n
3. De a reintroduce agentul de racire pe aspiratia pompelor PR, daca acesta mai dispune de capacitate de j
k
l
m
n
racire;
4. De a refula agentul de racire peste bord, daca acesta nu mai dispune de capacitate de racire si de a j
k
l
m
n
reintroduce agentul de racire pe aspiratia pompelor PR, in caz contrar

72.Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei instalatii de propulsie ce
motor in doi timp. Valvula termoregulatoare VTR-MP este comandata de:

1. Pneumatic de instalatia de automatizare; j

k
l
m
n
2. Hidraulic de uleiul din sistemul de protectie a motorului; j
k
l
m
n
3. De apa tehnica ; j
k
l
m
n
4. De apa de mare j
k
l
m
n
73.Ordinea in care este realizata in racitoare racirea agentilor de lucru ce asigura functionarea
motorului de propulsie este:

1. Racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racitoarele pistoane, racitoarele de ulei j

k
l
m
n
2. Racitoaterele de ulei, racitoarele cilindri, racitoarele injectoare, racitoarele pistoane; j
k
l
m
n
3. Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele cilindri, racitoarele injectoare; j
k
l
m
n
4. Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele cilindri j
k
l
m
n

74.Conform schemei sistemului de racire cu apa de mare din figura SA 26, se constata interceptia
dintre acest sistem si instalatia de balast, explicatia acesteia fiind urmatoarea:

1. Pentru cazuri deosebite, de regula la navigatia in zone foarte reci, in ape cu gheata sparta care poate infunda m
n
j
k
l
prizele de fund, exista posibilitatea folosirii unui tanc de balast ca tanc de circulatie;
2. Aspiratia din magistrala Kingston si refularea peste bord sunt cuplate la tancul de balast, sistemul deschis j
k
l
m
n
transformandu-se intr-unul inchis;
3. Sunt valabile ambele formulari de la punctele anterioare; j
k
l
m
n
4. Situatia se justifica atunci cand pompele de balast sunt avariate j
k
l
m
n

75.In schema din figura SA 26, este indicata si racirea motoarelor auxiliare. Prin subsistemul
respectiv se realizeaza:

1. Racirea lagarelor motorului auxiliar; j

k
l
m
n
2. Racirea aerului de supraalimentare al motorului auxiliar; j
k
l
m
n
3. Racirea injectoarelor motorului auxiliar; j
k
l
m
n
4. Aliomentarea pe ramificatii independente a racitoarelor aerului de supraalimentare, racitoarele de ulei RU j
k
l
m
n
si racitoarele de ulei cilindri RC, acestea fiind inseriate

76.Motoarele auxiliare sunt alimentate cu apa de mare, conform schemei din figura SA 26, de
catre:

1. Pompele de serviciu port PS, in stationare la cheu, iar in mars, prin ramificatia de legatura prevazuta cu o j
k
l
m
n
valvula de retinere VUL, din subsistemul de racire al motorului principal;
2. Pompele principale de apa de mare PR, in stationare la cheu si de catre pompele de serviciu PS in mars; j
k
l
m
n
3. Pompele PG in stationare si PS in mars; j
k
l
m
n
4. Pompele PS in stationare la cheu si PG in mars
 j
k
l
m
n

77.Pompele PG din schema sistemului de racire in circuit inchis din figura SA 27 sunt destinate:

1. Alimentarii racitoarelor motorului principal; j

k
l
m
n
2. Alimentarii racitoarelor motoarelor auxiliare; j
k
l
m
n
3. Alimentarii generatorului de apa tehnica; j
k
l
m
n
4. Racirii electrocompresoarelor si lagarelor intermediare LI si a lagarului etambou j
k
l
m
n

78.Figura SA 28 indica schema globala de racire controlata de sarcina motorului naval lent
modern. Caracteristicile de baza sunt urmatoarele:

1. Fluxul agentului de racire este divizat intr-un circuit primar, care ocoleste camasa in scopul racirii chiulasei j
k
l
m
n
si un circuit secundar dedicat racirii cilindrului;
2. Debitul agentului de racire este controlat prin sarcina motorului, in scopul evitarii coroziunii la orice regim j
k
l
m
n
de functionare;
3. Noul sistem este presurizat, pentru evitarea fornarii vaporilor datorita atingerii unor temperaturi mai j
k
l
m
n
ridicate ale camasii decat in sistemul conentional;
4. Sunt valabile toate afirmatiile anterioare j
k
l
m
n

79.Sistemul din figura SA 29 este cel aferent:

1. Racirii cilindrilor motorului semirapid; j

k
l
m
n
2. Racirii pistoanelor motorului semirapid; j
k
l
m
n
3. Racirii pistoanelor motorului lent; j
k
l
m
n
4. Racirii injectoarelor motorului lent j
k
l
m
n

80.Racirea pistoanelor motorului lent de propusie sugerata in figura SA 29 se realizeaza:

1. Cu apa de mare; j
k
l
m
n
2. Cu apa tehnica circulata prin tije telescopice; j
k
l
m
n
3. Cu ulei vehiculat prin tija pistonului; j
k
l
m
n
4. Cu ulei vehiculat prin tije telescopice solidare cu pistonul j
k
l
m
n

81.In figura SA 44- instalatia de racire:

1. Racitor de ulei cu apa de mare; j

k
l
m
n
2. Racitor de aer in doua trepte cu apa tehnica; j
k
l
m
n
3. Racirea motoarelor auxiliare cu apa de mare; j
k
l
m
n
4. Doua trepte de racire cu apa de mare j
k
l
m
n

82.La un motor in patru timpi cu opt cilindri in linie, distanta unghiulara dintre camele de
admisie este:

1. 90 grd RAC, 90 grd RAD; j

k
l
m
n
2. 90 grd RAC, 45 grd RAD j
k
l
m
n
3. 45 grd RAC, 90 grd RAD; j
k
l
m
n
4. 45 grd RAC, 45 grd RAD j
k
l
m
n

83.Sistemul de evacuare a motorului in doi timpi trebuie sa asigure:

1. Furnizarea de energie turbinei de supraalimentare; j

k
l
m
n
2. Reducerea nivelului de zgomot in compartimentul de masini; j
k
l
m
n
3. Eliminarea gazelor de ardre din cilindrul motor; j
k
l
m
n
4. Toate cele anterioare j
k
l
m
n

84.Durata procesului de evacuare la un motor in patru timpi este:

1. Mai mare de 90 grd RAD; j

k
l
m
n
2. Mai mare de 180 grd RAC; j
k
l
m
n
3. Ambele raspunsuri de la a) si b); j
k
l
m
n
4. Mai mica decat 90 grd RAD si decat 180 grd RAC j
k
l
m
n

85.Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetrizarea diagramei de schimb de gaze la

motoarele in doi timpi?
1. Da; j
k
l
m
n
2. Nu, pentru ca se respecta fluxul de functionare; j
k
l
m
n
3. Nu, pentru ca aceasta este actionata hidraulic; j
k
l
m
n
4. Nu, pentru baleiajul este in echicurent j
k
l
m
n

86.Pentru motoarele in doi timpi cu inaltimea ferestrelor de evacuare mai mare decat a celor de
baleiaj:

1. Nu se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze j

k
l
m
n
2. Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se instaleaza clapeti pe traseul de evacuare; m
n
j
k
l
3. Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se instaleaza clapeti pe traseul de admisie; nj
k
l
m
4. Raspunsurile b) si c). j
k
l
m
n

87.Practicarea unor ferestre de baleiaj cu un anumit unghi de incidenta pe camasa cilindrului are
drept scop:

1. Reducerea turbulentei incarcaturii proaspete; j

k
l
m
n
2. Inducerea miscarii de swirl; j
k
l
m
n
3. Usurarea evacuarii gazelor de ardere; j
k
l
m
n
4. Opunerea fata de miscarea de squish j
k
l
m
n

88.Cresterea jocului dintre tija supapei si bratul culbutorului are drept consecinta:

1. Marirea intarzierii la inchiderea supapei; j

k
l
m
n
2. Marirea avansului la deschiderea supapei; j
k
l
m
n
3. Reducerea duratei de deschidere a supapei; j
k
l
m
n
4. Marirea duratei de deschidere a supapei j
k
l
m
n

89.Sistemul de actionare al arborelui cu came este destinat mentinerii raportului corespunzator

intre acesta si arborele cotit, scop in care arborele cu came este antrenat:

1. Jumatate din turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi timpi; j

k
l
m
n
2. Cu turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi timpi; j
k
l
m
n
3. Cu turatie dubla fata de cea a arborelui cotit, pentru motorul in patru timpi; j
k
l
m
n
4. Cu un sfert din turatia arborelui cotit, pentru motorul in patru timpi j
k
l
m
n
90.Reperul A din figura Sa 30 reprezinta:

1. Tija impingatoare din sistemul de actionare a supapelor; j

k
l
m
n
2. Axul culbutorului; j
k
l
m
n
3. Surubul de reglaj al jocului termic; j
k
l
m
n
4. Tija supapei j
k
l
m
n

91.Reperul notat cu E din figura SA 31 este:

1. Teava de dirijare a apei de racire a pistonului; j

k
l
m
n
2. Tija impingatoare din sistemul de distributie; j
k
l
m
n
3. Conducta de inalta presiune; j
k
l
m
n
4. Conducta de ungere a culbutorului j
k
l
m
n

92.Figura SA 32 prezinta chiulasa armata a motorului in patru timpi Wartsila 26; specificitatea
sistemului de actionare a supapelor consta in:

1. Culbutorul actioneaza simultan asupra cate unei supape de admisie si a uneia de evacuare; j
k
l
m
n
2. Culbutorul este unic pentru ambele tipuri de supape si actioneaza separat asupra supapelor de admisie si de j
k
l
m
n
evacuare, situate pe doua randuri diferite, dar simultan asupra celor doua supape de acelasi fel, prin
intermediul unui taler;
3. Culbutorul actioneaza consecutiv asupra celor doua supape de admisie, apoi tot consecutiv asupra celor de j
k
l
m
n
evacuare, prin intermediul unui taler;
4. Existenta a cate unui sistem de actionare pentru fiecare tip de supape, culbutorii corespunzatori actionand j
k
l
m
n
simultan asupra celor doua supape de acelasi fel, prin intermediul unui taler

93.In figura SA 33 se prezinta:

1. Sistemul mecanic de actionare a supapei de admisie a unui motor in patru timpi; j

k
l
m
n
2. Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor in patru timpi; j
k
l
m
n
3. Sistemul pneumatic de inchidere a supapei de evacuare a unui motor in doi timpi cu baleiaj in echicurent; j
k
l
m
n
4. Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor in doi timpi cu baleiaj in echicurent si j
k
l
m
n
de inchidere mecanica a acesteia.
94.La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele pompei de
injectie este:

1. 90 grd RAC; 90 grd RAD; j

k
l
m
n
2. 180 grd RAC; 90 grd RAD; j
k
l
m
n
3. 90 grd RAC; 45 grd RAD; j
k
l
m
n
4. 90 grd RAC; 180 grd RAD j
k
l
m
n

95.La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele de evacuare este:

1. 90 grd RAC; 45 grd RAD; j

k
l
m
n
2. 180 grd RAC; 90 grd RAD; j
k
l
m
n
3. 90 grd RAC; 95 grd RAD; j
k
l
m
n
4. 90 grd RAC; 180 grd RAD j
k
l
m
n

96.La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele de admisie este:

1. 90 grd RAC; 180 grd RAD; j

k
l
m
n
2. 900 RAC; 950 RAD; j
k
l
m
n
3. 1800 RAC; 900 RAD; j
k
l
m
n
4. 900 RAC; 450 RAD j
k
l
m
n

97.Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) se poate hFB = hFE:

1. Da, dar se folosesc clapeti pe traseul de baleiaj; j

k
l
m
n
2. Da, dar se folosesc clapeti pe traseul de evacuare; j
k
l
m
n
3. Nu; j
k
l
m
n
4. Nu, deoarece baleiajul este in echicurent j
k
l
m
n

98.Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) cu hFB > hFB se poate face
asimetrizarea diagramei schimbului de gaze:

1. Nu; j
k
l
m
n
2. Da, dar se pun clapeti pe traseul de evacuare; j
k
l
m
n
3. Baleiajul nu poate fi in contracurent; j
k
l
m
n
4. Da, numai daca presiunea de supraalimentare ramane constanta j
k
l
m
n

99.Baleiajul in contracurent poate fi in bucla inchisa:

1. Da; j
k
l
m
n
2. Da, numai pentru motoare in 2 timpi cu supapa de evacuare; j
k
l
m
n
3. Nu; j
k
l
m
n
4. Nu, deoarece se modifica avansul la injectie j
k
l
m
n

100.Pe camasa cilindrului sunt practicate FB si FE, iar in cilindru se misca doua pistoane. Cum se
considera baleiajul:

1. Echicurent; j
k
l
m
n
2. Nu se poate considera baleiaj; j
k
l
m
n
3. In bucla inchisa; j
k
l
m
n
4. In bucla deschisa j
k
l
m
n

101.In figura SA 5 caldarina recuperatoare de pe traseul de evacuare al unui motor principal are:

1. Doua suprafete de schimb de caldura; j

k
l
m
n
2. Trei suprafete de schimb de caldura; j
k
l
m
n
3. suprafata de schimb de caldura; j
k
l
m
n
4. Un debit constant de abur saturat j
k
l
m
n

102.Rolul sistemului de distributie este urmatorul:

1. Asigurarea distributiei optime a peliculei de lubrifiant pe oglinda camasii cilindrului in regim j

k
l
m
n
hidrodinamic;
2. Asiguararea distibutiei uniforme a dozei de combustibil injectate intre cilindrii motorului; j
k
l
m
n
3. Asigurarea introducerrii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la viteze si momente convenabil alese; j
k
l
m
n
4. Asigurarea introducerii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la viteze si momente convenabil alese si m n
j
k
l
inlesnirea producerii la timp a injectiei de combustibil in cilindrii motorului, ca si a pornirii motorului cu
aer comprimat si, eventual, a inversarii sensului de mars
103.Dupa tipul organului care controleaza orificiile sau luminile de admisie si evacuare se disting:

1. Distributie prin supape la motoarele in doi timpi si ferestre la motoarele in patru timpi; j
k
l
m
n
2. Distributie prin supape la motoarele in patru timpi si ferestre la motoarele in doi timpi; j
k
l
m
n
3. Distributie prin supape la motoarele in patru timpi; cu ferestre la motoarele in doi timpi cu sistem clasic de j
k
l
m
n
distributie si cu ferestre de baleiaj plus supapa de evacuare la motoarele in doi timpi cu baleiaj in
echicurent;
4. Distributie prin supape la motoarele in doi timpi; cu ferestre la motoarele in patru timpi cu sistem clasic de j
k
l
m
n
distributie si cu ferestre de baleiaj plus supapa de evacuare la motoarele in patru timpi cu baleiaj in
echicurent

104.La motoarele in patru timpi se aplica, in mod predominant, distributia cu supape, datorita:

1. Constructiei sale simple si bunei etansari a cilindrului, care se restabileste rapid dupa schimbarea gazelor; j
k
l
m
n
2. Posibilitatilor sporite de asimetrizare a fazelor; j
k
l
m
n
3. Imposibilitatii executarii de ferestre datorita gabaritelor mai reduse; j
k
l
m
n
4. Maririi perioadei de evacuare fortata a gazelor j
k
l
m
n

105.Mecanismul de distributie la motoarele in patru timpi este format din:

1. Supape, arbore de distributie (arbore cu came), organe de transmitere a miscarii si arcurile supapelor; j
k
l
m
n
2. Supape, arbore cotit, organe de transmitere a miscarii si arcurile supapelor; j
k
l
m
n
3. Supape, arbore de distributie (arbore cu came), culbutori si si arcurile supapelor j
k
l
m
n
4. Arbore de distributie (arbore cu came), culbutori si si arcurile supapelor j
k
l
m
n

106.Principiul de functionare a sistemului de distributie a gazelor la motoarele in patru timpi este

urmatorul:

1. Supapa are doua parti: talerul, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, n
j
k
l
m
mentinand inchis orificiul de distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei
culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distributie este inchis;
2. Supapa are doua parti: talerul, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, n
j
k
l
m
mentinand inchis orificiul de distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei
culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distributie este inchis; camele
arborelui de distributie comanda ridicarea supapelor prin intermediul organelor de transmitere a miscarii;
arcul supapei o mentine pe scaun pe durata repausului, asigurand contactul permanent cu organele de
transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si comanda coborarea supapei;
3. Supapa are doua parti: tija, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, j
k
l
m
n
mentinand inchis orificiul de distributie; talerul, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija
ei culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distributie este inchis; camele
arborelui de distributie comanda ridicarea supapelor prin intermediul organelor de transmitere a miscarii;
arcul supapei o mentine pe scaun pe durata repausului, asigurand contactul permanent cu organele de
 transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si comanda coborarea supapei;
4. Supapa are doua parti: talerul, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, n
j
k
l
m
mentinand inchis orificiul de distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei
culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distributie este inchis; culbutorul
comanda ridicarea supapelor prin intermediul organelor de transmitere a miscarii; arcul supapei o mentine
pe scaun pe durata repausului, asigurand contactul permanent cu organele de transmitere a miscarii pe
parcursul ridicarii si comanda coborarea supapei

107.In figura SA 34 sunt indicate cateva sisteme de distributie a gazelor la motoarele in patru
timpi. Solutia SA 34,a este specifica:

1. Mecanism de distributie cu supape suspendate (montate in chiulasa), al carui arbore de distributie este j
k
l
m
n
plasat lateral;
2. Mecanism de distributie cu supape cu traversa, cu arbore de distributie este plasat lateral; j
k
l
m
n
3. Mecanism cu supape laterale; j
k
l
m
n
4. Mecanism fara supape j
k
l
m
n

108.Montajul supapelor in chiulasa este urmatorul:

1. Permite folosirea doar a cate unei supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de j
k
l
m
n
putere mare;
2. Permite folosirea mai multor supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de putere j
k
l
m
n
mica;
3. Permite folosirea mai multor supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de putere j
k
l
m
n
mare;
4. Permite folosirea doar a cate unei supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de j
k
l
m
n
putere mica

109.In figura SA 35 este prezentat:

1. Talerul supapei unui motor in patru timpi, avand suprafata de reazem executata dintr-un inel de material j
k
l
m
n
refractar;
2. Dispozitiv de rotire al supapei; j
k
l
m
n
3. Tija cu elasticitate spotita a supapei; j
k
l
m
n
4. Solutia de racire a tijei supapei j
k
l
m
n

110.Dispozitivul de rotire a supapelor (rotocap) prezentat in figura SA 35 se bazeaza pe:

1. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obliga bilele 4 j
k
l
m
n
sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se
sprijina bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. a); din momentul respectiv, incepe rotirea corpului
1 impreuna cu supapa, care este antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafetei pe scaun, arcurile-disc
sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala, sub actiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. b); viteza de
rotatie imprimata supapei creste cu turatia motorului si cu elasticitatea arcului -disc;
2. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obliga bilele 4 j
k
l
m
n
sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se
sprijina bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. b); din momentul respectiv, incepe rotirea corpului
1 impreuna cu supapa, care este antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafetei pe scaun, arcurile-disc
sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala, sub actiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. a); viteza de
rotatie imprimata supapei creste cu turatia motorului si cu elasticitatea arcului -disc;
3. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obliga bilele 4 j
k
l
m
n
sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se
sprijina bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. b); din momentul respectiv, incepe rotirea corpului
1 impreuna cu supapa, care este antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafetei pe scaun, arcurile-disc
sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala, sub actiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. a); viteza de
rotatie imprimata supapei scade cu turatia motorului si cu elasticitatea arcului-disc;
4. Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arcului-disc 5, care obliga bilele 4 j
k
l
m
n
sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se
sprijina bilele, comprimand arcurile de echilibrare (poz. a); din momentul respectiv, incepe rotirea corpului
1 impreuna cu supapa, care este antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafetei pe scaun, arcurile-disc
sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala, sub actiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. b); viteza de
rotatie imprimata supapei scade cu turatia motorului si cu elasticitatea arcului-disc

111.Figura SA 36 indica sistemul de distributie a gazelor pentru un motor in doi timpi. Precizati
care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile:

1. Baleiaj este simetric in bucla deschisa; j

k
l
m
n
2. Baleiaj in echicurent; j
k
l
m
n
3. Baleiajul este asimetric, pistonul cu fusta lunga obturand ferestrele de evacuare; j
k
l
m
n
4. Baleiajul este simetric in bucla inchisa j
k
l
m
n

112.In figura SA 36 se utilizeaza un sistem de supraalimentare mixt, caracterizat prin:

1. Existenta unei suflante antrenate mecanic, necesare supraalimentarii la regimuri partiale; j

k
l
m
n
2. Existenta unei turbine de presiune (sistem turbocompound), care, la regimuri mici, antreneaza motorul, j
k
l
m
n
pentru reducerea consunului de combustibil;
3. Existenta unei electrosuflante pentru supraalimentarea la regimuri partiale; j
k
l
m
n
4. Existenta uni pompe de baleiaj j
k
l
m
n

113.Schema de baleiaj din figura SA 37 pentru un motor in doi timpi prezinta solutia:
1. Asimetrizarea evacuarii, datorita clapetilor rotitori prin care se elimina postevacuarea; j
k
l
m
n
2. Asimetrizarea admisiei, datorita clapetilor rotitori; j
k
l
m
n
3. Asimetrizarea evacuarii, datorita pistonului cu fusta scurta; j
k
l
m
n
4. Asimetrizarea admisiei, datorita pistonului cu fusta scurta j
k
l
m
n

114.Daca in racitorul de aer de supraalimentare temperatura aerului scade sub temperatura

mediului ambiant, apare condensarea apei din aer?

1. Da; j
k
l
m
n
2. Nu; j
k
l
m
n
3. Numai in zone temperate; j
k
l
m
n
4. Numai in zone tropicale j
k
l
m
n

115.In figura SA 5 racitorul aerului de supraalimentare este compus din:

1. Doua trepte, ambele racite cu apa tehnica; j

k
l
m
n
2. Doua trepte, ambele raccite cu apa de mare; j
k
l
m
n
3. Doua trepte din care una racita cu apa de mare iar cealalta cu apa tehnica; j
k
l
m
n
4. Doua trepte, ambele racite cu aer j
k
l
m
n

116.Manevra de lansare cu aer comprimat a motoarelor lente de propulsie navala este initiata:

1. Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand virorul este decuplat; j
k
l
m
n
2. Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand virorul este cuplat; j
k
l
m
n
3. Prin actionarea distribuitorului de aer, dupa ce aerul din partea inferioara a valvulei principale de lansare a m
n
j
k
l
fost drenat;
4. Prin actionarea manetei de lansare, dupa ce aerul din partea inferioara a valvulei principale de lansare a fost n
j
k
l
m
drenat

117.Aerul de lansare produce deplasarea pistonului:

1. In cursa de admisie; j
k
l
m
n
2. In cursa de comprimare; j
k
l
m
n
3. In cursa de destindere; j
k
l
m
n
4. In cursa de evacuare j
k
l
m
n

118.Un motor diesel in doi timpi necesita o cantitate de aer de lansare mai redusa decat cel pentru
un motor in patru timpi cu aceeasi cilindree, deoarece motorul in doi timpi:

1. Prezinta frecari interne mai reduse; j

k
l
m
n
2. Are un raport de comprimare efectiv mai redus; j
k
l
m
n
3. Functioneaza cu aer de baleiaj avand presiune pozitiva; j
k
l
m
n
4. Functioneaza fara consum de energie pentru realizrea admisiei si evacuarii j
k
l
m
n

119.Pentru lansarea cu aer comprimat a motorului lent de propulsie, supapele de lansare (fig. SA
38) montate pe chiulase sunt de tipul:

1. Comandate, aerul de comanda provenind direct de la buteliile de aer; j

k
l
m
n
2. Comandate, aerul de comanda provenind de la distribuitorul de aer, iar cel de lansare din buteliile de j
k
l
m
n
lansare, dupa ce a trecut prin valvula principala de lansare;
3. Comandate, aerul de comanda provenind de la distribuitorul de aer, iar cel de lansare direct de la buteliile j
k
l
m
n
de lansare;
4. Automate, aerul de comanda provenind de la butelia de aer, respectiv distribuitor j
k
l
m
n

120.Volumul total al buteliilor de aer lansare aferente sistemului de pornire a unui motor
principal reversibil trebuie sa asigure urmatorul numar de lansari consecutive:

1. 6; j
k
l
m
n
2. 8; j
k
l
m
n
3. 10; j
k
l
m
n
4. 12; j
k
l
m
n

121.Figura SA 39 prezinta urmatoarele variante de sisteme de lansare:

1. Sistem de lansare cu supape automate (a) si sistem de lansare cu supape comandate (b); j
k
l
m
n
2. Invers fata de varianta a); j
k
l
m
n
3. Sistem de lansare cu demaror electric; j
k
l
m
n
4. Sistem de lansare cu demaror pneumatic
 j
k
l
m
n

122.Inversarea sensului de rotatie al sistemelor de propulsie navala se face prin mai multe metode:

1. Utilizand un reductor inversor prevazut cu mecanism de cuplare, solutie aplicata la navele antrenate de j
k
l
m
n
motoare nereversibile si elice cu pas fix;
2. Cu elice cu pas reglabil si motoare nereversibile, inversarea realizandu-se utilizand o masina pas, care j
k
l
m
n
modifica unghiul de atac al palelor elicei;
3. Cu sisteme de inversare a sensului de rotatie al motorului principal de propulsie; j
k
l
m
n
4. In exploatare pot exista toate vriantele anterioare, acestea depinzand de tipul motorului de antrenare si de j
k
l
m
n
modul de cuplare al motorului cu propulsorul

123.Figura SA 40 prezinta:

1. modul in care trebuie repozitionate camele mecanismului de distributie, in cazul inversarii sensului de j
k
l
m
n
rotatie al motorului, prin deplasarea axiala a arborelui de distributie;
2. modalitatea de utilizare a aceleiasi came a mecanismului de distributie si rotirea arborelui de distributie j
k
l
m
n
intr-o pozitie simetrica;
3. modalitatea de inversare a clapetilpor rotitori din sistemul de evacuare; j
k
l
m
n
4. servomotorul de inversare a sensului de rotatie j
k
l
m
n

124.Figura SA 41 prezinta demarorul electric cu mecanism inertial de actionare, utilizat la

pornirea motoarelor navelor fluviale si a generatoarelor de avarie. Precizati miscarea pinionului 3
si greutatii 6, solidare cu acesta:

1. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana j
k
l
m
n
dintata 2 a volantului 1;
2. Miscare axiala la pornire si miscare de rotatie pe arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana j
k
l
m
n
dintata 2 a volantului 1;
3. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala prin efect inertial pe arborele cu filet elicoidal 4, pana se j
k
l
m
n
cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1, dupa cresterea turatiei devenind condus si executand o
miscare in sens invers, decuplandu-se;
4. Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala pe arborele cu filet elicoidal 4, fiind antrenat de coroana j
k
l
m
n
dintata 2 a volantului 1

125.Precizati rolul arcului 5 montat cu cate un capat pe fiecare ax al pinionului si

electromotorului din figura SA 41, corespunzatoare unui demaror electric cu mecanism inertial de
actionare:
1. Reducerea socului mecanic la intrarea in angrenare; j
k
l
m
n
2. Antrenarea in miscare axiala a coroanei dintate 2 a volantului 1; j
k
l
m
n
3. Antrenarea in miscare de rotatie a coroanei dintate 2 a volantului 1; j
k
l
m
n
4. Reducerea nivelului vibratiilor torsionale ale sistemului j
k
l
m
n

126.Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie pentru un motor

lent reversibil. Inversarea este initiata prin actionarea manetei telegrafului din postul de comanta
si control, prin actionarea parghiei K. Precizati natura agentului hidraulic care alimenteaza
servomotorul A si distribuitorul de siguranta B:

1. Apa de racire pistoane conectata cu dispozitivul de protectie E; j

k
l
m
n
2. Apa de racire cilindri conectata cu dispozitivul de protectie E; j
k
l
m
n
3. Uleiul livrat de dispozitvul de blocare a lansarii D, dupa deblocarea acestuia de catre agentul hidraulic ce j
k
l
m
n
iese din distribuitorul de siguranta B;
4. Uleiul din sistemul de ungere MP debitat de pompele de ulei L j
k
l
m
n

127.Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie pentru un motor

lent reversibil. Sistemul mai realizeaza si protectia motorului prin intermediul dispozitivului E,
care are interceptii cu instalatia de ungere, apa de racire pistoane si apa de racire cilindri.
Reducerea presiunii intr-unul din sistemele anterioare are drept consecinta:

1. Intreruperea debitarii de ulei prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu j

k
l
m
n
combustibil a MP
2. Intreruperea debitarii de combustibil prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu j
k
l
m
n
ulei a MP
3. Intreruperea debitarii de aer prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu combustibil j
k
l
m
n
a MP
4. Intreruperea debitarii de apa tehnica prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu j
k
l
m
n
combustibil a MP

128.In figura SA 45- instalatia de aer de lansare MP:

1. 2-electrocompresor; 4-compresor auxiliar; j

k
l
m
n
2. 1-motor; 4 -supapa de lansare; j
k
l
m
n
3. 3-butelii de aer de lansare; j
k
l
m
n
4. 3-butelii fara supape de siguranta j
k
l
m
n
1. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

2. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

3. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

4. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

5. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

6. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

7. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

8. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

9. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

10. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

11. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

12. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

13. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

14. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

15. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

16. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

17. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

18. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

19. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

20. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

21. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

22. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

23. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
24. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

25. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

26. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

27. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

28. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

29. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

30. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

31. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

32. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

33. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

34. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

35. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

36. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

37. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

38. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

39. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

40. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

41. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

42. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

43. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

44. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

45. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

46. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
47. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

48. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

49. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

50. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

51. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

52. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

53. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

54. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

55. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

56. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

57. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

58. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

59. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

60. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

61. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

62. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

63. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

64. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

65. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

66. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

67. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

68. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

69. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
70. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

71. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

72. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

73. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

74. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

75. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

76. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

77. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

78. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

79. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

80. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

81. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

82. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

83. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

84. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

85. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

86. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

87. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

88. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

89. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

90. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

91. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

92. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
93. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

94. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

95. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

96. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

97. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

98. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

99. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

100. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

101. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

102. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

103. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

104. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

105. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

106. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

107. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

108. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

109. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

110. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

111. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

112. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

113. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

114. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

115. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
116. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

117. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

118. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

119. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

120. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

121. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

122. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

123. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

124. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

125. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

126. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

127. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

128. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m