Expl

1.
Puterea efectiva dezvoltata de un motor diesel este:
1. Proportionala cu turatia motorului; j

k
l
m
n
2. Invers proportionala cu presiunea medie efectiva; j
k
l
m
n
3. Independenta de presiunea medie efectiva; j
k
l
m
n
4. Direct proportionala cu turatia motorului si presiunea medie efectiva. j
k
l
m
n
2.Consumul orar de combustibil al motorului, in cazul unui sistem de injectie cu retur al

surplusului de combustibil, poate fi determinat prin:
1. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe tur; j

k
l
m
n
2. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe retur; j
k
l
m
n
3. Suma valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur; j
k
l
m
n
4. Diferenta valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur. j
k
l
m
n
3.
In relatia puterii
π⋅ D 2
2n 1
Pe exp = p m iexp ⋅ ηm ⋅ ⋅S ⋅ ⋅ ⋅i
4 τ 60 , D
[m]; S[m]; n[rot/min]; Pe exp [kW] si:
1. j
k
l
m
n
pmiexp[bar]; τ=4;
2. j
k
l
m
n
pmiexp[kN/m2]; τ=2; τ =4;
3. j
k
l
m
n
pmiexp[bar]; τ=2;
4. j
k
l
m
n
pmiexp[kN/m2]; τ=2; τ =1/2.
4.Puterea efectiva a motorului poate fi determinata cu relatia:
 kg   kJ   kJ 
Ch   ;Q i   ;Q s   ;Q s > Qi
Notatii:  h   kg   kg  ,
semnificatia fiind cea uzuala.
1. j
k
l
m
n
1
Pe = ?e ⋅ Ch ⋅ Q s ⋅ [kW]
3600 ;
2. j
k
l
m
n
1
Pe = ?m ⋅ ?i ⋅ Ch ⋅ Q s ⋅ [kW]
3600
3. j
k
l
m
n
1
Pe = ?e ⋅ C h ⋅ Qi ⋅ [kW ]
3600
4. j
k
l
m
n
1
Pe = ?m ⋅ ?e ⋅ C h ⋅ Qs ⋅ [kW ]
3600
5.Pentru presiune pot fi utilizate unitatile de masura:
1. j
k
l
m
n
kN daN
MW; ; at; mmCHg; mmCA
m 2 cm 2 ;
2. j
k
l
m
n
N p.s.i.
2
; cSt; 2
m ft ;
3. j
k
l
m
n
kN daN
MPa; ; at; mmCHg; mmCA
m 2 cm 2 ;
4. j
k
l
m
n
J p.s.i.
; cSt;
m2 ft 2
6.
Ecuatia caracteristica de stare

pV = mRT; pV = ?RM T; pV = µRN T are:
1. j
k
l
m
n
p[kN/m2]; V[m 3 ]; m[kg]; R[kJ/kgK]; T[K]; ν

[kmol]; RM;(kj/kmol.k)
2. j
k
l
m
n
p[daN/cm 2 ]; V[dm 3 ]; m[kg]; R[J/kgK]; T

[K]; RM[J/kmolK]; µ[Nm 3 ]; RN [J/Nm 3 K]; ν
[kmol].
3. j
k
l
m
n
p[kN/m2]; V[m 3]; m[kg]; R[kJ/kgK]; T[C]; ν
[kmol]; RM(kJ/kmol.k)
4. j
k
l
m
n
p[daN/cm 2 ]; V[dm 3 ]; m[kg]; R[J/kgK]; T[F];

RM[J/kmolK]; µ[Nm 3]; RN [J/Nm 3K]; ν
[kmol].
7.Energia specifica se masoara in:
1. j
k
l
m
n
J kcal
; ;
m 3 kg ⋅ K
2. j
k
l
m
n
2
J  N
; 
kg  s  ;
3. j
k
l
m
n
J kcal
; ;
m 2
kg ⋅ K
4. j
k
l
m
n
2
J m
; 
kg  s  .
8.Constanta cilindrului se determina cu relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
1. j
k
l
m
n
pD 2 3 1
k cil = ⋅S ⋅ ⋅
4 t 60 ;
2. j
k
l
m
n
k cil =Vc ⋅ t ⋅ 60 ;
3. j
k
l
m
n
pD 2 2 1
k cil= ⋅S ⋅ ⋅
4 t 60
4. j
k
l
m
n
k cil =Ve ⋅ t ⋅ 60 .
9.Presiunea medie efectiva se determina cu relatia:
1. j
k
l
m
n
Qi
p m i = ?v ⋅ ?i ⋅ ⋅?
a ⋅ Lmin aer
2. j
k
l
m
n
Qi
p m i = ?t ⋅ ?c ⋅ ⋅ ?aer
a⋅L
3. j
k
l
m
n
Qi
p m e = ?v ⋅ ?i ⋅ ?m ⋅ ⋅?
a ⋅ Lmin aer
4. j
k
l
m
n
Qi
p m i = ?t ⋅ ?c ⋅ ⋅ ?aer
a⋅L
10.Consumul specific efectiv de combustibil se determina cu relatia:
1. j
k
l
m
n
3600
cc =
?t ⋅ Qi
2. j
k
l
m
n
3600
cc =
?c ⋅ Qi
3. j
k
l
m
n
3600
ce =
?t ⋅ Qi
4. j
k
l
m
n
3600
ce =
?e ⋅ Qi
11.Lucrul mecanic indicat pentru ciclul teoretic se calculeaza cu relatia:
1. Li = Lard izob + Ldest - Lcomp - Lard izoc; j

k
l
m
n
2. Li = Lard izob + Ldest + Lcomp ; j
k
l
m
n
3. Li = Lard izob + Ldest + Lcomp - Lard izoc; j
k
l
m
n
4. Li = Lard izob + Ldest - Lcomp . j
k
l
m
n
12.Puterea efectiva a motorului se determina cu relatia:
1. j
k
l
m
n
Cc
Pe = ?i ⋅ ⋅ Qi
3600
2. j
k
l
m
n
Ch
Pe = ?e ⋅ ⋅ Qi
3600
3. j
k
l
m
n
Cc
Pe = ?i ⋅ ⋅ Qi
3600
4. j
k
l
m
n
Ch
Pe = ?e ⋅ ⋅ Qs
3600
13.Puterea indicata se determina cu relatia:
1. j
k
l
m
n
p ⋅ D2 2 ⋅n 1
Pi = p e ⋅ ?e ⋅ ⋅S ⋅ ⋅ ⋅i
4 t 60 ;
2. j
k
l
m
n
p ⋅ D2 2⋅n 1
Pi = p m i ⋅ ⋅S ⋅ ⋅ ⋅i
4 t 60
3. j
k
l
m
n
p ⋅ D2 3⋅ n 1
Pi = p e ⋅ ?e ⋅ ⋅S ⋅ ⋅ ⋅i
4 t 60
4. j
k
l
m
n
p ⋅ D2 n 1
Pi = p m i ⋅ ⋅ S ⋅ ⋅ ⋅i
4 t 60
14.Puterea indicata se determina cu relatia:
1.
j
k
l
m
n
⋅i
Pi = p m i ⋅ VS ⋅ ⋅ w pm
t
2. j
k
l
m
n
p ⋅ D2 i
Pi = p m i ⋅ ⋅ S ⋅ w pm
4 t
3. j
k
l
m
n
⋅i
Pi = p m i ⋅ V S ⋅ ⋅? m
t
4. j
k
l
m
n
p ⋅ D2 i
Pi = p m i ⋅ ⋅ ⋅ w pm
4 t
15.Consumul specific indicat de combustibil se determina cu relatia:
unde: c i [kg CP ⋅ h]; Qi [Kcal Kg ] , restul

notatiilor fiind cele uzuale.
1. j
k
l
m
n
848
ci =
?i ⋅ ?m ⋅ Q i
2. j
k
l
m
n
632
ci =
?i ⋅ Qi
3. j
k
l
m
n
632
ci =
?i ⋅ ?m ⋅ Q i
4. j
k
l
m
n
848
ci =
?i ⋅ ?m ⋅ Q i
16.Puterea indicata a motorului se determina cu relatia:
1. j
k
l
m
n
?e C h
Pi = ⋅ ⋅Q
?m 3600 i
2. j
k
l
m
n
?i Ch
Pi = ⋅ ⋅Q
?e 3600 i
3. j
k
l
m
n
?i C h
Pi = ⋅ ⋅ Qs
?e 3600
4. j
k
l
m
n
?m C h
Pi = ⋅ ⋅Q
?e 3600 i
17.In bilantul energetic al motorului are loc urmatoarea relatie:

1. j
k
l
m
n
Pe
?i ⋅ ?m=
C
Qi ⋅ h
3600
2. j
k
l
m
n
Qi
?i ⋅ ?m=
C
Pe ⋅ h
3600
3. j
k
l
m
n
Qi
?i ⋅ =
C
Pe ⋅ h
3600
4. j
k
l
m
n
Qi
? m=
C
Pe ⋅ h
3600
18.Indicatorul de sarcina este:
M - momentul motor; m-masa de

combustibil, restul marimilor fiind cele
uzuale.
1. j
k
l
m
n
 M c   co   pm o 
exp   n 
LI = 
exp 
 =   ⋅ 
M c p
 cn   on   m oexp 
2. j
k
l
m
n
 mcexp   c cexp   p m eexp 

LI =   =  ⋅ +k
mc   cc   pme 
n
 n   n   n 
3. j
k
l
m
n
 M c   co   pm o 
exp   n 
LI = 
exp 
 =   ⋅ 
M c p
 cn   on   m oexp 
4. j
k
l
m
n
 mcexp   c cexp   p m eexp 

LI =   =  ⋅ 
m   c   p 
 cn   cn   m en 
19.Puterea motorului la functionarea pe HFO functie de puterea motorului la functionarea pe

motorina este:
1. j
k
l
m
n
? HFO QHFO
PHFO = PMOT ⋅ ⋅
?MOT QMOT .1,1;
2. j
k
l
m
n
? HFO QHFO
PHFO = ?m ⋅ PMOT ⋅ ⋅
?MOT QMOT ;
3. j
k
l
m
n
? HFO QHFO
PHFO = PMOT ⋅ ⋅
?MOT QMOT ;
4. j
k
l
m
n
? HFO QHFO
PHFO = ?e ⋅ PMOT ⋅ ⋅
? MOT QMOT
20.Caracteristica de elice pentru o nava cu corp obisnuit este:
1. j
k
l
m
n
k n = k 3p
2. j
k
l
m
n
k p = k M3
3. j
k
l
m
n
k n = k 3p
4. j
k
l
m
n
k p = k n3
21.
Momentul efectiv pentru puterea de 110 %

Pen este:
1. j
k
l
m
n
Me = 1,165 ⋅ M e
exp n
2. j
k
l
m
n
Me = 1,1 ⋅ M e
exp n
3. j
k
l
m
n
Me = 1,065 ⋅ M e
exp n
4. j
k
l
m
n
Me = 955 ⋅ M e
exp n
22.Turatia corespunzatoare puterii de 110 % Pen pentru motoare de propulsie este:
1. nmax = 100% x nn; j

k
l
m
n
2. nmax = 103% x nn; j
k
l
m
n
3. nmax = 110% x nn; j
k
l
m
n
4. nmax = 120% x nn. j
k
l
m
n
23.Temperatura aerului dupa racitorul de aer de supraalimentare este:

1. j
k
l
m
n
Ts′>Tvap ( p s )
2. j
k
l
m
n
Ts′>Tvap ( p 0 )
3. j
k
l
m
n
Ts′= Tvap ( p s )
4. j
k
l
m
n
Ts′= 2Tvap ( p s )
24.Temperatura gazelor dupa turbina se determina cu relatia:
1. j
k
l
m
n
1 m c
Tl=Tg - ⋅ aer ⋅ aer ⋅ ?t 0
?T ⋅ ?k m g c g
2. j
k
l
m
n
⋅ aer ⋅ aer ⋅ (Ts − T0 )

1 m c
Tl=Tg -
?T ⋅ ?k m g c g
3. j
k
l
m
n
⋅ aer ⋅ aer ⋅ (Ts + T0 )

1 m c
Tl=Tg -
?T ⋅ ?k m g c g
4. j
k
l
m
n
⋅ aer ⋅ aer ⋅ (Ts − T0 )
1 m c
Tl=Tg +
?T ⋅ ?k m g c g
25.Pentru acelasi motor, poate exista relatia:
1. j
k
l
m
n
p mesupraa lim
>1
p men esupraa lim
2. j
k
l
m
n
pm esupraealim
0< <1
p m en esupraalim
3. j
k
l
m
n
pm esupraealim
0≥ ≥1
p m en esupraalim
4. j
k
l
m
n
pm esupraealim
0< <1
p m en esupraalim
26.Alunecarea aparenta se determina cu relatia:

n [rot/min] - turatia elicei;
H [m] - pasul constructiv al
elicei;
V [Nd] - viteza navei;
1 [Nd] = 30.70 m/min;
t [h] - durata deplasarii.
1. j
k
l
m
n
n ⋅ H − 30,70 ⋅ V
ea = ⋅ 100 + 303 [% ]
n⋅ H ⋅t ;
2. j
k
l
m
n
n ⋅ H − 30,70 ⋅ V
ea = ⋅ 100 [% ]
n⋅ H ;
3. j
k
l
m
n
n ⋅ H − 30,70 ⋅ V
ea = ⋅ 100 [%]
n ⋅H ⋅t ;
4. j
k
l
m
n
n ⋅ H − 30,70 ⋅ V
ea = ⋅ 100 [% ]
n⋅ H ±V
27.
Pentru motoare care functioneaza la turatie

π ⋅ D2 2n 1
Pi = pm i ⋅ η m ⋅ ⋅S ⋅ ⋅ ⋅i
constanta 4 τ 60
:
1. Puterea se modifica functie de cursa, diametru si numarul de cilindri ; j

k
l
m
n
2. Puterea se modifica functie de doza de combustibil injectata pe ciclu; j
k
l
m
n
3. Puterea se modifica functie de randamantul mecanic; j
k
l
m
n
4. Puterea se modifica functie de cursa, randament si numarul de cilindri. j
k
l
m
n
28.Determinarea puterii motorului pe baza momentului de torsiune masurat pe arborele

intermediar permite:
1. Determinarea directa a puterii efective a motorului; j

k
l
m
n
2. Determinarea intermediara a puterii indicate a motorului; j
k
l
m
n
3. Determinarea initiala a momentului efectiv al motorului; j
k
l
m
n
4. Determinarea initiala a deformatiei torsionale a arborelui intermediar. j
k
l
m
n
29.
Una dintre metodele de determinare a puterii

indicate a motorului este aceea de utilizare a
pimetrului; montat pe cilindrul in functiune,
acesta da indicatia p mp , ca medie aritmetica
dintre presiunile medii pe comprimare si
destindere, p c si p d ; apoi, prin suspendarea
injectiei in cilindrul respectiv, presiunea
indicata de aparat va fi p c ; tinand cont de
faptul ca puterea indicata este direct
proportionala presiunea medie indicata,
valoarea acesteia din urma va fi:
1. j
k
l
m
n
p i = p mp − pc ;
2. j
k
l
m
n
p i = 2( pmp − p c ) ;
3. j
k
l
m
n
p i = 2 p mp − pc ;
4. j
k
l
m
n
p i = p mp − 2 pc .
30.Masurarea directa a puterii efective a motorului evitand utilizarea unei valori imprecise a
randamentului mecanic se face prin:
1. Planimetrarea diagramei indicate; j

k
l
m
n
2. Masurarea consumului orar de combustibil; j
k
l
m
n
3. Masurarea deformatiei torsionale a unui arbore intermediar; j
k
l
m
n
4. Determinarea pozitiei sistemului de actionare al pompei de injectie. j
k
l
m
n
31.Regimul de functionare al motorului naval este definit prin:
1. Turatia arborelui cotit; j

k
l
m
n
2. Sarcina motorului; j
k
l
m
n
3. Regimul termic al motorului; j
k
l
m
n
4. Toate cele de mai sus. j
k
l
m
n
32.In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval se folosesc
urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca
indici energetici si economici, se admit:
1. Puterea efectiva si indicata; j

k
l
m
n
2. Momentul motor, presiunile medii efectiva si indicata, turatia; j
k
l
m
n
3. Consumurile specifice de combustibil efectiv si indicat; j
k
l
m
n
k
l
m
n
33.In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval se folosesc
urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca
indici de exploatare, se pot mentiona:
1. Marimea presiunilor; j
k
l
m
n
2. Marimea temperaturilor stabilite la probele prototipului; j
k
l
m
n
3. Unii parametri suplimentari, care permit estimarea solicitarilor termice si mecanice ale motorului naval; j
k
l
m
n
k
l
m
n
34.Turatia minima de functionare a motorului este aceea:
1. Incepand de la care se amorseaza primele procese de ardere in cilindrul motor si de la care acesta este j
k
l
m
n
capabil sa furnizeze energie in exterior, pana la aceasta turatie el fiind antrenat de o sursa exterioara;
2. Incepand de la care momentul motor furnizat in exterior incepe sa capete valori semnificative, prin j
k
l
m
n
depasirea de catre forta de presiune a gazelor a valorii fortelor de inertie;
3. Incepand de la care momentul motor furnizat in exterior incepe sa capete valori superioare fata de j
k
l
m
n
momentul rezistent;
k
l
m
n
35.Pe masura cresterii turatiei, momentul motor efectiv:
1. Incepe sa scada, prin cresterea rezistentelor proprii ale motorului; j

k
l
m
n
2. Incepe sa creasca, odata cu ameliorarea proceselor in motor; j
k
l
m
n
3. Incepe sa creasca, prin scaderea valorii momentului rezistent; j
k
l
m
n
4. Toate raspunsurile de mai sus sunt valabile. j
k
l
m
n
36.Pe masura cresterii turatiei, incepe sa creasca si momentul motor efectiv, odata cu ameliorarea
proceselor in motor; s-a notat cu turatia pentru care se atinge momentul motor maxim (fig. EXPL
1). Cresterea in continuare a lui n peste duce la:
1. Cresterea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor mecanice proportionale cu turatia; j
k
l
m
n
cresterea ulterioara a turatiei conduce la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de inertie astfel incat Me=0
pentru n=nmax;
2. Scaderea momentului motor efectiv datorita scaderii rezistentelor mecanice proportionale cu turatia; j
k
l
m
n
pentru n=nmax;
3. Scaderea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor mecanice proportionale cu turatia; j
k
l
m
n
pentru n=nmax;
4. Mentinerea constanta a valorii momentului motor efectiv. j
k
l
m
n
37.In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale
unui motor naval, caracteristici ce ilustreaza numai dependenta dintre puterea efectiva a
motorului si turatia acestuia. Acestea se ridica in conditiile:
Maximizeaza
1. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitie fixa (sarcina variabila); j
k
l
m
n
2. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitie fixa (sarcina constanta); j
k
l
m
n
3. In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia de debit maxim pe o perioada redusa de timp; j
k
l
m
n
4. Injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de j
k
l
m
n
exploatare ai motorului.
unui motor naval. Se disting, astfel, urmatoarele caracteristici de turatie:
Maximizeaza
1. Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum)-curba 1; caracteristica externa de j
k
l
m
n
putere maxima-curba 2;
2. Caracteristica puterii nominale-curba 3; caracteristica puterii de exploatare -curba 4; j
k
l
m
n
3. Caracteristicile de puteri partiale-curbele 5; caracteristica puterii de mers in gol-curba 6; j
k
l
m
n
4. Toate raspunsurile anterioare sunt corecte. j
k
l
m
n
unui motor naval. Se disting, astfel, urmatoarele caracteristici de turatie:
Maximizeaza
1. Caracteristica externa de putere maxima (de putere maxim-maximorum)-curba 1; caracteristica externa de j

k
l
m
n
turatie limita-curba 2;
2. Caracteristica puterii de exploatare-curba 3; Caracteristica puterii nominale -curba 4; j
k
l
m
n
3. Caracteristica puterii de mers in gol -curbele 5; Caracteristicile de puteri partiale -curba 6; j
k
l
m
n
4. Toate raspunsurile anterioare sunt corecte. j
k
l
m
n
40.In cadrul reprezentarii grafice din figura EXPL 2 a fost inclusa si caracteristica de elice (curba
9), impreuna cu curbele 7 si 8 ale turatiilor extreme. Se defineste, astfel, intreaga zona de
functionare a motorului, aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici functionale ale
motorului naval, cuprinsa intre:
Maximizeaza
1. Curbele 1, 7, 6, 8 si 9; j
k
l
m
n
2. Curbele 2, 7, 6, 8 si 9; j
k
l
m
n
3. Curbele 1, 7 si 9; j
k
l
m
n
4. Curbele 2, 7 si 9. j
k
l
m
n
41.Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum) reprezinta dependenta

de turatie a puterii:
1. Maxime pe care o poate dezvolta motorul; j

k
l
m
n
2. Functionarea motoarelor navale pe aceasta caracteristica este permisa, pe durate de timp extrem de reduse, m n
j
k
l
numai pe standul de probe al firmei constructoare;
3. Deoarece functionarea motorului in aceste conditii duce la depasirea solicitarilor termice admisibile, j
k
l
m
n
utilizarea acestei caracteristici este cu desavarsire interzisa in exploatare (se limiteaza cantitatea maxima de
combustibil ce poate fi refulata de pompa de injectie);
4. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. j
k
l
m
n
42.Caracteristica externa de putere maxima Pe ma=f(n) se caracterizeaza prin urmatoarele
elemente:
1. Obtinerea in conditiile in care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia de debit maxim, pe o j
k
l
m
n
perioada redusa de timp;
2. Marimea duratei de functionare, precum si intervalul de timp intre doua regimuri succesive de putere j
k
l
m
n
maxima, sunt stabilite de firma producatoare si indicate in documentatia de exploatare a motorului;
3. De cele mai multe ori, la motoarele rapide este specificata si proportia maxima pe care o poate avea in j
k
l
m
n
motoresursa durata totala de functionare la acest regim;
k
l
m
n
43.Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) reprezinta:
1. Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma j
k
l
m
n
constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului;
2. Dependenta de turatie a puterii maxime pe care o poate dezvolta motorul; j
k
l
m
n
3. Variatia puterii de exploatare a motorului in functie de turatie, pentru care motorul trebuie sa functioneze j
k
l
m
n
sigur si economic, fara limitarea duratei de timp;
k
l
m
n
44.Caracteristica puterii de exploatare reflecta:
1. Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de combustibil pentru care firma j
k
l
m
n
constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului;
2. Variatia puterii de exploatare a motorului in functie de turatie; pe aceasta caracteristica, motorul trebuie sa j
k
l
m
n
functioneze sigur si economic, fara limitarea duratei de timp;
3. Dependenta dintre putere si turatie, obtinuta prin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de j
k
l
m
n
obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea cores-punzatoare puterii nominale;
k
l
m
n
45.Caracteristicile puterilor partiale se obtin:
1. In conditiile in care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitia de debit maxim, pe o perioada j
k
l
m
n
redusa de timp;
2. Injectarea cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de j
k
l
m
n
exploatare ai motorului;
3. rin reducerea cantitatii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 si 25% din cantitatea cores- j
k
l
m
n
punzatoare puterii nominale;
k
l
m
n
46.Daca motorul functioneaza in gol:

1. Puterea dezvoltata reprezinta 25% din cantitatea cores-punzatoare puterii nominale; j
k
l
m
n
2. Puterea dezvoltata la orice turatie este egala cu puterea consumata prin frecari mecanice si pentru j
k
l
m
n
antrenarea propriilor mecanisme si agregate;
3. Puterea dezvoltata la orice turatie este nula; j
k
l
m
n
4. Raspunsurile b) si c) sunt ambele valabile. j
k
l
m
n
47.Pentru obtinerea caracteristicii de functionare in gol:
1. Se decupleaza motorul de frana si se masoara consumul orar de combustibil, in functie de turatie; j

k
l
m
n
2. Se antreneaza motorul pana la 50% din cantitatea cores-punzatoare puterii nominale; j
k
l
m
n
3. Se decupleaza elicea, atunci cand instalatia de propulsie o permite; j
k
l
m
n
4. Raspunsurile b) si c) sunt ambele valabile. j
k
l
m
n
48.
Maximizeaza
Caracterististica de elice reprezentata în figura EXPL 3, parametrul λ el reprezinta:
1. Raportul de disc al elicei; j

k
l
m
n
2. Raportul de pas; j
k
l
m
n
3. Avansul relativ al elicei; j
k
l
m
n
4. Coeficientul de siaj. j
k
l
m
n
49.
Avansul relativ al elicei, parametrul variabil
in cazul caracteristicii de elice
corspunzatoare unei instalatii de propulsie
navala cu transmisie directa de la motor la
propulsorul cu pas fix se defineste cu
ajutorul urmatoarelor marimi: Vel [m/s]-
viteza apei in discul elicei, V [m/s]-viteza
navei, w-coeficientul de siaj, nel [s -1]-turatia
elicei si Del [m]-diametrul elicei, prin relatia:
1. j
k
l
m
n
Vel V (1 + w)
λ el = =
nel Del nel Del
2. j
k
l
m
n
Vel V (1 − w)
λ el = =
nel Del nel Del
3. j
k
l
m
n
Vel V (w − 1)
λ el = =
nel Del nel Del
4. j
k
l
m
n
nel Del n D
λ el = = el el
Vel V (1 − w)
50.In caracteristica de elice corspunzatoare unei instalatii de propulsie navala cu transmisie

directa de la motor la propulsorul cu pas fix din figura EXPL 3, prin variatia rezistentei la
inaintare a navei, avansul relativ al elicei LAMBDAel se modifica, astfel incat caracteristica de
elice isi schimba atat pozitia, cat si forma. Astfel:
1. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii imersiunii, a intensitatii vantului si a j
k
l
m
n
valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ se reduc si,
la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari;
2. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii imersiunii, a intensitatii vantului si a j
k
l
m
n
valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ cresc si, la
aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari;
3. Prin scaderea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii imersiunii, a intensitatii vantului si a j
k
l
m
n
valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ se reduc si,
la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari;
4. Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata scaderii imersiunii, a intensitatii vantului si a j
k
l
m
n
valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ cresc si, la
aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari.
51.
Maximizeaza
In situatia reducerii rezistentei la inaintare a navei (ca urmare a micsorarii intensitatii

vantului si valurilor sau a reducerii imersiunii), viteza navei si avansul relativ al elicei
cresc, iar puterea absorbita de elice se reduce (fig. EXPL 3). In acest caz, caracteristica
elicei pentru λelu >λeln se deplaseaza:
1. j
k
l
m
n
Spre stanga-sus fata de caracteristica λel n.

(avansul relativ), elicea care functioneazã
dupa aceasta caracteristica fiind denumita
elice grea, iar sarcina motorului se
micsoreaza;
2. j
k
l
m
n
Spre stanga-sus jos fata de caracteristica λel

n . (avansul relativ), elicea care functioneazã
dupa aceasta caracteristica fiind denumita
elice grea, iar sarcina motorului creste;
3. j
k
l
m
n
Spre dreapta-jos fata de caracteristica λel n .

(avansul relativ), elicea care functioneaza
dupã aceasta caracteristica fiind denumita
elice usoara, iar sarcina motorului se
micsoreaza;
4. j
k
l
m
n
Spre dreapta-jos fata de caracteristica λel n .

(avansul relativ), elicea care functioneaza
dupã aceasta caracteristica fiind denumita
elice usoara, iar sarcina motorului creste.
52.Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta

dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina, in conditiile:
1. Mentinerii constante a starii hidrometeorologice; j
k
l
m
n
2. Mentinerii constante a depunerilor vegetale pe corpul navei; j
k
l
m
n
3. Mentinerii in pozitie fixa a organului de reglare a pompei de injectie; j
k
l
m
n
4. Mentinerii constante a turatiei. j
k
l
m
n

dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina in conditiile mentinerii constante a
turatiei, dupa cum urmeaza:
1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective; j

k
l
m
n
2. Constanta puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului; j
k
l
m
n
3. Variatia asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic; j
k
l
m
n
k
l
m
n

dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina in conditiile mentinerii constante a
turatiei; se constata:
1. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, constanta puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor j
k
l
m
n
proprii ale motorului si variatia asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic;
2. Constanta puterilor indicate si efective, variatia liniara a puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor j
k
l
m
n
proprii ale motorului si variatia asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic;
3. Variatia liniara a puterilor indicate si efective, cresterea asimptotica a puterii pierdute pentru invingerea j
k
l
m
n
rezistentelor proprii ale motorului si constanta randamentului mecanic;
4. Variatia liniara a puterii indicate, constanta puterilor efective si pierdute pentru invingerea rezistentelor j
k
l
m
n
proprii ale motorului si variatia asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic.
55.Conditiile atmosferice au o mare influenta asupra puterii si economicitatii motoarelor navale.

In cazul MAC navale, reducerea densitatii aerului admis in cilindri la reducerea presiunii
atmosferice sau la cresterea temperaturii mediului ambiant, conduce la:
1. Tendinta de crestere a puterii indicate, imbogatindu-se amestecul (la debit de combustibil neschimbat); j
k
l
m
n
2. Scaderea coeficientului de umplere si a randamentului termic datorita inrautatirii arderii (coeficient de n
j
k
l
m
exces de aer mai mic) si a cresterii eventuale a intarzierii la autoaprindere, aceste efecte actionand in sens
invers;
3. Necesitatea raportarii parametrilor determinati pe stand, in conditii de presiune si temperatura arbitrare, la j
k
l
m
n
conditii standard, pentru a se putea compara performantele diverselor motoare (corectarea caracteristicilor);
k
l
m
n
56.Prin liniarizarea caracteristicilor functionale ale motoarelor navale, se obttne reprezentarea

domeniului de functionare simplificat ca cel redat in figura EXPL 5. Notatiile PD, HR si LR
semnifica, respectiv:
Maximizeaza
1. Functionarea elicei grele, functionarea elicei usoare si punctul proiectat de functionare a elicei; j
k
l
m
n
2. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei grele si functionarea elicei usoare; j
k
l
m
n
3. Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei usoare si functionarea elicei grele; j
k
l
m
n
4. Functionarea elicei usoare, functionarea elicei grele si punctul proiectat de functionare a elicei; j
k
l
m
n
57.Corelatia dintre motor si propulsor trebuie sa aiba in vedere atat functionarea usoara/grea a
elicei, cat si rezervele de mare sea-margin si de motor engine-margin, avand urmatoarele
semnificatii (fig. EXPL 5):
Maximizeaza
1. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la influenta vantului si starea marii, cele doua rezerve iau in j
k
l
m
n
consideratie degradarea corpului si a elicei;
2. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului, cele doua rezerve iau in consideratie j
k
l
m
n
influenta vantului, starea marii si degradarea elicei;
3. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului si a elicei, cele doua rezerve iau in j
k
l
m
n
consideratie influenta vantului si starea marii;
4. In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea elicei, cele doua rezerve iau in consideratie j
k
l
m
n
influenta vantului, starea marii si degradearea corpului.
58.Punctul MP este identic cu punctul specific de functionare continua maxima a motorului M

(engine's specified MCR), daca:
1. Motorul nu asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul generator de arbore); atunci cand j
k
l
m
n
exista acest generator, este necesar a fi luata in consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;
2. Motorul asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul generator de arbore); atunci cand exista j
k
l
m
n
acest generator, este necesar a fi luata in consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare;
3. Motorul nu asigura si antrenarea unui turbogenerator; j
k
l
m
n
4. Motorul este de tipul turbocompound cu sistem PTI (Power Take In). j
k
l
m
n
59.Regimul de suprasarcina al motorului principal este caracterizat prin urmatoarele:
1. Putere efectiva cu 10÷20% mai mare decat cea nominala, turatie cu 10% mai mare decat turatia nominala si j
k
l
m
n
durata de functionare nelimitata;
2. Putere efectiva cu 10÷20% mai mica decat cea nominala, turatie cu 10% mai mare decat turatia nominala si j
k
l
m
n
durata de functionare nelimitata;
3. Putere efectiva cu 10÷20% mai mare decat cea nominala, turatie cu 10% mai mare decat turatia nominala si j
k
l
m
n
durata limitata de functionare la 1÷2 ore;
4. Putere efectiva cu 10÷20% mai mica decat cea nominala, turatie cu 10% mai mare decat turatia nominala si j
k
l
m
n
durata limitata de functionare la 1÷2 ore.
60.In figura EXPL 6, curba marcata cu p repezinta:
Maximizeaza
1. Curba exponentiala; j
k
l
m
n
2. Caracteristica puterii maxime; j
k
l
m
n
3. Caracteristica de elice; j
k
l
m
n
4. Curba randamentului efectiv maxim. j
k
l
m
n
61.Care dintre urmatoarele conditii se considera ca reprezinta ratiunea ca motorul de propulsie sa

nu functioneze in zona marcata cu B din figura EXPL 6:
Maximizeaza
1. Navigatia in ape de mica adancime; j

k
l
m
n
2. Reglaj incorect al pompei de injectie; j
k
l
m
n
3. Functionare in suprasarcina; j
k
l
m
n
4. Defectiuni ale palelor elicei. j
k
l
m
n
62.Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea regimului de functionare a sistemului de

propulsie navala. Care dintre formularile urmatoare reprezinta o interpretare corecta a
diagramei:
Maximizeaza
1. Functionarea ideala a motorului se situeaza in zona A, iar functionarea in zona B este permisa intermitent, j
k
l
m
n
pentru o durata limitata de timp;
2. Motorul poate functiona in oricare din zonele diagramei, cu repozitionarea corecta a indicatorului de j
k
l
m
n
sarcina;
3. Functionarea in zona B este permisa pentru durate mari de functionare, daca nu se modifica conditiile j
k
l
m
n
ambientale din compartimentul de masini;
4. Situand functionarea la 90% sarcina si turatie 80% din cea nominala, motorul va opera atata timp cat j
k
l
m
n
conditiile de mentenanta o permit.
63.Caracteristica de sarcina a MAI navale indica:
1. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand motorul functioneaza in gol; j
k
l
m
n
2. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand turatia motorului se mentine j
k
l
m
n
constanta;
3. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand cremaliera pompei de injectie se j
k
l
m
n
mentine pe pozitie constanta;
4. Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand conditiile mediului ambiant sunt j
k
l
m
n
invariante.
64.Caracteristica de pierderi a motorului reprezinta:

1. Determinarea puterii indicate a motorului; j
k
l
m
n
2. Determinarea puterii efective a motorului; j
k
l
m
n
3. Determinarea puterii necesare invingerii rezistentelor proprii ale motorului, realizata prin decuplarea j
k
l
m
n
succesiva a grupurilor de supraalimentare;
4. Determinarea puterii necesare invingerii rezistentelor proprii ale motorului, realizata prin suspendarea j
k
l
m
n
succesiva a injectiei de combustibil.
65.Raportul Kp = Pexp/Pen reprezinta:
1. Coeficientul de sarcina; j
k
l
m
n
2. Indicatorul de sarcina; j
k
l
m
n
3. Putere redusa la presiunea mediului ambiant; j
k
l
m
n
4. Indicator de putere de exploatare. j
k
l
m
n
66.Raportul KM=Mexp/Men reprezinta:
1. KM=Kn^3; Kn=nexp/nn; j
k
l
m
n
2. KM=Kp^2; Kp=Pexp/Pn; j
k
l
m
n
3. KM=Kn^2; Kn=nexp/nn; j
k
l
m
n
4. KM=Kp^3; Kp=Pexp/Pn. j
k
l
m
n
67.
Raportul Kp=Pexp/P n reprezinta:
1. j
k
l
m
n
Kp=Kn4 ; Kn =n exp/n n;
2. j
k
l
m
n
K p = 3 kn2 ;
3. j
k
l
m
n
Kp=K n3 ; Kn =n exp/n n;
4. j
k
l
m
n
K p = 3 kn4 .
68.Caracteristica de consum orar de combustibil pentru MAC se ridica in conditia:
1. n = constant; j
k
l
m
n
2. P = Pe n; j
k
l
m
n
3. Avans la injectie variabil; j
k
l
m
n
4. Sarcina constanta. j
k
l
m
n
69.Conditiile de referinta pentru mediul ambiant T0 = 300 K si p0 = 100 kN/m2 pot fi respectate la
incercarea motoarelor:
1. Da; j
k
l
m
n
2. Nu; j
k
l
m
n
3. Numai in zone temperate; j
k
l
m
n
4. Numai in zone tropicale. j
k
l
m
n
70.In figura EXPL 7:
Maximizeaza
1. La sarcina de 75% presiunea medie efectiva este de 10 kg/cm^2; j
k
l
m
n
2. La sarcina de 1/2 randamentul mecanic este de 0.8; j
k
l
m
n
3. La sarcina de 3/4 temperatura gazelor dupa turbina este de 350 grd C; j
k
l
m
n
4. La sarcina de 75% presiunea aerului de supraalimentare este de 1.2 kg/cm^2. j
k
l
m
n
Maximizeaza
1. La sarcina de 3/4 puterea efectiva este de 10 000 HP; j

k
l
m
n
2. La sarcina de 3/4 presiunea maxima de ardere este de 110 kg/cm^2; j
k
l
m
n
3. La sarcina de 3/4 consumul specific efectiv de combustibil este de 154 g/HPh; j
k
l
m
n
4. La sarcina de 3/4 presiunea maxima de comprimare este de 50 kg/cm^2. j
k
l
m
n
Maximizeaza
1. La puterea de 7000kW temperatura gazelor la intrarea in turbina este de 800 grd F; j

k
l
m
n
2. La puterea de 8000 kW presiunea aerului de baleiaj este de 1.78 bar; j
k
l
m
n
3. La puterea de 8000kW consumul specific efectiv de combustibil este de 0.215 kg/kW h; j
k
l
m
n
4. La puterea de 7000 kW turatia motorului este de 113 rpm. j
k
l
m
n
73.Cu simbolizarea cunoscuta pentru volumul lucrarilor de reparatii navele: RT -revizie tehnica,
RC1-reparatia curenta numarul 1, RC2-reparatia curenta numarul 2, RK-reparatia capitala,
precizati care este ordinea de efectuare a ciclurilor de reparatie la nave:
1. RT, RC1, RC2, RK; j

k
l
m
n
2. RK, RT, RC1, RC2; j
k
l
m
n
3. RC1, RC2, RT, RK; j
k
l
m
n
4. RC2, RC1, RK, RT. j
k
l
m
n
74.Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor nu se aplica la piston:
1. Sudura; j
k
l
m
n
2. Montarea de stifturi filetate;
j
k
l
m
n
3. Lipirea cu rasini epoxidice; j
k
l
m
n
4. Montarea de dopuri filetate. j
k
l
m
n
75.Prin dispozitivul prezentat in figura EXPL 10 se realizeaza:
Maximizeaza
1. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 10,a) si a perpendicularitatii acestora j
k
l
m
n
pe suprafeta laterala a capului, respectiv piciorului (fig. EXPL 10,b);
2. Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 10,b) si a perpendicularitatii acestora j
k
l
m
n
pe suprafeta laterala a capului, respectiv piciorului (fig. EXPL 10,a);
3. Verificarea deformatiilor boltului; j
k
l
m
n
4. Verificarea solicitarilor corpului bielei. j
k
l
m
n
76.Daca laina de la capul bielei unui motor in doi timpi este mai groasa decat cea originala, noul
raport de comprimare:
1. Operatiunea este imposibila; j

k
l
m
n
2. Creste; j
k
l
m
n
3. Nu se modifica; j
k
l
m
n
4. Scade. j
k
l
m
n
77.Daca laina de la capul bielei unui motor in patru timpi este mai groasa decat cea originala, noul
raport de comprimare:
1. Operatiunea este imposibila; j
k
l
m
n
2. Creste; j
k
l
m
n
k
l
m
n
4. Scade. j
k
l
m
n
78.In urma alezarii camasii de cilindru a unui motor cu camera de ardere in chiulasa, noul raport
de comprimare:
1. Depinde de valoarea presiunii de supraalimentare; j

k
l
m
n
2. Scade; j
k
l
m
n
3. Ramane constant; j
k
l
m
n
4. Creste. j
k
l
m
n
79.Uzura lagarelor palier ale unui motor auxiliar cauzeaza urmatorul efect asupra raportului de
comprimare:
1. Cresterea; j
k
l
m
n
2. Scaderea; j
k
l
m
n
3. Pastrarea constanta; j
k
l
m
n
4. Cresterea in timpul comprimarii, scaderea in timpul destinderii. j
k
l
m
n
80.Prin rabotarea chiulasei cu camera de ardere in chiulasa, raportul de comprimare:
k
l
m
n
2. Scade; j
k
l
m
n
3. Creste; j
k
l
m
n
4. Se mentine constant daca este realizata camera de ardere in chiulasa. j
k
l
m
n
81.Abaterea de la coaxialitatea lagarelor palier se masoara prin abaterea de la paralelismul

bratelor de manivela (masurarea frangerilor). Aceasta se realizeaza, conform figurii EXPL 11, cu
ajutorul unui comparator special, prin masurarea distantei dintre bratele unui cot, de regula la o
distanta egala cu jumatate din diametrul fusului palier fata de axa de rotatie, efectuandu-se:
1. O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. si nava este incarcata la maxim; j
k
l
m
n
2. O singura determinare, atunci cand cotul se afla in pozitia p.m.i. si motorul tocmai a fost oprit; j
k
l
m
n
3. Patru determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare p.m.i., tribord, p.m.e. si babord; j
k
l
m
n
4. Cinci determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare p.m.i., tribord, babord si p.m.e., j
k
l
m
n
datorita prezentei bielei, care nu permite o singura determinare la p.m.e.
82.Care dintre urmatoarele conditii poate contribui la formarea de depuneri pe paletele turbinei
de supraalimentare:
1. Ardere incompleta; j
k
l
m
n
2. Consum mare de ulei ungere cilindri; j
k
l
m
n
3. Neetanseitati ale supapei de evacuare; j
k
l
m
n
4. Toate cauzele de mai sus. j
k
l
m
n
83.Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor se aplica la chiulasa pe zona laterala:
1. Lipirea cu rasini; j
k
l
m
n
2. Caplamale; j
k
l
m
n
3. Sudura; j
k
l
m
n
k
l
m
n
84.Proba hidraulica a chiulasei se face in vederea depistarii eventualelor fisuri si se realizeaza cu

apa, la presiunea:
1. Nominala a fluidului de racire; j

k
l
m
n
2. 1.5 din aceasta; j
k
l
m
n
3. Sub 1.5 din presiunea nominala; j
k
l
m
n
4. Mai mare de 1.5, tinand cont si de regimul termic al organului probat. j
k
l
m
n
85.Inlocuirea tubulaturii de inalta presiune la o reparatie se face cu o tubulatura de acelasi

diametru si aceeasi lungime ca cea originala, in scopul:
1. Evitarii utilizarii pieselor de schimb de alte dimensiuni; j

k
l
m
n
2. Mentinerea constanta a nivelului vibratiilor in sistemul de inalta presiune; j
k
l
m
n
3. Utilizarea elementelor de imbinare si fixare deja existente; j
k
l
m
n
4. Mentinerea acelorasi caracteristici ale injectiei. j
k
l
m
n
86.Ce material se utilizeaza pentru garniturile necesare la imbinarea tubulaturilor de combustibil:
1. Fibra de sticla; j
k
l
m
n
2. Azbest; j
k
l
m
n
3. Cupru; j
k
l
m
n
4. Se recomanda imbinari sudate cap la cap. j
k
l
m
n
87.Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a capului pistonului; fiind o zona
intens solicitata, acestea se pot extinde rapid; in cazul fisurilor patrunse, precizati valabilitatea
urmatoarelor afirmatii:
1. Exista patrunderii gazelor de ardere in spatiile de racire; j

k
l
m
n
2. Exista posibilitatea crearii unor pungi izolatoare, care impiedica racirea pistonului, putand duce la griparea j
k
l
m
n
acestuia
3. La motoarele lente la care pistoanele sunt racite, pericolul este si mai mare; j
k
l
m
n
k
l
m
n
88.Repararea fisurii aparute in zona de racordare a capului pistonului din figura EXPL 12
presupune:
1. In primul rand, determinarea lungimii fisurii folosind metodele cunoscute si se stopeaza propagarea fisurii j
k
l
m
n
prin practicarea de gauri la capetele fisurii; se sanfreneaza gaurile si se monteaza pe ambele flancuri ale
rostului prezoane de consolidare ca in figura 1, dupa care se trece la incarcarea cu sudura in mai multe
treceri, folosind electrozi din otel inoxidabil sau fonta;
2. Suprafata exterioara se curata si se rotunjeste corespunzator cu mare atentie, caci muchiile de material j
k
l
m
n
netesite datorita supraincalzirii locale se ard si se fisureaza, devenind amorse de propagare pentru toate
zonele invecinate;
3. La sfarsit se face obligatoriu si o proba hidraulica; j
k
l
m
n
k
l
m
n
89.Figura EXPL 13 indica:
1. Masurarea uzurii si marimii fisurilor pistonului cu cap concav cu ajutorul unui calibru; j
k
l
m
n
2. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap plat cu ajutorul unui calibru; j
k
l
m
n
3. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul unui calibru; j
k
l
m
n
4. Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul sondei pentru adancimi a sublerului. j
k
l
m
n
90.Precizati succesiunea operatiunilor de reparare a capului pistonului care prezinta fisuri,
conform figurii EXPL 14:
1. In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde integral toate j
k
l
m
n
fisurile din zona respectiva; in aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza
cu suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu
gheare (fig. EXPL 14,b si c);
k
l
m
n
fisurile din zona respectiva; aceasta este apoi asigurata cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; in aceste
gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi sau sunt filetate;
3. In zonele fisurate sunt practicate gauri in dreptul fiecarei fisuri, cu diametre superior celui al fisurii; in j
k
l
m
n
aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 14,a)
sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 14,b si c);
k
l
m
n
fisurile din zona respectiva; in aceste gauri se introduc dopuri din materiale plastice, care se fixeaza cu
suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu
gheare (fig. EXPL 14,b si c).
91.Figura EXPL 14 prezinta operatiunile necesare reconditionarii capului pistonului cu fisuri.

Aceste operatiuni sunt:
1. Practicarea de gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona j
k
l
m
n
respectiva;
2. Asigurarea dupa montaj cu stifturi filetate sau ancore cu gheare; j
k
l
m
n
3. Introducerea de dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi sau sunt filetate; j
k
l
m
n
4. Ordinea corecta a operatiunilor este a), c), b). j
k
l
m
n
92.Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de impingere a lagarului de impingere din figura
EXPL 15, se realizeaza:
1. Corectarea pozitiei arborelui cotit, datorata nivelului excesiv al vibratiilor torsionale; j

k
l
m
n
2. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit in functie de grosimea sabotilor; j
k
l
m
n
3. Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit in functie de suprfata frontala a sabotilor; j
k
l
m
n
4. Nici una din metodele de mai sus nu este practicabila. j
k
l
m
n
93.In perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaza prin urmatoarele:
1. Uzura poate fi privita ca o continuare a prelucrarii pieselor, fiind necesara obtinerea ajustajelor, j
k
l
m
n
microgeometriei si structurii superficiale optime pentru functionarea normala a motorului;
2. Printr-o dezvoltare in timp aproape liniara a procesului, sfarsitul ei fiind corespunzator uzurii limita j
k
l
m
n
admisibile;
3. Continuarea functionarii cu piese care au depasit uzura limita admisibila, perioada ce trebuie evitata, j
k
l
m
n
intrucat conduce la intensificarea puternica a uzurii pieselor pana la avarierea motorului;
k
l
m
n
94.Studiul suprafetelor uzate ale pieselor a aratat ca uzura se prezinta sub aspecte variate, cele
mai importante tipuri de uzura fiind:
1. Uzura abraziva si uzura prin aderenta; j

k
l
m
n
2. Uzura prin oboseala; j
k
l
m
n
3. Uzura coroziva; j
k
l
m
n
k
l
m
n
95.Uzura abraziva se produce:
1. In urma functionarii pieselor la temperaturi ridicate, datorita vitezelor si presiunilor mari si a ungerii j
k
l
m
n
insuficiente (de obicei, intreruperea filmului de lubrifiant dintre suprafetele cuplei);
2. Datorita existentei unor particule dure intre suprafetele pieselor cuplelor din motorul cu ardere interna, j
k
l
m
n
fiind provocata de procesul de microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule;
3. Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor ciupituri izolate sau grupate j
k
l
m
n
(fenomenul de pitting), fie de faramitarea si exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o
oboseala superficiala a materialului pieselor;
4. Datorita reactiilor chimice care au loc intre suprafata pieselor si agentii corozivi, dintre care cei mai j
k
l
m
n
importanti sunt oxigenul, apa, sulful, etc., in urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt
indepartati ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafetele.
96.Uzura prin aderenta se produce:
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
97.Uzura prin oboseala se produce:

k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
98.Uzura coroziva se produce:
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
99.La nivelul pieselor MAI, se regasesc toate tipurile de uzura, actionand separat sau combinat.
Precizati valabilitatea urmatoarelor afirmatii:
1. La nivelul camasii cilindrului actioneaza deopotriva uzura abraziva, prin aderenta si coroziune; j
k
l
m
n
2. In cazul pistonului, capul acestuia este supus unei uzuri corozive, iar suprafata laterala a regiunii port- j
k
l
m
n
segmenti si mantalei uzurii de aderenta si abrazive;
3. La nivelul suprafetelor de lucru ale camelor si tachetilor, se manifesta uzura prin oboseala si aderenta; j
k
l
m
n
k
l
m
n
100.Diagrama punctului de roua permite determinarea temperaturii la care trebuie racit aerul de
supraalimentare in racitorul intermediar, in scopul:
1. Evitarii aparitiei fenomenului de cavitatie; j

k
l
m
n
2. Evitarea depunerilor de calamina; j
k
l
m
n
3. Evitarea aparitiei condensului in racitor; j
k
l
m
n
4. Evitarea socurilor hidraulice. j
k
l
m
n
101.Care este agentul care reduce uzura coroziva provocata de acidul sulfuric rezultat din arderea
combustibilului greu:
1. Apa tehnica; j
k
l
m
n
2. Apa de mare; j
k
l
m
n
3. Uleiul de ungere cilindri; j
k
l
m
n
4. Aerul de baleiaj. j
k
l
m
n
102.Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze poate fi:
1. Temperatura redusa la sfarsitul comprimarii; j

k
l
m
n
2. Presiune scazuta a mediului ambiant; j
k
l
m
n
3. Presiune mare a pompei circulatie ulei; j
k
l
m
n
4. Presiune mare a pompei circulatie combustibil din sistemul de alimentare a motorului. j
k
l
m
n
103.Uzual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:
1. Reducerea raportului de comprimare; j

k
l
m
n
2. Utilizarea unui combustibil cu o temperatura de autoaprindere mai ridicata; j
k
l
m
n
3. Cresterea gradului de supraalimentare; j
k
l
m
n
4. Incalzirea apei de racire cilindri. j
k
l
m
n
104.Cifra cetanica a combustibililor navali reprezinta:
1. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si alfa -metil -naftena, care are aceleasi j
k
l
m
n
proprietati la autoaprindere ca si combustibilul dat;
2. Cantitatea de KOH echivalenta cantitatii unui acid de a neutraliza bazele dintr-un gram de combustibil; j
k
l
m
n
3. Rezistenta la curgere a combustibilului; j
k
l
m
n
4. Cantitatea de caldura degajata prin arderea unui kg de combustibil. j
k
l
m
n
105.Daca in timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire la iesirea din cilindrii
motorului sunt diferite, aceasta indica:
1. Scaderea presiunii uleiului de ungere a lagarelor palier aferente cilindrilor cu temperaturi mai ridicate; j
k
l
m
n
2. Infundarea canalelor de patrundere a apei de racire in cilindri; j
k
l
m
n
3. Sarcina pe cilindri este diferita; j
k
l
m
n
4. Sunt posibile penultimele doua cazuri. j
k
l
m
n
106.Care este agentul care reduce uzura coroziva provocata de acidul sulfuric rezultat din arderea
combustibilului greu:
1. Apa tehnica; j
k
l
m
n
2. Apa de mare; j
k
l
m
n
3. Uleiul de ungere cilindri; j
k
l
m
n
4. Aerul de baleiaj. j
k
l
m
n
107.Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze poate fi:
1. Temperatura redusa la sfarsitul comprimarii; j

k
l
m
n
2. Presiune scazuta a mediului ambiant; j
k
l
m
n
3. Presiune mare a pompei circulatie ulei; j
k
l
m
n
4. Presiune mare a pompei circulatie combustibil din sistemul de alimentare a motorului. j
k
l
m
n
108.Uzual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:
1. Reducerea raportului de comprimare; j

k
l
m
n
2. Utilizarea unui combustibil cu o temperatura de autoaprindere mai ridicata; j
k
l
m
n
3. Cresterea gradului de supraalimentare; j
k
l
m
n
4. Incalzirea apei de racire cilindri. j
k
l
m
n
109.Cifra cetanica a combustibililor navali reprezinta:
1. Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si alfa -metil -naftena, care are aceleasi j
k
l
m
n
proprietati la autoaprindere ca si combustibilul dat;
2. Cantitatea de KOH echivalenta cantitatii unui acid de a neutraliza bazele dintr-un gram de combustibil; j
k
l
m
n
3. Rezistenta la curgere a combustibilului; j
k
l
m
n
4. Cantitatea de caldura degajata prin arderea unui kg de combustibil. j
k
l
m
n
110.Daca in timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire la iesirea din cilindrii
motorului sunt diferite, aceasta indica:
1. Scaderea presiunii uleiului de ungere a lagarelor palier aferente cilindrilor cu temperaturi mai ridicate; j
k
l
m
n
2. Infundarea canalelor de patrundere a apei de racire in cilindri; j
k
l
m
n
3. Sarcina pe cilindri este diferita; j
k
l
m
n
4. Sunt posibile penultimele doua cazuri. j
k
l
m
n
111.La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste
1. Valvulele de aer de pe butelii sunt inchise; j

k
l
m
n
2. Supapa de siguranta s-a blocat; j
k
l
m
n
3. Presiunea de injectie este mica; j
k
l
m
n
4. Tancul de serviciu de motorina are nivel minim. j
k
l
m
n
112.La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste
1. Robinetul de purja este deschis; j

k
l
m
n
2. Presiunea de injectie este normala; j
k
l
m
n
3. Supapele de lansare nu se deschid complet; j
k
l
m
n
4. Tancul de serviciu de motorina are nivel maxim. j
k
l
m
n
113.La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste complet
1. Robinetul de purja este deschis; j

k
l
m
n
2. Presiunea de injectie este de 270 bar; j
k
l
m
n
3. Supapele de lansare sunt reglate; j
k
l
m
n
4. Presiunea aerului din butelii este prea mica. j
k
l
m
n
114.Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul nu porneste:
1. Rata de ungere cilindri este prea mare; j

k
l
m
n
2. Compresia in cilindri este prea mica; j
k
l
m
n
3. Presiunea apei de spalare separatoare este prea mare; j
k
l
m
n
4. Presiunea aerului din butelii este de 25 bar. j
k
l
m
n

1. In tubulatura de combustibil si in pompe a patruns aer; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
4. Presiunea aerului din butelii este de 25 bar. j
k
l
m
n

k
l
m
n
k
l
m
n
3. Presiunea de injectie este prea mica; j
k
l
m
n
4. Vascozitatea combustibilului greu este de 2 grd E. j
k
l
m
n

k
l
m
n
2. La cilindri s-a facut presa pneumatica; j
k
l
m
n
k
l
m
n
4. Combustibilul contine apa. j
k
l
m
n
118.Motorul se opreste in timpul functionarii:
1. Temperatura de incalzire a combustibilului greu este de 120 grd C; j

k
l
m
n
2. Inaltimea de compresie este normala; j
k
l
m
n
3. Intreruperea alimentarii cu combustibil; j
k
l
m
n
4. Temperatura uleiului de ungere lagar de impingere 44 grd C. j
k
l
m
n

k
l
m
n
2. Presiunea apei de racire cilindri este 1 bar; j
k
l
m
n
3. Intreruperea alimentarii cu combustibil a separatorului; j
k
l
m
n
k
l
m
n

k
l
m
n
k
l
m
n
3. Intreruperea alimentarii cu ulei a capului de cruce; j
k
l
m
n
k
l
m
n
1. Temperatura uleiului de ungere lagar de impingre este de 190 grd F; j

k
l
m
n
k
l
m
n
3. Intreruperea transferului de combustibil in tancul de decantare; j
k
l
m
n
4. Temperatura aerului de supraalimentare dupa racitor este de 38 grd C. j
k
l
m
n
122.Motorul prezinta batai in functionare
1. Avansul la injectie este prea mare; j

k
l
m
n
2. Nivel normal in tancul de ulei de ungere bucse tub etambou; j
k
l
m
n
3. Nivel normal in tancul de compensa cilindri; j
k
l
m
n
4. Nivel normal in tancul de apa racire pistoane. j
k
l
m
n
123.Motorul prezinta batai in functionare:

k
l
m
n
2. Intreruperea transferului de combustibil in tancul de decantare; j
k
l
m
n
3. Temperatura aerului de supraalimentare dupa racitor este de 38 grd C; j
k
l
m
n
4. Cuzinetul de la capul sau piciorul bielei are joc prea mare, iar suruburile de asamblare a bielei sunt slabite. j
k
l
m
n
124.Gazele evacuate au culoare inchisa:
1. Nivel normal de combustibil in tancul de serviciu; j

k
l
m
n
2. Amestec prea bogat in combustibil; j
k
l
m
n
3. Vascozitatea uleiului de ungere cilindri este normala; j
k
l
m
n
4. Avansul la injectie este corect. j
k
l
m
n

k
l
m
n
2. Presiunea apei de racire pistoane este normala; j
k
l
m
n
3. Uzura orificiilor duzelor injectoarelor; j
k
l
m
n
k
l
m
n
1. Supapele de refulare ale pompei de injectie nu inchid corect; j

k
l
m
n
2. Indicatorul de sarcina este 8.4; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
127.Gazele evacuate au culoare alba:

k
l
m
n
2. Aerul admis in cilindri este prea umed; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n

k
l
m
n
2. Combustibilul contine un procent prea mare de apa sau apa patrunde in cilindru prin fisurile chiulasei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
129.Deschiderea supapei de siguranta montata pe chiulasa:
1. Supape de lansare inchise; j

k
l
m
n
2. Supapa de siguranta reglata incorect; j
k
l
m
n
3. Avans normal la injectie; j
k
l
m
n
4. Filtru de ulei prezinta cadere mare de presiune. j
k
l
m
n
130.Deschiderea supapei de siguranta montata pe chiulasa

1. Supape de lansare inchise; j
k
l
m
n
2. Supapa de siguranta reglata corect; j
k
l
m
n
3. Cantitate prea mare de combustibil injectat; j
k
l
m
n
4. Filtru de ulei prezinta cadere mare de presiune. j
k
l
m
n
131.Functionare incorecta la instalatia de ungere mecanism motor:
1. Apa de racire pistoane in domeniul normal de presiune; j

k
l
m
n
2. Valvul a termoregulatoare din instalatia de racire cilindri nu este reglata; j
k
l
m
n
3. Joc mare prea la capul de cruce; j
k
l
m
n
4. Cadere mare de presiune pe filtru. j
k
l
m
n
1. Nu este reglata distributia aerului; j

k
l
m
n
2. A patruns apa in ulei; j
k
l
m
n
3. Presiunea de saturatie in caldarina recuperatoare a crescut; j
k
l
m
n
4. A crescut sarcina de exploatare a motorului. j
k
l
m
n
1. Scade presiunea uleiului de ungere; j

k
l
m
n
2. Nava este inclinata spre tribord cu 5 grd; j
k
l
m
n
3. Presiunea de saturatie in caldarina recuperatoare a crescut; j
k
l
m
n
4. A crescut sarcina de exploatare a motorului. j
k
l
m
n
134.Motorul isi mareste brusc turatia:
1. Racirea unui piston este insuficienta; j

k
l
m
n
2. Jocuri mari in lagarele de sprijin ale liniei axiale; j
k
l
m
n
3. Aerul de ardere contine o cantitate mare de vapori de ulei; j
k
l
m
n
4. Temperatura gazelor evacuate difera cu 30 - 50 grd C intre cilindri. j
k
l
m
n
135.Ce uzura produce cenusa din combustibilul greu:

1. Abraziva; j
k
l
m
n
2. Coroziune; j
k
l
m
n
3. Cresterea raportului de comprimare; j
k
l
m
n
4. Modificarea presiunii de injectie. j
k
l
m
n
136.Continutul de sulf din combustibilul greu produce:
1. Scaderea temperaturii punctului de roua din gazele evacuate; j

k
l
m
n
2. Pompare dificila; j
k
l
m
n
3. Modificarea substantelor pentru tratarea apei de racire pistoane; j
k
l
m
n
4. Cresterea avansului la injectie. j
k
l
m
n
137.Ce produce continutul de apa din combustibil:
1. Uzura de eroziune; j
k
l
m
n
2. Cresterea vascozitatii combustibilului; j
k
l
m
n
3. Nu produce uzura coroziva daca este neutra; j
k
l
m
n
4. Uzura coroziva. j
k
l
m
n
138.Ce indicatii da continutul de Sn, Pb, Cu, Al din uleiul de ungere:
1. Uzura la lagarele motorului; j

k
l
m
n
2. Uzura segmentului; j
k
l
m
n
3. Uzura mantalei pistonului; j
k
l
m
n
4. Uzura boltului capului de cruce. j
k
l
m
n
139.Ce indicatii da continutul de Fe, Cr, Mo, Al din uleiul de ungere:
1. Contaminare cu apa de mare; j

k
l
m
n
2. Presiune mare intre patina si glisiera; j
k
l
m
n
3. Uzura segmentilor, camasii de cilindru; j
k
l
m
n
4. Contaminare cu motorina. j
k
l
m
n
140.Ce implica vascozitatea combustibilului greu:

1. Atomizare redusa; consum mare de putere pentru pompare; j
k
l
m
n
2. Uzura pompelor de injectie; j
k
l
m
n
3. Cresterea temperaturii apei de racire cilindri; j
k
l
m
n
4. Dereglarea distributiei aerului de lansare. j
k
l
m
n
141.Desi combustibilii produsi in rafinarii sunt sterili, totusi contaminarea acestora se poate
produce, deoarece:
1. Stocajului in rafinarii; j
k
l
m
n
2. Stocajului la bordul navei; j
k
l
m
n
3. Transportului; j
k
l
m
n
k
l
m
n
142.Daca din anumite motive motorul se supraincalzeste, atunci:
1. Se determina presiunea de ardere; j

k
l
m
n
2. Se reduce sarcina motorului si se mareste treptat debitul de apa de racire; j
k
l
m
n
3. Se verifica vascozitatea uleiului de ungere; j
k
l
m
n
4. Se verifica distributia sarcinii pe cilindri. j
k
l
m
n
143.Cresterea presiunii din carter indica:
1. Arderea, griparea sau uzura segmentilor; j

k
l
m
n
2. Uzura lagarelor palier; j
k
l
m
n
3. Uzura lagarelor maneton; j
k
l
m
n
4. Cresterea presiunii de injectie a combustibilului. j
k
l
m
n
144.Defectarea valvulei termoregulatoare din instalatia de racire cilindri:
1. Modificarea jocului dintre patine si glisiere; j

k
l
m
n
2. Modificarea ratei de ungere a cilindrilor; j
k
l
m
n
3. Oscilarea brusca a temperaturii apei in timpul functionarii la regimuri stabilizate; j
k
l
m
n
4. Blocarea supapei de siguranta din chiulasa. j
k
l
m
n
145.Infundarea duzei injectorului de combustibil produce:
1. Jocuri hidraulice in instalatia de racire pistoane; j

k
l
m
n
2. Marirea viscozitatii combustibilului in tubulatura de surplus de combustibil; j
k
l
m
n
3. Cresterea turatiei motorului; j
k
l
m
n
4. Incalzirea elementului pompei de injectie si a tubulaturii de inalta presiune. j
k
l
m
n
146.Purjarea tancului de serviciu combustibil se face:
1. Dupa 16 ore; j
k
l
m
n
2. Dupa 4 ore; j
k
l
m
n
3. Dupa 24 ore; j
k
l
m
n
4. Dupa 36 de ore. j
k
l
m
n
147.In figura EXPL 16 nivelul de ulei in tancul 6 trebuie sa fie:
1. Intre 0,6 - 0,9 m; j

k
l
m
n
2. Intre 0,3 - 0,4 m; j
k
l
m
n
3. Intre 0,1 - 0,4 m; j
k
l
m
n
4. Intre 0,3 - 0,9 m. j
k
l
m
n
148.In tabelul din figura EXPL 17 pentru combustibil cu sulf intre 0,05%-1%:
1. Ulei Agip punica 570; BP OE220; j

k
l
m
n
2. Mobil DTE; Shell AlexiaX; j
k
l
m
n
3. Castrol 225HXD; j
k
l
m
n
4. Fina Vegano 570. j
k
l
m
n
149.In figura EXPL 18- instalatia de racire cilindri:
1. 2- pompe de circulatie; 3-pompa de preancalzire; j

k
l
m
n
2. 11-valvula termoregulatoare cu doua cai; 12-generator de apa tehnica; j
k
l
m
n
3. 10-racitor; 15-tubulatura de surplus; j
k
l
m
n
4. 4-incalzitor de apa; 13 -tanc de circulatie. j
k
l
m
n
1. Sistem de baleiaj si de supraalimentare in paralel; j

k
l
m
n
2. Sistem de baleiaj si de supraalimentare cu doua treapte de racire; j
k
l
m
n
3. Sistem de baleiaj si de supraalimentare mixt; j
k
l
m
n
4. Sistem de baleiaj sI de supraalimentare in serie. j
k
l
m
n
151.In figura EXPL 20-tabel cu parametri functionali:
1. Temperatura maxima de incalzire a combustibiluilui 150 grd C; j

k
l
m
n
2. Caderea de presiune pe racitorul de aer 800 mmWG; j
k
l
m
n
3. Presiunea apei de racire pistoane la intrare 11 bar; j
k
l
m
n
4. Temperatura maxima de iesire apei de racire cilindri 212 grd F. j
k
l
m
n
1. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 20-30 (sq.mm/s); j

k
l
m
n
2. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 35-60 Seconds Saybolt Universal; j
k
l
m
n
3. Vascozitatea combustibilului trebuie sa fie de 100 -150 Seconds Redwood no.1; j
k
l
m
n
4. Temperatura maxima de incalzire a combustibilui de 180 (sq.mm/s) este de 125 grd C. j
k
l
m
n
1. Temperatura de saturatie este de 40 grd C daca presiunea de supraalimentare este de 2 bar, umiditate j
k
l
m
n
relativa de 80%, iar temperatura mediului ambiant este de 30 grd C;
2. Reprezinta o diagrama pentru determinarea consumului de aer; j
k
l
m
n
3. Reprezinta o diagrama pentru determinarea intervalelor de purjare a colectoarelor de baleiaj; j
k
l
m
n
4. Temperatura punctului de roua scade la cresterea presiunii de supralimentare. j
k
l
m
n
1. Dupa baleiaj urmeaza o postumplere; j

k
l
m
n
2. Presostatul comanda pornirea si oprirea electrosuflantei functie de turatia motorului termic; j
k
l
m
n
3. Sistem de baleiaj in bucla inchisa; j
k
l
m
n
4. Racirea aerului in doua trepte. j
k
l
m
n
155.Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii avand un aspect neuniform.
Cauzele posibile sunt:
1. Exista frecare marita intre pistonasul si cilindrul aparatului de ridicat diagrame, cauzata de patrunde-rea j
k
l
m
n
impuritatilor, dilatare necorespunzatoare a unor piese ale aparatului, datorita incalzirii insuficiente;
2. Mecanismul de inregistrare oscileaza; j
k
l
m
n
3. Tija pistonului este stramba; j
k
l
m
n
k
l
m
n
156.Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii avand un aspect neuniform.
Modalitati de remediere sunt:
1. Se demonteaza, se curata si se unge ansamblul piston-cilindru, se curata purja; j

k
l
m
n
2. Se incalzeste aparatul indicator uniform inainte de a-l pune in functiune, se inlocuieste resortul cu unul mai m
n
j
k
l
tare;
3. Daca mijloacele indicate nu remediaza defectiunea, se va inlocui pistonulsi tija; in caz ca nu este posibil j
k
l
m
n
sau nu avem, se va prelucra diagrama ridicata prin refacerea liniei mijlocii (intrerupte) dintre varfurile
curbei si numai dupa aceasta se va planimetra diagrama;
k
l
m
n
157.Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur dublu. Cauzele posibile sunt:
1. Snurul de actionare al tamburului se intinde (este elastic) sau diagrama este ridicata cu aparatul inca j
k
l
m
n
neincalzit;
2. Hartia inregistratoare nu este fixata bine pe tambur (se misca);
j
k
l
m
n
3. Mecanismul de inregistrare nu este prins (este slabit), pe tija pistonului; j
k
l
m
n
k
l
m
n
158.Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur dublu. Modalitati de remediere
sunt:
1. Se va folosi un snur neelastic sau se intinde cel existent; j

k
l
m
n
2. Se va incalzi aparatul inainte de ridicarea diagramelor si se va fixa corespunzator meca -nismului de j
k
l
m
n
inregistrare pe tija pistonasului;
3. Se vor verifica lamelele de fixare a hartiei pe tambur; j
k
l
m
n
k
l
m
n
159.In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru un motor in doi
timpi naval. Sageata cu linie continua marcheaza:
1. Miscarile efectuate de parghiile sistemul de comanda, atunci cand de la maneta de combustibil se comanda j
k
l
m
n
marirea turatiei;
2. Miscarile efectuate de parghiile sistemul de comanda, atunci cand de la maneta de combustibil se comanda j
k
l
m
n
scaderea turatiei;
3. Sunt valabile ambele raspunsuri anterioare; j
k
l
m
n
4. Nici unul din raspunsuri nu este corect. j
k
l
m
n
160.In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru un motor in doi
timpi naval. Sageata cu linie punctata marcheaza:
1. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blocare al alimentarii, declansat de dispozitivul de j

k
l
m
n
protectie, datorita cresterii presiunii pe unul din circuitele de racire sau ungere
2. Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blocare al alimentarii, declansat de dispozitivul de j
k
l
m
n
protectie, datorita reducerii presiunii pe unul din circuitele de racire sau ungere;
3. Sunt valabile ambele raspunsuri anterioare; j
k
l
m
n
4. Nici unul din raspunsuri nu este corect. j
k
l
m
n
161.In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si supraveghere pentru un motor
naval lent de propulsie, in care toate manevrele pot fi executate din postul de comanda situat in
compartimentul masini, sau de la distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem:
1. 1-postul de comanda din timonerie (comanda navei); 2-postul de comanda central din PCC, care permite j
k
l
m
n
comanda si supravegherea motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM;
2. 3-comanda locala CL a motorului, situata pe motor; j
k
l
m
n
3. 4-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat prin reductorul de presiune 5 de la j
k
l
m
n
butelia de aer 6;
k
l
m
n
162.In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si supraveghere pentru un motor
naval lent de propulsie, in care toate manevrele pot fi executate din postul de comanda situat in
compartimentul masini, sau de la distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem:
1. 1- postul de comanda central din PCC, care permite comanda si supravegherea motorului si a celorlaltor j
k
l
m
n
agregate si instalatii din CM; 2-postul de comanda din timonerie (comanda navei);
2. 3-panou cu actionarile pneumatice ale sistemului de comanda alimentat prin reductorul de presiune 5 de la j
k
l
m
n
butelia de aer 6; 4-comanda locala CL a motorului, situata pe motor;
3. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile; j
k
l
m
n
4. Nici unul din raspunsuri nu este valabil. j
k
l
m
n
1. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
2. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
3. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
4. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
5. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
6. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
7. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
8. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
9. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
10. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
11. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
12. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
13. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
14. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
15. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
16. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
17. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
18. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
19. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
20. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
21. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
22. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
23. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
24. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
25. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
26. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
27. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
28. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
29. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
30. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
31. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
32. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
33. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
34. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
35. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
36. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
37. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
38. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
39. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
40. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
41. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
42. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
43. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
44. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
45. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
46. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
47. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
48. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
49. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
50. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
51. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
52. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
53. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
54. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
55. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
56. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
57. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
58. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
59. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
60. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
61. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
62. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
63. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
64. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
65. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
66. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
67. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
68. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
69. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
70. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
71. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
72. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
73. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
74. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
75. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
76. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
77. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
78. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
79. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
80. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
81. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
82. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
83. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
84. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
85. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
86. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
87. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
88. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
89. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
90. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
91. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
92. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
93. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
94. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
95. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
96. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
97. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
98. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
99. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
100. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
101. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
102. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
103. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
104. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
105. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
106. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
107. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
108. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
109. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
110. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
111. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
112. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
113. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
114. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
115. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
116. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
117. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
118. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
119. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
120. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
121. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
122. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
123. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
124. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
125. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
126. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
127. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
128. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
129. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
130. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
131. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
132. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
133. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
134. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
135. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
136. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
137. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
138. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
139. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
140. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
141. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
142. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
143. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
144. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
145. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
146. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
147. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
148. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
149. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
150. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
151. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
152. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
153. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
154. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
155. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
156. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
157. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
158. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
159. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
160. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
161. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
162. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

Expl

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expl

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Puterea efectiva dezvoltata de un motor diesel este:

1. Proportionala cu turatia motorului; j

2.Consumul orar de combustibil al motorului, in cazul unui sistem de injectie cu retur al

1. Citirea valorii pe debitmetrul montat pe tur; j

pmiexp[kN/m2]; τ=2; τ =4;

4.Puterea efectiva a motorului poate fi determinata cu relatia:

5.Pentru presiune pot fi utilizate unitatile de masura:

Ecuatia caracteristica de stare

p[kN/m2]; V[m 3 ]; m[kg]; R[kJ/kgK]; T[K]; ν

p[daN/cm 2 ]; V[dm 3 ]; m[kg]; R[J/kgK]; T

p[daN/cm 2 ]; V[dm 3 ]; m[kg]; R[J/kgK]; T[F];

7.Energia specifica se masoara in:

8.Constanta cilindrului se determina cu relatia:

9.Presiunea medie efectiva se determina cu relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

10.Consumul specific efectiv de combustibil se determina cu relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

11.Lucrul mecanic indicat pentru ciclul teoretic se calculeaza cu relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. Li = Lard izob + Ldest - Lcomp - Lard izoc; j

12.Puterea efectiva a motorului se determina cu relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

13.Puterea indicata se determina cu relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

14.Puterea indicata se determina cu relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

15.Consumul specific indicat de combustibil se determina cu relatia:

unde: c i [kg CP ⋅ h]; Qi [Kcal Kg ] , restul

16.Puterea indicata a motorului se determina cu relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

17.In bilantul energetic al motorului are loc urmatoarea relatie:

18.Indicatorul de sarcina este:

M - momentul motor; m-masa de

 mcexp   c cexp   p m eexp 

 mcexp   c cexp   p m eexp 

19.Puterea motorului la functionarea pe HFO functie de puterea motorului la functionarea pe

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

20.Caracteristica de elice pentru o nava cu corp obisnuit este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

Momentul efectiv pentru puterea de 110 %

22.Turatia corespunzatoare puterii de 110 % Pen pentru motoare de propulsie este:

1. nmax = 100% x nn; j

23.Temperatura aerului dupa racitorul de aer de supraalimentare este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

24.Temperatura gazelor dupa turbina se determina cu relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

⋅ aer ⋅ aer ⋅ (Ts − T0 )

⋅ aer ⋅ aer ⋅ (Ts + T0 )

25.Pentru acelasi motor, poate exista relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

26.Alunecarea aparenta se determina cu relatia:

Pentru motoare care functioneaza la turatie

1. Puterea se modifica functie de cursa, diametru si numarul de cilindri ; j

28.Determinarea puterii motorului pe baza momentului de torsiune masurat pe arborele

1. Determinarea directa a puterii efective a motorului; j

Una dintre metodele de determinare a puterii

1. Planimetrarea diagramei indicate; j

31.Regimul de functionare al motorului naval este definit prin:

1. Turatia arborelui cotit; j

1. Puterea efectiva si indicata; j

34.Turatia minima de functionare a motorului este aceea:

35.Pe masura cresterii turatiei, momentul motor efectiv: