Matter

Page 1 of 257
1.O avarie la corpul navei, urmare fiind o gaura de apa care se poate produce
datorita:
1. unui banc de pesti; j

k
l
m
n
2. sloiurilor de gheata; j
k
l
m
n
3. unei explozii la bordul navei; j
k
l
m
n
4. navigatiei pe timp de noapte. j
k
l
m
n
2.Esuarea involuntara a unei nave se poate intampla datorita:
1. echipajului; j
k
l
m
n
2. nereactualizarii hartilor de navigatie; j
k
l
m
n
3. nerespectarii luminilor de navigatie; j
k
l
m
n
4. bord liber minim depasit. j
k
l
m
n
3.Esuarea involuntara a unei nave se intampla datorita:
1. cetii foarte dese; j

k
l
m
n
2. ploilor abundente; j
k
l
m
n
3. ninsorii abundente; j
k
l
m
n
4. aparitiei bancurilor noi de corali. j
k
l
m
n
4.Esuarea involuntara a unei nave se poate datora:
1. incompetentei ofiterului de cart; j

k
l
m
n
2. nefunctionarii radarului anticoliziune; j
k
l
m
n
3. vizibilitatii reduse; j
k
l
m
n
4. curentului portuar. j
k
l
m
n
5.Esuarea voluntara se poate datora uneia din urmatoarele actiuni:
1. necunoasterea zonei de navigatie; j

k
l
m
n
2. incercarea de a salva nava si echipajul atunci cand nava este avariata; j
k
l
m
n
3. cand nava este incarcata prea mult, iar pentru descarcare acest lucru ar fi mai j
k
l
m
n
convenabil;
4. la bordul navei s-a declansat o revolta. j
k
l
m
n
file://C:\Temp\cba4_0.html 4/15/03
Page 2 of 257
6.O gaura de apa la invelisul exterior al corpului navei se poate datora:
1. stratului subtire de pitura; j

k
l
m
n
2. lipsei zincurilor de protectie; j
k
l
m
n
3. ruginii accentuate pe suprafata invelisului tablelor de fund; j
k
l
m
n
4. aplicarea unei pituri neadecvate. j
k
l
m
n
7.Clasificarea gaurilor de apa se poate face dupa:
1. tipul de nava; j
k
l
m
n
2. locul producerii acestora pe lungimea navei; j
k
l
m
n
3. locul producerii acestora pe inaltimea bordajului navei; j
k
l
m
n
4. locul producerii acestora pe latimea navei. j
k
l
m
n
8.Inventarul de avarie este amplasat la bordul navei:
1. intr-o magazie clar marcata si inchisa etans; j

k
l
m
n
2. in cel putin doua magazii clar marcate, usor accesibile, din care una aproape de j
k
l
m
n
compartimentul masini;
3. in cel putin trei magazii clar marcate, usor accesibil, din care una in cos; j
k
l
m
n
4. oriunde. j
k
l
m
n
9.Pe usa magaziei in care se afla materiale si dispozitive din inventarul de avarie
este scris:
1. ACCESUL INTERZIS; j
k
l
m
n
2. MATERIALE DE AVARIE; j
k
l
m
n
3. POST DE AVARIE; j
k
l
m
n
4. INVENTARUL DE AVARIE. j
k
l
m
n
10.Din inventarul de avarie pot face parte:
1. trusa de marangozerie, bucati de vela, stupa, calti, felinar antiexploziv; j

k
l
m
n
2. trusa de lacatuserie, galeata, nisip, grinzi din lemn de pin, foarfeca de tabla; j
k
l
m
n
3. intinzator, dulapi din lemn de pin, pene din lemn de pin sau brad, dopuri din lemn de j
k
l
m
n
Page 3 of 257
stejar;
4. panza de vela, mai, panza cu insertie de fibra de sticla, dulapi din lemn de brad, pene j
k
l
m
n
din lemn de mesteacan;
11.Pentru a astupa o gaura de apa folosind metoda chesonului de ciment se

urmaresc etapele:
1. se confectioneaza un cofrag, se prepara betonul, se toarna, se indeparteaza cofragul j

k
l
m
n
dupa intarirea betonului;
2. se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se confectioneaza un cofrag dupa j
k
l
m
n
forma gaurii de apa, se prepara betonul, se toarna, se scoate cofragul, se indeparteaza
paietul;
3. se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se elimina apa din compartimentul j
k
l
m
n
inundat, se confectioneaza un cofrag dupa forma gaurii de apa, se prepara betonul, se
toarna, se scoate cofragul, se indeparteaza paietul de vitalitate;
4. se opreste nava, se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se elimina apa din j
k
l
m
n
compartimentul inundat, se confectioneaza cu cofrag dupa forma gaurii de apa, se
prepara betonul, se toarna, se scoate cofragul, se indeparteaza paietul de vitalitate.
12.Paietul de vitalitate se poate intalni sub urmatoarele forme constructive:
1. intarit, obisnuit, usor; j

k
l
m
n
2. mare, mijlociu, mic; j
k
l
m
n
3. patrat, dreptunghiular, trapezoidal; j
k
l
m
n
4. cu insertie metalica, fara insertie metalica. j
k
l
m
n
13.In compozitia betonului preparat pentru a fi turnat in scopul astuparii unei gauri
de apa se afla:
1. 1/3 nisip si 2/3 ciment; j

k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
4. 3/4 nisip si 1/4 ciment. j
k
l
m
n
14.Pentru prepararea betonului folosit la astuparea unei gauri de apa se foloseste in

mod obisnuit:
1. apa de racire; j
k
l
m
n
2. apa dulce; j
k
l
m
n
Page 4 of 257
3. apa tratata in mod special; j

k
l
m
n
4. apa distilata. j
k
l
m
n
15.Pe timp rece la prepararea betonului pentru astuparea unei gauri de apa:
1. se incalzeste compartimentul in care se prepara betonul; j

k
l
m
n
2. se adauga o cantitate mai mare de ciment; j
k
l
m
n
3. se foloseste un sort special de ciment; j
k
l
m
n
4. se incalzeste apa folosita pentru prepararea betonului. j
k
l
m
n
16.Pentru a micsora timpul de intarire a betonului folosit pentru astuparea unei

gauri de apa, in acesta se adauga:
1. clorura de sodiu; j
k
l
m
n
2. soda caustica; j
k
l
m
n
3. dioxid de siliciu; j
k
l
m
n
4. silicat de zinc. j
k
l
m
n
17.In inventarul de avarie se regasesc dopuri din lemn de:
1. mesteacan; j
k
l
m
n
2. stejar; j
k
l
m
n
3. brad; j
k
l
m
n
4. frasin. j
k
l
m
n
18.In inventarul de avarie se pot intalni pene din lemn de:
1. stejar; j
k
l
m
n
2. mesteacan; j
k
l
m
n
3. frasin; j
k
l
m
n
4. carpen. j
k
l
m
n
19.Paietul de vitalitate intarit este confectionat astfel:
1. doua panze de vela, cusute intre ele, cu grandee pe margine si cu insertie vegetala j
k
l
m
n
Page 5 of 257
intre panze;
2. panza de vela cu insertie metalica; j
k
l
m
n
3. doua panze de vela cusute cu sarma inoxidabila, grandee pe margine si resturi vegetale n
j
k
l
m
intre panze;
4. 4 fete din panza de vela si o plasa de sarma cu grandee cu grandee pe margine. j
k
l
m
n
20.Pregatirea echipajului privind cunoasterea rolului de "gaura de apa" se face de

catre:
1. seful mecanic; j
k
l
m
n
2. comandant; j
k
l
m
n
3. seful de echipaj; j
k
l
m
n
4. capitanul secund. j
k
l
m
n
21.Rolul de "gaura de apa" reprezinta:
1. importanta data unei gauri de apa; j

k
l
m
n
2. pregatirea specializata a echipajului in vederea interventiei in caz de avarie la corpul j
k
l
m
n
navei;
3. pregatirea echipei stabilita in vederea eliminarii urmarilor unei gauri de apa la corpul j
k
l
m
n
navei;
4. programul de prevenire a gaurilor de apa la corpul navei. j
k
l
m
n
22.Informatii cu privire la modul de actiune in caz de gaura de apa la corpul navei

vor fi afisate in:
1. timonerie si puntea principala: j

k
l
m
n
2. compartiment masini si timonerie; j
k
l
m
n
3. cabine si holuri; j
k
l
m
n
4. cabine si puntea principala. j
k
l
m
n
23.Prin vitalitatea corpului navei se intelege:
1. capacitatea navei de a evita intrarea apei in anumite compartimente; j

k
l
m
n
2. modalitatea de amenajare a compartimentelor etanse astfel incat in cazul unei avarii la n
j
k
l
m
corpul navei, avaria sa-si pastreze nescufundabilitatea;
3. mentinerea navei la suprafata apei indiferent de avaria avuta la corpul acesteia; j
k
l
m
n
Page 6 of 257
4. asigurarea navei cu instalatii de vitalitate. j

k
l
m
n
24.Materialele din inventarul de avarie se pitureaza cu pitura de culoare:
1. rosie; j
k
l
m
n
2. verde; j
k
l
m
n
3. alba; j
k
l
m
n
4. albastra. j
k
l
m
n
25.La bordul navelor maritime sunt considerate instalatii de vitalitate:
1. instalatia de santina si instalatia de stins incendii cu jet de apa; j

k
l
m
n
2. instalatia de stins incendiu cu spuma si instalatii de balast; j
k
l
m
n
3. instalatia de balast si instalatia de incalzire cu apa calda j
k
l
m
n
4. instalatia de stins incendiu cu jet de apa si instalatia de combustibil. j
k
l
m
n
26.Sorbul de avarie este cuplat la instalatia de:
1. balast; j
k
l
m
n
2. servicii generale; j
k
l
m
n
3. santina; j
k
l
m
n
4. de combustibil. j
k
l
m
n
27.Paietele obisnuite au dimensinile:
1. 4,5 x 4,5 m.; j

k
l
m
n
2. 3,0 x 3,0 m.; j
k
l
m
n
3. 2,0 x 2,0; j
k
l
m
n
4. 1,0 x 1,0. j
k
l
m
n
28.Paietele intarite au dimensiunile:
1. 3,5 x 3,5 m.; j

k
l
m
n
2. 3,0 x 3,0 m.; j
k
l
m
n
3. 4,5 x 4,5 m.;
Page 7 of 257
j
k
l
m
n
4. 5,0 x 5,0. j
k
l
m
n
29.Paietele intarite au:
1. 1 parama de fund; j
k
l
m
n
2. 2 parame de fund; j
k
l
m
n
3. 3 parame de fund; j
k
l
m
n
4. 4 parame de fund. j
k
l
m
n
30.Paietele usoare au:
1. 12 chei de tachelaj; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
4. 3 chei de tachelaj. j
k
l
m
n
31.Paramele de manevra si bratele paietelor intarite sunt confectionate din:
1. parama elastica din otel; j

k
l
m
n
2. parama vegetala; j
k
l
m
n
3. parama din otel; j
k
l
m
n
4. lant de calibru corespunzator. j
k
l
m
n
32.In inventarul de avarie se pot gasi:
1. chei de impreunare; j
k
l
m
n
2. pontil reglabil; j
k
l
m
n
3. clesti; j
k
l
m
n
4. chei simple. j
k
l
m
n
33.In trusa de matelotaj vom putea gasi:
1. ruleta, mai de matisit, preducea; j

k
l
m
n
2. dalta, cleste, surubelnite;
Page 8 of 257
j
k
l
m
n
3. dalta, burghie elicoidale, clesti; j
k
l
m
n
4. cutit de velar, fierastrau cu panza, geanta pentru scule. j
k
l
m
n
34.La paietele de vitalitate se vor regasi un numar de parame gradate de:
1. 1 parama; j
k
l
m
n
2. 2 parame: j
k
l
m
n
3. 3 parame; j
k
l
m
n
4. 4 parame. j
k
l
m
n
35.Daca o nava este implicata intr-o situatie de urgenta, atunci comandantul va

trebui sa raporteze:
1. celui mai apropiat port si societatii de asigurare; j

k
l
m
n
2. pazei de coasta, autoritatii portuare si companiei; j
k
l
m
n
3. numai companiei; j
k
l
m
n
4. autoritatii portuare, administratiei si companiei. j
k
l
m
n
36.Toate exercitiile efectuate la bordul navei vor fi conduse de catre:
1. comandantul navei; j
k
l
m
n
2. capitanul secund al navei j
k
l
m
n
3. seful mecanic j
k
l
m
n
4. seful de echipaj j
k
l
m
n
37.Exercitiile inregistrate in jurnalul de bord trebuie sa contina urmatoarele

informatii:
1. locul desfasurarii la bord, cine a condus exercitiul; j

k
l
m
n
2. personalul angajat, echipamentul folosit si detalii a oricaror probleme intalnite; j
k
l
m
n
3. numarul de persoane participante, echipament folosit; j
k
l
m
n
4. planul de lucru, cine a condus exercitiul, personal angajat. j
k
l
m
n
38.Exercitii privind rolul de "gaura de apa" se fac:
Page 9 of 257
1. anual; j
k
l
m
n
2. lunar; j
k
l
m
n
3. saptamanal; j
k
l
m
n
4. zilnic. j
k
l
m
n
39.Responsabilitatile comandantului privind identificarea si urmarirea potentialelor

accidente si a situatiilor de urgenta sunt:
1. va controla toate operatiunile de la punte in timpul depistarii unui accident sau a unei j
k
l
m
n
situatii de urgenta;
2. trebuie sa ia controlul total al navei pe timpul tuturor accidentelor de la bord si a j
k
l
m
n
situatiilor de urgenta;
3. trebuie sa preia controlul total al derularii activitatilor atunci cand accidentele s-au j
k
l
m
n
petrecut la bord sau in imediata vecinatate a navei;
4. va actiona numai la indicatiile primite de la persoanele competente ale companiei. j
k
l
m
n
40.Toate exercitiile efectuate la bord trebuie sa fie inregistrate in:
1. Maintenance Log; j
k
l
m
n
2. Official Log Book; j
k
l
m
n
3. Deck Log Book; j
k
l
m
n
4. Countingency Plan. j
k
l
m
n
41.Fiecare tip de plan privind o situatie neprevazuta (Contingency Plan) va trebui

sa contina cel putin:
1. numele navei, pozitia navei, natura cauzei derularii situatiei neprevazute, natura si j
k
l
m
n
marimea avariei, cauza accidentului, starea vremii, natura si serviciile cerute a fi
efectuate;
2. portul de unde vine si unde va trebui sa ajunga nava, numele angajatorului, natura si j
k
l
m
n
marimea avariei, cauza accidentului, starea vremii, natura si serviciile cerute a fi
efectuate;
3. cauza accidentului, numele navei, pozitia navei, tipul de marfa transportat, servicii j
k
l
m
n
cerute a fi efectuate, timpul raportat;
4. alocarea indatoririlor si atributiilor la bord, actiuni intreprinse pentru controlul j
k
l
m
n
situatiei, metode folosite la bord sau intre nava si tarm, proceduri privind asistenta,
proceduri privind informarea companiei sau autoritatilor, liste de monitorizare si
raportare.
42.Responsabilitatile sefului mecanic privind identificarea si urmarirea unui

potential accident sau situatii de urgenta sunt:
Page 10 of 257
1. preia controlul total al navei pe timpul derularii incidentului; j

k
l
m
n
2. asista comandantul in toate operatiunile de control pe timpul derularii incidentului; j
k
l
m
n
3. ia controlul total al tuturor activitatilor din compartimentul masini pe timpul j
k
l
m
n
incidentului;
4. ia controlul total al tuturor actiunilor privind operarea instalatiilor de la bord pe timpul j
k
l
m
n
incidentului.
43.Responsabilitatile ofiterului I mecanic privind identificarea si urmarirea unui

potential accident sau situatii de urgenta sunt:
1. asista comandantul privind executia ordinelor de a pune in functiune orice instalatie j

k
l
m
n
navala;
2. conlucreaza cu ofiterul I de punte; j
k
l
m
n
3. mentine permanent lagatura cu compartimentul de punte in vederea uniformizarii j
k
l
m
n
actiunilor comune desfasurate;
4. asista seful mecanic pe timpul incidentului si ii furnizeaza permanent orice informatie j
k
l
m
n
este ceruta.
44.Responsabilitatile ofiterului I punte pe timpul derularii activitatilor din cadrul

unei situatii de urgenta sunt:
1. controleaza intreaga activitate de la bordul navei; j

k
l
m
n
2. asista comandantul navei; j
k
l
m
n
3. ia controlul tuturor operatiunilor de la punte; j
k
l
m
n
4. este persoana de legatura intre punte si masina pe timpul derularii actiunilor comune. j
k
l
m
n
45.Responsabilitatile ofiterului II punte pe timpul derularii unei situatii de urgenta

sunt:
1. asista comandantul navei; j

k
l
m
n
2. asista pe ofiterul I punte; j
k
l
m
n
3. preia controlul tuturor activitatilor de la punte; j
k
l
m
n
4. este persoana de legatura intre punte si masina. j
k
l
m
n
46.In situatia in care la bordul navei se creaza o situatie de urgenta de tipul "avarie
la motorul principal", la departamentul punte se vor urmari desfasurarea
cronologica a urmatoarelor etape:
Page 11 of 257
1. se da alarma, se informeaza paza de coasta, se informeaza compania; j

k
l
m
n
2. se informeaza compania, anunta paza de coasta, se cheama o nava pentru a remorca, j
k
l
m
n
se anunta compania;
3. se informeaza comandantul, se semnalizeaza avaria, se informeaza navele din j
k
l
m
n
apropiere, se informeaza compania;
4. se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia de avarie, se pregatesc instalatiile n
j
k
l
m
de ancorare si remorcaj, se informeaza paza de coasta si navele din apropiere, se
informeaza compania.
47.Avem situatia de "avarie la motorul principal". Actiunile intreprinse la

compartimentul masini sunt in ordine cronologica urmatoarele:
1. se anunta seful mecanic, se verifica sistemele operationale ale motorului principal, se j

k
l
m
n
localizeaza defectiunea, se informeaza comandantul despre toate acestea;
2. se localizeaza defectiunea, se remediaza, se reporneste motorul principal, se anunta j
k
l
m
n
seful mecanic, se trece motorul pe putere nominala;
3. se informeaza seful mecanic, se verifica daca motorul principal nu s-a oprit datorita j
k
l
m
n
unui "black-out", se constata daca protectiile la pornire nu sunt active, se localizeaza si
se inlatura avaria, se verifica sistemele motorului principal ca sa fie operationale, se
reporneste motorul principal, se trece pe functionare normala;
4. se informeaza seful mecanic, se informeaza comandantul, se localizeaza defectiunea, j
k
l
m
n
de remediaza defectiunea, se porneste motorul, se trece pe functionare normala.
48.In cazul unui "black-out" la punte se vor lua urmatoarele masuri:
1. se localizeaza avaria, se anunta comandantul, informeaza compania, se ancoreaza; j

k
l
m
n
2. se anunta comandantul, se comunica permanent cu compartimentul masini, se anunta j
k
l
m
n
o companie de remorcaj, se informeaza compania si autorizatiile cele mai apropiate;
3. se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia navei, se iau in considerare j
k
l
m
n
ancorarea sau remorcarea, se informeaza autoritatile cele mai apropiate si navele din
apropiere, se informeaza compania;
4. se informeaza compania, se informeaza comandantul, se tine legatura cu personalul j
k
l
m
n
companiei care vor decide ce masuri se vor lua.
49.Nava se afla in situatia de "black-out". Ce masuri se vor urmari a fi efectuate in

compartimentul masini:
1. se localizeaza avaria si se inlatura, se verifica functionarea motorului de antrenare a j

k
l
m
n
grupului si circulatia inversa a puterii, se restabileste alimentarea cu energie electrica,
se repornesc toate pompele si ventilatoarele, se reporneste motorul principal,
informeaza puntea ca sistemele sunt puse in functiune;
2. se localizeaza si se inlatura avaria, se verifica functionarea motorului de antrenare a j
k
l
m
n
grupului si circulatia inversa a puterii, se restabileste alimentarea cu energie electrica,
Page 12 of 257
se repornesc pompele si ventilatoarele necesare, se reporneste motorul principal, se

verifica toate scurgerile peste bord, se informeaza puntea pentru restabilirea
conditiilor optime de mars;
3. se localizeaza si se inlatura avaria, se verifica functionarea motorului de antrenare a j
k
l
m
n
grupului si circulatia inversa a puterii, se restabileste generarea si alimentarea cu
energie electrica la bord, se repornesc pompele si ventilatoarele necesare, se verifica
daca sistemul motorului principal sunt functionale, se reporneste motorul principal, se
verifica toate scurgerile peste bord, se informeaza puntea pentru restabilirea situatiei
de normalitate;
4. se informeaza seful mecanic, se inlatura defectiunea, se repornesc toate sistemele j
k
l
m
n
vitale si se reporneste motorul principal, se verifica toate scurgerile peste bord, se
anunta puntea pentru restabilirea conditiilor normale.
50.Avem situatia de urgenta de "defectiuni sistem de guvernare". Masurile ce vor fi

urmarite de a fi executate la punte sunt:
1. se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia, motorul principal se opreste, se j

k
l
m
n
pregatesc guvernarea de avarie, instalatiile de ancorare si remorcaj, se informeaza
autoritatea cea mai apropiata si navele din vecinatate, se informeaza compania.
2. se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia, se reduce turatia la motorul j
k
l
m
n
principal, se pregatesc guvernarea de avarie, instalatia de ancorare si remorcare, se
informeaza autoritatea cea mai apropiata si navele din vecinatate, se anunta compania;
3. se informeaza comandantul, se reduce turatia la motorul principal, se pregatesc j
k
l
m
n
guvernarea de avarie, instalatia de ancorare si remorcaj, se informeaza autoritatea cea
mai apropiata si navele din vecinatate, se anunta compania;
4. se anunta comandantul, se informeaza compania, se cheama remorcherul. j
k
l
m
n
51.Avem situatia de urgenta "avarie la instalatia de guvernare". Masurile ce se vor

lua in compartimentul masini sunt urmatoarele:
1. se anunta seful mecanic, se localizeaza defectiunea, se verifica alimentarea cu energie j

k
l
m
n
electrica, se controleaza nivelurile de ulei, se trece daca e cazul pe guvernare de
avarie, se testeaza sistemul de guvernare, se trece pe functionare normala;
2. se anunta seful mecanic, se trece imediat pe guvernare de avarie, se localizeaza j
k
l
m
n
defectiunea, se trece pe functionare normala;
3. se anunta seful mecanic, se trece pe guvernare de avarie, la comanda se trece din nou j
k
l
m
n
pe functionare normala dupa ce defectiunea a fost remediata;
4. se constata defectiunea, se trece pe guvernare de avarie, se anunta puntea cand totul j
k
l
m
n
este remediat, se reporneste sistemul la comanda.
52.In cazul unei coliziuni pe mare se iau urmatoarele actiuni imediate:
1. se anunta comandantul, se constata avariile comise, se iau sonde in compartimentele j

k
l
m
n
Page 13 of 257
avariate, se remediaza situatia;

2. se anunta comandantul, se constata avariile la corpul navei si la marfa, se evalueaza j
k
l
m
n
pierderile si se iau sonde in compartimentul avariat, echipajul asteapta ordine, se
pregateste instalatia de salvare, se au in vedere legatura radio, se semnalizeaza
situatia;
3. se anunta comandantul, se constata pierderile suferite, se anunta autoritatea portuara j
k
l
m
n
cea mai apropiata, se informeaza compania;
4. se anunta comandantul, se localizeaza avaria, se iau sonde in compartimentul avariat, j
k
l
m
n
se alarmeaza echipa de interventie.
53.In port se produce o coliziune, iar una dintre nave este grav avariata. Actiunile
imediate ce vor fi luate sunt:
1. se anunta comandantul navei; se verifica daca sunt persoane ranite, avarii la corpul j
k
l
m
n
navei sau marfa; se pregateste echipamentul de salvare: se tine in "stand-by" statia
radio; se da semnalul corespunzator; se inregistreaza ora si pozitia coliziunii;
2. se anunta comandantul navei, se anunta armatorul si cu informatii de la alte nave din j
k
l
m
n
zona; se declara zona de trafic periculos, se iau masuri de remediere a avariei;
3. se anunta comandantul navei, acesta anunta autoritatea portuara, se actioneaza imediat j
k
l
m
n
pentru remedierea avariilor, cere asistenta din partea altor nave;
4. se anunta autoritatea portuara, se iau masuri de mentinere a calitatilor nautice ale j
k
l
m
n
navei si se asteapta interventia echipelor portuare de interventie.
54.La bord se produce deplasarea unei incarcaturi pe o distanta apreciabila. Ce

actiuni trebuiesc inteprinse imediat?:
1. de ce s-a deplasat incarcatura, daca se cunosc motivele, avarii aparute; j

k
l
m
n
2. stabilirea conditiilor de deplasare a incarcaturii, modul cum se poate readuce j
k
l
m
n
incarcatura in pozitia initiala, stabilirea avariilor create;
3. alarmarea si anuntarea comandantului, informarea celei mai apropiate autoritati, j
k
l
m
n
stabilirea asietei transversale;
4. se opreste nava, se stabilesc ce cauze au dus la deplasarea incarcaturii, se urmaresc ce j
k
l
m
n
avarii au aparut la corpul navei datorita deplasarii incarcaturii.
55.Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 01.d :
Maximizeaza
Page 14 of 257
1. clema de avarie; j
k
l
m
n
k
l
m
n
3. dispozitiv universal de strangere; j
k
l
m
n
4. dispozitiv de strangere. j
k
l
m
n
56.In instalatia de santina considerata instalatie de vitalitate, trebuie sa existe cel

putin o pompa:
1. centrifuga; j
k
l
m
n
2. cu roti dintate; j
k
l
m
n
3. cu pistonase; j
k
l
m
n
4. cu piston j
k
l
m
n
57.Se poate face determinarea aproximativa a cantitatii de apa patrunsa intr-un

compartiment avariat, de la bordul unei nave aflate in mare deschisa?
1. nu, deoarece nu se cunosc toate elementele necesare; j

k
l
m
n
2. da, in orice situatie; j
k
l
m
n
3. da, numai daca nava este oprita; j
k
l
m
n
4. da, numai daca nava are o asieta corespunzatoare. j
k
l
m
n
58.Pompele instalatiei de balast sunt montate la bordul navei:
1. pe orice punte unde se permite gabaritul lor;
Page 15 of 257
j
k
l
m
n
2. la nivelul paiolului; j
k
l
m
n
3. astfel incat sa fie cat mai aproape de tancurile de balast; j
k
l
m
n
4. in afara C.M.-ului. j
k
l
m
n
59.O nava are corpul avariat in zona dublului fund si patrunde apa in tancurile din
aceasta zona. Ce masuri se iau pentru ca nava sa poata ajunge intr-un port pentru a
putea face reparatiile necesare?
1. se elimina apa din compartiment cu ajutorul uneia din pompele din instalatiile de j
k
l
m
n
vitalitate;
2. se izoleaza foarte atent tancurile din dublul fund, care sunt inundate, asigurandu-se ca j
k
l
m
n
apa nu patrunde si in alte zone ale navei;
3. se fixeaza pe exterior un paiet de vitalitate si se pompeaza continuu apa din tancurile j
k
l
m
n
inundate;
4. se naviga cu o viteza redusa pentru ca in cazul cand urmarile avariei cresc nava sa j
k
l
m
n
poate fi abandonata (se pregateste in acest scop instalatia de salvare);
60.Un tanc petrolier de 85.000 tdw esueaza pe un banc de nisip. Nava este complet
incarcata, are tancurile de slop de acelasi volum, iar contactul cu bancul de nisip se
afla in zona de mijloc a navei. Ce masuri s-ar putea lua pentru ca nava sa poata
efectua singura dezesuarea:
1. se foloseste masina principala de propulsie la putere maxima pe inainte; j

k
l
m
n
2. se foloseste masina prinicpala de propulsie la putere maxima pe inapoi; j
k
l
m
n
3. se transfera marfa in unul din tancurile de balast si se fixeaza motorul principal de j
k
l
m
n
propulsie la un regim de functionare convenabil pentru a deplasa nava de pe bancul de
nisip;
4. se transfera marfa din tancurile centrale in tancurile de slop si se fixeaza motorul j
k
l
m
n
principal la un regim de functionare convenabil astfel incat sa se poata deplasa nava
de pe bancul de nisip.
61.Un tanc petrolier este avariat in bordul tribord. In urma avariei se creaza o
gaura de apa sub linia de plutire pe o lungime apreciabila, producand totodata si
inundarea tancului de balast din acea zona si inclinarea navei cu 5 grade in bordul
tribord. Ce masuri considerati ca ar fi bine de efectuat, astfel incat nava sa-si
pastreze calitatile nautice?
1. montarea unui paiet de vitalitate pe exteriorul corpului navei, evacuarea apei din j
k
l
m
n
tancul inundat, fixarea unui cheson de ciment;
2. umplerea unui tanc de balast in bordul opus astfel incat nava sa fie readusa pe chila j
k
l
m
n
Page 16 of 257
dreapta si continuarea voiajului cu o viteza redusa;

3. izolarea completa a compartimentului inundat si pomparea continua a apei din acesta; m n
j
k
l
4. anuntarea autoritatilor, se remorcheaza nava si se intra intr-un santier pentru reparatii. n
j
k
l
m
62.O nava este avariata in zona dublului fund. Apa de mare inunda un tanc din
aceasta zona. Ce masura din urmatoarele poate fi aleasa pentru ca urmarile avariei
sa fie inlaturate?
1. evacuarea apei cu ajutorul pompei de balast; j

k
l
m
n
2. evacuarea apei cu ajutorul pompei de santina; j
k
l
m
n
3. evacuarea apei cu ajutorul pompei de serviciu; j
k
l
m
n
4. presarea tancului la o presiune mai mare decat cea a coloanei apei de mare. j
k
l
m
n
63.Ce inseamna o asieta convenabila a unei nave cand naviga "in balast" ?
1. pescajul pupei are aceeasi valoare ca si pescajul prova; j

k
l
m
n
2. carma si elicea sunt sub nivelul apei, cand nava este balastata; j
k
l
m
n
3. diferenta dintre pescajul pupa si pescajul prova este mai mica de 50% din pescajul j
k
l
m
n
pupa;
4. pescajul pupa este mai mare decat pescajul prova. j
k
l
m
n
64.Intr-o magazie plina cu pachete de marfa, bine amarate, patrunde apa de mare.
Cum putem determina care este nivelul apei din magazie?
1. prin ciocanirea unuia din peretii transversali, dintr-un compartiment alaturat; j

k
l
m
n
2. prin introducerea unei sonde in compartimentul inundat; j
k
l
m
n
3. gaurirea peretelui transversal, astfel incat sa vedem pana la ce nivel curge apa; j
k
l
m
n
4. folosirea unei tubulaturi prin care se trimite aer la o presiune si se urmareste pierderea j
k
l
m
n
de presiune.
65.Un panou de vitalitate cu borduri moi se confectioneaza din:
1. panza de vela, calti,scandura de brad; j

k
l
m
n
2. panza de vela, calti, scandura de mesteacan, scoabe; j
k
l
m
n
3. panza de vela, calti, scanduri de brad, scoabe, cuie; j
k
l
m
n
4. panza de vela, calti, scanduri din pin. j
k
l
m
n
Page 17 of 257
66.Sorbul de avarie este amenajat, astfel incat sa poata fi folosit in instalatia:
1. de balast; j
k
l
m
n
2. de stins incendiu cu jet de apa; j
k
l
m
n
3. de santina; j
k
l
m
n
4. racire motor principal cu apa de mare. j
k
l
m
n
67.Sorbul de avarie se afla in:
1. compartimentul caldari; j
k
l
m
n
2. cel mai coborat punct al dublului fund al navei; j
k
l
m
n
3. in P.D., inspre prova compartimentului masini; j
k
l
m
n
4. in P.D. inspre pupa compartimentului masini. j
k
l
m
n
68.Sorbul de avarie trebuie in mod normal, in conditiuni de navigatie fara avarii sa

fie:
1. legat cu sarma; j
k
l
m
n
2. legat cu lant; j
k
l
m
n
3. sigilat; j
k
l
m
n
4. sudat. j
k
l
m
n
69.Daca se astupa o gaura de apa cu dop din lemn de brad acoperit cu calti
impregnati in vaselina, inseamna ca gaura de apa se afla:
1. in zona liniei de plutire; j

k
l
m
n
2. deasupra liniei de plutire; j
k
l
m
n
3. sub linia de plutire; j
k
l
m
n
4. in dreptul gurnei. j
k
l
m
n
70.Daca se astupa o gaura de apa cu dop din lemn de brad vopsit cu minium de
plumb, batut in gaura cu un ciocan si apoi calafatuit inseamna ca gaura de apa este:
1. la fundul navei; j
k
l
m
n
2. sub linia de plutire; j
k
l
m
n
3. la nivelul liniei de plutire; j
k
l
m
n
Page 18 of 257
4. deasupra liniei de plutire. j

k
l
m
n
71.In urma stingerii unui incendiu, un compartiment se umple la jumatate din

volumul sau cu apa de mare. Ce operatiune vi se pare normal a se desfasura in
continuare:
1. piturarea peretilor compartimentului, inegriti de fum; j

k
l
m
n
2. umplerea completa a compartimentului cu apa; j
k
l
m
n
3. evacuarea apei din compartiment; j
k
l
m
n
4. nu se desfasoara nici o activitate. j
k
l
m
n
72.Pentru intepenirea unui pontil din lemn intre elementele de osatura ale navei si
un panou de vitalitate se folosesc pene de lemn de:
1. tei; j
k
l
m
n
2. mesteacan; j
k
l
m
n
3. brad; j
k
l
m
n
4. pin. j
k
l
m
n
73.In mod normal un ejector, folosit pentru evacuarea apei dintr-un tanc inundat,
este pus in functiune cu ajutorul:
1. pompei de balast; j
k
l
m
n
2. pompei de santina; j
k
l
m
n
3. pompei de incendiu; j
k
l
m
n
4. pompei de racire motor principal cu apa de mare. j
k
l
m
n
74.In zona liniei de plutire in babord, la mijlocul navei se produce o gaura de apa pe
o lungime de 0,5 m. Cum trebuie procedat?
1. se inclina nava inspre tribord astfel incat apa sa nu patrunda in interiorul navei; j
k
l
m
n
2. se pune un paiet de vitalitate pe exteriorul bordajului, deasupra gaurii de apa; j
k
l
m
n
3. se inclina nava in tribord, se sudeaza o bucata de tabla peste gaura de apa, se j
k
l
m
n
redreseaza nava;
4. se inunda un compartiment in tribord, astfel incat sa se pastreze nava pe chila dreapta. j
k
l
m
n
75.O nava este inclinata cu 7 grade in tribord, in urma inundarii unui
Page 19 of 257
compartiment datorita unei avarii. Cum putem readuce nava pe chila dreapta?
1. deplasand marfa la bord; j

k
l
m
n
2. creem o gaura de apa in bordul babord astfel incat sa se inunde si compartimentul j
k
l
m
n
simetric fata de P.D.;
3. se balasteaza nava astfel incat sa aducem nava pe chila dreapta; j
k
l
m
n
4. se arunca peste bord combustibil din tancurile de buncar din tribord, astfel incat nava j
k
l
m
n
sa ramana pe chila dreapta.
76.Este noapte si un tanc este implicat intr-o coliziune. Tancul aprinde, in plus la
luminile de navigatie si o lumina rosie. Este corect?
1. este corect; j
k
l
m
n
2. nu, tancul va avea aprinse numai luminile normale de navigatie; j
k
l
m
n
3. nu, corect ar fi o lumina galbena; j
k
l
m
n
4. corect, dar numai lumina rosie intermitenta, care sa atraga atentia. j
k
l
m
n
77.Esti comandant la bordul unei nave implicate intr-o coliziune cu alta nava.
Cealalta nava are la bord un incendiu. Ce masuri vei lua?
1. incepi cercetarile in vederea stabilirii motivelor pentru care s-a intamplat coliziunea, j
k
l
m
n
impreuna cu ofiterul responsabil al celeilalte nave;
2. semnalizezi faptul ca nava se afla intr-o situatie de criza; j
k
l
m
n
3. verifici daca ai pierderi de vieti omenesti, daca este pericol de explozie la bord si oferi j
k
l
m
n
asistenta celeilalte nave;
4. nu iei nici o masura si astepti autoritatile. j
k
l
m
n
78.Cum se poate defini o situatie periculoasa la bord:
1. o situatie periculoasa la bord este ceva mult mai critic decat normalul; j
k
l
m
n
2. o situatie periculoasa implica atat identificarea situatiei, cat si a posibilitatii ca ea sa se j
k
l
m
n
mai repete;
3. o situatie periculoasa este una in care se pierd vieti omenesti; j
k
l
m
n
4. o situatie periculoasa este aceea cand nava prezinta avarii. j
k
l
m
n
79.Conform SOLAS ''74 toate tancurile ce depasesc un anume deadweight trebuie

sa fie echipate cu sistem de remorcaj in caz de urgenta. Care este aceasta valoare?
Page 20 of 257
1. 10.000 tdw.; j
k
l
m
n
2. 15.000 tdw.; j
k
l
m
n
3. 20.000 tdw.; j
k
l
m
n
4. 25.000. j
k
l
m
n
80.Cine este responsabil pentru mentinerea eforturilor structurale ale navei sub
valorile limita admisibile?
1. comandantul navei; j
k
l
m
n
2. administratia statului sub pavilionul caruia nava se afla; j
k
l
m
n
3. armatorul navei; j
k
l
m
n
4. proprietarul marfii. j
k
l
m
n
81.Esti comandant pe o nava implicata intr-o coliziune cu o alta nava. Toate

actiunile necesare pentru asigurarea conditiilor de siguranta pentru echipaj si nave
au fost luate. Va trebui sa-l contactezi pe comandantul celelalte nave pentru a:
1. cere scuze pentru coliziune; j

k
l
m
n
2. comunica ce avarii a suferit nava ta; j
k
l
m
n
3. comunica daca ai sau nu pierderi de vieti omenesti si ora la care s-a produs coliziunea; j
k
l
m
n
4. comunica numele si portul de inregistrare al navei tale. j
k
l
m
n
82.Centrul de greutate al navei prin definitie reprezinta:
1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit; j

k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de greutate corespunzator tuturor categoriilor de greutati care j
k
l
m
n
compun deplasamentul navei;
3. punctul in care actioneaza forta de greutate a navei. j
k
l
m
n
83.Centrul de carena al navei prin definitie reprezinta:
1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de corpul navei; j

k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de flotabilitate care actioneaza asupra corpului navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
compun deplasamentul navei.
84.In ce conditie schimbarea asietei navei conduce la modificarea pescajelor prova-
Page 21 of 257
pupa in cantitati egale?
1. cand XB=XG; j
k
l
m
n
2. XB = XF; j
k
l
m
n
3. cand XG= XF; j
k
l
m
n
4. cand centrul plutirii este situat la jumatatea lungimii navei. j
k
l
m
n
85.Impartind aria plutirii la produsul dintre lungimea si latimea acesteia obtinem:
1. TPC; j
k
l
m
n
2. CWL; j
k
l
m
n
3. MCT. j
k
l
m
n
86.Pentru ca o nava sa nu capete inclinari prin ambarcare de mase mici la bord este
necesar ca:
1. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului plutirii; j

k
l
m
n
2. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de carena; j
k
l
m
n
3. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de greutate al j
k
l
m
n
navei;
87.La trecerea din apa dulce in apa sarata pescajul navei:
1. se mareste; j
k
l
m
n
2. se micsoreaza; j
k
l
m
n
3. ramane constant. j
k
l
m
n
88.Pentru navele comerciale, la trecerea din apa sarata in apa dulce, variatia
relativa a pescajului este de aproximativ:
1. -0.02 j
k
l
m
n
2. 2%; j
k
l
m
n
3. -0.03 j
k
l
m
n
89.In diagrama de carene drepte, variatia cu pescajul a marimilor XF(LCF) si XB

(LCB) se reprezinta la aceeasi scara pentru a pune in evidenta o serie de proprietati.
Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?
Page 22 of 257
1. XF(Z) si XB(Z) nu se intalnesc niciodata; j

k
l
m
n
2. la limita pentru Z = 0 (la plutirea corespunzatoare planului de baza) cele doua curbe j
k
l
m
n
pleaca din acelasi punct;
3. la limita pentru Z = 0, cele doua curbe pleaca din puncte diferite. j
k
l
m
n

1. curba XF(Z) este crescatoare, iar curba XB(Z) este descrescatoare; j

k
l
m
n
2. curba XF(Z) este concava, iar curba XB(Z) este convexa; j
k
l
m
n
3. daca cele doua curbe se intersecteaza la Z diferit de 0, atunci punctul de intersectie j
k
l
m
n
este punct extrem pentru curba XB (Z);
4. daca cele doua curbe se intersecteaza la Z diferit de 0, atunci punctul de intersectie j
k
l
m
n
este punct de intersectie pentru curba XF(z).
91.Prin "rezerva de flotabilitate" se intelege:
1. volumul etans al navei situat sub linia de plutire; j

k
l
m
n
2. volumul etans al navei situat deasupra liniei de plutire; j
k
l
m
n
3. volumul constructiilor etanse situate pe puntea principala; j
k
l
m
n
4. volumul tuturor spatiilor goale din interiorul navei. j
k
l
m
n
92.Conform "Conventiei internationale asupra liniilor de incarcare" - Londra 1966,

navele de tip "A" sunt:
1. nave special construite pentru a transporta containere; j

k
l
m
n
2. nave special construite pentru a transporta marfuri solide in vrac; j
k
l
m
n
3. nave special construite pentru a transporta marfuri ambalate; j
k
l
m
n
4. nave special construite pentru a transporta marfuri lichide in vrac. j
k
l
m
n
93.Cu referire la marca de bord liber, distanta masurata intre marginea superioara
a liniei de incarcare de vara (Summer load line) si marginea superioara a liniei de
incarcare de vara in apa dulce (Summer water load line) este egala cu:
1. TPC; j
k
l
m
n
2. MCT; j
k
l
m
n
Page 23 of 257
3. FWA; j
k
l
m
n
4. MCTC. j
k
l
m
n
94.Centrul de greutate al navei prin definitie reprezinta:
1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit; j

k
l
m
n
k
l
m
n
compun deplasamentul navei;
3. punctul in care actioneaza forta de greutate a navei. j
k
l
m
n
95.Centrul de carena al navei prin definitie reprezinta:
1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de corpul navei; j

k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de flotabilitate care actioneaza asupra corpului navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
compun deplasamentul navei.
96.In ce conditie schimbarea asietei navei conduce la modificarea pescajelor prova-

pupa in cantitati egale?
1. cand XB=XG; j
k
l
m
n
2. XB = XF; j
k
l
m
n
3. cand XG= XF; j
k
l
m
n
4. cand centrul plutirii este situat la jumatatea lungimii navei. j
k
l
m
n
97.Impartind aria plutirii la produsul dintre lungimea si latimea acesteia obtinem:
1. TPC; j
k
l
m
n
2. CWL; j
k
l
m
n
3. MCT. j
k
l
m
n
98.Pentru ca o nava sa nu capete inclinari prin ambarcare de mase mici la bord este
necesar ca:
1. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului plutirii; j

k
l
m
n
2. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de carena; j
k
l
m
n
Page 24 of 257
3. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de greutate al j

k
l
m
n
navei;
99.La trecerea din apa dulce in apa sarata pescajul navei:
1. se mareste; j
k
l
m
n
2. se micsoreaza; j
k
l
m
n
3. ramane constant. j
k
l
m
n
100.Pentru navele comerciale, la trecerea din apa sarata in apa dulce, variatia
relativa a pescajului este de aproximativ:
1. -0.02 j
k
l
m
n
2. 2%; j
k
l
m
n
3. -0.03 j
k
l
m
n

1. XF(Z) si XB(Z) nu se intalnesc niciodata; j

k
l
m
n
2. la limita pentru Z 0 (la plutirea corespunzatoare planului de baza) cele doua puncte j
k
l
m
n
pleaca din acelasi punct;
3. la limita pentru Z 0, cele doua curbe pleaca din puncte diferite. j
k
l
m
n

1. curba XF(Z) este crescatoare, iar curba XB(Z) este descrescatoare; j

k
l
m
n
2. curba XF(Z) este concava, iar curba XB(Z) este convexa; j
k
l
m
n
3. daca cele doua curbe se intersecteaza la Z egal sau diferit de 0, atunci punctul de j
k
l
m
n
intersectie este punct extrem pentru curba XB (Z);
4. daca cele doua curbe se intersecteaza la Z egal sau diferit de 0, atunci punctul de j
k
l
m
n
intersectie este punct de intersectie pentru curba XF(z).
103.Prin "rezerva de flotabilitate" se intelege:
Page 25 of 257
1. volumul etans al navei situat sub linia de plutire; j

k
l
m
n
2. volumul etans al navei situat deasupra liniei de plutire; j
k
l
m
n
3. volumul constructiilor etanse situate pe puntea principala; j
k
l
m
n
4. volumul tuturor spatiilor goale din interiorul navei. j
k
l
m
n
104.Conform "Conventiei internationale asupra liniilor de incarcare" - Londra

1966, navele de tip "A" sunt:
1. nave special construite pentru a transporta containere; j

k
l
m
n
2. nave special construite pentru a transporta marfuri solide in vrac; j
k
l
m
n
3. nave special construite pentru a transporta marfuri ambalate; j
k
l
m
n
4. nave special construite pentru a transporta marfuri lichide in vrac. j
k
l
m
n
105.Cu referire la marca de bord liber, distanta masurata intre marginea

superioara a liniei de incarcare de vara (Summer load line) si marginea superioara
a liniei de incarcare de vara in apa dulce (Summer water load line) este egala cu:
1. TPC; j
k
l
m
n
2. MCT; j
k
l
m
n
3. FWA; j
k
l
m
n
4. MCTC. j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
Page 26 of 257
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
109.
Maximizeaza
1. O nava cu deplasamentul de 16.450 t. si KG = 9,3 m. efectueaza operatiuni de

incarcare si descarcare de marfa dupa cum urmeaza:
Incarcare Masa (tone) Kg. (m) .

1.427 8,6
2.964 4,6
1.930 12,0
Descarcare Masa (tone) Kg. (m) .

2.000 11,8
483 6,4
Gasiti valoarea finala a lui KG.
1. 8,6 m; j
k
l
m
n
2. 8,643 m; j
k
l
m
n
3. 8,712 m; j
k
l
m
n
4. 7,925 m. j
k
l
m
n
110.O nava cu deplasamentul de 12.500 t. si KG = 9,6 m., incarca marfa dupa cum
urmeaza: Masa (t) Kg (m) 1.000 5,5 850 13,6 Sa se calculeze cota centrului de
greutate (kg) al unei mase de 1.600 t care va mai trebui incarcata la bord astfel incat
cota centrului de greutate al navei; rezultata in urma acestor operatiuni sa fie KG1
= 9,5 m:
Page 27 of 257
1. 9,341 m; j
k
l
m
n
2. 9,141 m; j
k
l
m
n
3. 9,041 m.; j
k
l
m
n
4. 9,241 m. j
k
l
m
n
111.
Maximizeaza
O nava are deplasamentul de 16.000 t., KG = 9 m. si este incarcata dupa cum urmeaza:
Masa (t) Kg. (m)
1.000 8
2.000 6
1.500 10
Cum va fi distribuita o cantitate de marfa de 2.000 t. ce trebuie ambarcata in doua magazii

avand Kg. 5 m. si Kg. 11 m. astfel incat in final nava sa aiba KG1 = 8,75 m.:
1. 687,5 t; Kg = 5 m; 1312,5 t; Kg. = 11 m j

k
l
m
n
2. 688,5 t; Kg = 11 m; 1311,5 t; Kg = 11 m j
k
l
m
n
3. 689,5 t; Kg = 5 m; 1.310,5 t; Kg = 11 m j
k
l
m
n
4. 686,5 t; Kg = 5 m; 1.313,5 t; Kg = 11 m j
k
l
m
n
112.O nava cu deplasamentul de 14.500 to are cota centrului de greutate KG = 6,86

m. Sa se clculeze noua valoare a cotei centrului de greutate KG1 care rezulta in
urma ambarcarii a 3.500 to de containere pe o punte cu Kg = 23m:
1. 10,2 m; j
k
l
m
n
2. 9,7 m; j
k
l
m
n
3. 10 m; j
k
l
m
n
4. 10,1 m j
k
l
m
n
113.O nava incarca 3.500 to produse de buncher cu Kg = 1,37 m. Inainte de

incarcare nava avea deplasamentul de 12.500 to si KG = 5,33 m. Care va fi valoarea
noii cote a centrului de greutate KG1 ?
Page 28 of 257
1. 4,46 m; j
k
l
m
n
2. 4,56 m; j
k
l
m
n
3. 4,66 m; j
k
l
m
n
4. 4,76 m j
k
l
m
n
114.O nava are deplasamentul de 15.000 to si KG = 6,86 m. O cantitate de marfa de

500 to este deplasata pe verticala de pe puntea dublului fund unde Kg = 2,43 m pe
puntea principala unde kg1 = 12,2 m. Care va fi valoarea KG1 ?
1. 7,21; j
k
l
m
n
2. 7,19; j
k
l
m
n
3. 7,22; j
k
l
m
n
4. 7,20 j
k
l
m
n
115.Magazia de marfa No.2 la o nava este incarcata ca in figura FN-1. Sa se

gaseasca valoarea cotei centrului de greutate al magaziei:
1. KG = 3,8 m; j
k
l
m
n
2. KG = 3,85 m.; j
k
l
m
n
3. KG = 3,87 m.; j
k
l
m
n
4. KG = 3,88 m. j
k
l
m
n
116.
Maximizeaza
Page 29 of 257
O nava cu deplasamentul de 14.600 to. are KG = 9,6 m. Se incarca marfa dupa cum
urmeaza:
Masa (t) Kg. (m)
2.500 4,5
1.600 12,5
Ce cantitate de marfa va putea fi ambarcata la Kg. = 16 m., astfel incat valoarea finala a
cotei centrului de greutate al navei sa nu depaseasca valoarea KG1 = 10 m. ?
1. 2.697,3 t j
k
l
m
n
2. 2.698,3 t j
k
l
m
n
3. 2.597,3 t j
k
l
m
n
4. 2.598,3 t j
k
l
m
n
117.
Maximizeaza
O nava are ∆ = 16.000 t. si KG = 8,5 m. Ea incarca marfa dupa cum

urmeaza:
Masa (t) Kg. (m)
1.360 4,7
2.957 10,5
1.638 5,9
500 14,8
Sa se calculeze valoarea noii cote a centrului de greutate KG1
1. 8,79 m j
k
l
m
n
2. 8,68 m j
k
l
m
n
3. 8,48 m j
k
l
m
n
4. 8,58 m j
k
l
m
n
Page 30 of 257
118.O nava care are deplasamentul egal cu 6.200 to si KG = 8 m. Sa se distribuie o

cantitate de 9108 to de marfa in doua spatii de depozitare avand Kg1= 0,59 m si
Kg2 = 11,45 m, astfel incat cota finala a centrului de greutate sa fie KG1 = 7,57 m:
1. P1 = 3499,5 to; P2 = 5608,5 to; j

k
l
m
n
2. P1 = 3500 to; P2 = 5608 to; j
k
l
m
n
3. P1 = 3498,5 to; P2 = 5609,5 to j
k
l
m
n
4. P1 = 3.498 to.; P2 = 5.610 to. j
k
l
m
n
119.
Maximizeaza
O nava are deplasamentul de 6.200 t. si KG = 8,0 m. Distribuiti 9.108 t. de marfa

ambarcata in doua magazii avand Kg1 = 0,59 m. si Kg 2 = 11,45 m., astfel incat cota
finala a centrului de greutate sa fie KG1 = 7,57 m.
1. P1 = 3,396 t; P2 = 5.712 t j
k
l
m
n
2. P1 = 3,496 t; P2 = 5.612 t j
k
l
m
n
3. P1 = 3,590 t; P2 = 3.590 t j
k
l
m
n
4. P1 = 3.611 t; P2 = 5,497 t j
k
l
m
n
120.
Maximizeaza
Page 31 of 257
O nava tip ponton paralelipipedic are: L = 100 m, B = 10 m., d = 4 m. in apa cu

densitatea de
1,010 t./m3. Sa se gaseasca:
(a) deplasamentul;
(b) noul pescaj daca se incarca 750 t. de marfa;
(c) noul pescaj daca densitatea mediului in care naviga este de 1,025 t./m3;
(d) noul pescaj daca ajunge in port unde densitatea apei este 1,005 t.m3;
cata marfa trebuie descarcata in port pentru ca pescajul final sa fie de 3,5 m
1. 4.040 t.; 4,753 m.; 4.683 m.; 4,766 m.; 1.271,5 m.; j
k
l
m
n
2. 4.040 t.; 4,753 m.; 4.673 m.; 4,766 m; 1.271,5 t j
k
l
m
n
3. 4.040 t.; 4.743 m.; 4.673 m.; 4.766 m.; 1.272,5 t j
k
l
m
n
4. 4.040 t.; 4.743 m.; 4,773 m.; 4.766 m.; 1.273 t j
k
l
m
n
121.La ambarcarea unei mase la bord, variatia pescajului mediu se calculeaza cu

relatia:
1. j
k
l
m
n
P
δd =
TPC
2. j
k
l
m
n
P
δd =
AWL
3. j
k
l
m
n
P
δd =
MCT
122.Diagrama la asieta se foloseste pentru:
Page 32 of 257
1. j
k
l
m
n
Calculul
lui XB si
∆;
2. j
k
l
m
n
Calculul
dpv, dpp;
3. j
k
l
m
n
Calculul
lui XF si
XG
123.
Maximizeaza
Daca la bordul navei se ambarca masa P (P<0, 1∆) in punctul A (x1, y1, z1) variatia
pescajului mediu se claculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
Page 33 of 257
P
δd =
ρAWL
2. j
k
l
m
n
ρP
δd =
AWL
3. j
k
l
m
n
P
δd =
ρLB
4. j
k
l
m
n
P
δd =
ρgAWL
124.
Maximizeaza
In cazul ambarcarii unei greutati mici “q” la bordul navei, variatia pescajului mediu se
calculeaza cu ajutorul formulei, unde γ = greutatea specifica a apei de mare, Aw = aria
suprafetei plutirii initiale
1. j
k
l
m
n
q
δT = −
γ ⋅ Aw
Page 34 of 257
2. j
k
l
m
n
q
δT =
γ ⋅ Aw
3. j
k
l
m
n
γ ⋅q
δT =
Aw
4. j
k
l
m
n
γ ⋅ Aw
δT =
q
125.La bordul navei cunoscand greutatea q ambarcata si deplasamentul unitar –

TPC, corespunzator pescajului initial al navei T, variatia pescajului mediu se
calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
q
δT = [m]
TPC
2. j
k
l
m
n
q
δT = [cm]
TPC
3. j
k
l
m
n
TPC
δT = [cm]
q
4. nici un raspuns corect j

k
l
m
n
126.
Maximizeaza
Page 35 of 257
In cazul debarcarii unei greutati q de la bordul navei, cunoscand aria suprafetei plutirii
initiale Aw, variatia pescajului mediu al navei se calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
q
δT =
γAw
2. j
k
l
m
n
q
δT = −
γAw
3. j
k
l
m
n
γ ⋅ Aw
δT =
q
4. j
k
l
m
n
qγ
δT = −
Aw
127.
Maximizeaza
Page 36 of 257
In cazul ambarcarii unei greutati q la bordul unei nave cu deplasamentul ∆ si

volumul carenei V initial, variatia abscisei centrului de carena, se calculeaza cu
formula:
unde, xF – abscisa centrului plutirii F;
xB – abscisa centrului de carena B initial al
navei;
1. j
k
l
m
n
q
δx B = (x F − x B )
∆+q
2. j
k
l
m
n
q
δx B = (x F − x B )
∆−q
3. j
k
l
m
n
q
δx B = (x F − x B )
∆
4. j
k
l
m
n
q 1
δx B = ⋅
(∆ + q ) (x F − x B )
128.
Maximizeaza
Page 37 of 257
In cazul ambarcarii/debarcarii unei greutati mici la si de la bordul navei, variatia ordonatei

centrului de carena, respectiv δy B , este:
1. j
k
l
m
n
q
δy B = yB
∆+q
2. j
k
l
m
n
q
δy B = yB
∆−q
3. j
k
l
m
n
q 1
δy B = ⋅
∆ + q YB
4. j
k
l
m
n
δ YB = 0
129.
Maximizeaza
Page 38 of 257
La o nava cu deplasamentul initial ∆ si volumul carenei V, se ambarca o greutate

mica “q”. Pescajul mediu initial al navei este T, dupa ambarcarea greutatii, pescajul
mediu se modifica cu variatia δT. Corespunzator, volumul carenei se modifica cu
( )
variatia δV, centrul de carena se deplaseaza pe distanta δ KB . Astfel, variatia cotei
centrulului de carena, dupa ambarcare se calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
( )
δ KB =
q 
T +
∆+q
δT
2

− KB 

2. j
k
l
m
n
( )
δ KB =
q
∆+q
(
T + δT − KB )
3. j
k
l
m
n
( )
δ KB =
q
∆−q
(
T − δT − KB )
4. j
k
l
m
n
( )
δ KB =
q
∆+q
⋅ KB
130.Pentru consumul rational al rezervei de flotabilitate, registrele de clasificatie,

prevad: I - etansarea compartimentelor numai din dublu fund; II - impartirea
volumului etans al navei in compartimente;
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
Page 39 of 257
3. ambele; j
k
l
m
n
4. nici I, nici II. j
k
l
m
n
131.Numarul peretilor etansi utilizati in compartimentarea navei, este functie de:
1. destinatia si lungimea navei; j

k
l
m
n
2. tonajul navei; j
k
l
m
n
3. deplasamentul navei; j
k
l
m
n
4. nici un raspuns corect. j
k
l
m
n
132.Pentru studiul compartimentelor inundate se utilizeaza, metoda ambarcarii de

greutati, care presupune ca: I - apa, rezultata in urma inundarii, intrata in
compartiment, se considera ca o greutate ambarcata la bordul navei; II - apa,
rezultata in urma inundarii, intrata in compartiment, nu se i-a in calcul:
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
133.Pentru studiul compartimentelor inundate se utilizeaza metoda excluderii

compartimentului avariat, care: I - exclude volumul compartimentului inundat, din
volumul etans al navei; II - considera deci volumul carenei o marime constanta;
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
134.Metoda deplasamentului variabil sau metoda ambarcarii de greutati se

utilizeaza pentru studierea compartimentelor inundate, care: I - au suprafata libera
de lichid si nu comunica cu exteriorul; II - nu au suprafata libera de lichid dar pot
comunica sau nu cu exteriorul:
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
Page 40 of 257

k
l
m
n
135.Metoda deplasamentului constant sau metoda excluderii compartimentului

avariat, se utilizeaza pentru studierea compartimentelor inundate, care: I - au
suprafata libera de lichid si nu comunica cu exteriorul; II - au suprafata libera de
lichid si comunica cu exteriorul;
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
136.Pentru studierea unui compartiment inundat, dispus sub planul plutirii, care
este umplut complet si comunica sau nu cu exteriorul, se utilizeaza: I - metoda
deplasamentului variabil; II - metoda deplasamentului constant;
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
137.Pentru studierea unui compartiment inundat, dispus in zona planului plutirii,

care este umplut partial, deci prezinta suprafata libera de lichid si comunica cu
exteriorul, se utilizeaza: I - metoda ambarcarii de greutati; II - metoda excluderii
compartimentului avariat;
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
138.Pentru studierea unui compartiment vecin cu un compartiment avariat, in care

apa a patruns prin infiltratie, se utilizeaza: I - metoda deplasamentului constant; II
- metoda deplasamentului variabil.
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
Page 41 of 257
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
139.Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, se noteaza cu "m" si

reprezinta:
1. raportul dintre volumul real de apa care poate intra in compartiment si volumul j
k
l
m
n
teoretic al acestuia;
2. raportul dintre volumul teoretic al compartimentului si volumul real de apa ce poate j
k
l
m
n
inunda compartimentul;
3. raportul dintre volumul compartimentului inundat si volumul carenei; j
k
l
m
n
4. raportul dintre volumul compartimentului inundat si volumul etans al navei. j
k
l
m
n
140.Pentru consumul rational al rezervei de flotabilitate, registrele de clasificatie,

prevad, I - etansarea compartimentelor numai din dublu fund; II - impartirea
volumului etans al navei in compartimente:
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. ambele; j
k
l
m
n
k
l
m
n
141.Numarul peretilor etansi, utilizati in compartimentarea navei, este functie de:
1. destinatia si lungimea navei; j

k
l
m
n
2. tonajul navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
142.Pentru studiul compartimentelor inundate, se utilizeaza metoda ambarcarii de

greutati, care presupune ca: I – apa, rezultata in urma inundarii, intrata in
compatiment, se considera ca o greutate ambarcata la bordul navei: II – apa,
rezultata in urma inundarii, intrata in compartiment, nu se i-a in calcul:
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
Page 42 of 257

k
l
m
n
143.Pentru studiul compartimentelor inundate, se utilizeaza metoda excluderii

compartimentului avariat, care: I – exclude volumul compartimentului inundat, din
volumul etans al navei; II – considera volumul carenei o marime constanta:
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
144.Metoda deplasamentului variabil sau metoda ambarcarii de greutati se

utilizeaza pentru studierea compartimentelor inundate, care:
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
145.Metoda deplasamentului constant sau metoda excluderii compartimentului

avariat, se utilizeaza pentru studierea compartimentelor inundate, care; I - au
suprafata libera de lichid si nu comunica cu exteriorul; II - au suprafata libera de
lichid si comunica cu exteriorul:
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
146.Pentru studierea unui compartiment inundat, dispus sub planul plutirii, care
este umplut complet si comunica sau nu cu exteriorul, se utilizeaza, I - metoda
deplasamentului variabil; II - metoda deplasamentului constant:
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
Page 43 of 257
147.Pentru studierea unui compartiment inundat, dispus in zona planului plutirii,

care este umplut partial, deci prezinta suprafata libera de lichid si comunica cu
exteriorul, se utilizeaza, I - metoda ambarcarii de greutati; II - metoda excluderii
compartimentului avariat:
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
148.Pentru studierea unui compartiment vecin cu un compartiment avariat, in care

apa a patruns prin infiltratie, se utilizeaza: I - metoda deplasamentului constant; II
- metoda deplasamentului variabil:
1. I; j
k
l
m
n
2. II; j
k
l
m
n
3. I si II; j
k
l
m
n
k
l
m
n
149.
Coeficientul
de
permeabilitate
al unui
compartiment,
se noteaza cu
"µ" si
reprezinta:
1. raportul dintre volumul real de apa care poate intra in compartiment si volumul j
k
l
m
n
teoretic al acestuia;
2. raportul dintre volumul teoretic al compartimentului si volumul real de apa ce poate j
k
l
m
n
inunda compartimentul;
3. raportul dintre volumul compartimentului inundat si volumul carenei; j
k
l
m
n
4. raportul dintre volumul compartimentului inundat si volumul etans al navei. j
k
l
m
n
Page 44 of 257
150.Gruparea componentelor rezistentei la inaintare, in baza ipotezei "Froude" este

urmatoarea:
1. Rezistenta totala = Rezistenta de frecare + Rezistenta de val (Rt=Rf+Rw); j

k
l
m
n
2. Rezistenta totala = Rezistenta de frecare + Rezistenta rezidua (Rt=Rf+Rr); j
k
l
m
n
3. Rezistenta totala = Rezistenta rezidua + Rezistenta de val (Rt=Rr=Rw). j
k
l
m
n
151.Gruparea componentelor rezistentei la inaintare, in baza ITTC (International

TowingTank Confference) este urmatoarea:
1. Rezistenta totala = Rezistenta de frecare + Rezistenta de val (Rt=Rf+Rw); j

k
l
m
n
2. Rezistenta totala = Rezistenta de vascozitate + Rezistenta de val (Rt=Rv+Rw); j
k
l
m
n
3. Rezistenta totala = Rezistenta de frecare + Rezistenta de forma (Rt=Rf=Rforma). j
k
l
m
n
152.Una din metodele de micsorare a rezistentei de val in faza de proiectare este:
1. aplicarea principiului interferentei sistemelor de valuri prova si pupa, la determinarea j

k
l
m
n
lungimii navei in faza de proiectare;
2. micsorarea pescajului navei; j
k
l
m
n
3. micsorarea latimii navei. j
k
l
m
n
153.Una din metodele de micsorare a rezistentei de val in faza de proiectare este:
1. marirea lungimii navei; j

k
l
m
n
2. introducerea bulbului; j
k
l
m
n
3. micsorarea latimii navei. j
k
l
m
n
154.Starea suprafetei carenei reprezinta un factor care influenteaza marimea:
1. rezistentei la val; j
k
l
m
n
2. rezistentei de frecare; j
k
l
m
n
3. nu influenteaza marimea rezistentei la inaintare. j
k
l
m
n
155.Dintre parametrii de care depinde rezistenta la inaintare amintim:
Page 45 of 257
1. viteza navei, pozitia navei in raport cu suprafata libera a apei, limitarea senalului j
k
l
m
n
navigabil, starea suprafetei carenei, asieta navei, starea marii;
2. viteza navei, latitudinea la care se naviga, existenta mareei, starea marii; j
k
l
m
n
3. asieta navei, viteza navei, starea suprafetei carenei, pozitia centrului de greutate. j
k
l
m
n
156.Interpretarea energetica a rezistentei de val este urmatoarea:
1. reprezinta rezistenta pe care valurile marii o opun deplasarii navei; j

k
l
m
n
2. reprezinta rezistenta pe care valurile marii o opun deplasarii navei atunci cand aceasta n
j
k
l
m
se deplaseaza pe val de intalnire;
3. semnifica acea parte din energia navei pe care aceasta o cedeaza mediului marin j
k
l
m
n
pentru formarea sistemului propriu de valuri.
157.Sistemul de valuri format de nava la deplasarea prin apa se compune din:
1. valuri de prova si valuri de pupa; j

k
l
m
n
2. valuri divergente si valuri transversale; j
k
l
m
n
3. valuri transversale prova si valuri divergente pupa. j
k
l
m
n
158.Valul transversal format de nava se transmite cu:
1. viteza navei; j
k
l
m
n
2. jumatate din viteza navei; j
k
l
m
n
3. o treime din viteza navei. j
k
l
m
n
159.Lungimea valului transversal format de nava se calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
2πv 2
λ=
g
2. j
k
l
m
n
v2
λ= ;
g
Page 46 of 257
3. j
k
l
m
n
2πv 2
λ=
gL
160.Valurile transversale contin aproximativ:
1. 80% din Rw; j

k
l
m
n
2. 60% din Rw; j
k
l
m
n
3. 50% din Rw. j
k
l
m
n
161.Unghiul sub care se propaga valurile divergente fata de axa navei este:
1. 19 grd. 28 min.; j
k
l
m
n
2. 19 grd. 29 min.; j
k
l
m
n
3. 19 grd. 27 min. j
k
l
m
n
162.Marimile fizice care influenteaza in principal rezistenta la inaintare a navei

sunt:
1. temepratura si vascozitatea apei; j

k
l
m
n
2. vascozitatea si presiunea apei; j
k
l
m
n
3. salinitatea si presiunea apei. j
k
l
m
n
163.Pe durata exploatarii navei rezistenta la inaintare:
1. creste datorita coroziunii si depunerilor pe suprafata imersa; j

k
l
m
n
2. nu se modifica; j
k
l
m
n
3. creste datorita modificarii asietei. j
k
l
m
n
164.Cresterea rezistentei la inaintare are ca efecte:
1. reducerea vitezei navei si implicit a turatiei motorului; j

k
l
m
n
2. reducerea vitezei navei si cresterea turatiei motorului; j
k
l
m
n
Page 47 of 257
3. cresterea vitezei navei si implicit a turatiei motorului. j

k
l
m
n
165.La navigatia in valuri apare o rezistenta suplimentara care mareste rezistenta

la inaintare a navei, datorita miscarilor generale ale corpului navei. Miscarile care
influenteaza in principal rezistenta suplimentara sunt:
1. miscarile cuplate orizontale (ruliu, oscilatie laterala, pivotare). j

k
l
m
n
2. miscarile cuplate verticale (oscilatie verticala, tangaj); j
k
l
m
n
3. miscarea de oscilatie verticala. j
k
l
m
n
166.Tonajul brut al navei reprezinta:
1. volumul tuturor compartimentelor etanse situate sub linia de plutire; j

k
l
m
n
2. valoarea in tone engleze a deplasamentului navei; j
k
l
m
n
3. volumul tuturor compartimentelor interioare inchise exprimate in tone registru. j
k
l
m
n
167.O tona registru corespunde:
1. volumului a 100 picioare cubice engleze, volum egal cu 2,831 mc. j

k
l
m
n
2. volumului a 1.000 picioare cubice engleze, volum egal cu 28,31 mc.; j
k
l
m
n
3. volumului a 100 picioare cubice engleze, volum egal cu 2,931 mc. j
k
l
m
n
168.In mod obisnuit pentru structura corpurilor navelor maritime se

intrebuinteaza:
1. otel pentru constructii navale cu continut marit de carbon; j

k
l
m
n
2. otel pentru constructii navale cu continut redus de carbon; j
k
l
m
n
3. otel pentru constructii navale inalt aliat. j
k
l
m
n
169.Osatura transversala a navei reprezinta:
1. sistemul ce rigidizeaza invelisul corpului navei pentru ca acesta sa-si pastreze forma j
k
l
m
n
transversala;
2. sistemul care rigidizeaza corpul navei in sens longitudinal; j
k
l
m
n
3. sistemul care rigidizeaza corpul navei atat in sens transversal cat si in sens j
k
l
m
n
longitudinal.
Page 48 of 257
170.Elementele de structura care fac parte din osatura transversala a navei sunt:
1. suportul central, suportul lateral, tabla marginala, curentii puntii superioare, curentii j
k
l
m
n
puntii inferioare;
2. varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare, nj
k
l
m
traversa puntii inferioare;
3. stringher de bordaj, guseele duble prin care curentii de punte se imbina de traverse, j
k
l
m
n
centura puntii intermediare, tabla lacrimara a puntii superioare
171.Elementele de structura care fac parte din osatura longitudinala a navei sunt:
1. invelisul fundului, centrua puntii superioare, invelisul puntii superioare, copastia; j

k
l
m
n
2. varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare, n j
k
l
m
traversa puntii intermediare;
3. suportii laterali, suportul central, curentii puntii superioare, curentii puntii inferioare, n
j
k
l
m
tabla marginala.
172.In nomenclatura navala cuvantul "coverta" desemneaza:
1. puntea cea mai de sus continua si etansa pe toata lungimea navei; j

k
l
m
n
2. prima punte continua si etansa pe toata lungimea navei pornind de la puntea dublului j
k
l
m
n
fund in sus:
3. prima punte continua si etansa pe toata lungimea navei pornind de la planul de baza j
k
l
m
n
(PB) in sus.
173.Puntea de bord liber este:
1. puntea care delimiteaza bordul liber minim admisibil; j

k
l
m
n
2. puntea de unde se masoara bordul liber; j
k
l
m
n
3. puntea pana la care se poate inunda nava fara a periclita siguranta ei. j
k
l
m
n
174.Primul compartiment etans de la extremitatea din prova poarta numele de:
1. picul pupa; j
k
l
m
n
2. coferdam; j
k
l
m
n
3. picul prova; j
k
l
m
n
4. teuga. j
k
l
m
n
Page 49 of 257
175.Primul compartiment etans de la extremitatea din pupa poarta numele de:
1. picul pupa; j
k
l
m
n
2. coferdam; j
k
l
m
n
3. picul prova; j
k
l
m
n
4. duneta. j
k
l
m
n
176.Peretii longitudinali etansi si rezistenti se intalnesc la:
1. toate navele tip cargou de marfuri generale; j

k
l
m
n
2. la navele de transport gaze lichefiate si la unele pasagere; j
k
l
m
n
3. la navele care transporta marfuri lichide in vrac, la unele nave care transporta minereu n
j
k
l
m
si la navele mari de pasageri.
177.In cazul depozitelor de combustibil lichid situate in afara dublului fund, cand
latimea depozitelor este mare, se pun pereti longitudinali neetansi cu scopul de a
micsora fortele de inertie pe care le capata lichidul atunci cand nava executa
miscari de ruliu. Acestia se numesc:
1. diafragme de ruliu; j
k
l
m
n
2. chile de ruliu; j
k
l
m
n
3. tancuri antiruliu. j
k
l
m
n
178.La extremitatea din prova,corpul navei setermina cu o structura speciala

denumita:
1. etambou; j
k
l
m
n
2. etrava; j
k
l
m
n
3. teuga. j
k
l
m
n
179.La extremitatea din pupa, corpul navei se termina cu o structura speciala

denumita:
1. etambou; j
k
l
m
n
2. etrava; j
k
l
m
n
3. duneta.
Page 50 of 257
j
k
l
m
n
180.In sistem longitudinal de osatura (SLO) se construiesc, in mod obligatoriu:
1. cargouri cu deplasamentul pana la 6.000 t.; j

k
l
m
n
2. spargatoare de gheata; j
k
l
m
n
3. petroliere si mineraliere cu lungimea mai mare de 180 m.; j
k
l
m
n
4. petroliere si mineraliere cu lungimea mai mica de 180 m. j
k
l
m
n
181.La navele pentru transportat marfuri uscate si la petrolierele cu lungimea mai

mica de 180 m. se foloseste:
1. sistemul transversal de osatura (STO); j

k
l
m
n
2. sistemul longitudinal de osatura (SLO); j
k
l
m
n
3. sistemul combinat de osatura (SCO); j
k
l
m
n
4. sistemul mixt de osatura SMO. j
k
l
m
n
182.
Maximizeaza
Cantitatea de balast necesara navigatiei fara marfa a unei nave de transport este de
aproximativ:
∆ - deplasamentul navei la plina incarcare
1. j
k
l
m
n
1 1
 ÷ ∆;
5 4
Page 51 of 257
2. j
k
l
m
n
1 1
 ÷ ∆;
5 4
3. j
k
l
m
n
1 1
 ÷ ∆;
5 4
183.Tancurile de asieta sunt amenajate in:
1. partea de jos a picurilor; j

k
l
m
n
2. in dublu fund; j
k
l
m
n
3. sub puntea principala la extremitatile prova si pupa. j
k
l
m
n
184.Tancurile de asieta au rolul de a:
1. ridica centrul de greutate al navei; j

k
l
m
n
2. corija pozitia longitudinala a navei in raport cu suprafata libera a apei; j
k
l
m
n
3. coboara centrul de greutate. j
k
l
m
n
185.Denumim prin "coferdam":
1. spatiul de separatie dintre doua tancuri de combustibil lichid; j

k
l
m
n
2. spatiul de separatie intre compartimentul de masini (CM) si tancul de marfa adiacent; j
k
l
m
n
3. spatiul de separatie intre un tanc de combustibil si un tanc de apa. j
k
l
m
n
186.Denumim prin "saborduri":
1. deschiderile amenajate in parapet in scopul scurgerii cantitatilor mari de apa aruncate n j

k
l
m
de valurile marii si care ar putea compromite stabilitatea navei;
2. deschiderile amenajate in peretii longitudinali neetansi, in compartimentele de marfa, n j
k
l
m
la navele care transporta marfuri lichide in vrac;
3. tuburi care preiau apa din canalul lacrimar de la puntea principala si o directioneaza in n
j
k
l
m
santina.
Page 52 of 257
187.In mod obisnuit, pentru structura corpurilor navelor maritime se

intrebuinteaza otel pentru constructii navale avand o limita de curgere de
1. j
k
l
m
n
210N/mm2
2. j
k
l
m
n
235
N/mm2
3. j
k
l
m
n
150
N/mm2
4. j
k
l
m
n
265
N/mm2
188.Tablele navale au grosimi cuprinse intre:
1. 4… 60 mm.; j
k
l
m
n
2. 0,5… 10 mm.; j
k
l
m
n
3. 2… 50 mm. j
k
l
m
n
189.Barele de directie principala din cadrul unui planseu sunt:
1. barele cu sectiunea transversala cea mai mare; j

k
l
m
n
2. barele dispuse longitudinal; j
k
l
m
n
3. barele care detin ponderea numerica in cadrul osaturii planseului; j
k
l
m
n
4. barele dispuse transversal. j
k
l
m
n
190.In raport cu celelalte materiale utilizate in constructia corpului navei,

materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje: 1) sunt mai usoare decat
aluminiul de 3,5 ori; 2) au rezistenta ridicata la actiunea agentilor chimici din apa
de mare si din produsele petroliere; 3) sunt mai usoare decat otelul de 4... 5 ori.
Sunt adevarate afirmatiile:
Page 53 of 257
1. 1, 2, 3; j
k
l
m
n
2. 2, 3; j
k
l
m
n
3. 1, 3; j
k
l
m
n
4. 1, 2. j
k
l
m
n
191.Dublul fund la o nava indeplineste urmatoarele functiuni: 1) mareste

stabilitatea de drum a navei; 2) impiedica inundarea compartimentelor in cazul
producerii unor avarii la fundul navei; 3) mareste rezistenta la inaintre a navei; 4)
delimiteaza un volum etans in care de obicei sunt amplasate tancurile de balast,
combustibil, ulei, etc. Afirmatiile corecte sunt:
1. 1, 2, 3, 4. j
k
l
m
n
2. 1, 3, 4; j
k
l
m
n
3. 2, 3. j
k
l
m
n
4. 2, 4. j
k
l
m
n
192.Pentru o nava construita in sistem transversal de osatura (STO) distanta

regulamentara este reprezentata de:
1. distanta dintre doua cuple teoretice consecutive; j

k
l
m
n
2. distanta dintre doi curenti de punte consecutivi; j
k
l
m
n
3. distanta dintre doua coaste consecutive; j
k
l
m
n
4. inaltimea dublului fund. j
k
l
m
n
193.Efectele dispunerii compartimentului de masini la pupa navei sunt: 1)

reducerea greutatii constructiei datorita eliminarii liniei de arbori intermediari si a
tunelului de protectie; 2) probabilitatea mai mica de producere a unor avarii la
sistemul de propulsie, deoarece lungimea expusa este mai mica; 3) cresterea
volumului util al magaziilor de marfuri; 4) echilibrarea asistei la navigatia in balast
este mai dificila; 5) tensiunile la capetele postamentilor masinilor principale de
propulsie, determinate de incovoierea generala a corpului navei sunt mai mari.
Variantele corecte sunt:
1. 1, 2, 3, 4; j
k
l
m
n
2. 1, 2, 3, 5; j
k
l
m
n
3. 1, 2, 4, 5; j
k
l
m
n
4. 2, 3, 4, 5. j
k
l
m
n
Page 54 of 257
194.Atunci cand compartimentul de masini este situat la mijlocul navei, transmisia

de la arborii motori la arborii portelice se face prin linii de arbori. Acestia vor trece
prin toate compartimentele situate in pupa masinii principale de propulsie si pentru
a fi protejati trec prin tuneluri care sunt de fapt niste galerii etanse. Acolo unde
exista dublu fund tunelurile se aseaza:
1. in dreptul suportului central; j

k
l
m
n
2. pe puntea dublului fund; j
k
l
m
n
3. in dublul fund strapungand varangele; j
k
l
m
n
4. in dreptul suportului lateral; j
k
l
m
n
195.La navele fara dublu fund deasupra varangelor se fixeaza o podea din dulapi de
lemn denumita "paiol". Aceasta structura indeplineste urmatoarele functiuni: 1)
protejeaza structura metalica a fundului; 2) impiedica caderea marfurilor in
santina: 3) asigura o flotabilitate pozitiva in cazul inundarii navei. Variantele
corecte sunt:
1. 1, 3; j
k
l
m
n
2. 2, 3; j
k
l
m
n
3. 1, 2, 3; j
k
l
m
n
4. 1, 2. j
k
l
m
n
196.In sectiunea de mai jos este prezentata zona fundului in sistem transversal de
osatura (STO), la o nava fara dublu fund. Elementul de asatura 5 reprezinta:
1. paiol; j
k
l
m
n
2. copastie; j
k
l
m
n
3. spirai; j
k
l
m
n
4. puntea dublului fund. j
k
l
m
n
197.La navele care au propulsie mecanica arborii pot servi pentru: 1) fixarea si
manevrarea semnalelor; 2) fixarea luminilor de navigatie; 3) sustinerea bigilor de
incarcare si descarcare a marfurilor; 4) transmite corpului forta de impingere
produsa de vant. Variantele corecte sunt:
1. 1, 2, 4; j
k
l
m
n
2. 2, 3, 4; j
k
l
m
n
Page 55 of 257
3. 1, 2, 3; j
k
l
m
n
4. 1, 3, 4. j
k
l
m
n
198.Majoritatea cargourilor care transporta marfuri generale au capacitatea de

incarcare cuprinsa intre 4.000 si 8.000 tdw., rar depasind valoarea de 12.000 tdw.
Acest lucru se datoreaza:
1. faptului ca marfurile transportate sunt usor perisabile; j

k
l
m
n
2. faptului ca durata mare de stationare in porturi pentru operatiile de incarcare- j
k
l
m
n
descarcare, influenteaza negativ eficienta in exploatare;
3. faptului ca in timpul transportului sau in timpul operatiilor de incarcare/descarcare, j
k
l
m
n
marfurile se pot deprecia.
199.La cargourile care transporta cherestea, se ambarca material lemnos pe punte

in proportie de:
1. pana la 30% din totalul ce-l pot transporta; j

k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
4. pana la 50% din totalul ce-l pot transporta. j
k
l
m
n
200.Stabilitatea navelor care transporta cherestea, atunci cand sunt folosite pentru
transportul de marfuri generale; care se incarca numai in magazii este:
1. mica; j
k
l
m
n
2. excesiva; j
k
l
m
n
3. aceeasi. j
k
l
m
n
201.Dupa aspectul exterior, navele frigorifice seamana cu cargourile de marfuri

generale. Totusi structural, exista unele deosebiri: 1) sunt dotate cu instalatii
frigorifice de mare capacitate; 2) magaziile de marfuri sunt izolate termic; 3) sunt
construite in sistem de osatura longitudinal (SLO); 4) gurile de magazii sunt de
dimensiuni mici (pentru reducerea transferului de caldura). Variantele corecte
sunt:
1. 1, 2, 3; j
k
l
m
n
2. 1, 2, 4; j
k
l
m
n
3. 2, 3, 4; j
k
l
m
n
Page 56 of 257
4. 1, 3, 4. j
k
l
m
n
202.Din punct de vedere constructiv, mineralierele difera de celelalte tipuri de nave

de transport marfuri deoarece:
1. minereurile sunt marfuri cu densitati mari; j

k
l
m
n
2. daca ar avea acelasi tip de constructie ar fi nerentabile din punct de vedere economic; j
k
l
m
n
3. minereurile sunt marfuri cu volum specific mare. j
k
l
m
n
203.Daca minereul ar fi transportat cu cargourile de marfuri generale obisnuite

atunci nu ar umple in intregime magaziile de marfa datorita volumului specific mic.
Consecintele sunt urmatoarele: 1) centrul de greutate al navei s-ar deplasa foarte
jos si in mare montata nava va executa asocialtii de ruliu dure, ceea ce implica forte
de inertie mari cu efecte daunatoare asupra functionarii instalatiilor si
mecanismelor de la bord si asupra echipajului; 2) minereul s-ar deplasa in timpul
oscilatiilor putand compromite stabilitatea navei; 3) centrul de greutate s-ar deplasa
in sus, putand depasi metacentrul transversal si compromite stabilitatea navei.
Variantele corecte sunt:
1. 1, 3; j
k
l
m
n
2. 2, 3; j
k
l
m
n
3. 1, 2. j
k
l
m
n
204.Dintre particularitatile constructive ale mineralierelor amintim: 1) dublul fund

inaltat (inaltimea dublului fund poate ajunge la 6 m. la mineralierele mari); 2) au o
singura punte; pentru ca marfa sa poata fi manevrata usor; 3) rezistenta generala si
locala marita; 4) sistemul de osatura este longitudinal (SLO) sau combinat (SCO);
5) sistemul de osatura este longitudinal (SLO) sau mixt (SMO). Variantele corecte
sunt:
1. 1, 2, 3, 5; j
k
l
m
n
2. 1, 2, 3, 4; j
k
l
m
n
3. 2, 3, 4, 5; j
k
l
m
n
4. 1, 3, 4, 5; j
k
l
m
n
205.In figura urmatoare TCN-02, este prezentata o sectiune transversala printr-o

nava de transportat minereu usor cu dublu fund normal. Cifra 6 reprezinta:
Page 57 of 257
1. tancuri de balast; j
k
l
m
n
2. tancuri antiruliu; j
k
l
m
n
3. tancuri care se balasteaza pentru ridicarea centrului de greutate; j
k
l
m
n
4. spatii in care se amenajeaza comanda de rezerva a navei. j
k
l
m
n
206.Vrachierele universale sunt nave care transporta orice marfa solida sau lichida
in vrac cu exceptia:
1. cimentului; j
k
l
m
n
2. minereului usor; j
k
l
m
n
3. minereului greu; j
k
l
m
n
4. bauxitei. j
k
l
m
n
207.In cazul navelor pentru transport cereale ("cerealiere") trebuiesc respectate

normele "Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii umane pe mare -
Londra, 1960", cu privire la transportul maritim de cereale, care tin cont de
principalele proprietati ale cerealelor legate de procesul de transport. Acestea sunt:
1. alunecarea, deprecierea, tasarea; j

k
l
m
n
2. alunecarea, tasarea, incingerea; j
k
l
m
n
3. tasarea, deprecierea, uscarea; j
k
l
m
n
4. alunecarea, uscarea, tasarea. j
k
l
m
n
208.La navele tip petrolier, compartimentul de masini este instalat intotdeauna la

pupa. Unele din considerentele pentru care s-a adoptat aceasta varianta sunt: 1) se
micsoreaza pericolul de incendii care ar putea fi provocate de scanteile ce ies prin
cosul de fum; 2) formele navei fiind mai fine in pupa ca la mijlocul navei, se
micsoreaza volumul ocupat de compartimentul de masini, marindu-se volumul util
al navei; 3) intre cisternele de incarcare si compartimentul de masini este suficient
un singur coferdam; 4) nu se intrerup la mijlocul navei peretii longitudinali ceea ce
ar micsora rezistenta generala a navei si deci slabirea grinzii echivalente. Variantele
corecte sunt:
1. 1, 2, 3; j
k
l
m
n
2. 1, 2, 4; j
k
l
m
n
3. 2, 3, 4; j
k
l
m
n
4. 1, 3, 4. j
k
l
m
n
209.In scopul reducerii momentului de incovoiere longitudinala, care la navele
Page 58 of 257
petroliere are valoarea maxima la asezarea statica pe gol de val, este indicata
instalarea compartimentului de pompe:
1. in prova compartimentului de masini; j

k
l
m
n
2. in zona de mijloc a navei; j
k
l
m
n
3. in prova navei. j
k
l
m
n
210.Bordul liber al unei nave petrolier este mai mic decat al unei nave cargou de
aceeasi marime. Explicatia este urmatoarea:
1. datorita distantei mici dintre peretii transversali si a inchiderii ermetice a gaurilor de j

k
l
m
n
tancuri nescufundabilitatea petrolierelor este mult mai buna. Pe de alta parte,
densitatea apei fiind mai mare decat a marfii transportate, in cazul unei avarii apa va
umple spatiile lasate libere pentru a compensa dilatarea marfii datorata variatiilor de
temperatura;
2. apa ambarcata pe punte in timpul navigatiei produce efecte dinamice nesemnificative; n j
k
l
m
3. din considerentul asigurarii stabilitatii navelor petrolier la actiunea dinamica a j
k
l
m
n
vantului se impune ca suprafata velica sa fie mai mica si implicit bordul liber.
211.Stabilitatea initiala a navelor de pasageri trebuie sa aiba o asemenea valoare

incat in cazul aglomerarii, efectiv posibile, a pasagerilor pe puntea superioara
accesibila pasagerilor, intr-un singur bord si cat mai aproape de parapet; unghiul
de inclinare statica a navei sa nu depaseasca :
1. j
k
l
m
n
valoarea
unghiului
max.
(ϕ max )
din
diagrama
stabilitatii
statice
2. j
k
l
m
n
Page 59 of 257
valoarea
unghiului
de
opus (ϕ a )
din
diagrama
stabilitatii
statice
3. unghiul la care puntea etansa expusa intra in apa sau la care gurna iese din apa j
k
l
m
n
212.Pentru imbunatatirea manevrabilitatii unei nave ferry-boat se prevede:
1. in prova, un sistem de guvernare cu jet transversal; j

k
l
m
n
2. sistem de guvernare cu doua carme; j
k
l
m
n
3. sistem de propulsie cu doua elici si folosirea lor si pentru guvernare; j
k
l
m
n
4. in pupa, un sistem de guvernare cu jet transversal. j
k
l
m
n
213.Aprecierea calitatilor de remorcaj ale unui remorcher se face in practica cu

ajutorul raportului dintre tractiunea de carlig Z si puterea la ax dezvoltata de
masina de propulsie Pa. Astfel la viteza de remorcare Vr = 5 - 5,5 Nd raportul Z /
Pa este egal cu:
1. (20-25) daN / CP; j

k
l
m
n
2. (10-15) daN / CP; j
k
l
m
n
3. (5-10) daN / CP. j
k
l
m
n
4. (25-30) daN / CP. j
k
l
m
n
214.De obicei la remorchere (in special la remorcherele fluviale) elicele se introduc

in duze. Acest sistem prezinta urmatoarele avantaje: 1) protectia elicei la navigatia
prin gheturi sparte; 2) micsorarea puterii necesare pentru obtinerea unei anumite
viteze si tractiuni intrucat distributia de viteze in discul elicei este mai uniforma; 3)
mentinerea uniforma a puterii de remorcaj; 4) marirea manevrabilitatii la mars
inapoi. Variantele corecte sunt:
1. 1, 2, 4; j
k
l
m
n
2. 2, 3, 4; j
k
l
m
n
3. 1, 2, 3;
Page 60 of 257
j
k
l
m
n
4. 2, 3, 4. j
k
l
m
n
215.Pentru a obtine o buna manevrabilitate la remorcaj, carligul de remorca

trebuie sa fie fixat:
1. in pupa in PD: j
k
l
m
n
2. pe puntea principala pe verticala centrului de greutate; j
k
l
m
n
3. imediat spre pupa de centrul de greutate; j
k
l
m
n
4. la jumatatea distantei dintre pupa si sectiunea de la mijlocul navei. j
k
l
m
n
216.In fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea transversala la mijlocul

unei nave construita in sistem de osatura:
1. longitudinal; j
k
l
m
n
2. mixt; j
k
l
m
n
3. transversal; j
k
l
m
n
4. combinat; j
k
l
m
n
217.In fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip
cargou. Grinzile de directie principala pentru planseul puntii principale sunt:
1. traversele puntii principale; j

k
l
m
n
2. curentii de punte; j
k
l
m
n
3. guseele de legatura intre traverse si curenti; j
k
l
m
n
4. cornierele lacrimare. j
k
l
m
n
218.In fig. RO-TCVN-C-t11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip

cargou. Elementul structural 18 reprezinta:
1. perete longitudinal; j
k
l
m
n
2. pontil; j
k
l
m
n
3. pontil de cala; j
k
l
m
n
Page 61 of 257
4. tabla marginala. j
k
l
m
n
219.In fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentata sectiunea transversala la mijlocul

unei nave tip:
1. cargou marfuri generale; j

k
l
m
n
2. mineralier; j
k
l
m
n
3. vrachier; j
k
l
m
n
4. petrolier. j
k
l
m
n
220.In fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentata sectiunea maestra la mijlocul unei

nave construita in sistemde osatura:
1. transversal; j
k
l
m
n
2. longitudinal; j
k
l
m
n
3. combinat; j
k
l
m
n
4. mixt. j
k
l
m
n
221.In fig. RO-TCVN-C-t11.8 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava

la mijlocul ei. Grinzile de directie principala ale planseului de bordaj sunt:
1. longitudinalele de bordaj; j
k
l
m
n
2. coastele intarite; j
k
l
m
n
3. coastele simple; j
k
l
m
n
4. montantii. j
k
l
m
n
222.In fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava

construita in sistem de osatura:
1. transversal; j
k
l
m
n
2. longitudinal; j
k
l
m
n
3. combinat; j
k
l
m
n
Page 62 of 257
4. mixt. j
k
l
m
n
223.In fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava

la mijlocul acesteia. Planseul de dublu fund este construit in sistem de osatura:
1. transversal; j
k
l
m
n
2. longitudinal; j
k
l
m
n
3. combinat; j
k
l
m
n
4. mixt. j
k
l
m
n
224.Grinzile de directie principala ale planseului de fund pentru nava din fig.RO-
TCVN-C-t 11.9 sunt:
1. varangele; j
k
l
m
n
2. suportii; j
k
l
m
n
3. longitudinalele de fund; j
k
l
m
n
4. montantii. j
k
l
m
n
225.In fig.RO-TCVN-C-t 11.15.a este prezentata structura planseului de fund la o

nava tip petrolier. Elementul structural 10 reprezinta:
1. nervura de rigidizare a varangei; j

k
l
m
n
2. longitudinala de fund; j
k
l
m
n
3. longitudinala de dublu fund; j
k
l
m
n
4. tabla marginala. j
k
l
m
n
226.In fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentata structura planseului de bordaj construit

in sistem de osatura:
1. transversal; j
k
l
m
n
2. longitudinal; j
k
l
m
n
3. combinat; j
k
l
m
n
Page 63 of 257
4. mixt. j
k
l
m
n
227.Elementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezinta:
1. etrava din otel forjat sau laminat; j

k
l
m
n
2. etrava din otel turnat; j
k
l
m
n
3. etrava din table fasonate si sudate; j
k
l
m
n
228.In fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentata o punte construita in sistem de

osatura longitudinal. Elementul de structura 29 este:
1. cornier lacrimar; j
k
l
m
n
2. montant cadru; j
k
l
m
n
3. semitraversa intarita a puntii; j
k
l
m
n
4. nervura de rigidizare. j
k
l
m
n
229.In fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentata o punte construita in sistem de

osatura longitudinal. Elementul structural 15 este:
1. cornier lacrimar; j
k
l
m
n
2. traversa puntii principale; j
k
l
m
n
3. longitudinala de punte; j
k
l
m
n
4. nervura orizontala de rigidizare a ramei gurii de magazie; j
k
l
m
n
230.In fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentata structura unei:
1. etrave din otel forjat sau laminat; j

k
l
m
n
2. etrave din otel turnat; j
k
l
m
n
3. etrave din table fasonate si sudate. j
k
l
m
n
231.Elementul structural 5 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este:
Page 64 of 257
1. brachet orizontal; j
k
l
m
n
2. brachet perpendicular pe invelisul etravei; j
k
l
m
n
3. chila; j
k
l
m
n
4. carlinga centrala. j
k
l
m
n
232.In fig. RO-TCVN-C-t 11.50 este prezentata structura unei:
1. etrave din otel forjat sau laminat; j

k
l
m
n
2. etrave din otel turnat; j
k
l
m
n
3. etrave din table fasonate si sudate. j
k
l
m
n
233.Elementul structural 2 din fig. 11.50 este:
1. brachet orizontal; j
k
l
m
n
2. brachet perpendicular pe invelisul etravei; j
k
l
m
n
3. nervura de rigidizare longitudinala a etravei; j
k
l
m
n
4. varanga. j
k
l
m
n
234.Greutatile mici sunt acele greutati care ambarcate/debarcate de la bordul navei

produc o modificare de pescaj astfel incat:
1. bordurile pot fi considerate inclinate pe toata lungimea navei; j

k
l
m
n
2. bordurile pot fi considerate verticale pe toata lungimea navei; j
k
l
m
n
3. pescajul mediu al navei nu se modifica; j
k
l
m
n
k
l
m
n
235.Greutatea care ambarcata la bordul navei, produce variatia pescajului cu 1 cm,

poarta denumirea de:
1. deplasament unitar; j
k
l
m
n
2. deplasament initial; j
k
l
m
n
3. greutate unilaterala;
Page 65 of 257
j
k
l
m
n
k
l
m
n
236.In urma ambarcarii/debarcarii de greutati mici de la bordul navei, prin

modificarea volumului carenei are loc modificarea:
1. coordonatelor centrului plutirii F; j

k
l
m
n
2. ariei suprafetei plutirii initiale Aw; j
k
l
m
n
3. coordonatelor centrului de carena B; j
k
l
m
n
k
l
m
n
237.La ambarcarea/debarcarea de greutati la si de la bordul navei, inclinarile

longitudinale si transversale, pot fi evitate daca punctul de ambarcare/debarcare
este dispus:
1. pe verticala ce trece prin sectiunea maestra a navei; j

k
l
m
n
2. pe verticala ce trece prin centrul de greutate G al navei; j
k
l
m
n
3. pe verticala ce trece prin centrul de carena B al navei; j
k
l
m
n
4. pe verticala ce trece prin centrul plutirii iniatiale F. j
k
l
m
n
238.In cazul ambarcarii/debarcarii de greutati mari la si de la bordul navei, variatia

pescajului mediu si a coordonatelor centrului de carena se determina cu ajutorul:
1. planului de forme al navei; j

k
l
m
n
2. diagramei de stabilitate statica; j
k
l
m
n
3. planului neutru al navei; j
k
l
m
n
4. diagramei de carene drepte. j
k
l
m
n
239.Cunoasterea pozitiei planului neutru permite ambarcarea/debarcarea unei

greutati la si de la bordul navei, astfel incat:
1. manevrabilitatea navei sa nu se inrautateasca; j

k
l
m
n
2. stabilitatea de drum al navei sa nu se inrautateasca; j
k
l
m
n
3. stabilitatea navei sa nu se inrautateasca; j
k
l
m
n
4. nici o varianta corecta. j
k
l
m
n
240.
Page 66 of 257
Maximizeaza
Raportand aria suprafetei plutirii de plina incarcare AWL , la produsul dintre

lungimea Lcwl si latimea navei la cuplul maestru BΦ, se obtine :
1. j
k
l
m
n
Deplasamentul
navei -∆
2. j
k
l
m
n
Coeficientul
bloc -CB
3. j
k
l
m
n
Coeficientul
de finete al
suprafetei
plutirii de
plina
incarcare -
Cw
Page 67 of 257
4. Nici o varianta. j
k
l
m
n
241.
Maximizeaza
Raportand aria suprafetei maestre imerse AM, la produsul dintre latimea

navei la cuplul maestru BΦ, si pescaj T, se obtine :
1. j
k
l
m
n
Momentul
unitar de
banda –
M10
2. Volumul carenei -V j
k
l
m
n
3. j
k
l
m
n
Page 68 of 257
Coeficientul
de finete al
suprafetei
plutirii de
plina
incarcare -
Cw
4. j
k
l
m
n
Coeficientul
de finete al
suprafetei
maestre
imerse - CM
242.Raportand aria suprafetei de deriva AD, la produsul dintre lungimea Lcwl si

pescaj T, se obtine:
1. volumul carenei -V; j

k
l
m
n
2. coeficientul de finete al suprafetei plutirii de plina incarcare - Cw; j
k
l
m
n
3. coeficientul de finete al suprafetei maestre imerse - CM; j
k
l
m
n
4. coeficientul de finete al suprafetei de deriva - CD. j
k
l
m
n
243.
Maximizeaza
Page 69 of 257
Raportand volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl , latimea

navei la cuplul maestru BΦ si pescaj T , se obtine :
1. j
k
l
m
n
Coeficientul
de finete al
suprafetei de
deriva – CD
2. j
k
l
m
n
Coeficientul
de finete al
suprafetei
plutirii de
plina
incarcare -
Cw
3. j
k
l
m
n
Page 70 of 257
Coeficientul
bloc - CB
4. j
k
l
m
n
Coeficientul
de finete al
suprafetei de
deriva – CD
244.Raportand volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl si aria

suprafetei maestre imerse AM, se obtine:
1. coeficientul de finete vertical prismatic Cvp; j

k
l
m
n
2. coeficientul bloc - CB; j
k
l
m
n
3. coeficientul de finete al suprafetei de deriva - CD; j
k
l
m
n
4. coeficientul de finete longitudinal prismatic - CLP. j
k
l
m
n
245.Raportul volumul carenei V, la produsul dintre pescajul navei T si aria

suprafetei plutirii de plina incarcare Acwl, se obtine:
1. coeficientul de finete vertical prismatic CVP; j

k
l
m
n
2. coeficientul bloc CB; j
k
l
m
n
3. coeficientul de finete al suprafetei de deriva CD; j
k
l
m
n
4. coeficientul de finete longitudinal prismatic CLP. j
k
l
m
n
246.
Maximizeaza
Page 71 of 257
Raportand volumul carenei V, la produsul dintre latimea navei la cuplul

maestru BΦ si aria suprafetei de deriva AD , se obtine :
1. j
k
l
m
n
Coeficientul
de finete
vertical
prismatic
CVP
2. j
k
l
m
n
Coeficientul
bloc - CB
3. Coeficientul de finete al suprafetei de deriva j

k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
Coeficientul
de finete
transversal
prismatic –
CTP
247.
Page 72 of 257
Maximizeaza
Daca o nava de tip mineralier , cu pescajul T = 12,4 m , are aria suprafetei

plutirii de plina incarcare Acwl = 5920 m2 , care este volumul carenei , daca
coeficientul de finete vertical prismatic CVP = 0,9104
1. 88.500 m3 j
k
l
m
n
2. 66.830,6 m3 j
k
l
m
n
3. 68.520 m3 j
k
l
m
n
4. 135.000 m3 j
k
l
m
n
248.
Maximizeaza
Daca o nava de tip mineralier , cu Lcwl = 211,3 m2 , T = 12,4 m ,

raportul Lcwl /BΦ = 6,562 , care vor fi Acwl si V , daca Cw = 0,87 si
CVP = 0,9104.
1. j
k
l
m
n
Page 73 of 257
Acwl =
5.919,5
m2 si V =
66.830,6
m3
2. j
k
l
m
n
Acwl =
6.040
m2 si V
=
68.500
m3
3. j
k
l
m
n
Acwl =
6.500
m2 si V
=
68.324
m3
4. j
k
l
m
n
Page 74 of 257
Acwl =
8.000
m2 si V
=
75.000
m3
249.Planul de forme este reprezentarea grafica prin sectiuni longitudinale,

transversale si orizontale, a:
1. carenei navei; j
k
l
m
n
2. suprafetei teoretice a corpului navei; j
k
l
m
n
3. bordului liber al navei; j
k
l
m
n
4. nici una din variante. j
k
l
m
n
250.Longitudinalele planului de forme sunt curbele obtinute prin intersectia

suprafetei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu:
1. planul diametral; j
k
l
m
n
2. planul cuplului maestru; j
k
l
m
n
3. planul de baza; j
k
l
m
n
4. planul plutirii. j
k
l
m
n
251.Cuplele teoretice sunt curbele obtinute prin intersectia suprafetei teoretice a

corpului navei cu planuri paralele cu:
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
252.Plutirile sunt curbele obtinute prin intersectia suprafetei teoretice a corpului

navei cu planuri paralele cu:
Page 75 of 257
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
253.Proprietatea navei de a pluti la suprafata apei poarta numele de:
1. flotabilitatea navei; j
k
l
m
n
2. stabilitatea navei; j
k
l
m
n
3. nescufundabilitatea navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
254.Punctul de aplicatie al rezultantei tuturor fortelor de greutate corespunzatoare

maselor de la bordul navei, poarta denumirea de:
1. centrul de carena al navei; j

k
l
m
n
2. centrul de greutate al navei; j
k
l
m
n
3. centrul de flotabilitate al navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
255.Fortele de greutate care actioneaza asupra navei, se datoreaza:
1. actiunii presiunii hidrostatice exercitate de apa pe suprafata udata a carenei; j

k
l
m
n
2. actiunii campului gravitational asupra navei; j
k
l
m
n
3. deplasarii de greutati la bordul navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
256.Fortele de presiune care actioneaza asupra navei, se datoreaza:
1. actiunii presiunii hidrostatice exercitate de apa pe suprafata udata a carenei; j

k
l
m
n
2. actiunii campului gravitational asupra navei; j
k
l
m
n
3. deplasarii de greutati la bordul navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
257.Centrul de carena B, prin definitie reprezinta:
Page 76 of 257
1. centrul geometric al volumului carenei navei; j

k
l
m
n
2. rezultanta tuturor fortelor de presiune; j
k
l
m
n
3. centrul plutirii; j
k
l
m
n
k
l
m
n
258.Prima conditie de echilibru static al navei, impune ca:
1. suma fortelor longitudinale ce actioneaza asupra navei sa fie nula; j

k
l
m
n
2. suma fortelor ce actioneaza asupra navei sa fie nula; j
k
l
m
n
3. momentele de inclinare transversala sa fie egale; j
k
l
m
n
k
l
m
n
259.A doua conditie de echilibru static al navei, impune ca:
1. fortele ce actioneaza asupra navei sa aiba acelasi suport; j

k
l
m
n
2. fortele ce actioneaza asupra navei sa aiba acelasi sens; j
k
l
m
n
3. nici un raspuns corect; j
k
l
m
n
4. fortele longitudinale sa actioneaze in acelasi timp. j
k
l
m
n
260.Totalitatea greutatilor de la bordul unei nave, reprezinta:
1. tonajul navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
3. capacitatea de incarcare a navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
261.
Maximizeaza
Page 77 of 257
Pentru o nava cu ∆gol = 84.500 KN , determinati ∆dw , stiind ca ∆ = 110.000 KN :
1. 25.500 KN j
k
l
m
n
2. 23.500 KN j
k
l
m
n
3. 22.500 KN j
k
l
m
n
4. 23.000 KN j
k
l
m
n
262.Tonajul navei reprezinta o caracteristica de:
1. greutate; j
k
l
m
n
2. volum; j
k
l
m
n
3. lungime; j
k
l
m
n
4. masa. j
k
l
m
n
263.Volumul total inchis de corpul navei, inclusiv suprastructurile, defineste:
1. tonajul net; j
k
l
m
n
2. tonajul brut; j
k
l
m
n
3. capacitatea de incarcare; j
k
l
m
n
k
l
m
n
264.Volumul destinat pentru incarcatura si pasageri, care reflecta defapt

capacitatea economica a navei, defineste:
1. tonajul net; j
k
l
m
n
Page 78 of 257
2. tonajul brut; j
k
l
m
n
3. capacitatea de incarcare; j
k
l
m
n
k
l
m
n
265.Unitatea de masura a tonajului este Tona Registru , care reprezinta

echivalentul a:
1. 3,5 m3 j
k
l
m
n
2. 2,832 m3 j
k
l
m
n
3. 10 KN j
k
l
m
n
4. Nici un raspuns corect j
k
l
m
n
266.Abscisa centrului de greutate G al navei , se determina utilizand urmatoarea

formula de calcul:
1. j
k
l
m
n
Maximizeaza
XG = Σ mixi / Σ mi , unde mi reprezinta masa elementara a unui element i de la bordul

navei
2. j
k
l
m
n
XG =
Σ
mi /Σ
mixi
3. j
k
l
m
n
Page 79 of 257
XG =
Σ
miyi /
Σ mi

k
l
m
n
267.Ordonata centrului de greutate G al navei , se determina utilizand urmatoarea

formula de calcul:
1. j
k
l
m
n
Maximizeaza
YG = Σ miyi / Σ mi , unde mi reprezinta masa elementara a unui element i de la bordul

navei
2. j
k
l
m
n
YG =
Σ
mi /Σ
miyi
3. j
k
l
m
n
Page 80 of 257
YG =
Σ
mixi /
Σ mi

k
l
m
n
268.Cota centrului de greutate G al navei , se determina utilizand urmatoarea

formula de calcul:
1. j
k
l
m
n
Maximizeaza
ZG = Σ mizi / Σ mi , unde mi reprezinta masa elementara a unui element i de la bordul

navei
2. j
k
l
m
n
ZG =
Σ
mi /Σ
mizi
3. j
k
l
m
n
Page 81 of 257
ZG =
Σ
mixi /
Σ mi

k
l
m
n
269.
Maximizeaza
Reprezentarea grafica a functiilor: ∆, V, IL, IT, XB, XF, KB, AW, BMT,
BML pentru anumite pescaje ale navei, constituie:
1. diagrama stabilitatii statice; j

k
l
m
n
2. diagrama stabilitatii dinamice; j
k
l
m
n
3. diagrama de carene drepte; j
k
l
m
n
4. planul de forme al navei. j
k
l
m
n
270.Cu ajutorul diagramei de carene drepte, in cazul ambarcarii/debarcarii de

greutati, in practica la bordul navei, se determina:
1. coordonatele centrului de greutate; j

k
l
m
n
2. coordonatele centrului de carena si variatia pescajului mediu; j
k
l
m
n
3. noile pescaje pupa si prova ale navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
Page 82 of 257
271.Trecerea unei nave dintr-o zona de navigatie in alta, insotita de schimbarea

greutatii specifice a apei, duce la modificarea:
1. deplasamentului navei; j
k
l
m
n
2. pescajul navei; j
k
l
m
n
3. lungimii intre perpendiculare LPP; j
k
l
m
n
k
l
m
n
272.
Maximizeaza
Variatia pescajului navei , la trecerea acesteia ,din apa cu greutatea specifica γ in apa cu
greutatea specifica γ1, se determina cu următoarea formula :
1. j
k
l
m
n
δT =
(γ-
γ1)
V/
γ1
Aw
2. j
k
l
m
n
Page 83 of 257
δT =
(γ-
γ1)
IL /
γ1
Aw
3. j
k
l
m
n
δT =
γ
V/
γ1
Aw

k
l
m
n
273.
Maximizeaza
La trecerea unei nave, intr-o apa cu greutate specifica mai mica (γ

1< γ) :
1. j
k
l
m
n
Page 84 of 257
Variatia
pescajului
navei , δT
> 0 si
pescajul T
creste
2. j
k
l
m
n
Variatia
pescajului
navei , δT
si pescajul
T , nu se
modifica
3. j
k
l
m
n
Variatia
pescajului
navei , δT
< 0 si
pescajul T
scade
4. Nu apare nici o modificare j

k
l
m
n
274.
Maximizeaza
Page 85 of 257
La trecerea unei nave, intr-o apa cu greutate specifica mai mare (γ

1> γ) :
1. j
k
l
m
n
Variatia
pescajului
navei δT
> 0 si
pescajul T
creste
2. j
k
l
m
n
Variatia
pescajului
navei , δT
si pescajul
T , nu se
modifica
3. j
k
l
m
n
Page 86 of 257
Variatia
pescajului
navei δT
< 0 si
pescajul T
scade
4. Nu apare nici o modificare j

k
l
m
n
275.
Maximizeaza
La o nava după incarcare , se citesc următoarele pescaje Tpv= 6,3 m si Tpp=

7,5 m. Sa se determine unghiul de inclinare longitudinal (θ) si pescajul
navei , cunoscandu-se lungimea navei L =121,2 m..
1. j
k
l
m
n
θ=
0,57o ;
T=
6,9m
2. j
k
l
m
n
Page 87 of 257
θ=
1,57o ;
T=
7,2m
3. j
k
l
m
n
θ=
2,57o ;
T=
7,0m
4. j
k
l
m
n
θ=
2,8o ;
T=
7,5 m
276.
Maximizeaza
Page 88 of 257
Daca la bordul navei se deplaseaza masa P (P<0, 1 ∆) din punctul A (x, y, z) in punctul
D (x1, y1, z1), nava se va inclina transversal cu unghiul ϕ dat de relatia:
1. j
k
l
m
n
P( z1 − z )
tgϕ ≅ ϕ =
∆G1 M
2. j
k
l
m
n
P( x1 − x)
tgϕ ≅ ϕ =
∆G1 M L
3. j
k
l
m
n
P( y1 − y )
tgϕ ≅ ϕ =
∆G1 M L
4. j
k
l
m
n
P( y1 − y )
tgϕ ≅ ϕ =
∆G1 M
277.
Maximizeaza
Page 89 of 257
Daca la bordul navei se deplaseaza masa P(P<0, 1 ∆) din punctul A (x, y, z) in punctul D
(x1, y1, z1), nava se va inclina longitudinal cu unghiul θ dat de relatia:
1. j
k
l
m
n
P( x1 − x)
tgθ ≅ θ =
∆G1 M
2. j
k
l
m
n
P( x1 − x)
tgθ ≅ θ =
∆G1 M L
3. j
k
l
m
n
P( y1 − y )
tgθ ≅ θ =
∆G1 M
4. j
k
l
m
n
P( y1 − y )
tgθ ≅ θ =
∆G1 M
278.
Maximizeaza
Page 90 of 257
Daca la bordul navei se deplaseaza masa P(P<0, 1 ∆) din punctul A (x, y, z) in punctul D
(x1, y1, z1), si pescajele initiale erau dpv si dpp, pescajele finale se vor calcula cu
formulele:
1. j
k
l
m
n
L 
d pv1 = d pv −  − x F tgθ
2 
;
L 
d pp1 = d pp +  + x F tg
2 
2. j
k
l
m
n
L 
d pv1 = d pv −  + x F tgθ
2 
d pp1 = d pp +
;
3. j
k
l
m
n
L 
d pv1 = d pv +  − x F tgθ
2 
d pp1 = d pp −
;
4. j
k
l
m
n
Page 91 of 257
L
d pv1 = d pv + tgθ
2
dp
;
279.
Maximizeaza
Daca la bordul navei se ambarca masa masa P(P<0, 1 ∆) in punctul A (x1, y1, z1), nava
se va inclina transversal cu unghiul ϕ dat de relatia:
1. j
k
l
m
n
Pz1
tgϕ ≅ ϕ =
(∆ + P )G1 M 1
2. j
k
l
m
n
Py1
tgϕ ≅ ϕ =
(∆ + P )G1 M 1
3. j
k
l
m
n
Px1
tgϕ ≅ ϕ =
(∆ + P )G1 M 1
4. j
k
l
m
n
Page 92 of 257
Py1
tgϕ ≅ ϕ =
(∆ + P )G1 M L1
280.
Maximizeaza
Daca la bordul navei se ambarca masa P(P<0, 1 ∆) in punctul A (x1, y1, z1) nava se va
inclina longitudinal cu unghiul θ dat de relatia:
1. j
k
l
m
n
P( x1 − x F )
tgθ ≅ θ =
(∆ + P )G1 M 1
2. j
k
l
m
n
Py1
tgθ ≅ θ =
∆GM L
3. j
k
l
m
n
Px1
tgθ ≅ θ =
(∆ + P )G1 M L
4. j
k
l
m
n
Page 93 of 257
P ( x1 − x F )
tgθ ≅ θ =
∆GM L
281.Daca un tanc rezervor de lichid de la bordul navei, se divizeaza longitudinal cu

“m” pereti echidistanti, atunci efectul negativ al suprafetei libere de lichid:
1. se mareste de “m” ori j

k
l
m
n
2. se micsoreaza de “m+1” ori j
k
l
m
n
3. j
k
l
m
n
se
micsoreaza
de “(m+1)
2” ori
4. j
k
l
m
n
se
micsoreaza
de “m2 ori
282.In cazul in care asupra navei actioneaza o forta externa pe directia orizontala,
atunci:
1. momentul rezultat va inclina nava transversal, inclinarea producandu-se la volum j

k
l
m
n
constant;
2. nava isi va modifica pescajul pana cand surplusul de flotabilitate egaleaza proiectia j
k
l
m
n
fortei pe directie verticala;
3. forta va imprima navei o miscare in plan orizontal iar momentaul rezultant va inclina j
k
l
m
n
nava transversal si/sau longitudinal; inclinarea producandu-se la volum constant;
4. momentul rezultant va inclina nava transversal, inclinarea producandu-se la un volum j
k
l
m
n
al carenei diferit de volumul initial.
283.
Page 94 of 257
Maximizeaza
In cazul navelor cu borduri verticale, atata timp cat plutirea inclinata transversal nu
interesecteaza puntea sau fundul navei; momentul de stabilitate transversala se poate
( )
scrie sub forma M sϕ = g∆ GM + x sin ϕ , termenul x este :
1. j
k
l
m
n
x = BM tg .ϕ
2. j
k
l
m
n
BM 2
x= tg.ϕ
2
3. j
k
l
m
n
x = BM 2tg .ϕ
4. j
k
l
m
n
BM 2
x= tg . ϕ
2
284.In timpul efectuarii andocarii unei nave este foarte important:
1. de determinat valoarea maxima a reactiunii din cavalet si modul in care variaza j

k
l
m
n
stabilitatea navei;
2. de urmarit daca chila atinge primul cavalet de la pupa; j
k
l
m
n
3. de urmarit ca pescajele la extremitatile prova si pupa sa fie egale; j
k
l
m
n
4. de urmarit ca unghiul de inclinare longitudinala sa nu fie mai mare decat 5 grade. j
k
l
m
n
Page 95 of 257
285.La andocarea unei nave, valoarea maxima a neactiunii din cavalet se calculeaza
cu formula: ______ (unde "teta" este inclinarea longitudinala a navei iar "alfa" este
unghiul de inclinare al liniei cavaletilor)
1. j
k
l
m
n
g∆GM
R=
L
(θ − α )
+ xF
2
2. j
k
l
m
n
g∆GM L
R=
L
(θ − α )
+ xF
2
3. j
k
l
m
n
g∆GM L
R=
L
(θ − α )
− xF
2
4. j
k
l
m
n
g∆GM L
R=
L
(α − θ )
− xF
2
286.Stabilitatea navei pe valuri de urmarire se reduce in situatia in care:
1. nava se gaseste cu sectiunea maestra pe gol de val; j

k
l
m
n
2. nava are viteza egala cu jumatate din viteza de propagare a valurilor; j
k
l
m
n
3. nava are viteza dubla fata de viteza de propagare a valului; j
k
l
m
n
4. nava se gaseste cu sectiunea maestra pe creasta de val. j
k
l
m
n
287.Daca nava opereaza in mare reala, momentul de redresare nu va fi egal cu acela

corespunzator aceluiasi unghi de inclinare in apa calma deoarece:
Page 96 of 257
1. se modifica suprafata udata a corpului navei si distributia campului de peresiuni pe j

k
l
m
n
suprafata imersa;
2. se modifica distributia campului de presiune pe suprafata imersa; j
k
l
m
n
3. se modifica suprafata udata a corpului navei; j
k
l
m
n
4. se modifica inaltimea metacentrica transversala. j
k
l
m
n
288.Stabilitatea navei pe valuri de urmarire creste fata de situatia de stabilitate

statica atunci cand:
1. nava se gaseste cu sectiunea maestra pe gol de val; j

k
l
m
n
2. nava are viteza egala cu viteza de propagare a valurilor; j
k
l
m
n
3. nava se gaseste cu sectiunea maestra pe creasta de val; j
k
l
m
n
4. nava are viteza dubla fata de viteza de propagare a valurilor. j
k
l
m
n
289.In cazul navigatiei pe valuri armonice de urmarire, situatia cea mai

defavorabila apare atunci cand:
1. viteza navei este dubla fata de viteza de propagare a valurilor; j

k
l
m
n
2. viteza navei este apropiata de viteza valurilor; j
k
l
m
n
3. viteza navei este jumatate din viteza de propagare a valurilor; j
k
l
m
n
4. viteza navei este zero. j
k
l
m
n
290.In cazul esuarii navei forta de reactiune a solului se determina cu

relatia:________ (unde I delta dm I reprezinta variatia pescajului mediu datorat
esuarii iar dpv si dpp sunt pescajele prova si pupa inaintea esuarii)
1. j
k
l
m
n
d pv + d pp
R = ρgAWL
2
2. j
k
l
m
n
R = ρAWL δdm
3. j
k
l
m
n
Page 97 of 257
R = ρgAWL δdm
4. j
k
l
m
n
d pv + d pp
R = ρAWL
2
291.Efectul andocarii asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin

modificarea inaltimii metacentrice cu valoarea:
1. j
k
l
m
n
( )
δ GM =
R 
d −
∆−R
δd
2

− GM 

2. j
k
l
m
n
( )
δ GM = −
R 
d −
∆−R
δd
2

− GM 

3. j
k
l
m
n
( )
δ GM =
R 
d +
∆−R
δd
2

− GM 

4. j
k
l
m
n
( )
δ GM =
R 
d −
∆+ R
δd
2

− GM 

292.La andocarea navei variatia coeficientului stabilitatii transversale se va calcula

cu formula:
1. j
k
l
m
n
Page 98 of 257
( ) 
δ ∆GM = R d +
δd 

2 

2. j
k
l
m
n
( ) 
δ ∆GM = − R d +
δd 

2 

3. j
k
l
m
n
( ) 
δ ∆GM = R d −
δd 

2 

4. j
k
l
m
n
( ) 
δ ∆GM = − R d −
δd 

2 

293.
Maximizeaza
Presupunem o nava cu bordurile verticale. In situatia Osϕ = 0 si GM = 0 , momentul

de stabilitate se calculeaza cu relatia:
1. j
k
l
m
n
BM 2
M sϕ = g∆ tg . ϕ sin .ϕ
2
Page 99 of 257
2. j
k
l
m
n
M sϕ = g∆ BM 2tg.2 ϕ sin .ϕ
3. j
k
l
m
n
M sϕ = g∆ BM tg .ϕ sin .ϕ
4. j
k
l
m
n
M sϕ = g∆ BM tg .ϕ sin .2 ϕ
294.
Maximizeaza
Osϕ = 0 si GM = 0 . Daca o
Presupunem o nava cu bordurile verticale in situatia
, unghiul de inclinare transversala se
masa P se deplaseaza lateral cu distanta O
calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
PO
tg .ϕ =
∆ BM
2. j
k
l
m
n
2 PO
tg .ϕ = 3
∆ BM
3. j
k
l
m
n
Page 100 of 257
2 PO 1
tg.ϕ = 3 ⋅
∆ BM
4. j
k
l
m
n
PO
tg .ϕ = 3
∆ BM
295.
Maximizeaza
Presupunem ca avem o nava cu bordurile verticale in situatia: Osϕ = 0 si GM S0 .

Cea mai mica perturbatie actionand asupra navei, va inclina nava intr-un bord sau in
celalalt (in functie de sensul perturbatiei) cu unghiul:
1. j
k
l
m
n
GM
tg.ϕ = ±
BM
2. j
k
l
m
n
− GM
tg.ϕ = ±
BM
3. j
k
l
m
n
Page 101 of 257
2GM
tg.ϕ = ±
BM
4. j
k
l
m
n
− 2GM
tg.ϕ = ±
BM
296.Cuplul format de forta de greutate si impingerea arhimedica se numeste:
1. inaltime metacentrica; j
k
l
m
n
2. raza metacentrica; j
k
l
m
n
3. brat de stabilitate; j
k
l
m
n
4. moment de stabilitate. j
k
l
m
n
297.Daca KG este mai mic decat KM nava este in situatia de:
1. echilibru stabil; j
k
l
m
n
2. echilibru indiferent; j
k
l
m
n
3. echilibru nestabil. j
k
l
m
n
298.O nava executa oscilatii de ruliu "dure". Stabilitatea navei in aceasta situatie
este:
1. mica; j
k
l
m
n
2. mare; j
k
l
m
n
3. nu influenteaza calitatea oscilatiilor de ruliu. j
k
l
m
n
299.O nava se inclina in sens transversal cu 3 grade. Care din urmatoarele puncte
este mobil deplasandu-se in sensul inclinarii ?
1. M. j
k
l
m
n
2. B; j
k
l
m
n
3. G; j
k
l
m
n
Page 102 of 257
300.De ce se spune ca bratul stabilitatii este o "masura" a stabilitatii transversale a

navei?
1. deplasamentul navei ramane constant in timpul inclinarii; j

k
l
m
n
2. GZ ramane constant in timpul inclinarii; j
k
l
m
n
3. M este un punct fix in timpul inclinarii. j
k
l
m
n
301.Deplasamentul unei nave creste dar bratul stabilitatii transversale ramane

constant. Ce se poate spune despre tendinta momentului de stabilitate ?
1. creste; j
k
l
m
n
2. descreste; j
k
l
m
n
3. ramane constant; j
k
l
m
n
4. nu poate fi determinat. j
k
l
m
n
302.Metacentrul transversal se poate considera un punct fix pentru:
1. unghiuri mici de inclinare; j

k
l
m
n
2. unghiuri mari de inclinare; j
k
l
m
n
3. orice unghi de inclinare. j
k
l
m
n
303.Un unghi de inclinare este considerat mic, daca nu are valoarea mai mare
decat:
1. 3 grade; j
k
l
m
n
2. 5 grade; j
k
l
m
n
3. 10 grade; j
k
l
m
n
4. 20 grade. j
k
l
m
n
304.La care din urmatoarele tipuri de nave va asteptati ca perioada oscilatiei de

ruliu sa fie mai mica:
1. cargou de marfuri generale; j

k
l
m
n
2. petroliere; j
k
l
m
n
3. pacheboturi. j
k
l
m
n
Page 103 of 257
305.Nava este canarisita intr-unul din borduri. Care din urmatoarele masuri poate
fi luata pentru a corecta aceasta situatie?
1. deplasarea de greutati pe verticala de jos in sus; j

k
l
m
n
2. deplasarea de greutati pe verticala de sus in jos; j
k
l
m
n
3. ambarcarea de greutati deasupra centrului de greutate al navei. j
k
l
m
n
306.Daca la o nava GM este mai mica decat 0 ne putem astepta ca:
1. sa se incline in unul din borduri; j

k
l
m
n
2. sa se incline in acelasi bord indiferent de sensul de actiune al cauzei externe; j
k
l
m
n
3. sa se rastoarne. j
k
l
m
n
307.Daca la o nava GM mai mica decat 0 si este inclinata in sensul transversal

atunci prin ambarcarea unei greutati in PD deasupra centrului de greutate al navei,
sa asteptam ca:
1. unghiul de inclinare sa descreasca; j

k
l
m
n
2. unghiul de inclinare sa creasca; j
k
l
m
n
3. nu se poate preciza tendinta. j
k
l
m
n
308.Proba de inclinare se efectueaza pentru a determina:
1. KM; j
k
l
m
n
2. Ix; j
k
l
m
n
3. KG; j
k
l
m
n
4. KB. j
k
l
m
n
309.Care din urmatoarele marimi se poate determina cunoscand diagrama

stabilitatii statice;
1. deplasamentul; j
k
l
m
n
2. unghiul de inclinare corespunzator valorii maxime a bratului stabilitatii; j
k
l
m
n
3. raza metacentrica transversala (BM). j
k
l
m
n
Page 104 of 257
310.In ce conditii ambarcarea unei mase mici la bordul navei nu determina

modificarea asietei acesteia?
1. cand masa se ambarca pe verticala de greutate; j

k
l
m
n
2. cand masa este ambarcata pe verticala centrului de carena; j
k
l
m
n
3. cand masa este ambarcata pe verticala centrului plutirii; j
k
l
m
n
4. cand masa este ambarcata la jumatatea distantei intre perpendiculare. j
k
l
m
n
311.Luand in considerare unghiul de inclinare transversala la care puntea

principala intra in apa, ne putem astepta ca bratul stabilitatii transversale sa:
1. creasca daca nava se inclina si mai mult; j

k
l
m
n
2. ramana constant daca nava se inclina si mai mult; j
k
l
m
n
3. descreasca daca nava se inclina si mai mult; j
k
l
m
n
4. nu se poate preciza tendinta. j
k
l
m
n
312.Care din urmatoarele marimi sunt importante in aprecierea efectului negativ al

suprafetei libere de lichid dintr-un tanc asupra stabilitatii navei?
1. latimea tancului; j
k
l
m
n
2. adancimea lichidului din tanc; j
k
l
m
n
3. pozitia tancului la bordul navei; j
k
l
m
n
4. raportul dintre densitatea lichidului din tanc si densitatea apei in care naviga nava. j
k
l
m
n
313.Care din urmatoarele marimi este o masura a stabilitatii initiale a navei si

trebuie calculata de ofiter la bord:
1. KG; j
k
l
m
n
2. GM; j
k
l
m
n
3. KM. j
k
l
m
n
314.Inaltimea metacentrului transversal deasupra chiliei este:
1. KB; j
k
l
m
n
2. BM; j
k
l
m
n
3. KB + BM. j
k
l
m
n
Page 105 of 257
315.Formula de calcul a razei metacentrice transversale este:
1. j
k
l
m
n
BM
=V
+ Ix ;
2. j
k
l
m
n
Ix
BM = ;
V
3. j
k
l
m
n
BM
= Ix ⋅
V
316.Care din urmatoarele dimensiuni ale navei influenteaza in cea mai mare
masura valoarea inaltimii metacentrice transversale?
1. lungimea; j
k
l
m
n
2. latimea; j
k
l
m
n
3. inaltimea de constructie. j
k
l
m
n
317.Valoarea inaltimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obtinuta

din:
1. informatia de stabilitate pentru comandant; j

k
l
m
n
2. planul de incarcare al navei; j
k
l
m
n
318.Bratul de stabilitate reprezinta:
Page 106 of 257
1. un cuplu; j
k
l
m
n
2. un moment; j
k
l
m
n
3. o distanta. j
k
l
m
n
319.Daca o nava se inclina transversal cu 3 grade datorita ruliului, care din

urmatoarele centre se va deplasa in sensul inclinarii:
1. B in sensul inclinarii si in sus; j

k
l
m
n
2. G; j
k
l
m
n
3. M in sens invers inclinarii; j
k
l
m
n
4. B in sensul inclinarii si in jos. j
k
l
m
n
320.Intr-o situatie normala de exploatare a navei, pozitia relativa a lui M si G este

urmatoarea:
1. M coincide cu G; j
k
l
m
n
2. M sub G; j
k
l
m
n
3. M deasupra lui G. j
k
l
m
n
321.Analizand comparativ stabilitatea transversala si stabilitatea longitudinala a

unei nave se constata:
1. stabilitatea transversala este mult mai buna decat stabilitatea longitudinala; j

k
l
m
n
2. nu exista diferenta; j
k
l
m
n
3. stabilitatea longitudinala este mult mai buna decat cea transversala. j
k
l
m
n
322.Formula de calcul a momentului unitar al inclinarii transversale este:
1. j
k
l
m
n
g∆GM
m= ;
57,3
2. j
k
l
m
n
Page 107 of 257
g∆BM
m= ;
57,3
3. j
k
l
m
n
g∆KM
m=
57,3
323.Formula de calcul a momentului unitar de asieta este:
1. j
k
l
m
n
g∆BM L
MCT = ;
100L
2. j
k
l
m
n
g∆KM L
MCT = ;
100L
3. j
k
l
m
n
g∆GM L
MCT =
100 L
324.Proba de inclinare are ca scop:
1. determinarea pozitiei metacentrului transversal; j

k
l
m
n
2. determinarea pozitiei centrului de carena; j
k
l
m
n
3. determinarea pozitiei centrului de greutate; j
k
l
m
n
325.Un moment exterior actioneaza asupra navei avand o crestere lenta, in timp, de
la zero pana la valoarea maxima. Recunoastem:
1. o actiune statica asupra navei; j

k
l
m
n
2. o actiune dinamica asupra navei; j
k
l
m
n
Page 108 of 257
3. o actiune oarecare asupra navei. j

k
l
m
n
326.Un moment exterior actioneaza asupra navei cu intensitatea maxima de la

inceput. Recunoastem:
1. o actiune statica asupra navei; j

k
l
m
n
2. o actiune dinamica asupra navei; j
k
l
m
n
3. o actiune oarecare asupra navei. j
k
l
m
n
327.Sa presupunem ca in timpul exploatarii navei, la un moment dat stabilitatea

navei este insuficienta. Pentru a repara aceasta situatie se vor lua masuri pentru:
1. deplasarea centrului de carena vertical in jos; j

k
l
m
n
2. deplasarea centrului de greutate vertical in sus; j
k
l
m
n
3. deplasarea centrului de greutate vertical in jos. j
k
l
m
n
328.Intr-o situatie normala din punct de vedere al stabilitatii navei, pozitia relativa
a celor trei centre M, B, G pornind de sus in jos este urmatoarea:
1. M, B, G; j
k
l
m
n
2. B, M, G; j
k
l
m
n
3. M, G, B; j
k
l
m
n
4. G, M, B. j
k
l
m
n
329.Intr-o situatie de stabilitate excesiva, pozitia relativa a celor trei centre M, B, G

pornind de sus in jos este urmatoarea:
1. M, G, B; j
k
l
m
n
2. B, G, M; j
k
l
m
n
3. M, B, G; j
k
l
m
n
4. B, M, G. j
k
l
m
n
330.Nava este instabila in una din urmatoarele situatii:
1. M deasupra lui G; j
k
l
m
n
Page 109 of 257
2. G deasupra lui M; j
k
l
m
n
3. B deasupra lui G; j
k
l
m
n
4. M sub B. j
k
l
m
n
331.Pentru masurarea unghiurilor de inclinare ale navei in timpul efectuarii probei

de inclinare:
1. se instaleaza trei pendule, unul la Pv, al doilea in zona de mijloc si al treilea la Pp in j

k
l
m
n
PD;
2. se instaleaza doua pendule, la Pv si la Pp in PD; j
k
l
m
n
3. se instaleaza patru pendule, doua la Pv si doua la Pp in borduri. j
k
l
m
n
332.Masa lestului care va fi deplasat la bord in timpul probei de inclinare nu trebuie

sa produca o inclinare transversala a navei mai mare decat:
1. 9 grade; j
k
l
m
n
2. 3 grade; j
k
l
m
n
3. 5 grade. j
k
l
m
n
333.Proba de stabilitate se va efectua:
1. pe mare linistita in prezenta curentilor marini; j

k
l
m
n
2. intr-un loc linistit in absenta valurilor, vantului si a curentilor; j
k
l
m
n
3. pe hula, cand valurile pot fi considerate sinusoidale. j
k
l
m
n
334.In timpul prelucrarii rezultatelor probei de stabilitate, inaltimea metacentrica a

navei se calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
pl
GM = ;
∆tgϕ
2. j
k
l
m
n
Page 110 of 257
pl
GM = tgϕ
∆
3. j
k
l
m
n
P
GM =
∆ltgϕ
335.In timpul prelucrarii rezultatelor probei de stabilitate cota centrului de greutate

a navei se determina cu relatia:
1. KG = BM + KB - GM; j
k
l
m
n
2. KG = BM + KB + GM; j
k
l
m
n
3. KG = BM + KB + KM. j
k
l
m
n
336.In timpul prelucrarii rezultatelor probei de stabilitate, abscisa centrului de

greutate al navei se determina cu relatia:
1. j
k
l
m
n
LCG
=
LCB
– (KG
–
KB)
tg θ
2. j
k
l
m
n
Page 111 of 257
LCG
=
LCB
– (KG
–
KB)
cos θ
3. j
k
l
m
n
LCG
=
LCB
+
(KG –
KB)
cos θ
337.O incarcatura suspendata la bordul navei influenteaza stabilitatea in sens:
1. pozitiv; j
k
l
m
n
2. nu influenteaza; j
k
l
m
n
3. negativ. j
k
l
m
n
338.
Maximizeaza
Page 112 of 257
Daca la bordul navei o masa P este suspendata de un fir cu lungimea 1: inaltimea

metacentrica a navei se calculeaza cu
formula:
GM – inaltimea metacentrica transversala initiala; ∆ - deplasamentul navei;
1. j
k
l
m
n
P
G1M = GM − ;
∆1
2. j
k
l
m
n
P1
G1M = GM − ;
∆
3. j
k
l
m
n
Pl
G1M = GM .
H
339.Nava este in echilibru static atunci cand:
1. lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de j

k
l
m
n
stabilitate;
2. momentul exterior de inclinare este egal cu momentul de stabilitate; j
k
l
m
n
3. sta pe carena dreapta si asupra ei nu actioneaza nici o cauza externa care sa-I modifice n
j
k
l
m
aceasta pozitie.
340.Nava este in echilibru dinamic atunci cand:
1. lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de j

k
l
m
n
Page 113 of 257
stabilitate;
2. se deplaseaza cu viteza constanta pe mare linistita; j
k
l
m
n
3. executa oscilatii line pe mare montata. j
k
l
m
n
341.Criteriul de vant, conform Registrului Naval Roman este:
1. fota maxima data de o rafala de vant actionand la travers, pe care nava o suporta fara j
k
l
m
n
sa se rastoarne;
2. momentul maxim aplicat dinamic pe care nava poate sa-l suporte fara sa se rastoarne; j
k
l
m
n
3. raportul dintre momentul de rasturnare si momentul dat de vant. j
k
l
m
n
342.Diagrama de pantocarene prezinta:
1. variatia bratului stabilitatii de forma in functie de unghiul de inclinare; j

k
l
m
n
2. variatia bratului stabilitatii statice in functie de volumul carenei; j
k
l
m
n
3. bratul stabilitatii de forma in functie de volumul carenei si unghiul de inclinare. j
k
l
m
n
343.Atunci cand latimea navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante

pentru acelasi unghi de inclinare transversala, se produc urmatoarele fenomene:
1. centrul de greutate se deplaseaza vertical in sus, centrul de carena ramane in aceeasi j

k
l
m
n
pozitie si bratul de st abilitate este mic;
2. centrul de greutate ramane in aceeasi pozitie, iar centrul de carena se va deplasa j
k
l
m
n
orizontal marind bratul stabilitatii pentru unghiuri mici de inclinare;
3. centrul de greutate si centrul de carena raman in aceleasi pozitii, iar bratul stabilitatii j
k
l
m
n
ramane acelasi.
344.Atunci cand latimea navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante,

influenta asupra inaltimii metacentrice este urmatoarea:
1. creste inaltimea metacentrica transversala datorita faptului ca cresterea momentului de n

j
k
l
m
inertie al suprafetei plutirii este mai pregnanta decat cresterea volumului carenei;
2. creste inaltimea metacentrica transversala datorita faptului ca centrul de carena j
k
l
m
n
coboara pe verticala in jos;
3. creste inaltimea metacentrica trans versala datorita faptului ca centrul de greutate al j
k
l
m
n
navei coboara pe verticala in jos.
345.Atunci cand latimea navei creste, celelalte dimensiuni ramanand constante:
Page 114 of 257
1. j
k
l
m
n
maximul
curbei 1Sϕ
se
deplaseaza
spre
unghiuri
mai mari;
2. j
k
l
m
n
maximul
curbei 1Sϕ
se
deplaseaza
spre
unghiuri
mai mici;
3. j
k
l
m
n
maximul
curbei
1Sϕ
apare la
acelasi
unghi de
inclinare;
4. nu exista o regula, acest lucru depinzand de formele navei j

k
l
m
n
346.Atunci cand inaltimea de constructie a navei creste, celelalte dimensiuni

ramanand constante:
1. j
k
l
m
n
Page 115 of 257
maximul
curbei 1sϕ
se
deplaseaza
spre
unghiuri
mai mari
2. j
k
l
m
n
maximul
curbei 1sϕ
se
deplaseaza
spre
unghiuri
mai mici
3. j
k
l
m
n
maximul
curbei
1sϕ
apare la
acelasi
unghi de
inclinare

k
l
m
n
347.Atunci cand inaltimea de constructie a navei creste, celelalte dimensiuni

ramanand constante:
1. inaltimea metacentrica transversala se mareste odata cu marirea pescajului navei j

k
l
m
n
2. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 116 of 257
inaltimea metacentrica transversala se micsoreaza, de pe o parte datorita cresterii

volumului carenei deci KM , scade si pe de alta parte datorita faptului ca KG creste
3. j
k
l
m
n
Maximizeaza
B
inaltimea metacentrica se mareste sau se micsoreaza in functie de valoarea raportului D
348.Atunci cand inaltimea de constructie a navei scade, celelalte dimensiuni

ramanand constante:
1. j
k
l
m
n
Page 117 of 257
maximul
curbei
1Sϕ se
deplaseaza
spre
unghiuri
mai mari
2. j
k
l
m
n
maximul
curbei
1Sϕ se
deplaseaza
spre
unghiuri
mai mici
3. j
k
l
m
n
maximul
curbei
1Sϕ
apare
la
acelasi
unghi de
inclinare

k
l
m
n
349.Atunci cand latimea navei scade, celelalte dimensiuni ramanand constante:
1. j
k
l
m
n
Page 118 of 257
maximul
curbei 1Sϕ
se
deplaseaza
spre
unghiuri
mai mari;
2. j
k
l
m
n
maximul
curbei 1Sϕ
se
deplaseaza
spre
unghiuri
mai mici;
3. j
k
l
m
n
maximul
curbei
1Sϕ
apare la
acelasi
unghi de
inclinare

k
l
m
n
350.
Maximizeaza
Page 119 of 257
Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A(x1 , y1 , z1) si G (xG, yG,
KG ) este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci cota noului centru de greutate G1,
se calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
KG1 = KG −
P
∆+P
(
z1 − KG )
2. j
k
l
m
n
Pz1 − ∆ KG
KG1 =
∆+P
3. j
k
l
m
n
KG1 = KG +
P
∆+P
(
z1 − KG )
4. j
k
l
m
n
∆z1 + P KG
KG1 =
∆+P
351.
Maximizeaza
Page 120 of 257
Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A (x1, y1, z1) si G (xG, yG,
KG ) este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci abscisa noului centru de greutate
G1, se calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
P
xG1 = xG + (x1 − xG )
∆+P
2. j
k
l
m
n
P
xG1 = xG − (x1 − xG )
∆+P
3. j
k
l
m
n
∆x1 + PxG
xG1 = ;
∆+P
4. j
k
l
m
n
Px1 − ∆xG
xG1 = .
∆+P
352.
Maximizeaza
Page 121 of 257
Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A(x1, y1, z1) si G (xG, yG,
KG ) este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci ordonata noului centru de
greutate G1, se calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
P
y G1 = YG − ( y1 − yG );
∆+P
2. j
k
l
m
n
∆Y1 + PyG
yG1 = ;
∆+P
3. j
k
l
m
n
Py1 − ∆yG
yG1 = ;
∆+P
4. j
k
l
m
n
P
y G1 = YG + ( y1 − yG ).
∆+P
353.Momentul unitar de banda prin definitie reprezinta:
1. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 122 of 257
momentul exterior care actionand dinamic asupra navei produce o inclinare transversala
de
1
1° = rad ;
57,3
2. momentul exterior care actionand static asupra navei produce o inclinare transversala de 1 j
k
l
m
n
radian;
3. momentul exterior care actionand dinamic asupra navei produce o inclinare transversala de 1 n
j
k
l
m
radian
4. j
k
l
m
n
Maximizeaza
momentul exterior care actionand static asupra navei produce o inclinare transversala de
1
1° = rad .
57,3
354.In cazul cand mediul in care naviga o nava cu borduri verticale, isi schimba
salinitatea, variatia de asieta se calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
dρ L
∆d = ⋅ ( x F − xB )
ρ GM L
Page 123 of 257
2. j
k
l
m
n
dρ L
∆d = ⋅ ( xF − xB )
ρ GM
3. j
k
l
m
n
dρ L
∆d = ⋅ (xG − xB )
ρ GM L
4. j
k
l
m
n
dρ B
∆d = ⋅ (xG − xB )
ρ GM L
355.Asa cum este cunoscut, spre deosebire de navele de suprafata, un submarin

complet imersat se poate rasturna la fel de usor transversal sau longitudinal.
Aceasta diferenta de comportament se datoreaza faptului ca:
1. la submarine G este situat sub B; j

k
l
m
n
2. la submarine B este un punct fix; j
k
l
m
n
3. la submarine nu exista "rezerva de flotabilitate"; j
k
l
m
n
4. la submarine G se poate gasi deasupra lui B. j
k
l
m
n
356.In cazul unui ponton paralelipipedic, la cresterea pescajului, celelalte

dimensiuni pastrandu-se constante, raza metacentrica transversala:
1. creste sau scade in functie de pozitia centrului de greutate; j

k
l
m
n
2. scade; j
k
l
m
n
3. creste; j
k
l
m
n
4. creste sau scade in functie de pozitia initiala a centrului de carena. j
k
l
m
n
357.In cazul unui ponton paralelipipedic, la cresterea pescajului, celelalte

dimensiuni pastrandu-se constante, raza metacentrica longitudinala:
1. creste sau scade in functie de pozitia initiala a centrului de carena; j

k
l
m
n
2. creste sau scade in functie de pozitia initiala a centrului de greutate; j
k
l
m
n
Page 124 of 257
3. creste; j
k
l
m
n
4. scade. j
k
l
m
n
358.
Maximizeaza
Daca la bordul navei se deplaseaza masa P (P < 0, 1∆) din punctul A (x, y, z) in
punctul D (x1, y1, z1), inaltimea metacentrica transversala corectata se calculeaza cu
formula:
1. j
k
l
m
n
P
G1M = GM − (z1 − z )
∆
2. j
k
l
m
n
P
G1M = GM − (x1 − x )
∆
3. j
k
l
m
n
P
G1M = GM − ( y1 − y )
∆
359.
Maximizeaza
Page 125 of 257
In cazul unui ponton paralelipipedic cu dimensiunile L, B, d, raportul dintre raza

( ) ( )
metacentrica longitudinala BM L si raza metacentrica transversala BM este egal cu:
1. j
k
l
m
n
2
BM L  L 
=  ;
BM B
2. j
k
l
m
n
2
BM L  L 
=  ;
BM d 
3. j
k
l
m
n
2
BM L  B 
=  ;
BM L
4. j
k
l
m
n
2
BM L  d 
= 
BM L
360.
Maximizeaza
Page 126 of 257
Stabiliti valoarea de adevar a propozitiei “Deoarece pentru majoritatea navelor xF < xB ,

cand nava trece din apa dulce in apa sarata (dρ > 0) nava se va apupa (∆d < 0). In
situatia inversa (dρ < 0) nava se va aprova (∆d > 0)” :
1. adevarat; j
k
l
m
n
2. fals; j
k
l
m
n
3. nu se poate preciza j
k
l
m
n
361.Planul neutru pentru stabilitatea transversala, este planul paralel cu planul de

baza, a carui pozitie este definit de cota:
1. j
k
l
m
n
ST
Z =T + − GM T .
2
2. j
k
l
m
n
ST
Z =T + + GM T .
2
3. j
k
l
m
n
ST
Z =T − − GM T .
2
4. j
k
l
m
n
ST
Z =T + − GM L .
2
Page 127 of 257
362.
Maximizeaza
Daca se ambarca o greutate la bordul navei, deasupra planului neutru

ST
( Z IT + − GM T )
2 , atunci:
1. stabilitatea navei scade; j

k
l
m
n
2. stabilitatea navei creste; j
k
l
m
n
3. stabilitatea navei nu se modifica; j
k
l
m
n
4. nici o varianta corecta j
k
l
m
n
363.
Maximizeaza
Daca se debarca o greutate de la bordul navei, de deasupra planului neutru

ST
( Z IT + − GM T )
2 , atunci:

k
l
m
n
k
l
m
n
Page 128 of 257
3. stabilitatea navei nu se modifica; j

k
l
m
n
k
l
m
n
364.
Maximizeaza
Daca punctul de ambarcare/debarcare a unei greutati la si de la bordul navei, are

ST
Z =T + − GM T
cota 2 atunci se poate spune ca:

k
l
m
n
2. stabilitatea navei ramane neschimbata; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
365.Proprietatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa disparitia

cauzei care a determinat scoaterea ei din aceasta pozitie, reprezinta:
1. nescufundabilitatea navei; j
k
l
m
n
2. stabilitatea de drum a navei; j
k
l
m
n
3. stabilitatea navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
366.Stabilitatea la unghiuri mici de inclinare , studiaza inclinarile longitudinale si

transversale ale navei care sunt de maxim :
1. 15 grd j
k
l
m
n
2. 20 grd j
k
l
m
n
Page 129 of 257
3. 22 grd j
k
l
m
n
k
l
m
n
367.In cazul stabilitatii la unghiuri mici de inclinare, pentru obtinerea unor

rezultate mai comode, se pot face o serie de ipoteze simplificatoare, cum ar fi:
1. pescajele la extremitati se considera constante; j

k
l
m
n
2. sinusul si tangenta unghiului de inclinare se aproximeaza cu valoarea unghiului in j
k
l
m
n
radiani;
3. centrul plutirii se considera ca se deplaseaza pe o evoluta; j
k
l
m
n
k
l
m
n
368.Inclinarea izocarena se produce fara modificarea :
1. marimii volumului de carena; j

k
l
m
n
2. formei volumului carenei j
k
l
m
n
3. pescajului navei la extremitati; j
k
l
m
n
k
l
m
n
369.Pluturile izocarene sunt plutirile corespunzatoare:
1. acelorasi pescaje pupa si prova; j

k
l
m
n
2. acelorasi pescaje babord si tribord; j
k
l
m
n
3. inclinarilor izocarene; j
k
l
m
n
k
l
m
n
370.Conform Teoremei lui Euler, doua plutiri izocarene succesive, se intersecteaza

dupa o dreapta ce trece prin:
1. centrul geometric al fiecaruia; j

k
l
m
n
2. centrul plutirii; j
k
l
m
n
3. centrul de greutate al navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
371.Inclinarea izocarena a navei produce modificarea formei volumului carenei,

deci si o deplasare corespunzatoare a:
Page 130 of 257
1. centrului de greutate G; j
k
l
m
n
2. centrului plutirii F; j
k
l
m
n
3. centrului de carena B; j
k
l
m
n
k
l
m
n
372.Conform Teoremei deplasarii centrului de carena, la inclinarile infinit mici ale

navei, centrul de carena se deplaseaza dupa o directie:
1. paralela cu dreapta ce trece prin centrele geometrice ale celor doua onglete emers si j
k
l
m
n
imers,
2. perpendiculara pe dreapta ce trece prin centrele geometrice ale celor doua onglete, j
k
l
m
n
emers si imers,
3. perpendiculara pe dreapta ce trece prin centrele plutirii si carenei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
373.Expresia matematica a teoremei deplasarii centrului de carena , are

urmatoarea forma:
Maximizeaza
unde v=v
1=v2 reprezinta volumele ongletelor imerse si emerse, V- volumul carenei, ∆-
deplasamentul si g1g2 – distanta dintre centrele geometrice ale celor doua onglete
1. j
k
l
m
n
BBφ = v
g1g2 /V
Page 131 of 257
2. j
k
l
m
n
BBφ = v
g1g2 /∆
3. j
k
l
m
n
BBφ =
V
g1g2 /∆

k
l
m
n
374.
Tangenta
dusa intr-
un punct
Bφ, la
curba
centrelor
de carena,
este :
1. j
k
l
m
n
Page 132 of 257
Paralela
cu
plutirea
care
admite
pe Bφ
drept
centru
de
carena
2. j
k
l
m
n
Perpendiculara
la plutirea care
admite pe Bφ
drept centru de
carena
3. Paralela cu plutirea initiala a navei j

k
l
m
n
k
l
m
n
375.Unind suporturile fortelor de presiune, corespunzatoare a doua plutiri

izocarene succesive in plan longitudinal, se obtine:
1. metacentrul longitudinal al navei; j

k
l
m
n
2. raza metacentrica longitudinala; j
k
l
m
n
3. inaltimea metacentrica longitudinala; j
k
l
m
n
4. momentul de redresare longitudinal. j
k
l
m
n
376.Metacentrul longitudinal este definit de:
1. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile longitudinale ale j

k
l
m
n
navei;
2. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile transversale ale j
k
l
m
n
Page 133 of 257
navei;
3. raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru inclinarile longitudinale ale navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
377.Metacentrul transversal este definit de:
1. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile longitudinale ale j

k
l
m
n
navei;
2. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru inclinarile transversale ale j
k
l
m
n
navei;
3. raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru inclinarile transversale ale navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
378.Pozitia metacentrului longitudinal este definita de:
1. j
k
l
m
n
Cota
KML;
2. j
k
l
m
n
Cota
KMT;
3. Cota KG; j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
BMT;
379.Pozitia metacentrului transversal este definita de:
1. j
k
l
m
n
Cota
KML;
2. j
k
l
m
n
Page 134 of 257
Cota
KMT;
3. Cota KG; j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
BMT;
380.Raza metacentrica transversala este definita de distanta dintre centrul de

carena si:
1. metacentrul longitudinal; j
k
l
m
n
2. metacentrul transversal; j
k
l
m
n
3. cota centrului de greutate; j
k
l
m
n
k
l
m
n
381.Raza metacentrica longitudinala este definita de distanta dintre centrul de

carena si:
1. metacentrul longitudinal; j
k
l
m
n
2. metacentrul transversal; j
k
l
m
n
3. cota centrului de greutate; j
k
l
m
n
k
l
m
n
382.Raza metacentrica longitudinala reprezinta:
1. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor transversale; j

k
l
m
n
2. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor longitudinale j
k
l
m
n
ale navei;
3. distanta dintre centrul de greutate si metacentrul longitudinal; j
k
l
m
n
4. distanta dintre centrul de si metacentrul transversal. j
k
l
m
n
383.Raza metacentrica transversala reprezinta:
1. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor transversale j

k
l
m
n
Page 135 of 257
ale navei;
2. raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor longitudinale; m
n
j
k
l
3. distanta dintre centrul de greutate si metacentrul transversal; j
k
l
m
n
4. distanta dintre centrul de greutate si metacentrul longitudinal . j
k
l
m
n
384.Raportand momentul de inertie al suprafetei plutirii initiale drepte calculat fata

de axa longitudinala centrala de inertie, la volumul carenei, putem calcula astfel:
1. inaltimea metacentrica transversala; j

k
l
m
n
2. raza metacentrica transversala; j
k
l
m
n
3. cota metacentrului longitudinal; j
k
l
m
n
4. inaltimea metacentrica longitudinala. j
k
l
m
n
385.Raportand momentul de inertie al suprafetei plutirii initiale drepte calculat fata

de axa transversala centrala de inertie, la volumul carenei, putem calcula astfel:

k
l
m
n
k
l
m
n
3. cota metacentrului longitudinal; j
k
l
m
n
4. inaltimea metacentrica transversala. j
k
l
m
n
386.Pentru unghiuri mici de inclinare, curba centrelor de carena se considera a fi:
1. un arc de cerc; j
k
l
m
n
2. o linie franta; j
k
l
m
n
3. o evoluta; j
k
l
m
n
k
l
m
n
387.Prin deplasarea centrului de carena al navei datorita unei inclinari, se modifica

directiile de actiune ale fortelor de presiune si greutate, luand nastere:
1. o forta; j
k
l
m
n
2. un moment; j
k
l
m
n
3. un cuplu; j
k
l
m
n
k
l
m
n
Page 136 of 257
388.Momentul de redresare sau momentul stabilitatii, este definit de cuplul format

din:
1. fortele de presiune si fortele de greutate care actioneaza asupra navei; j

k
l
m
n
2. fortele aplicate dinamic care actioneaza asupra navei; j
k
l
m
n
3. forta valurilor si vantului care actioneaza asupra navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
389.Distanta de la metacentrul transversal corespunzator inclinarilor nule, la

centrul de greutate al navei, reprezinta:

k
l
m
n
2. cota metacentrului transversala; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
390.Distanta de la metacentrul longitudinal corespunzator inclinarilor nule, la

centrul de greutate al navei, reprezinta:

k
l
m
n
2. cota metacentrului longitudinala; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
391.Calculati momentul creat de cuplul, cu o forta de 15 KN care are un brat de 2,5

m.:
1. 35 KNm; j
k
l
m
n
2. 37,5 KNm.; j
k
l
m
n
3. 30 KNm.; j
k
l
m
n
k
l
m
n
392.Diferenta dintre cota metacentrului longitudinal, corespunzatoare inclinarilor

nule si cota centrului de greutate, reprezinta:

k
l
m
n
Page 137 of 257

k
l
m
n
3. cota centrului de carena; j
k
l
m
n
k
l
m
n
393.Diferenta dintre cota metacentrului transversal, corespunzatoare inclinarilor

nule si cota centrului de greutate, reprezinta:

k
l
m
n
k
l
m
n
3. cota centrului de carena; j
k
l
m
n
k
l
m
n
394.Produsul dintre deplasamentul navei, inaltimea metacentrica transversala si

variatia unghiului de banda, reprezinta:
1. momentul de redresare pentru inclinarile longitudinale ale navei; j

k
l
m
n
2. momentul de redresare pentru inclinarile transversale ale navei; j
k
l
m
n
3. momentul unitar de asieta; j
k
l
m
n
k
l
m
n
395.Produsul dintre deplasamentul navei, inaltimea metacentrica longitudinala si

variatia unghiului de banda, reprezinta:
1. momentul de redresare pentru inclinarile longitudinale ale navei; j

k
l
m
n
2. momentul de redresare pentru inclinarile transversale ale navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
396.Pentru inclinari mici ale navei, inaltimea metacentrica,se numeste:
1. inaltime metacentrica generalizata; j

k
l
m
n
2. inaltime metacentrica initiala; j
k
l
m
n
3. inaltime metacentrica longitudinala; j
k
l
m
n
4. inaltime metacentrica transversala. j
k
l
m
n
397.Inaltimea metacentrica este o masura a :
Page 138 of 257
1. stabilitatii la unghiuri mari; j

k
l
m
n
2. stabilitatii initiale a navei; j
k
l
m
n
3. flotabilitatii navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
398.La nava, daca centrul de greutate G se afla sub metacentrul M, momentul care
actioneaza asupra navei, tinde sa:
1. aduca nava in pozitia initiala de echilibru; j

k
l
m
n
2. incline nava in continuare; j
k
l
m
n
3. sa roteasca nava; j
k
l
m
n
k
l
m
n
399.Momentul de redresare se considera pozitiv si nava se afla in echilibru stabil

daca:
1. centrul de greutate G se afla sub metacentrul M; j

k
l
m
n
2. centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M; j
k
l
m
n
3. centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M; j
k
l
m
n
k
l
m
n
400.La nava, daca centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M,

momentul care actioneaza asupra navei, tinde sa:
1. aduca nava in pozitia initiala de echilibru; j

k
l
m
n
2. incline nava in continuare; j
k
l
m
n
3. sa roteasca nava; j
k
l
m
n
k
l
m
n
401.Momentul de redresare se considera negativ si nava se afla in chilibru instabil,

daca:

k
l
m
n
k
l
m
n
3. centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M; j
k
l
m
n
Page 139 of 257

k
l
m
n
402.La nava, daca centrul de greutate G coincide cu metacentrul M, atunci nava se

afla in:
1. echilibrul stabil; j
k
l
m
n
2. echilibru indiferent; j
k
l
m
n
3. echilibru instabil; j
k
l
m
n
k
l
m
n
403.Momentul de redresare este nul, iar nava se afla in echilibru indiferent, daca:

k
l
m
n
k
l
m
n
3. centrul de greutate G coincide cu metacentrul M; j
k
l
m
n
4. centrul de greutate G se afla sub centrul de carena C. j
k
l
m
n
404.Pentru ca nava sa aiba o stabilitate initiala pozitiva, respectiv, centrul de

greutate sa se afle sub metacentru si in acelasi timp centrul de greutate cat mai
coborat, trebuie ca aceste conditii sa fie asigurate printr-o:
1. manevrabilitatea cat mai buna a navei; j

k
l
m
n
2. dispunere corespunzatoare a greutatilor la bord; j
k
l
m
n
3. balastarea si debalastarea continua; j
k
l
m
n
k
l
m
n
405.Stabilitatea initiala longitudinala este intotdeauna pozitiva, deoarece:
1. raza metacentrica BM si cota metacentrului KM sunt intotdeauna pozitive; j

k
l
m
n
2. centrul de greutate G nu coincide sau nu este situat niciodata deasupra metacentrului; j
k
l
m
n
3. deplasamentul navei ia valori mari fata de dimensiunile principale ale navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
406.Daca la cota centrului de carena adaugam raza metacentrica, distanta rezultata

reprezinta tocmai:
Page 140 of 257
1. inaltimea metacentrica; j
k
l
m
n
2. raza metacentrica; j
k
l
m
n
3. inaltimea metacentrului; j
k
l
m
n
4. cota metacentrului. j
k
l
m
n
407.In exploatare, cota metacentrului se poate obtine din:
1. curbele hidrostatice; j
k
l
m
n
2. diagramele de stabilitate statica; j
k
l
m
n
3. diagrama de stabilitate dinamica; j
k
l
m
n
k
l
m
n
408.Formulele metacentrice ale stabilitatii se utilizeaza pentru determinarea:
k
l
m
n
2. momentul unitar de asieta si a momentului unitar de banda; j
k
l
m
n
3. razei metacentrice transversale; j
k
l
m
n
k
l
m
n
409.
Maximizeaza
Momentul exterior care inclina nava in plan transversal cu unghiul

φ =1˚= 1/57,3 radiani , poarta numele de :
1. j
k
l
m
n
Page 141 of 257
Moment
unitar de
asieta
M1 cm
2. j
k
l
m
n
Momentul
unitar de
banda M
1˚
3. Moment de redresare j
k
l
m
n
k
l
m
n
410.
Cu ajutorul
urmatoarei
formule ∆
GMT/ 57,3
se poate
determina :
1. j
k
l
m
n
Moment
unitar de
asieta
M1 cm
2. j
k
l
m
n
Page 142 of 257
Momentul
unitar de
banda M
1˚
3. Moment de redresare transversal j

k
l
m
n
k
l
m
n
411.
Maximizeaza
Pentru unghiuri mici de inclinare , la care momentul de redresare este proportional cu

unghiul inclinare , cunoscand momentul unitar de banda , se poate determina direct
unghiul de inclinare produs de un moment Mφ , cu urmatoarea formula :
1. j
k
l
m
n
φ=
Mφ /
MCT
2. j
k
l
m
n
φ=
Mφ /
M1˚
3. j
k
l
m
n
Page 143 of 257
φ=
M1˚/
Mφ

k
l
m
n
412.Momentul exterior care inclina nava in plan longitudinal , producandu-i o

asieta de 1 cm poarta numele de:
1. j
k
l
m
n
Moment
unitar de
asieta
M1 cm
2. j
k
l
m
n
Momentul
unitar de
banda M
1˚
3. Moment de redresare j
k
l
m
n
k
l
m
n
413.Asieta navei reprezinta:
1. unghiul de inclinare in plan longitudinal; j

k
l
m
n
2. diferenta dintre pescajul pupa si prova; j
k
l
m
n
3. variatia unghiului de inclinare in plan longitudinal; j
k
l
m
n
k
l
m
n
414.
Page 144 of 257
Cu ajutorul
urmatoarei
formule ,
respectiv ∆
GML / 100
LWL , se
poate
determina :
1. j
k
l
m
n
Moment
unitar de
asieta
M1 cm
2. j
k
l
m
n
Momentul
unitar de
banda M
1˚
3. Moment de redresare al navei j

k
l
m
n
k
l
m
n
415.
Maximizeaza
Page 145 of 257
Cunoscand valoarea momentului unitar de asieta M1 cm , se poate determina diferenta de

pescaj ∆T produsa de un moment de inclinare Mθ , cu urmatoarea formula :
1. j
k
l
m
n
∆T =
Mφ /
M1 cm
2. j
k
l
m
n
∆T =
Mθ/
M1
cm
3. j
k
l
m
n
∆T =
Ms /
M1
cm

k
l
m
n
416.In exploatare, pentru rezolvarea rapida a problemelor de ambarcare/debarcare

de greutati si verificarea stabilitatii navei se utilizeaza:
Page 146 of 257
1. diagrama Bonjean; j
k
l
m
n
2. curba stabilitatii statice; j
k
l
m
n
3. scala de incarcare; j
k
l
m
n
k
l
m
n
417.
Maximizeaza
Tabelul in care sunt cuprinse valorile ∆, ∆dw ,q 1cm , M1 cm (MCT) si M1˚ , pentru diferite
pescaje cuprinse intre planul de baza si plutirea de plina incarcare, poarta denumirea de :
1. Diagrama de asieta j
k
l
m
n
2. Diagrama Bonjean j
k
l
m
n
3. Scala de incarcare j
k
l
m
n
k
l
m
n
418.
Maximizeaza
Page 147 of 257
In scala de incarcare , cel putin ∆ si ∆dw sunt date pentru mai multe :
1. Unghiuri de inclinare j
k
l
m
n
2. Greutati specifice ale apei j
k
l
m
n
3. Suprafete libere de lichid j
k
l
m
n
k
l
m
n
419.In scala de incarcare, pentru a se cunoaste valoarea maxima admisibila a

pescajului in diferite zone de navigatie si pentru evitarea incarcarii navei peste
limita admisa, este reprezentata si:
1. diagrama de carene drepte; j

k
l
m
n
2. marca de bord liber; j
k
l
m
n
3. curba stabilitatii statice; j
k
l
m
n
k
l
m
n
420.
Page 148 of 257
Cu ajutorul
scalei de
incarcare ,
se poate
determina
∆ sau ∆dw
functie de :
1. Inaltimea metacentrica longitudinala j

k
l
m
n
2. Pescajul navei j
k
l
m
n
3. Raza metacentrica longitudinala j
k
l
m
n
k
l
m
n
421.Cu ajutorul scalei de incarcare, se poate determina pescajul navei, functie de:
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
422.Scala de incarcare permite aprecierea diferentei de pescaj datorita influentei:
1. greutatii specifice a apei; j

k
l
m
n
2. suprafetei libere de lichid; j
k
l
m
n
3. oscilatiilor navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
423.Diagrama de carene drepte si scala de incarcare se utilizeaza pentru nava:
1. pe chila dreapta; j
k
l
m
n
2. inclinata longitudinal; j
k
l
m
n
3. inclinata transversal;
Page 149 of 257
j
k
l
m
n
k
l
m
n
424.Diagramele care permit calculul rapid al elementelor pozitiei de echilibru, in

cazul navei cu asieta, poarta numele de:
1. digramele de carene drepte; j

k
l
m
n
2. diagramele de stabilitate la unghiuri mari de inclinare; j
k
l
m
n
3. diagramele de asieta; j
k
l
m
n
k
l
m
n
425.Prin deplasarea unor greutati la bordul navei, nu se modifica:
1. deplasamentul si pescajul mediu al navei; j

k
l
m
n
2. pescajul navei la extremitati; j
k
l
m
n
3. coordonatele centrului de greutate al navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
426.In cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, indiferent de sens, centrul de
greutate se deplaseaza:
1. in sensul deplasarii greutatii; j

k
l
m
n
2. in sens opus sensului de deplasare al greutatii: j
k
l
m
n
3. pe verticala; j
k
l
m
n
k
l
m
n
427.Stabilitatea initiala a navei, nu se modifica la deplasarea unei greutati pe

directie:
1. orizontala; j
k
l
m
n
2. verticala; j
k
l
m
n
3. oarecare; j
k
l
m
n
k
l
m
n
428.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe directie orizontal-longitudinala,

are loc modificarea:
Page 150 of 257
1. asietei navei j
k
l
m
n
k
l
m
n
3. pozitiei transversale a navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
429.
Maximizeaza
In urmatoarea formula de calcul a variatiei pescajului pupa ,la deplasarea unei greutati pe
directie orizontal-longitudinala, respectiv δTpp= (LwL/2 + XF) δθ, abscisa centrului
plutirii se calculeaza fata de :
1. perpendiculara pupa; j
k
l
m
n
2. perpendiculara prova; j
k
l
m
n
3. planul transversal al cuplului maestru; j
k
l
m
n
k
l
m
n
430.
Maximizeaza
Page 151 of 257
In urmatoarea formula de calcul a variatiei pescajului prova,la deplasarea unei greutati pe

directie orizontal-longitudinala, respectiv δTpv= (LwL - XF) δθ, abscisa centrului plutirii
se calculeaza fata de :
1. perpendiculara pupa; j
k
l
m
n
2. perpendiculara prova; j
k
l
m
n
3. planul transversal al cuplului maestru; j
k
l
m
n
k
l
m
n
431.
Maximizeaza
Cu urmatoarea formula, respectiv δ XG = q (X2 - X1) / ∆, se poate determina variatia abscisei
centrului de greutate al navei, la deplasarea unei greutati dupa o directie:
1. orizontal-transversala; j
k
l
m
n
2. orizontal-longitudinala; j
k
l
m
n
3. verticala; j
k
l
m
n
k
l
m
n
Page 152 of 257
432.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe directie orizontal-longitudinala,

distanta pe verticala dintre centrul de greutate al navei dupa deplasare si
metacentrul longitudinal:
1. ramane constanta; j
k
l
m
n
2. se modifica; j
k
l
m
n
3. variaza liniar cu deplasarea greutatii; j
k
l
m
n
k
l
m
n
433.Prin deplasarea unei greutati la bordul navei, dupa o directie orizontal-

longitudinala, centrul de greutate se depalseaza, asupra navei actionand:
1. o forta exterioara; j
k
l
m
n
2. un moment exterior; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
434.Variatia unghiului de asieta, la deplasarea unei greutati dupa o directie

orizontal-longitudinala, se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule:
1. j
k
l
m
n
δθ = q
(X2 -
X1)/∆
GML ;
2. j
k
l
m
n
∆θ = ∆
GML/q
(X2 -
X1);
3. j
k
l
m
n
Page 153 of 257
δθ = q
(X2 -
X1)/ ∆
GMT;

k
l
m
n
435.In exploatare, cunoscandu-se momentul unitar de asieta si momentul exterior

care produce inclinarea navei, la deplasarea unei greutati dupa o directie orizontal-
longitudinala, se poate determina direct:
1. momentul unitar de banda; j

k
l
m
n
2. unghiul de asieta; j
k
l
m
n
3. asieta navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
436.Stabilitatea initiala a navei, nu se modifica la deplasarea unei greutati dupa o

directie:
1. orizontal-transversala; j
k
l
m
n
2. verticala; j
k
l
m
n
3. oarecare; j
k
l
m
n
k
l
m
n
437.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe o directie orizontal-transversala,

are loc modificarea:
1. pescajului mediu al navei; j

k
l
m
n
2. asietei navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
438.
Maximizeaza
Page 154 of 257
La deplasarea unei greutati q, la bordul navei dupa o directie orizontal-

transversala, pe distanta (y2-y2), corespunzator, centrul de greutate al navei se
deplaseaza pe distanta δYG , aceasta calculandu-se cu formula:
1. j
k
l
m
n
Q
δYG = ( y2 − y1 );
∆
2. j
k
l
m
n
q
δYG =
∆ ( y2 − y2 )
3. j
k
l
m
n
∆
δYG = ( y2 − y1 )
2

k
l
m
n
439.La deplasarea la bordul navei, a unei greutati, dupa o directie orizontal-

transversala, distanta pe verticala dintre centrul de greutate al navei dupa
deplasare si metacentrul transversal:
1. ramane constanta; j
k
l
m
n
2. se modifica; j
k
l
m
n
3. variaza liniar cu deplasarea greutatii; j
k
l
m
n
k
l
m
n
440.Prin deplasarea unei greutati la bordul navei, dupa o directie orizontal-

transversala, centrul de greutate al navei se deplaseaza, asupra navei actionand un
Page 155 of 257
moment care provoaca:
1. inclinarea longitudinala a navei; j

k
l
m
n
2. inclinarea transversala a navei; j
k
l
m
n
3. deplasarea navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
441.
Maximizeaza
Pentru o nava cu deplasamentul ∆ , variatia unghiului de banda, la deplasarea

unei greutati q dupa o directie orizontal-transversala, pe distanta y2-y1 , se
determina cu ajutorul formulei:
1. j
k
l
m
n
q ( y 2 − y1 )
δϕ =
∆ ⋅ GML
2. j
k
l
m
n
q ⋅ GM L
δϕ =
∆ ( y 2 − y1 )
3. j
k
l
m
n
q ( y 2 − y1 )
δϕ = ;
∆ ⋅ GM T
4. j
k
l
m
n
Page 156 of 257
q ( y 2 − y1 )
δϕ =
∆ ⋅ GM T
442.In exploatare, cunoscandu-se momentul unitar de banda si momentul exterior

care produce inclinarea navei, la deplasarea unei greutati dupa o directie orizontal-
transversala, se poate determina direct:
1. unghiul de banda; j
k
l
m
n
2. unghiul de asieta; j
k
l
m
n
3. distanta pe care s-a deplasat greutatea; j
k
l
m
n
4. asieta navei. j
k
l
m
n
443.Deplasarea verticala, a unei greutati la bordul navei, pe o anumita distanta, va

determina o deplasare in aceeasi directie si sens, a:
1. centrului plutirii; j
k
l
m
n
2. metacentrului; j
k
l
m
n
3. centrului de greutate al navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
444.Variatia pe directia verticala a centrului de greutate, aparuta ca urmare a

deplasarii la bordul navei, a unei greutati q pe o distanta de Z2 – Z1, se determina
cu urmatoarea formula:
1. j
k
l
m
n
q (z 2 − z1 )
δZ G = ;
∆
2. j
k
l
m
n
∆ ( Z 2 − Z1 )
δZ G = ;
q
3. j
k
l
m
n
Page 157 of 257
q
δZ G = ;
∆ ( Z 2 − Z1 )
4. Nu se poate determina j
k
l
m
n
445.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe o directie verticala, indiferent de

sensul de deplasare, are loc modificarea:

k
l
m
n
2. asieta navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
446.In urma deplasarii pe verticala, a unei greutati la bordul navei, nu are loc
modificarea:

k
l
m
n
2. pozitiei navei fata de planul plutirii; j
k
l
m
n
3. cotei centrului de greutate; j
k
l
m
n
k
l
m
n
447.In cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe directie verticala, volumul
carenei:
k
l
m
n
2. se modifica; j
k
l
m
n
3. variaza liniar cu deplasarea centrului de greutate; j
k
l
m
n
k
l
m
n
448.In cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe o directie verticala, volumul
carenei ramane constant, deci:
1. cota centrului de greutate nu se modifica; j

k
l
m
n
2. cota metacentrului nu se modifica; j
k
l
m
n
3. cota centrului de carena se modifica; j
k
l
m
n
Page 158 of 257

k
l
m
n
449.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe o directie verticala, indiferent de

sens, se modifica stabilitatea initiala a navei, in plan longitudinal si transversal, in
urma modificarii:
1. razelor metacentrice longitudinale si transversale; j

k
l
m
n
2. cotei centrului de carena; j
k
l
m
n
3. inaltimilor metacentrice longitudinale si transversale; j
k
l
m
n
k
l
m
n
450.
Maximizeaza
In urma deplasarii pe distanta (Z2-Z1), a unei greutati q, pe o directie verticala, la

bordul unei nave cu deplasamentul ∆ si inaltimea metacentrica longitudinala
initiala GML, are loc modificarea stabilitatii longitudinale, deci, noua inaltime
metacentrica longitudinala se poate determina, astfel:
1. j
k
l
m
n
q
(Z 2 − Z1 );
'
GM L = GM L −
∆
2. j
k
l
m
n
q
(Z 2 − Z1 );
'
GM L = GM L +
∆
3. j
k
l
m
n
Page 159 of 257
' q
GM L = GM L − ;
∆ ( Z 2 − Z1 )
4. Nu se poate calcula j
k
l
m
n
451.
Maximizeaza
In urma deplasarii pe distanta (Z2-Z1), a unei greutati q pe directie verticala, la

bordul unei nave cu deplasamentul ∆ si inaltimea metacentrica transversala
initiala GM T , are loc modificarea stabilitatii initiale transversale, deci, noua
inaltime metacentrica transversala, se poate determina astfel:
1. j
k
l
m
n
q
GM T ' = GM T + ( Z 2 − Z1 );
∆
2. j
k
l
m
n
q
GM T ' = GM T − ( Z 2 − Z1 );
∆
3. j
k
l
m
n
q
GM T ' = GM T − ;
∆ ( Z 2 − Z1 )
4. Nu se poate calcula j
k
l
m
n
452.In urma deplasarii unei greutati la bordul navei, pe verticala in jos, stabilitatea
initiala a navei:
Page 160 of 257
1. se imbunatateste; j
k
l
m
n
2. se inrautateste; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
453.In urma deplasarii unei greutati la bordul unei nave, pe verticala in sus,
stabilitatea initiala a navei:
1. se imbunatateste; j
k
l
m
n
2. se inrautateste; j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
454.In cazul deplasarii unei greutati dintr-un punct A1 (x1, y1, z1) intr-un punct A2
(x2, y2, z2), prima modificare care se ia in considerare, este modificarea :

k
l
m
n
2. asietei navei; j
k
l
m
n
k
l
m
n
4. nu are importanta ordinea de calcul. j
k
l
m
n
455.Incarcaturile lichide de la bordul navei, influenteaza stabilitatea acesteia ,

numai atunci cand:
1. compartimentele sunt pline; j

k
l
m
n
2. compartimentele sunt partial pline; j
k
l
m
n
3. nu are nici o influenta; j
k
l
m
n
k
l
m
n
456.La o nava, in urma inclinarii datorita unui moment exterior, daca un tanc este
partial umplut cu lichid, suprafata libera a acestuia, devine:
1. perpendiculara pe noua plutire a navei; j

k
l
m
n
2. paralela cu noua plutire a navei; j
k
l
m
n
3. paralela cu plutirea initiala a navei; j
k
l
m
n
Page 161 of 257
4. nu se modifica. j
k
l
m
n
457.In cazul existentei la bordul navei a unui tanc cu suprafata libera de lichid,
variatia inaltimii metacentrice longitudinale se calculeaza cu :
1. j
k
l
m
n
( )
δ GM L = −
γ 1 ⋅ iL
∆
;
2. j
k
l
m
n
( )
δ GM L =
γ 1 ⋅ iT
γ ⋅V
;

k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
( )
δ GM L = −
γ 1 ⋅ iT
∆
;
458.Variatia inaltimii metacentrice transversale, in cazul existentei la bordul navei a

unui tanc cu suprafata libera de lichid (umplut partial), se calculeaza cu
urmatoarea formula:
1. j
k
l
m
n
( )
δ GM T = −
γ 1 ⋅ iT
∆
;
2. j
k
l
m
n
( )
δ GM T = −
γ 1 ⋅ iL
∆
3. j
k
l
m
n
( )
δ GM T =
γ 1 ⋅ iL
γ ⋅V
;
Page 162 of 257
4. j
k
l
m
n
( )
δ GM T =
γ 1 ⋅ iT
∆
;
459.Variatia inaltimii metacentrice longitudinale sau transversale pentru o nava cu

un tanc umplut partial, este intotdeauna:
1. pozitiva; j
k
l
m
n
2. constanta; j
k
l
m
n
3. negativa; j
k
l
m
n
k
l
m
n
460.Variatia inaltimii metacentrice longitudinale in cazul unei nave cu un tanc

umplut partial, este proportionala cu:
1. greutatea specifica a lichidului din tanc si cu momentul de inertie al suprafetei libere j

k
l
m
n
de lichid calculat fata de axa centrala transversala de inertie;
2. greutatea specifica a lichidului din tanc si cu momentul de inertie al suprafetei libere j
k
l
m
n
de lichid calculat fata de axa centrala longitudinala de inertie;
3. volumul carenei si deplasamentul navei; j
k
l
m
n
4. nici o varianta corecta. j
k
l
m
n
461.Pentru reducerea influentei negative a suprafetelor libere de lichid, asupra

stabilitatii initiale a navei, tancurile din constructie se vor:
1. dispune paralel cu PD; j

k
l
m
n
2. dispune perpendicular pe PD; j
k
l
m
n
3. diviza cu ajutorul unor diafragme celulare; j
k
l
m
n
k
l
m
n
462.
Maximizeaza
Page 163 of 257
In cazul unui tanc umplut partial, a carui suprafata libera este un dreptunghi de
dimensiuni O si b, momentul de inertie longitudinal al acestei suprafete, se calculeaza cu
formula:
1. j
k
l
m
n
lb 3
iL =
12
2. j
k
l
m
n
γlb 3
iL =
12
3. j
k
l
m
n
lb 3
iL =
36

k
l
m
n
463.Pentru un tanc cu suprafata libera de lichid, la care s-au utilizat “n” separatii
longitudinale (diafragme longitudinale), momentul de inertie longitudinal se reduce:
1. j
k
l
m
n
de
(n+1)
2 ori
2. j
k
l
m
n
Page 164 of 257
cu
(n+1)2
3. j
k
l
m
n
de
n2
ori
4. j
k
l
m
n
cu
n2
464.In informatia pentru stabilitate, la bordul navei, pentru fiecare tanc in parte
sunt trecute valorile:
1. corectiilor ce trebuiesc aplicate in cazul existentei unei suprafete libere de lichid; j

k
l
m
n
2. dimensiunilor tancurilor; j
k
l
m
n
3. inaltimilor metacentrice corelate cu fiecare situatie in parte; j
k
l
m
n
k
l
m
n
465.Punctul 0 se numeste (vezi fig.TCN.mn.t.01):
1. bord de atac; j
k
l
m
n
2. bord de fuga; j
k
l
m
n
3. centru de presiune; j
k
l
m
n
4. centru de greutate. j
k
l
m
n
466.Forta hidrodinamica P reprezinta (vezi fig.TCN.mn.t.01):
1. rezultanta fortelor de presiune care actioneaza pe extrados; j

k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de presiune ce actioneaza pe ambele fete ale carmei; j
k
l
m
n
3. rezultanta fortelor de presiune care actioneaza pe intrados; j
k
l
m
n
Page 165 of 257
4. rezultanta fortelor de frecare care actioneaza pe suprafata carmei. j

k
l
m
n
467.Forta Px reprezinta (vezi fig.TCN.mn.t.01):
1. rezistenta la inaintare a profilului; j

k
l
m
n
2. portanta profilului; j
k
l
m
n
3. componenta normala a fortei hidrodinamice rezultate care actioneaza asupra j
k
l
m
n
profilului;
4. componenta tangentiala a fortei hidrodinamice rezultante care actioneaza asupra j
k
l
m
n
profilului.
468.Forta Py reprezinta (vezi fig.TCN.mn.t.01):
1. rezistenta la inaintare a profilului; j

k
l
m
n
2. portanta profilului; j
k
l
m
n
3. componenta normala a fortei hidrodinamice rezultante care actioneaza asupra j
k
l
m
n
profilului;
4. componenta tangentiala a fortei hidrodinamice rezultante care actioneaza asupra j
k
l
m
n
profilului.
469.Momentul fata de axul carmei se calculeaza cu relatia (vezi fig.TCN.mn.t.01):
1. Mr = P'n (e-d); j
k
l
m
n
2. Mr = Pr (e-d); j
k
l
m
n
3. Mr = Pne; j
k
l
m
n
4. Mr = Pre. j
k
l
m
n
470.Momentul fata de muchia de atac se calculeaza cu relatia (vezi

fig.TCN.mn.t.01):
1. M = Pn(e-d); j
k
l
m
n
2. M = Pr(e-d); j
k
l
m
n
3. M = Pne; j
k
l
m
n
Page 166 of 257
4. M = Pre. j
k
l
m
n
471.Probele definitorii din punct de vedere al manevrabilitatii navei sunt:
1. proba de inclinare, proba de giratie, manevra in zig-zag; j

k
l
m
n
2. proba de inclinare, proba de giratie, manevra in spirala; j
k
l
m
n
3. proba de inclinare, manevra in zig-zag, manevra in spirala; j
k
l
m
n
4. manevra in spirala, manevra in zig-zag, proba de giratie. j
k
l
m
n
472.Miscarea navei cu carma orientata la un unghi oarecare fata de planul

longitudinal se compune din:
1. o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale ce trece prin G si o miscare de deriva si j
k
l
m
n
o oscilatie de ruliu;
2. o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale care trece prin centrul plutirii F si o j
k
l
m
n
miscare de translatie cu deriva unghiulara b;
3. o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale ce trece prin G si o miscare de deriva j
k
l
m
n
laterala;
4. o miscare de rotatie in jurul unei axe verticale care trece prin centrul plutirii F si o j
k
l
m
n
miscare de deriva laterala.
473.Carmele necompensate se caracterizeaza prin faptul ca:
1. axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/2 din grosimea j
k
l
m
n
profilului si 1/4 din lungimea lui
2. pana carmei este amplasata in pupa axului j
k
l
m
n
3. axul carmei este situat la o distanta de muchia de atac, cuprinsa intre 1/4 si 1/3 din j
k
l
m
n
lungimea profilului
k
l
m
n
lungimea profilului
474.Carmele semicompensate se caracterizeaza prin faptul ca:
k
l
m
n
lungimea profilului
k
l
m
n
lungimea profilului
3. pana carmei este amplasata in pupa axului j
k
l
m
n
k
l
m
n
Page 167 of 257
475.Carmele compensate se caracterizeaza prin faptul ca:
k
l
m
n
lungimea profilului
k
l
m
n
3. axul carmei este situat la o distanta fata de muchia de atac cuprinsa intre 1/4 si 1/3 din j
k
l
m
n
lungimea profilului
4. pana carmei este situata in pupa axului j
k
l
m
n
476.Coeficientul portantei profilului se calculeaza cu formula (vezi fig. TCN-m.n.-t):

(unde: A-este aria safranului carmei; ro -este densitatea apei)
Maximizeaza
Coeficientul portantei profilului se calculeaza cu formula (vezi fig.TCN-m.n.-t) :
unde: A = este aria safranului carmei;

ρ = este densitatea apei;
1. j
k
l
m
n
Px
Cx =
1
ρV 2 A
2
2. j
k
l
m
n
Py
Cy =
1 2
ρv A
2
Page 168 of 257
3. j
k
l
m
n
Pn
Cy =
1 2
ρv A
2
4. j
k
l
m
n
Pt
Cy =
1 2
ρv A
2
477.Coeficientul rezistentei la inaintare se calculeaza cu formula (vezi fig.TCN-m.n.-

t):
1. j
k
l
m
n
Px
Cx =
1
ρV 2 A
2
2. j
k
l
m
n
Py
Cy =
1
ρV 2 A
2
3. j
k
l
m
n
Pn
Cn =
1
ρV 2 A
2
4. j
k
l
m
n
Pt
Ct =
1
ρV 2 A
2
478.Care din urmatoarele tipuri de ruliu este periculos?
Page 169 of 257
1. ruliul natural al navei; j

k
l
m
n
2. ruliul fortat al navei; j
k
l
m
n
3. ruliul sincronizat al navei. j
k
l
m
n
479.Nava pe care sunteti executa o miscare de ruliu sincronizat, pentru a corecta

aceasta situatie puteti:
1. schimba directia de drum; j

k
l
m
n
2. balasta nava; j
k
l
m
n
3. sa va retrageti la adapost. j
k
l
m
n
480.Termenul de "oscilatii dure" desemneaza:
1. oscilatii cu frecventa mare si perioada mica; j

k
l
m
n
2. oscilatii cu frecventa mica si perioada mica; j
k
l
m
n
3. oscilatii cu frecventa mica si perioada mare; j
k
l
m
n
4. oscilatii cu frecventa mare si perioada mare. j
k
l
m
n
481.La miscarea navei cu viteza constanta avem (T este impingerea propulsorului

iar R este rezistenta la inaintare):
1. T = R; j
k
l
m
n
2. T>R j
k
l
m
n
3. T < R; j
k
l
m
n
4. T diferit de R . j
k
l
m
n
482.In cazul unei nave cu remorca, la miscarea in viteza constanta avem (T este
impingerea propulsorului, R este rezistenta la inaintare iar Z forta de tractiune la
carligul de remorcare):
1. T = Z - R; j
k
l
m
n
2. Z = R - T; j
k
l
m
n
3. T = Z + R; j
k
l
m
n
4. R = Z - T; j
k
l
m
n
483.Pala unei elici este o portiune dintr-o suprafata:
Page 170 of 257
1. elicoidala; j
k
l
m
n
2. eliptica; j
k
l
m
n
3. hiperboloidala; j
k
l
m
n
4. paraboidala. j
k
l
m
n
484.In situatia in care 0 < J < J1 unde KT(J1) = 0 avem:
1. elicea functioneaza in regim propulsor; j

k
l
m
n
2. elicea functioneaza in regim de turbina; j
k
l
m
n
3. elicea functioneaza la punct fix. j
k
l
m
n
485.Prin aparitia fenomenului de cavitatie in timpul functionarii unei elice:
1. se schimba caracteristicile hidrodinamice ale elicei in sensul imbunatatirii lor; j

k
l
m
n
2. caracteristicile hidrodinamice ale elicei raman neschimbate; j
k
l
m
n
3. se schimba caracteristicile hidrodinamice ale elicei in sensul imbunatatirii lor. j
k
l
m
n
486.Dintre masurile constructive care se pot lua pentru cresterea eficacitatii

elicelor, amintim:
1. folosirea elicelor contrarotative; folosirea duzelor; practicarea de tunele la pupa in j

k
l
m
n
care se monteaza elicea (la navele destinate navigatiei pe apele interioare);
2. folosirea elicelor contrarotative; montarea elicelor pe cat posibil mai aproape de j
k
l
m
n
suprafata libera: folosirea duzelor in interiorul carora se monteaza elicele;
3. folosirea elicelor contrarotative; folosirea duzelor in interiorul carora se monteaza j
k
l
m
n
elicele.
487.In procesul de exploatare al navei, datorita cauzelor externe, creste rezistenta

situatie in care curba puterii necesare elicei devine abrupta si deplaseaza punctul de
functionare al elicei la o turatie mai mica. Recunoastem:
1. o elice hidrodinamic usoara; j

k
l
m
n
2. o elice hidrodinamic grea; j
k
l
m
n
3. o elice hidrodinamic neteda. j
k
l
m
n
488.Cum turatia este limitata, inseamna ca elicea continuand sa se roteasca cu

aceeasi turatie va consemna o putere mai mica decat cea pe care poate s-o furnizeze
Page 171 of 257
motorul. Recunoastem:
1. o elice hidrodinamic neteda; j

k
l
m
n
2. o elice hidrodinamc usoara; j
k
l
m
n
3. o elice hidrodinamic usoara. j
k
l
m
n
489.
Maximizeaza
La o nava cu bordurile verticale se cunosc urmatoarele elemente: ∆ = 22.500 t.; KG =

7,3 m.; KM = 7,4 m.; BM = 3,6 m. O masa de 150 t. este ridicata cu 15 m. si apoi
deplasata lateral spre tribord cu 3 m. sa se calculeze inclinarea navei.
1. j
k
l
m
n
ϕ=
13,24°;
2. j
k
l
m
n
ϕ=
12,58°;
3. j
k
l
m
n
ϕ=
14,42°;
4. j
k
l
m
n
Page 172 of 257
ϕ=
15,23°.
490.
Maximizeaza
O nava tip ponton paralelipipedic are dimensiunile: L = 10 m.; B = 20 m.; D = 6 m. si

pluteste in apa sarata la pescajul d = 4 m. Se mai cunoaste KG = 3,5 m. Sa se calculeze
momentul de stabilitate cand nava este inclinata transversal cu unghiul ϕ = 20°.
1. j
k
l
m
n
Msϕ =
9918
KN⋅m.;
2. j
k
l
m
n
Msϕ =
10213
KN⋅m.;
3. j
k
l
m
n
Msϕ =
9425
KN⋅m.;
Page 173 of 257
4. j
k
l
m
n
Msϕ =
10421
KN⋅m.
491.
Maximizeaza
O nava cu deplasamentul de 20.000 t. si KM = 6,5 m. O masa pe o distanta de 20 m.,

de 25 t. se deplaseaza pe puntea principala dintr-un bord in celalalt producand o deplasare
cu 0,1 m. a plumbului situat la capatul unui fir cu lungimea de 10 m. Cunoscand ca fata
de aceasta situatie la bordul navei se va mai monta un motor auxiliar de 150 t. si Kg = 3
m., sa se determine cota centrului de greutate al navei goale.
1. j
k
l
m
n
KG1 =
3,69
m.;
2. j
k
l
m
n
KG1
=
3,59
m.;
3. j
k
l
m
n
Page 174 of 257
KG1
=
3,99
m.;
4. j
k
l
m
n
KG1
=
3,89
m.
492.
Maximizeaza
O nava cu deplasamentul de 15.000 t. are cota centrului de greutate KG = 7 m. Marfa

este redistribuita la bord astfel incat cota centrului de greutate creste cu 0,25 m. Valorile
bratului de stabilitate lsϕ in momentul initial sunt:
ϕ 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70° 80° 90°

lsϕ 0,00 0,27 0,60 1,00 1,14 1,05 0,77 0,35 -0,1 -0,58
[m]
Sa se calculeze pentru conditiile initiale si finale:

a) Inaltimile metacentrice.
b) Stabilitatea dinamica la unghiul de inclinare transversala ϕ = 40°.
1. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 175 of 257
GM = 1,65 m.; G1M = 1,40 m.; Lsϕ = 72.594,3 KN⋅m.; L1sϕ = 61254,2
KN⋅m.;
2. j
k
l
m
n
Maximizeaza
GM = 1,55 m.; GM = 1,30 m.; Lsϕ = 62391,6 KN⋅m.; L1sϕ = 53.856,9

KN⋅m.;
3. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 176 of 257
GM = 12,75 m.; GM = 1,5 m.; Lsϕ = 81.242,1 KN⋅m.; L1sϕ = 70.154,7

KN⋅m.;
4. j
k
l
m
n
Maximizeaza
GM = 1,45 m. GM = 1,20 m.; Lsϕ = 57.243,6 KN⋅m.; L1sϕ = 48.524,1

KN⋅m.
493.
Maximizeaza
Page 177 of 257
O nava cu deplasamentul de 12.000 t. are KG = 7,64 m., valorile bratelor stabilitatii

statice sunt:
ϕ [°] 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60° 70°

Lsϕ[m] 0 0,19 0,50 0,94 1,16 1,03 0,60 0,06
Marfa se redistribuie la bordul navei astfel incat are loc o deplasare laterala a centrului
de greutate cu distanta δyG = 0,13 m. Tb. Sa se calculeze inclinarea transversala a navei
si stabilitatea dinamica la unghiul de inclinare ϕ = 30°.
1. j
k
l
m
n
ϕ0 = 6,77°
Tb.;
Lsϕ =
16.151,8
KN⋅m.;
2. j
k
l
m
n
ϕ0 = 7,12°
Tb.;
Lsϕ =
17.214,2
KN⋅m.;
3. j
k
l
m
n
Page 178 of 257
ϕ0 = 7,42°
Tb.;
Lsϕ =
18.219,3
KN⋅m.;
4. j
k
l
m
n
ϕ0 =5,43°
Tb.; Lsϕ
=
17.211,6
KN⋅m.;
494.
Maximizeaza
La o nava cu deplasamentul de 32.000 t. se cunosc bratele stabilitatii statice dupa cum

urmeaza:
ϕ [°] 0° 10° 20° 30° 40°

Lsϕ[m] 0 0,09 0,19 0,29 0,32
Nava are pescajul d = 11 m.; suprafata velica Av = 3.800 m.2 iar cota centrului
velic deasupra liniei plutirii este Zv = 6 m. Sa se calculeze inclinarea transversala a
navei la actiunea de la travers a vantului in doua situatii:
a) actiune statica;
b) actiune dinamica.
Presiunea maxima a vantului se considera pv = 750 N/m.2
1. j
k
l
m
n
Page 179 of 257
ϕ0 =
12,92°;
ϕd =
12,5°;
2. j
k
l
m
n
ϕ0 =
10,44°;
ϕd =
11,5°;
3. j
k
l
m
n
ϕ0 =
11,44°;
ϕd =
11,2°;
4. j
k
l
m
n
ϕ0 =
12,45°;
ϕd =
11,9°.
495.
Maximizeaza
Page 180 of 257
La o nava se cunosc: ∆ = 30.000 t.; KG = 8 m. si lsϕ sub forma tabelara
ϕ 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

lsϕ[m] 0 0,7 1,51 2,10 2,08 1,90 1,66
Sa se calculeze stabilitatea dinamica corespunzatoare unui unghi de inclinare

transversala ϕ = 40° in doua situatii:
a) pentru situatia initiala;
b) atunci cand fata de situatia initiala a centrul de greutate al navei are cota KG1 =
8,5 m., datorita unor deplasari de mase la bord.
1. j
k
l
m
n
Lsϕ =
296.142,2
KN⋅m.;
L1sϕ =
201.246,3
KN⋅m.;
2. j
k
l
m
n
Lsϕ =
342.156,1
KN⋅m.;
L1sϕ =
276.251,3
KN⋅m.;
3. j
k
l
m
n
Page 181 of 257
Lsϕ =
273.993,3
KN⋅m.;
L1sϕ =
239.560,2
KN⋅m.;
4. j
k
l
m
n
Lsϕ =
491.237,6
KN⋅m.;
L1sϕ =
384.512,5
KN⋅m.
496.
Maximizeaza
Pentru o nava, se cunosc: ∆ = 24.000 t.; KG = 8,50 m. Ca o consecinta a unor deplasari

de mase la bord, centrul de greutate al navei se deplaseaza lateral tribord cu δyG = 0,5 m.
Inainte de a avea loc deplasarile de mase la bord, bratul stabilitatii statice lsϕ era:
ϕ 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

lsϕ[m] 0 1,71 2,46 2,55 1,92 1,05 0,46
Sa se calculeze bratele stabilitatii statice si stabilitatea dinamica la unghiul de

inclinare transversala ϕ = 30°, la final, precum si unghiul de inclinare ϕ0.
1. j
k
l
m
n
Page 182 of 257
Lsϕ =
211.561,7
KN⋅m.;
ϕ0 = 3,7° Tb;
2. j
k
l
m
n
Lsϕ = 140.236,7
KN⋅m.;
ϕ0 = 4,1° Tb;
3. j
k
l
m
n
Lsϕ =
151.249,4
KN⋅m.;
ϕ0 = 3,4° Tb;
4. j
k
l
m
n
Lsϕ =
164.572,56
KN⋅m.;
ϕ0 = 2,91°
Tb.
497.O nava de tip ponton paralelipipedic are dimensiunile L = 200 m; B = 20 m; D =

10 m si pentru orice situatie de incarcare are centrul de greutate situat in planul
plutirii. Gasiti valoarea pescajului pentru care nava este in pozitie de echilibru
Page 183 of 257
indiferent:
1. d = 8 m; j
k
l
m
n
2. d = 8,2 m; j
k
l
m
n
3. d = 8,165 m; j
k
l
m
n
4. d = 8,215 m j
k
l
m
n
498.O nava are initial deplasamentul egal cu 10900 to, si KG0 = 7 m. Se incarca
nava cu 5742 tone de marfa care se distribuie pe doua punti situate la distantele Kg1
= 8,17 si Kg2 = 7,43 m de planul de baza (PB). Gasiti cantitatile de marfa distribuite
pe cele doua punti astfel incat inaltimea metacentrica finala a navei sa fie GM = 1,24
m. Se cunoaste KM = 8,43 m la deplasamentul delta = 16642 to:
1. 4805,5 to si 936,5 to; j

k
l
m
n
2. 4.808 to si 933 to; j
k
l
m
n
3. 4900 to si 842 to; j
k
l
m
n
4. 5000 to si 742 to j
k
l
m
n
499.
Maximizeaza
O nava de tip ponton paralepipedic are dimensiunile: L = 100 m.; B = 10 m.; D = 5 m.

Deplasamentul navei este ∆ = 2000 t. iar cota centrului de greutate KG = 4,5 m. Nava se
gaseste in apa dulce. Calculati valoarea inaltimii metacentrice a navei initial si valoarea
aceleiasi marimi dupa ce o masa de 500 t. este ambarcata la cota Kg = 4 m. Calculati
valorile momentelor de stabilitate pentru nava inclinata transversal cu 10° in ambele
situatii:
1. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 184 of 257
(GM)1 = 0,67 m.;

(MSϕ)1 = 232,7 t.m.;
(GM)2 = 0,18 m.;
(MSϕ)2 = 78,14 t.m.
2. j
k
l
m
n
Maximizeaza
(GM)1 = 0,7 m.;

(MSϕ)1 = 240,2 t.m.;
(GM)2 = 0,18 m.;
(MSϕ)2 = 78,14 t.m
3. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 185 of 257
(GM)1 = 0,67 m.;

(MSϕ)1 = 232,7 t.m.;
(GM)2 = 0,2 m.;
(MSϕ)2 = 80 t.m.;
4. j
k
l
m
n
Maximizeaza
(GM)1 = 0,7 m.;

(MSϕ)1 = 240,2 t.m.;
(GM)2 = 0,2 m.;
(MSϕ)2 = 80 t.m.
500.O nava are urmatoarele caracteristici: delta = 10900 to; KG = 6,2 m; KM = 7,2
m. O masa de 200 to se gaseste la bordul navei avand cota centrului de greutate Kg
= 2,6 m. Sa se calculeze cantitatea de balast care trebuie ambarcata avand cota
centrului de greutate Kg' = 1 m, dupa ce greutatea de 200 to a fost debarcata pentru
ca nava sa-si pastreze intacta valoarea inaltimii metacentrice, in conditia in care
KM ramane constant:
1. 140,12 to; j
k
l
m
n
2. 138,46 to; j
k
l
m
n
3. 139,23 to; j
k
l
m
n
4. 141,12 to j
k
l
m
n
Page 186 of 257
501.O nava tip ponton paralelipipedic are dimensiunile L = 200 m, B = 20 m, D = 10

m si pentru orice situatie de incarcare are centrul de greutate situat in planul
plutirii. Gasiti valoarea maxima a pescajului pentru care nava este la limita stabila
transversal:
1. 8,175 m; j
k
l
m
n
2. 8,065 m; j
k
l
m
n
3. 8,165 m j
k
l
m
n
4. 8,265 m j
k
l
m
n
502.O nava cu deplasamentul de 22600 to, KG = 8,2 m descarca 3000 to de balast

avand cota centrului de greutate egala cu 2 m (Kg = 2 m). Nava incarca 11800 to de
marfa cu Kg = 7,8 m ramanand disponibila pentru incarcare o cantitate de 1200 to
de marfa. Determinati cota centrului de greutate a cantitatii disponibile Kg astfel
incat inaltimea metacentrica finala GM sa nu fie mai mica de 0,5 m KM la
deplasamentul de 32200 to este egal cu 9 m:
1. 4,66 m; j
k
l
m
n
2. 4,55 m; j
k
l
m
n
3. 4,75 m; j
k
l
m
n
4. 4,85 m j
k
l
m
n
503.
Maximizeaza
O nava cu deplasamentul de 11.000 t., KG = 8,7 m., KM = 9,5 m. are o inclinare

initiala de 2° tribord. Se efectueaza urmatoarele
operatiuni:
Incarcare Masa (t) Kg. (m) Distanta fata de

PD
400 10,0 4,5 m.Tb

600 4,0 6,0 m. Bb.
Descarcare
100 1,0 2,0 m. Tb
Gasiti inclinarea finala
1. j
k
l
m
n
Page 187 of 257
8,63°
Bb
2. j
k
l
m
n
8,53°
Bb
3. j
k
l
m
n
8,63°
Tb
4. j
k
l
m
n
8,53°
Tb
504.O nava cu deplasamentul de 10500 to pluteste pe carena dreapta avand KG =

7,8 m si KM = 8,5 m. Nava ambarca o masa de 300 to cu Kg = 10 m si 4 m tribord
fata de PD. Sa se calculeze inclinara finala:
1. 9,8 grd Bb.; j

k
l
m
n
2. 9,85 grd Tb.; j
k
l
m
n
3. 9,88 grd Tb.; j
k
l
m
n
4. 10 grd. Bb. j
k
l
m
n
505.
Maximizeaza
Page 188 of 257
O nava pluteste cu inclinarea ϕ = 3°. Sa se determine valoarea masei ce trebuie deplasata

la bord pentru a o indrepta, daca inaltimea metacentrica este GM = 0,6 m.,
deplasamentul navei este ∆ = 300 t. iar distanta pe care se poate deplasa greutatea este
1y = 2 m.
1. p = 5,11 t j
k
l
m
n
2. p = 4,68 t j
k
l
m
n
3. p = 4,91 t j
k
l
m
n
4. p = 5,0 t j
k
l
m
n
5. p = 4,78 t j
k
l
m
n
506.In timpul debarcarii, pasagerii in numar de 50 persoane s-au adunat intr-un

bord. Deplasarea s-a facut in timp indelungat motiv pentru care se considera o
actiune statica asupra navei. Bratul de deplasare al pasagerilor se considera 1y = 2
m, iar masa unui pasager cu bagaje 90 kg. Sa se afle unghiul de inclinare pe care il
capata nava daca momentul unitar de banda este Mo = 8 tm/grad:
1. 1,125 grd; j
k
l
m
n
2. 1,135 grd.; j
k
l
m
n
3. 1,145 grd; j
k
l
m
n
4. 1,165 grd. j
k
l
m
n
507.
Maximizeaza
Page 189 of 257
O nava are urmatoarele dimensiuni principale: L = 56 m.; B = 6 m.; dpv = 1 m.;

dpp = 1,3 m.; CB = 0,5. Inaltimea metacentrica longitudinala este GM L = 50 m. Pentru
a trece peste un banc de nisip, nava trebuie adusa pe chila dreapta, motiv pentru care se
pot deplasa unele mase de la pupa la prova, pe o distanta 1x = 28 m. Sa se afle masa ce
va trebui deplasata. Se considera ca nava naviga in apa dulce (ρ = 1.000 kg./m3):
1. 3,21 t j
k
l
m
n
2. 2,51 t j
k
l
m
n
3. 2,0 t j
k
l
m
n
4. 1,85 t j
k
l
m
n
5. 1,95 t j
k
l
m
n
508.
Maximizeaza
O nava are urmatoarele caracteristici: ∆ = 2.000 t.; L = 110 m.; dpv = 3,80 m.; dpp =
4,0 m; GM L = 150 m.; GM = 0,8 m.; xF = -0,5 m.; s-au pompat P = 30 t.
combustibil dintr-un tanc situat la prova (x = 20 m.; y = 5 m.; z = 5 m.) intr-un tanc
situat la pupa (x1 = - 30m.; y1 = 0; z1 = 0,5 m.) . Sa se afle pozitia navei in raport cu
suprafata libera a apei, respectiv: ϕ, θ, dpv, dpp.
1. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 190 of 257
ϕ = 4,3° Bb; θ = -0,29°; d1pv = 3,53 m.: d1pp = 4,29 m.;
2. j
k
l
m
n
Maximizeaza
ϕ = 4,9° Bb; θ = -0,29°; d1pv = 3,524 m.: d1pp = 4,27 m
3. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 191 of 257
ϕ = 5° Bb; θ = -0,3°; d1pv = 4,27 m.: d1pp = 3,524 m
4. j
k
l
m
n
Maximizeaza
ϕ = 5° Bb; θ = -3°; d1pv = 3,8 m.: d1pp = 4,6 m
509.O nava are urmatoarele caracteristici: deplasamentul egal cu 30.000 to; dpv =
8,3 m, dpp = 9,6 m, MCT = 300 tm/cm; LCF = 109 m; L = 210 m. Calculati noile
pescaje prova si pupa daca masa P = 1000 to de balast se deplaseaza pe directie
longitudinala dintr-un tanc avand centrul de greutate situat la 175 m in altul situat
la 205 m fata de perpendiculara pupa:
1. dpv = 8,68 m; dpp = 9,18 m; j

k
l
m
n
2. dpv = 8,78 m.; dpp = 9,08 m.; j
k
l
m
n
3. dpv = 8,88 m; dpp = 8,98 m j
k
l
m
n
4. dpv = 8,80 m; dpp = 9,06 m j
k
l
m
n
510.Inainte de a intra in port o nava are pescajele dpv = 11,2 m si dpp = 12 m. Daca
Page 192 of 257
nava trebuie sa intre in port pe chila dreapta, gasiti cantitatea de balast P care
trebuie transferata dintr-un tanc din dublu fund avand LCG = 80 m. In altul avand
LCG = 195 m fata deperpendiculara pupa. Se mai cunosc: MCT = 210 tm/cm; LCF
= 95 m; L = 200 m:
1. P = 150 t; j
k
l
m
n
2. P = 148 t; j
k
l
m
n
3. P = 145 t; j
k
l
m
n
4. P = 146 t j
k
l
m
n
511.O nava are pescajele dpv = 11,48 m si dpp = 12,26 m. Ea este complet incarcata
in situatia dpv= 11,9 m si dpp = 12,10 m. Magaziile de marfa disponibile sunt:
Magazia nr.5; LCG = 30 m fata de perpendiculara pupa. Magazia nr. 2; LCG = 100
m fata de perpendiculara pupa. Se mai cunosc: MCT = 120 tm/cm; TPC = 32 t/cm;
LCF = 64 m; L = 140 m. Determinati cantitatile de marfa ce trebuiesc ambarcate in
cele doua magazii pentru a ajunge in situatia de nava complet incarcata:
1. P2 = 262 t; P5 = 77 t; j
k
l
m
n
2. P2 = 263 t; P5 = 76 t; j
k
l
m
n
3. P2 = 264 t; P5 = 75 t; j
k
l
m
n
4. P2 = 265 t.; P5 = 74 t.; j
k
l
m
n
512.O nava are pescajele dpv = 8,72 m si dpp = 9,0 m. In apa cu densitatea = 1,025
t/mc. Ea intra pe doc unde apa are densitatea = 1,004 t/mc. Gasiti noile pescaje
prova si pupa tinand cont de schimbarea asietei datorita modificarii densitatii apei.
Se mai cunosc: MCT - 162 tm/cm; TPC = 29,8 t/cm; LCF = 82 m; LCB = 90 m; L =
170 m; delta = 27000 t:
1. d'pv = 9,04 m; d'pp = 9,07 m; j

k
l
m
n
2. d'pv = 9,03 m; d'pp = 9,03 m; j
k
l
m
n
3. d'pv = 9,06 m; d'pp= 9,05 m. j
k
l
m
n
4. d'pv = 9,07 m.; d'pp = 9,04 m. j
k
l
m
n
513.O nava are urmatoarele date initiale: dpv = 8,37 m si dpp = 8,29 m, TPC = 16,8
t/cm, MCT = 98 tm/cm, XF = -3 m, L = 100 m. Din nava se descarca 150 t de marfa
dintr-o magazie situata la 45 m spre prova de sectiunea de la mijlocul navei.
Calculati pescajele finale:
1. d'pv = 7,95 m; d'pp = 8,55 m; j

k
l
m
n
Page 193 of 257
2. d'pv = 7,92 m; d'pp = 8,58 m; j

k
l
m
n
3. d'pv = 7,86 m; d'pp = 8,58 m. j
k
l
m
n
4. d'pv = 7,89 m.; d'pp = 8,55 m. j
k
l
m
n
514.O nava are pescajele dpv = 7 m si dpp = 8 m. Distribuiti o cantitate de marfa

ambarcata de 600 t in doua compartimente de marfa, primul avand LCG = 75 m si
al doilea avand LCG = 130 m masurate fata de perpendiculara pupa, astfel incat
pescajul la pupa sa ramana constant. Gasiti pescajul final la prova. Se mai cunosc:
TPC = 23 t/cm, MCT = 180 tm/cm, LCF = 92 m, L = 180 m:
1. P1 = 248 t; P2 = 352 t; d'pv = 7,51 m; j

k
l
m
n
2. P1 = 238 t; P2 = 362 t; d'pv = 7,53 m; j
k
l
m
n
3. P1 = 241 t; P2 = 359 t.; d'pv = 7,53 m.; j
k
l
m
n
4. P1 = 251 t.; P2 = 349 t.; d'pv = 7,54 m. j
k
l
m
n
515.
Maximizeaza
O nava are ∆ = 11.000 t. si KG = 8 m. Un tanc de apa paralelipipedic situat in dublu

fund cu 1 = 12 m., b = 6 m. si centrul de greutate la 4 m. babord fata de PD; este partial
umplut cu 72 t. de apa dulce. Gasiti inclinarea transversala a navei cunoscand ca la
deplasamentul de 11.072 t., nava are cota metacentrului transversal KM = 9 m.
1. j
k
l
m
n
ϕ=
1,43°
Bb;
2. j
k
l
m
n
Page 194 of 257
ϕ=
1,51°
Bb
3. j
k
l
m
n
ϕ=
1,53°
Bb
4. j
k
l
m
n
ϕ=
1,55°
Bb
516.
Maximizeaza
O nava are urmatoarele caracteristici: ∆ = 10.000 t., KG = 8,9 m., KM = 9,4 m. Nava
ambarca balast cu densitatea ρ = 1,01 t./m3 intr-un tanc paralelipipedic cu lungimea 30
m., latimea 20 m., adancimea 2 m. Tancul este divizat longitudinal de un perete situat la
jumatatea latimii. Cota centrului de greutate a balastului este Kg = 0,5 m. Calculati
inaltimea metacentrica a navei dupa ambarcarea balastului, considerand KM = constant:
1. j
k
l
m
n
GM
=
0,524
m.;
Page 195 of 257
2. j
k
l
m
n
GM
=
0,514
m.;
3. j
k
l
m
n
GM
=
0,504
m.;
4. j
k
l
m
n
GM
=
0,494
m
517.
Maximizeaza
O nava cu deplasamentul ∆ = 8.450 t., este inclinata la babord cu ϕ = 60. Se mai

cunosc KG = 7,8 m., KM = 8,5 m. Se ambarca 250 t. de balast cu Kg = 1,5 m. situat
la distanta de 3,1 m. tribord fata de PD. Sa se calculeze inclinarea finala a navei
considerand KM = constant:
1. j
k
l
m
n
Page 196 of 257
ϕ1 =
8,950
Tb
2. j
k
l
m
n
ϕ1 =
7,890
Bb
3. j
k
l
m
n
ϕ1 =
9,850
Tb
4. j
k
l
m
n
ϕ1 =
10,20
Tb
518.
Maximizeaza
Page 197 of 257
O nava cu deplasamentul ∆ = 12.000 t., KG = 8,4 m., este inclinata cu unghiul ϕ = 50

la babord. La bordul navei se ambarca o cantitate de 600 t. de marfa cu Kg = 10 m., in
doua compartimente ale caror centre de greutate sunt situate fata de PD dupa cum
urmeaza:
- compartimentul din tribord la 6 m.;

- compartimentul din babord la 5 m..
Sa se distribuie marfa in cele doua compartimente astfel incat nava sa revina pe carena
dreapta. Se considera KM = 9,0 m. = constan
1. PTb = 300 t, PBb = 300 t.; j

k
l
m
n
2. PTb = 330 t; PBb = 270 t.; j
k
l
m
n
3. PTb = 340 t; PBb = 260 t.; j
k
l
m
n
4. PTb = 350 t.; PBb = 250 t j
k
l
m
n
519.
Maximizeaza
La o nava sunt cunoscute urmatoarele marimi: ∆ =10.000 t., KG = 9,0 m., KM = 9,85
m. Nava are patru “deep tank-uri” distribuite de la Tb la Bb, fiecare avand l = 14 m., b =
8 m.; partial umplute cu ulei de palmier avand densitatea ρ1 = 1,2t. / m 3 .
Calculati valoarea inaltimii metacentrica tinand cont de influenta suprafetelor libere de
lichid:
1. j
k
l
m
n
Page 198 of 257
G1M =
0,563
m.;
2. j
k
l
m
n
G1M =
0,573
m.;
3. j
k
l
m
n
G1M =
0,575
m.;
4. j
k
l
m
n
G1M =
0,612
m
520.
Maximizeaza
Page 199 of 257
In timpul incarcarii unei nave cu cherestea pe punte, o stiva avand masa de 8 t. se

deplaseaza pe lungimea de 16 m. dintr-un bord in celalalt, nava inclinandu-se cu 10. Cota
metacentrului transversal este KM = 10,5 m. Calculati cota centrului de greutate KG
daca nava are deplasamentul ∆ = 13.000 t
1. j
k
l
m
n
KG =
9,636
m
2. j
k
l
m
n
KG =
9,736
m
3. j
k
l
m
n
KG =
9,836
m
4. j
k
l
m
n
KG =
9,936
m
521.
Page 200 of 257
Maximizeaza
Un cargou are ∆ = 13.000 t., KM = 10,5 m., KG = 9,936 m. si incarca cherestea pe

puntea principala situata la inaltimea de 12 m. fata de PB. Sa se determine cantitatea de
cherestea care poate fi incarcata pe punte astfel incat inaltimea metacentrica sa nu scada
sub valoarea de 0,5 m.:
1. P = 396 t j
k
l
m
n
2. P = 406 t j
k
l
m
n
3. P = 416 t j
k
l
m
n
4. P = 426 t j
k
l
m
n
522.Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 100 m; B = 10 m; D = 6 m,

pluteste in apa dulce la pescajul d = 2 m. O masa de 1 t se deplaseaza lateral pe o
distanta de 8 m deviind pendulul instalat pe ponton cu 0,05 m. Pendulul are
lungimea de 5 m. Care este valoarea cotei centrului de greutate?
1. 3,96 m; j
k
l
m
n
2. 4,66 m; j
k
l
m
n
3. 4,26 m; j
k
l
m
n
4. 4,76 m j
k
l
m
n
523.
Maximizeaza
Page 201 of 257
O nava are ∆ = 11.000 t. si KG = 8 m. Un tanc de apa paralelipipedic situat in dublu

fund cu l = 12 m.; b = 6 m si centrul de greutate la 4 m. babord fata de PD; este partial
umplut cu 72 t. de apa dulce. Sa se clculeze inclinarea transversala a navei, cunoscand ca
la deplasamentul de 11.072 t., nava are cota metacentrului transvseral KM = 9 m.
1. j
k
l
m
n
ϕ =
1,43°
Bb
2. j
k
l
m
n
ϕ=
1,51°
Bb
3. j
k
l
m
n
ϕ =
1,53°
Bb
4. j
k
l
m
n
ϕ =
1,55°
Bb
524.
Page 202 of 257
Maximizeaza
O nava are urmatoarele caracteristici: ∆ = 10.000 t., KG = 8,9 m., KM = 9,4 m. Nava
ambarca balast cu densitatea ρ =1,01 t./m3 intr-un tanc paralelipipedic cu l = 30 m., b
= 2 m. Tancul este divizat longitudinal de un perete situat la jumatatea latimii . Cota
centrului de greutate al balastului este Zp = 0,5 m. Calculati inaltimea metacentrica a
navei dupa ambarcarea balastului considerand KM = const.
1. j
k
l
m
n
GM
=
0,494
m
2. j
k
l
m
n
GM
=
0,524
m.
3. j
k
l
m
n
GM
=
0,514
m.
4. j
k
l
m
n
GM
=
0,504
m.
Page 203 of 257
525.
Maximizeaza
O nava cu deplasamentul ∆ = 8.450 t. este inclinata cu unghiul ϕ = 6° Bb. Se mai

cunosc: KG = 7,8 m., KM = 8,5 m. Se ambarca 250 t. de balast cu Z1 = 1,5 m., situat
la distanta de 3,1 m. tribord fata de PD. Sa se calculeze inclinarea finala a navei
considerand KM = const
1. j
k
l
m
n
ϕ1 =
1,36°
Tb
2. j
k
l
m
n
ϕ1 =
1,26°
Bb
3. j
k
l
m
n
ϕ1 =
1,16°
Tb
4. j
k
l
m
n
Page 204 of 257
ϕ1 =
1,46°
Tb
526.
Maximizeaza
O nava cu deplasamentul ∆ = 12.000 t., KG = 8,4 m. , este inclinata cu unghiul ϕ =

5° la babord. La bordul navei se ambarca o cantitate de 600 t. de marfa cu Kg = 10 m.,
in doua compartimente ale caror centre sunt pozitionate fata de PD dupa cum urmeaza:
- compartimentul din tribord la 6 m.;

- compartimentul din babord la 5 m.
Sa se distribuie marfa in cele doua compartimente astfel incat nava sa revina pe carena
dreapta.
Se considera KM = 9,0 m. = const.
1. P1 = 300 t j
k
l
m
n
2. P1 = 330 t j
k
l
m
n
3. P1 = 340 t j
k
l
m
n
4. P1 = 350 t j
k
l
m
n
527.
Maximizeaza
Page 205 of 257
Pentru o nava se cunosc: ∆ = 10.000 t., KG = 9,0 m., KM = 9,85 m. Nava are patru
“deep tank’-uri distribuite de la tribord la babord fiecare avand l = 14 m., b = 8 m.;
partial umplute cu ulei de palmier cu densitatea ρ s = 1,2 t./m3. Calculati valoarea
inaltimii metacentrice, tinand cont de influenta suprafetelor libere de lichid.
1. j
k
l
m
n
G1M =
0.563
m.
2. j
k
l
m
n
G1M =
0,573
m.
3. j
k
l
m
n
G1M =
0,575
m.
4. j
k
l
m
n
G1M
=
0,612
m
528.
Page 206 of 257
Maximizeaza
In timpul incarcarii unei nave cu cherestea pe punte, o stiva avand masa de 8 t. se

deplaseaza pe lungimea de 16 m. dintr-un bord in celalalt, nava inclinandu-se cu 1°. Cota
metacentrului transversal este KM = 10,5 m. Calculati cota centrului de greutate KG
daca nava are deplasamentul ∆ = 13.000 t.
1. j
k
l
m
n
KG =
9,636
m.
2. j
k
l
m
n
KG =
9,736
m.
3. j
k
l
m
n
KG =
9,836
m.
4. j
k
l
m
n
KG =
9,936
m
Page 207 of 257
529.
Maximizeaza
Un cargou are: ∆ = 13.000 t., KM = 10,5 m., KG = 9,936 m,. si incarca cherestea pe
puntea principala situata la inaltimea de 12 m. fata de PB. Sa se determine cantitatea de
cherestea care poate fi incarcata pe punte astfel incat, inaltimea metacentrica sa nu scada
sub valoarea de 0,5 m.
1. P = 396 t j
k
l
m
n
2. P = 406 t j
k
l
m
n
3. P = 416 t j
k
l
m
n
4. P = 426 t j
k
l
m
n
530.
Maximizeaza
O nava cu deplasamentul de 11.000 t., KG = 8,7 m. si KM = 8,7 m. are o inclinare

transversala initiala ϕ = 2° Tb. Nava incarca:
Masa [t] kg [m] Distanta fata de PD [m]
400 10,0 4,5 m. Tb.

600 4,0 6,0 m. Bb.
si descarca:
100 1,0 2,0 m. Tb.
Sa se gaseasca inclinarea finala a navei.
1. j
k
l
m
n
Page 208 of 257
ϕ1 =
8,76°
Tb.
2. j
k
l
m
n
ϕ1 =
8,76°
Bb.
3. j
k
l
m
n
ϕ1 =
8,86°
Bb.
4. j
k
l
m
n
ϕ1 =
8,63°
Bb
531.
Maximizeaza
Page 209 of 257
O nava cu deplasamentul de 11.500 t., KG = 7,5 m., KM = 8,4 m. este inclinata 4° la

tribord.
La bordul navei mai trebuiesc incarcate 750 t. de marfa. Spatiile disponibile au Kg1
= 10,5 m., 6 m. tribord fata de PD, Kg 2 = 8,0 m., 4 m. babord fata de PD. Sa se
distribuie incarcatura astfel incat in final nava sa fie pe carena dreapta si sa se gaseasca
cota finala a centrului de greutate al navei.
1. j
k
l
m
n
P1 =
227,7
t.;
P2 =
522,3
t.; KG
=
7,577
m.
2. j
k
l
m
n
P1
=237,7
t.;
P2 =
512,3
t.; KG1
= 7,67
m.
3. j
k
l
m
n
Page 210 of 257
P1 =
247,7
t.;
P2 =
502,3
t.; KG
= 7,71
m
4. j
k
l
m
n
P1 =
217,7
t.;
P2 =
532,3
t.; KG
= 7,81
m
532.
Maximizeaza
Page 211 of 257
O nava are deplasamentul de 14.000 t., KG = 11,0 m. KM = 12,0 m. si este inclinata

cu 3° la tribord. Un tanc paralelipipedic cu dimensiunile =l = 10 m., b = 5 m., h = 1 m.
si centrul de greutate la 7 m. in tribord fata de PD este plin cu apa dulce. Care va fi
inclinarea navei daca jumatatea din apa din tanc va trece intr-un tanc simetric fata de PD
situat la babord.
1. j
k
l
m
n
ϕ1 =
1,52°
Tb.
2. j
k
l
m
n
ϕ1 =
1,55°
Tb.
3. j
k
l
m
n
ϕ1 =
1,62°
Tb.
4. j
k
l
m
n
ϕ1 =
1,59°
Tb
533.
Page 212 of 257
Maximizeaza
O nava cu deplasamentul de 16.700 t., KG = 9,4 m., KM = 10 m. Ea incarca un lichid

cu densitatea ρ1 = 0,9 t./m.3 intr-un tanc avand dimensiunile l = 10 m., b = 18 m. Cota
centrului de greutate a lichidului din tanc este Kg = 1,0 m. Gasiti valoarea finala a
inaltimii metacentrice transversale considerand KM = const. Tancul are un perete
longitudinal despartitor situat la jumatatea lui b.
1. j
k
l
m
n
G1M
= 0,71
m.
2. j
k
l
m
n
G1M
=
0,695
m.
3. j
k
l
m
n
G1M
=
0,684
m.
4. j
k
l
m
n
G1M
=
0,715
m
Page 213 of 257
534.
Maximizeaza
O nava cu deplasamentul de 20.000 t. are G1M = 11 m. Ea incarca 500 t. de apa dulce

cu Kg = 1 m. intr-un tanc din dublu fund care se intinde dintr-un gord in altul si are l =
30 m. Semilatimile suprafetei libere a apei din tanc sunt date in tabelul de mai jos.
Sectiunea:
ϕ 0° 10° 20° 30° 40° 50° 60°

1 3,3 7,0 8,3 9,4 10,4 11,1 11,6
y
2 [m]
Sa se calculeze inaltimea metacentrica a navei stiind ca cele 7 sectiuni sunt

echidistante. Cota metacentrului transversal al navei la deplasamentul de 20.5000 t. este
12 m.
1. j
k
l
m
n
G1M =
0,632
m.
2. j
k
l
m
n
G1M =
0,532
m.
3. j
k
l
m
n
G1M =
0,432
m.
4. j
k
l
m
n
Page 214 of 257
G1M =
0,332
m
535.
Maximizeaza
Dupa desfasurarea unei “probe de inclinare” s-au notat urmatoarele date:

Distanta pe care se deplaseaza lestul ∆ = 9.550 t.
Masa lestului P = 10 t.
Distanta pe care se deplaseaza lestul ly = 18 m.
Lungimea firului cu plumb l = 9,5 m.
Devierea firului la capat a = 100 mm.;
Kg a lestului 12,5 m.
KM din curbele de carene drepte 8,35 m.
Sa se calculeze inaltimea metacentrica transversala a navei. Un tanc continand 150
t. de apa dulce este complet umplut si situat in dublu fund cu Kg = 1 m. Sa se calculeze
cota centrului de greutate al navei in conditia de “nava goala”.
1. j
k
l
m
n
GM =
1,691
m.; K
= 6,651
m.;
2. j
k
l
m
n
Page 215 of 257
GM =
1,791
m. GM
= 6,641
m.;
3. j
k
l
m
n
GM =
1,891
m.; GM
= 6,661
m.;
4. j
k
l
m
n
GM =
1,991
m. GM
= 6,671
m.
536.
Maximizeaza
Page 216 of 257
O nava andocheaza avand urmatoarele date initiale: dpv = 6,10 m.; d = 6,70 m., KM
= 7,20 m.; KG = 6,8 m.; MCT = 155 t.m./cm.; TPC = 22 t./cm., LCF = 80 m. (de la
perpendiculara pupa); L = 180 m.; ∆ = 11.000 t. Sa se determine:
a) inaltimea metacentrica transversala a navei in momentul critic din timpul
andocarii;
b) momentul de stabilitate daca nava este inclinata transversal cu 1° :
1. j
k
l
m
n
(GM )' ’
= 0,326
m.; Ms
=
606,13
KN.m.;
2. j
k
l
m
n
(GM )' ’ = 0,366

m.; M
= 616,43 KN.m.;
3. j
k
l
m
n
Page 217 of 257
(GM )' ’
= 0,356
m.; Ms
=
636,43
KN.m.
4. j
k
l
m
n
(GM )' ’ = 0,336

m. M
= 626,13 KN.m
537.
Maximizeaza
La o nava, inaintea andocarii, se cunosc urmatoarele elemente: L = 110 m.; B = 14,7

m.; dpv = 5,8 m.; dpp = 6,2 m.; CB = 0,625; Cwl = 0,780; GM = 0,5 m.; GM L = 210
M.; XF = 0. Unghiul de inclinare al cavaletilor α este nul. Sa se calculeze reactiunea
maxima a cavaletilor si stabilitatea in momentul cand chila navei ia contact cu intreaga
linie a cavaletilor. Densitatea apei din doc se ia q = 1,0 t./t3:
1. j
k
l
m
n
Page 218 of 257
R=
81,4
tf.; (
GM
’=
0,383
m.;
2. j
k
l
m
n
R=
83,4
tf.; (
GM
’=
0,423
m.;
3. j
k
l
m
n
R=
85,4
(
tf.; GM
’=
0,323
m.;
4. j
k
l
m
n
R=
84,4
tf. (GM
’=
0,353
m.
Page 219 of 257
538.
Maximizeaza
In timpul reparatiei capitale la o nava s-a scos motorul auxiliar din tribord avand masa P =
28 t., cu centrul de greutate avand coordonatele x1 = - 12,5 m.; y1 = 2,2 m.; z1 = 2,8
m. Sa se determine variatia stabilitatii navei si pozitia ei in raport cu suprafata libera a
apei daca se cunosc urmatoarele date initiale: L = 85,0 m., B = 9,5 m.; dpv = 2 m., dpp
= 2,4 m.; CB = 0,665; Cwl = 0,775; GM L = 110 m.; xF = -1,8 M., ρ = 1,0 T./m3.
1. j
k
l
m
n
Maximizeaza
δ d = -0,045 m.; G1M 1 = 1,45 m.; G1 M l1 = 112,67 m.; θ = 0,14°;
2. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 220 of 257
δ d = -0,055 m.; G1M 1 = 1,55 m.; G1 M l1 = 113 m.; θ = -0,24°;
3. j
k
l
m
n
Maximizeaza
δ d = -0,05 m.; G1M 1 = 1,65 m.; G1 M l1 = 114 m.; θ = -0,32°;
4. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 221 of 257
δ d = –0,06 m. G1M 1 = 1,75 m. G1 M l1 = 115 m.; θ = --,32°.
539.
Maximizeaza
O nava are urmatoarele caracteristici: ∆ = 2.000 t.; L = 110 m.; dpv = 3,8 m.; dpp = 4,0
m.; GM L = 150 M.; GM = 0,8 m.; xF = -0,5 M. Se transfera 30 t. de combustibil
dintr-un tanc situat la pupa (x = -30 m.; y = 0; z = 0,5 m.) intr-un tanc situat la prova
(x1 = 20 m.; y1 = 5 m.; z1 = 5 m.). Sa se studieze influenta acestei deplasari de mase la
bord asupra pozitiei si stabilitatii navei.
1. j
k
l
m
n
Page 222 of 257
G1M =
0,73
m.; ϕ
= 5,86°
TB; θ1 =
0,19°;
2. j
k
l
m
n
Maximizeaza
G1M = 0,83 m.; ϕ = 6,86° Tb.; θ1 = 0,29°;
3. j
k
l
m
n
Maximizeaza
G1M = 0,93 m.; ϕ = 6,96° Tb.; θ1 = 0,25°;
Page 223 of 257
4. j
k
l
m
n
G1M =
0,89°; ϕ
= 6,76°
Tb.;
θ1 =
0,26°.
540.
Maximizeaza
O nava de mici dimensiuni are deplasamentul de 400 t. si inaltimea metacentrica

transversala de 0,5 m. In vederea efectuarii unor lucrari, se ridica temporar de pe
postament cu ajutorul unui palan motorul principal avand masa de 10 t., lungimea firului
de suspensie fiind de 2 m. Sa se cerceteze inaltimea metacentrica a navei in urma acestei
manevre.
1. j
k
l
m
n
G1M =
0,48
m.
2. j
k
l
m
n
Page 224 of 257
G1M =
0,47
m.
3. j
k
l
m
n
G1M
= 0,46
m.
4. j
k
l
m
n
G1M
= 0,45
m
541.
Maximizeaza
O nava are deplasamentul ∆ = 2.000 t. La bord exista doua tancuri, in cele doua borduri,
simetrice fata de PD, cu dimensiunile l = 6 m.; b = 4 m. Distanta dintre centrele lor de
greutate este y = 8 m. Tancurile contin apa dulce si au suprafata libera de lichid. Sa se
calculeze variatia inaltimii metacentrice a navei tinand cont de influenta suprafetelor
libere de lichid. Calculul se va face in doua ipoteze:
a) tancurile comunica intre ele;
b) tancurile nu comunica intre ele.
1. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 225 of 257
δ (GM ) = 0,516 m.; δ (GM ) = -0,416 m.; δ (GM ) = -0,616 m.; δ (GM ) = -0,716
m.;
2. j
k
l
m
n
Maximizeaza
δ (GM ) = -0,042 m.; δ (GM ) = -0,032 m.; δ (GM ) = -0,022 m.; δ (GM ) = -0,032
m.
542.
Maximizeaza
Page 226 of 257
Inainte de andocare, la o nava, se cunosteau: dpv = 5,62 m.; dpp = 6,82 m.; KM = 7,90
m.; MCT = 104 t.n./cm.; LCF = 62 m.; L = 118 m.; ∆ = 8.400 t. In momentul critic
al andocarii (inainte de asezarea cu toata linia chilei pe cavaleti), inaltimea metacentrica
transversala nu trebuie sa scada sub valoarea de 0,45 m. Cat balast trebuie transferat
dintr-un tanc din dublu fund avand Kg = 0,5 m. si z = 30 m. fata de perpendiculara pupa
intr-un alt tanc din dublu fund avand Kg = 0,5 m. si x1 = 90 m. de la perpendiculara
pupa.
1. P = 160 t j
k
l
m
n
2. P = 150 t j
k
l
m
n
3. P = 170 t j
k
l
m
n
4. P = 180 t j
k
l
m
n
543.
Maximizeaza
Inainte de a andoca la o nava se cunosc urmatoarele elemente: dpv = 7,92 m.; dpp = 9,30
m.; KM = 11,43 m.; KG = 10,9 M.; MCT = 400,5 t.n./cm.; TPC = 28,1 T./CM.;
LCF = 88,5 m.; L = 174 m.; ∆ = 28.200 t. Adancimea apei din doc este initial de 10
m. Sa se gaseasca valoarea inaltimii metacentrice a navei atunci cand nivelul apei din doc
scade cu 1,2 m. precum si pescajele navei la extremitati.
1. j
k
l
m
n
Page 227 of 257
G1 M
=
0,357
m.;
d1pv =
8,37 m.;
d1pp =
8,8 m.;
2. j
k
l
m
n
G1 M
=
0,367
m.;
d1pv =
8,37 m.;
d1pp =
8,8 m.;
3. j
k
l
m
n
G1 M =
0,377
m.;
d1pv =
8,27 m.;
d1pp =
8,8 m.;
4. j
k
l
m
n
Page 228 of 257
G1 M =
0,397
m.;
d1pv =
8,17 m.;
d1pp =
8,8 m.
544.
Maximizeaza
O nava are un compartiment avariat si intra la andocare cu pescajele: dpv = 10,20 m. si

dpp = 9,0 m. In timpul andocarii fundul navei atinge initial cavaletul situat la 10 m. fata
de perpendiculara prova. Se mai cunosc urmatoarele date initiale: KM = 11,25 m.; KG
= 10,6 M.; MCT = 440 t.n./cm.; TPC = 39,5; LCF = 84 m.; L = 176 m.; ∆ =
35.500 t. Sa se determine inaltimea metacentrica transversala inainte de asezarea navei
cu intreaga chila pe cavaleti si pescajul final cand nava se aseaza pe cavaleti.
1. j
k
l
m
n
Page 229 of 257
G1 M = 0,52
m.; d1pv =
9,519
m.;
d1pp = 9,519 m.;
2. j
k
l
m
n
G1 M = 0,48
m.;
d1pv = 9,509
m.;
d1pp = 9,509
m.;
3. j
k
l
m
n
G1 M = 0,45
m.;
d1pv = 9,409
m.;
d1pp = 9,409
m.;
4. j
k
l
m
n
Page 230 of 257
G1 M = 0,55
m.;
d1pv = 9,619
m.; d1pp
= 9.619 m.
545.
Maximizeaza
La andocarea unei nave se cunosc urmatoarele date initiale: dpv = 7,80 m.; dpp = 8,90
m.
Sa se calculeze:
(a) Inaltimea metacentrica in momentul critic al andocarii.
(b) Momentul de stabilitate daca nava este inclinata transversal cu 1° in momentul
critic al andocarii.
(c) Pescajele finale la extremitatile navei.
(d) Reactiunea din cavaleti atunci cand nivelul apei scade cu 20 cm. dupa asezarea cu
toata chila pe cavaleti.
Se mai cunosc urmatoarele date: MCT = 142 t.m./cm.; TPC = 27 t./cm.; LCF = 92
m.; L = 176 m.; KG = 7,5 m.; KM = 8,4 m.; ∆ = 12.500 t.
1. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 231 of 257
G1 M = 0,797 m.; Msϕ = 173,87 tt.m.; d1pv = d1pp = 8,262 m.; R1 = 710 tf.;
2. j
k
l
m
n
Maximizeaza
G1 M = 0,897 m.; Msϕ = 273,87 tf.; d1pv = d1pp = 8,326 m.; R1 = 810
tf.;
3. j
k
l
m
n
Maximizeaza
Page 232 of 257
G1 M = 0,997 m.; Msϕ = 73,87 tf.; d1pv = d1pp = 8,462 m.; R1 = 910 tf.;
4. j
k
l
m
n
Maximizeaza
G1 M = 0,697 m.; Msϕ = 373,87 tf.; d1pv = d1pp = 8,162 m.; R1 = 710 tf.
546.
Maximizeaza
Page 233 of 257
O nava tip ponton paralelipipedic are dimensiunile: L = 80 m.; B = 9 m.; D = 8,5 m. si

pluteste la pescajul d = 5 m. in apa sarata. Cota centrului de greutate al navei este KG =
3,7 m. Sa se studieze echilibrul transversal al navei dupa ambarcarea unei mase de 500 t.
situata la 8 m. fata de PB.
1. pontonul este stabil j

k
l
m
n
2. pontonul este instabil j
k
l
m
n
3. pontonul este in situatia de echilibru indiferent; j
k
l
m
n
4. nu se poate preciza situatia de echilibru. j
k
l
m
n
547.
Maximizeaza
O nava cu borduri verticale are deplasamentul de 25.000 t.,KG = 10,6 m.; KM = 12,0
m.; KB = 6,1 m. Unghiul la care se inunda puntea este de 27°. Sa se estimeze
stabilitatea dinamica a navei la 20° inclinare transversala.
1. j
k
l
m
n
Page 234 of 257
Lsϕ =
28.514
KN⋅m.;
2. j
k
l
m
n
Lsϕ =
27.212
KN⋅m.;
3. j
k
l
m
n
Lsϕ =
23.544
KN⋅m.;
4. j
k
l
m
n
Lsϕ =
26.428
KN⋅m.
548.
Maximizeaza
La o nava ponton paralelipipedic se cunosc urmatoarele dimensiuni: L = 120 m.; B = 18

m.; D = 12 m.; d = 8 m.; KG = 8,278 m. Ea pluteste in apa dulce. O masa de 432 se
incarca pe puntea principala. Sa se calculeze stabilitatea dinamica a navei pentru unghiul
la care apa inunda puntea principala.
Page 235 of 257
1. j
k
l
m
n
Lsϕ =
2.420
KN⋅m
2. j
k
l
m
n
Lsϕ =
2.320
KN⋅m
3. j
k
l
m
n
Lsϕ =
2.220
KN⋅m.
4. j
k
l
m
n
Lsϕ =
2.120
KN⋅m
1. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
2. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
3. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
4. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
5. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
6. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
7. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
8. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
9. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
Page 236 of 257
10. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
11. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
12. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
13. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
14. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
15. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
16. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
17. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
18. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
19. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
20. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
21. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
22. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
23. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
24. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
25. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
26. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
27. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
28. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
29. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
30. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
31. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
32. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
33. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
34. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
Page 237 of 257
35. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
36. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
37. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
38. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
39. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
40. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
41. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
42. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
43. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
44. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
45. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
46. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
47. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
48. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
49. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
50. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
51. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
52. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
53. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
54. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
55. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
56. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
57. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
58. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
59. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
Page 238 of 257
60. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
61. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
62. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
63. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
64. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
65. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
66. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
67. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
68. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
69. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
70. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
71. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
72. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
73. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
74. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
75. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
76. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
77. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
78. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
79. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
80. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
81. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
82. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
83. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
84. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
Page 239 of 257
85. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
86. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
87. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
88. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
89. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
90. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
91. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
92. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
93. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
94. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
95. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
96. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
97. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
98. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
99. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
100. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
101. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
102. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
103. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
104. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
105. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
106. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
107. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
108. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
109. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
Page 240 of 257
110. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
111. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
112. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
113. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
114. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
115. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
116. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
117. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
118. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
119. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
120. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
121. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
122. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
123. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
124. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
125. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
126. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
127. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
128. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
129. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
130. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
131. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
132. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
133. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
134. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
Page 241 of 257
135. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
136. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
137. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
138. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
139. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
140. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
141. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
142. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
143. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
144. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
145. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
146. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
147. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
148. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
149. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
150. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
151. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
152. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
153. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
154. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
155. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
156. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
157. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
158. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
159. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
Page 242 of 257
160. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
161. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
162. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
163. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
164. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
165. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
166. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
167. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
168. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
169. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
170. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
171. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
172. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
173. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
174. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
175. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
176. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
177. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
178. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
179. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
180. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
181. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
182. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
183. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
184. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
Page 243 of 257
185. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
186. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
187. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
188. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
189. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
190. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
191. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
192. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
193. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
194. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
195. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
196. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
197. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
198. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
199. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
200. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
201. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
202. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
203. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
204. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
205. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
206. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
207. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
208. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
209. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
Page 244 of 257
210. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
211. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
212. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
213. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
214. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
215. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
216. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
217. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
218. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
219. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
220. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
221. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
222. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
223. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
224. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
225. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
226. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
227. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
228. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
229. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
230. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
231. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
232. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
233. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
234. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
Page 245 of 257
235. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
236. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
237. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
238. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
239. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
240. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
241. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
242. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
243. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
244. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
245. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
246. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
247. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
248. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
249. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
250. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
251. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
252. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
253. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
254. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
255. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
256. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
257. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
258. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
259. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
Page 246 of 257
260. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
261. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
262. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
263. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
264. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
265. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
266. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
267. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
268. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
269. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
270. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
271. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
272. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
273. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
274. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
275. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
276. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
277. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
278. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
279. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
280. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
281. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
282. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
283. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
284. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
Page 247 of 257
285. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
286. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
287. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
288. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
289. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
290. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
291. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
292. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
293. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
294. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
295. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
296. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
297. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
298. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
299. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
300. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
301. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
302. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
303. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
304. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
305. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
306. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
307. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
308. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
309. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
Page 248 of 257
310. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
311. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
312. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
313. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
314. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
315. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
316. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
317. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j
k
l
m
318. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
319. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
320. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
321. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
322. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
323. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
324. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
325. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
326. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
327. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
328. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
329. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
330. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
331. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
332. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
333. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
334. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
Page 249 of 257
335. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
336. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
337. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
338. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
339. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
340. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
341. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
342. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
343. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
344. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
345. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
346. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
347. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
348. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
349. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
350. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
351. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
352. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
353. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
354. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
355. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
356. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
357. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
358. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
359. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
Page 250 of 257
360. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
361. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
362. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
363. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
364. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
365. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
366. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
367. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
368. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
369. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
370. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
371. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
372. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
373. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
374. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
375. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
376. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
377. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
378. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
379. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
380. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
381. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
382. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
383. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
384. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
Page 251 of 257
385. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
386. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
387. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
388. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
389. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
390. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
391. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
392. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
393. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
394. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
395. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
396. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
397. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
398. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
399. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
400. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
401. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
402. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
403. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
404. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
405. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
406. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
407. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
408. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
409. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
Page 252 of 257
410. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
411. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
412. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
413. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
414. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
415. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
416. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
417. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
418. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
419. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
420. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
421. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
422. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
423. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
424. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
425. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
426. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
427. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
428. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
429. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
430. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
431. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
432. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
433. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
434. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
Page 253 of 257
435. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
436. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
437. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
438. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
439. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
440. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
441. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
442. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
443. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
444. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
445. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
446. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
447. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
448. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
449. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
450. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
451. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
452. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
453. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
454. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
455. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
456. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
457. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
458. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
459. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
Page 254 of 257
460. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
461. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
462. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
463. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
464. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
465. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
466. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
467. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
468. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
469. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
470. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
471. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
472. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
473. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
474. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
475. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
476. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
477. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
478. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
479. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
480. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
481. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
482. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
483. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
484. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
Page 255 of 257
485. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
486. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
487. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
488. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
489. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
490. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
491. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
492. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
493. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
494. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
495. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
496. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
497. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
498. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
499. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
500. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
501. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
502. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
503. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
504. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
505. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j 5. n
k
l
m j
k
l
m
506. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
507. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i 5. n
j
k
l
m j
k
l
m
508. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
509. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
Page 256 of 257
510. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
511. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
512. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
513. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
514. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
515. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
516. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
517. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
518. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
519. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
520. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
521. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
522. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
523. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
524. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
525. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
526. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
527. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
528. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
529. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
530. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
531. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
532. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
533. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
534. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
Page 257 of 257
535. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
536. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
537. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
538. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
539. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
540. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
541. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j
k
l
m
542. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
543. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
544. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
545. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
546. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
547. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
548. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

Matter

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matter

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Page 1 of 257

1. unui banc de pesti; j

2.Esuarea involuntara a unei nave se poate intampla datorita:

3.Esuarea involuntara a unei nave se intampla datorita:

1. cetii foarte dese; j

4.Esuarea involuntara a unei nave se poate datora:

1. incompetentei ofiterului de cart; j

5.Esuarea voluntara se poate datora uneia din urmatoarele actiuni:

1. necunoasterea zonei de navigatie; j

6.O gaura de apa la invelisul exterior al corpului navei se poate datora:

1. stratului subtire de pitura; j

7.Clasificarea gaurilor de apa se poate face dupa:

8.Inventarul de avarie este amplasat la bordul navei:

1. intr-o magazie clar marcata si inchisa etans; j

10.Din inventarul de avarie pot face parte:

1. trusa de marangozerie, bucati de vela, stupa, calti, felinar antiexploziv; j

11.Pentru a astupa o gaura de apa folosind metoda chesonului de ciment se

1. se confectioneaza un cofrag, se prepara betonul, se toarna, se indeparteaza cofragul j

12.Paietul de vitalitate se poate intalni sub urmatoarele forme constructive:

1. intarit, obisnuit, usor; j

1. 1/3 nisip si 2/3 ciment; j

14.Pentru prepararea betonului folosit la astuparea unei gauri de apa se foloseste in

3. apa tratata in mod special; j

1. se incalzeste compartimentul in care se prepara betonul; j

16.Pentru a micsora timpul de intarire a betonului folosit pentru astuparea unei

17.In inventarul de avarie se regasesc dopuri din lemn de:

18.In inventarul de avarie se pot intalni pene din lemn de:

19.Paietul de vitalitate intarit este confectionat astfel:

20.Pregatirea echipajului privind cunoasterea rolului de "gaura de apa" se face de

21.Rolul de "gaura de apa" reprezinta:

1. importanta data unei gauri de apa; j

22.Informatii cu privire la modul de actiune in caz de gaura de apa la corpul navei

1. timonerie si puntea principala: j

23.Prin vitalitatea corpului navei se intelege:

1. capacitatea navei de a evita intrarea apei in anumite compartimente; j

4. asigurarea navei cu instalatii de vitalitate. j

24.Materialele din inventarul de avarie se pitureaza cu pitura de culoare:

25.La bordul navelor maritime sunt considerate instalatii de vitalitate:

1. instalatia de santina si instalatia de stins incendii cu jet de apa; j

26.Sorbul de avarie este cuplat la instalatia de:

27.Paietele obisnuite au dimensinile:

1. 4,5 x 4,5 m.; j

28.Paietele intarite au dimensiunile:

1. 3,5 x 3,5 m.; j

29.Paietele intarite au:

30.Paietele usoare au:

31.Paramele de manevra si bratele paietelor intarite sunt confectionate din:

1. parama elastica din otel; j

32.In inventarul de avarie se pot gasi:

33.In trusa de matelotaj vom putea gasi:

1. ruleta, mai de matisit, preducea; j

34.La paietele de vitalitate se vor regasi un numar de parame gradate de:

35.Daca o nava este implicata intr-o situatie de urgenta, atunci comandantul va

1. celui mai apropiat port si societatii de asigurare; j

36.Toate exercitiile efectuate la bordul navei vor fi conduse de catre:

37.Exercitiile inregistrate in jurnalul de bord trebuie sa contina urmatoarele

1. locul desfasurarii la bord, cine a condus exercitiul; j

38.Exercitii privind rolul de "gaura de apa" se fac:

39.Responsabilitatile comandantului privind identificarea si urmarirea potentialelor

40.Toate exercitiile efectuate la bord trebuie sa fie inregistrate in:

41.Fiecare tip de plan privind o situatie neprevazuta (Contingency Plan) va trebui

42.Responsabilitatile sefului mecanic privind identificarea si urmarirea unui

1. preia controlul total al navei pe timpul derularii incidentului; j

43.Responsabilitatile ofiterului I mecanic privind identificarea si urmarirea unui