1.

Mecanismul biela-manivela este normal axat atunci cand:

1. Axa cilindrului nu este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit; j

k
l
m
n
2. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit; j
k
l
m
n
3. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face un unghi de 45 grd cu aceasta; j
k
l
m
n
4. Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit si face un unghi de 180 grd cu aceasta. j
k
l
m
n

2.Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

Maximizeaza

1. Normal axat; j
k
l
m
n
2. Normal dezaxat; j
k
l
m
n
3. Ambele variante anterioare si cu cap de cruce; j
k
l
m
n
4. Ambele variante anterioare si cu piston flotant. j
k
l
m
n

3.Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:

Maximizeaza
1. Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in V; j
k
l
m
n
2. Cu biela principala si biele secundare specifice motoarelor in stea; j
k
l
m
n
3. Cu mecanism normal si cap de cruce; j
k
l
m
n
4. Cu mecanism normal si piston flotant. j
k
l
m
n

4.In figura DIN 2, pozitiile 1, 2 si 3 reprezinta, respectiv:

Maximizeaza

1. 1-manivela; 2 -bielete; 3-biela principala; j

k
l
m
n
2. 1-manivela; 2 -biela principala; 3-bielete; j
k
l
m
n
3. 1-piston; 2-biela principala; 3-bielete; j
k
l
m
n
4. 1-piston; 2-bielete; 3-biela principala. j
k
l
m
n

5.Figura DIN 3 este specifica:

Maximizeaza

1. Motoarelor in V; j
k
l
m
n
2. Motoarelor in stea; j
k
l
m
n
3. Motoarelor cu pistoane opuse cu un singur arbore cotit; j
k
l
m
n
4. Motoarelor cu pistoane opuse cu doi arbori cotiti. j
k
l
m
n

6.Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelor in stea, se caracterizeaza prin existenta:

Maximizeaza
1. Pistoanelor opuse in fiecare cilindru; j
k
l
m
n
2. Pistoanelor de tip flotant in fiecare cilindru; j
k
l
m
n
3. Bielei principale si bieletelor; j
k
l
m
n
4. Ambele raspunsuri de la b) si c). j
k
l
m
n

7.In figura DIN 4 este redat mecanismul motor al unui motor:

Maximizeaza

1. Cu piston flotant; j
k
l
m
n
2. Cu piston flotant si excentricitate (mecanism normal dezaxat); j
k
l
m
n
3. Cu piston flotant fara excentricitate (mecanism normal); j
k
l
m
n
4. Cu cap de cruce fara excentricitate (mecanism normal). j
k
l
m
n

8.Motorul cu pistoane opuse si un arbore cotit se caracterizeaza prin:

1. Existenta cate unei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in echicurent; j

k
l
m
n
2. Existenta a cate trei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in echicurent; j
k
l
m
n
3. Existenta a cate doua manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in contracurent; j
k
l
m
n
4. Existenta a cate trei biele pentru fiecare cilindru si baleiaj in bucla. j
k
l
m
n

9.Ipotezele de baza in analiza cinematicii si dinamicii mecansmului motor sunt:

1. Regim stabilizat de functionare a motorului; j

k
l
m
n
2. Viteza unghiulara constanta a arborelui cotit; j
k
l
m
n
3. Ambele ipoteze de la a) si b); j
k
l
m
n
4. Ambele ipoteze de la a) si b), dar numai pentru mecanismul motor normal. j
k
l
m
n

10.

Pozitia manivelei la un moment dat este datã

de unghiul de rotatie α , corelat cu timpul în
care acest spatiu unghiular este parcurs t si
viteza unghiularã a arborelui cotit ω prin
relatia:

1. j
k
l
m
n
α = ωt ;

2. j
k
l
m
n

α = ω/t ;

3. j
k
l
m
n
 α =t /ω;

4. j
k
l
m
n

α = dω / d t .

11.

Notând cu α poziþia manivelei la un

moment dat, cu t timpul în care este parcurs
acest spatiu unghiular si cu ω viteza
unghiularã a arborelui cotit, atunci aceasta
din urmã este dat ã de relatia:

1. j
k
l
m
n

α
ω= = const .
t ;

2. j
k
l
m
n

dα
ω= = const .
dt ;

3. j
k
l
m
n

dα
ω= ≠ const .
dt ;

4. j
k
l
m
n
 α
ω= ≠ const .
t

12.In ipoteza miscarii circular uniforme a manivelei, acceleratia acesteia se compune din:

1. Acceleratia normala (centripeta); j

k
l
m
n
2. Acceleratia normala (centrifuga); j
k
l
m
n
3. Acceleratie normala si unghiulara; j
k
l
m
n
4. Acceleratii nule (indiferent de tipul acestora). j
k
l
m
n

13.Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston:

1. De la axa de rotatia la punctul mort interior; j

k
l
m
n
2. De la axa de rotatia la punctul mort exterior; j
k
l
m
n
3. De la punctul mort interior la cel exterior; j
k
l
m
n
4. De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la cel mai de jos. j
k
l
m
n

14.Deplasarea instantanee a pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de
piston

1. De la axa de rotatia la pozitia sa momentana; j

k
l
m
n
2. De la punctul mort interior la pozitia sa momentana; j
k
l
m
n
3. De la punctul mort exterior la pozitia sa momentana; j
k
l
m
n
4. De la punctul cel mai de sus al traiectoriei butonului de manivela la pozitia sa momentana. j
k
l
m
n

15.Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor normal este:

1. ½ din cursa pistonului; j

k
l
m
n
2. dublul cursei pistonului; j
k
l
m
n
3. ¼ din cursa pistonului; j
k
l
m
n
4. Egala cu cursa pistonului. j
k
l
m
n
16.Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele
secundare este:

1. 1/2 din cursa pistonului; j

k
l
m
n
2. Dublul cursei pistonului; j
k
l
m
n
3. ¼ din cursa pistonului; j
k
l
m
n
4. Egala cu cursa pistonului. j
k
l
m
n

17.Valoarea minima deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele

secundare este

1. Nula, obtinuta la punctele moarte; j

k
l
m
n
2. Egala cu 1/2 din cursa pistonului; j
k
l
m
n
3. Egala cu cursa pistonului; j
k
l
m
n
4. Nula, obtinuta atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC. j
k
l
m
n

18.Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC, pistonul a efectuat:

1. O cursa intreaga; j
k
l
m
n
2. 1/2 din cursa; j
k
l
m
n
3. Dubul cursei pistonului; j
k
l
m
n
4. Mai mult de 1/2 din cursa pistonului. j
k
l
m
n

19.Atunci cand manivela s-a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat mai mult de 1/2 din cursa
pistonului, datorita:

1. Articularii prin cap de cruce a pistonului de biela; j

k
l
m
n
2. Lungimii finite a bielei; j
k
l
m
n
3. Lungimii infinite a bielei; j
k
l
m
n
4. Observatia este valabila numai pentru mecanisme normale. j
k
l
m
n

20.
 Notand cu λ = R / L , coeficientul de
alungire a bielei, pozitiile unghiulare ale
manivelei pentru care viteza pistonului
înregistreaza valori extreme (maximã si
minimã) sunt:

1. j
k
l
m
n

 −1 + 1 + 8λ2
α w p extr1 = arccos
 4λ
α = 2π − α w p extr1
 w p extr 2 ;

2. j
k
l
m
n

 − 1 − 1 + 8λ 2
α w p extr1 = arccos
 4λ
α = 2 π − α
 w p extr2 w p extr1 ;

3. j
k
l
m
n

 − 1 + 1 + 8λ2
α w p extr1 = arccos
 4λ
α = 2 π + α w p extr1
 w p extr2 ;

4. j
k
l
m
n

 − 1 − 1 + 8λ 2
α w p extr1 = arccos
 4λ
α = 2 π + α w p extr1
 w p extr2 .

21.Practic, pozitia manivelei mecanismului motor normal axat pentru care viteza este
maxima/minima se stabileste atunci cand:
1. Biela si manivela sunt una in prelungirea celeilalte; j
k
l
m
n
2. Biela si manivela sunt aproximativ perpendiculare; j
k
l
m
n
3. Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare maxima; j
k
l
m
n
4. Atunci cand presiunea gazelor din cilindru inregistreaza valoare minima. j
k
l
m
n

22.Viteza medie a pistonulei este:

1. Direct proportionala cu cursa pistonului; j

k
l
m
n
2. Invers proportionala cu cursa pistonului; j
k
l
m
n
3. Invers proportionala cu cursa pistonului; j
k
l
m
n
4. Direct proportionala cu cursa pistonului si cu turatia motorului. j
k
l
m
n

23.Acceleratia pistonului este nula acolo unde:

1. Viteza pistonului este maxima; j

k
l
m
n
2. Viteza pistonului este minima; j
k
l
m
n
3. Viteza pistonului este nula; j
k
l
m
n
4. Independenta de viteza pistonului. j
k
l
m
n

24.Daca valoarea vitezei pistonului este nula, atunci cea a acceleratiei este:

1. Maxima; j
k
l
m
n
2. Minima; j
k
l
m
n
3. Indiferenta de valoarea vitezei; j
k
l
m
n
4. Extrema (maxima sau minima). j
k
l
m
n

25.

Valoarea coeficientul de alungire a bielei λ

pentru care acceleratia pistonului
înregistreaza o valoare de minim
suplimentara este:

1. j
k
l
m
n
 λ < 1/ 4 ;

2. j
k
l
m
n

λ > 1/ 4 ;

3. j
k
l
m
n

λ = 1/ 4 ;

4. j
k
l
m
n

λ = 1/ 2 .

26.Valorile de extrem pentru acceleratia pistonului sunt realizate, uzual, in situatii:

1. Pistonul la punctul mort interior; j

k
l
m
n
2. Pistonul la punctul mort exterior; j
k
l
m
n
3. Pistonul la punctele moarte; j
k
l
m
n
4. Pistonul la ½ din cursa. j
k
l
m
n

27.Atunci cand acceleratia pistonului este maxima, se obtine valoare extrema pentru:

1. Forta de presiune a gazelor; j

k
l
m
n
2. Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie; j
k
l
m
n
3. Forta de inertie a maselor in miscare de translatie; j
k
l
m
n
4. Momentul motor. j
k
l
m
n

28.Miscarea bielei mecanismului motor normal axat este:

1. Plan-paralela; j
k
l
m
n
2. Alternativa; j
k
l
m
n
3. Circular uniforma; j
k
l
m
n
4. Circular accelerata. j
k
l
m
n
29.Acceleratia pistonului inregistreaza valori extreme in pozitia mecanismului motor:

1. La punctele moarte; j
k
l
m
n
2. Pentru care viteza este maxima; j
k
l
m
n
3. Pentru care viteza este nula; j
k
l
m
n
4. Pentru care biela este perpendiculara pe manivela. j
k
l
m
n

30.Viteza unghiulara medie si viteza medie a pistonului sunt:

Notatii: n[rot/ min ] - turatia; S[m] - cursa

pistonului.

1. j
k
l
m
n

pS 2pn
? = ; w pm =
30 S ⋅ 60 ;

2. j
k
l
m
n

pn Sn
? = ; w pm =
30 30 ;

3. j
k
l
m
n

pS 2pn
? = ; w pm =
30 S ⋅ 30 ;

4. j
k
l
m
n

pn Sn
? = ; w pm =
60 30 .

31.
 Raportul dintre w pmed ºi ωmed este:
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

w pmed D
=
? med p ;

2. j
k
l
m
n

w pmed S
=
? med p;

3. j
k
l
m
n

w pmed D
=
? med 2p ;

4. j
k
l
m
n

w pmed S
=
? med 2p .

32.Expresia exacta a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n
 

1
?
( 2 2 
x p = R ⋅ (1 − cos a ) + 1 − 1 − ? sin a 
;
)

2. j
k
l
m
n


x p = R ⋅ (1 + cos a ) +

1
2?
( 
1 + 1 − ? sin a 
2 2

;
)

3. j
k
l
m
n



1
?
( 2 2 
x p = R ⋅ (1 − cos a ) + 1 + 1 − ? sin a 
;
)

4. j
k
l
m
n



1
?
( 2 2 
x p = R ⋅ (1 + cos a ) + 1 − 1 − ? sin a 
.
)

33.Expresia aproximativa a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

 
x p = R ⋅ (1 − cos a ) + (1 + cos 2a )
?
 4 ;

2. j
k
l
m
n

 
x p = R ⋅ (1 − cos a ) + (1 − cos 3a )
?
 4 .
3. j
k
l
m
n

 
x p = R ⋅ (1 − cos a ) + (1 − cos 2a )
?
 4 ;

4. j
k
l
m
n

 
x p = R ⋅ (1 − cos a ) + (1 + cos 3a )
?
 4 .

34.Distanta dintre axa boltului capului de cruce si axa palierului se determina:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

cos(a + ß )
d = R⋅
cos ß ;

2. j
k
l
m
n

sin (a + ß )
d = R⋅
sin ß ;

3. j
k
l
m
n

cos(a − ß )
d = R⋅
cos ß ;

4. j
k
l
m
n

cos(a + ß )
d = R⋅
cot gß .
35.Viteza aproximativa a pistonului este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

 2 
w p = S?  sin a+ sin 2a 
 ? ;

2. j
k
l
m
n

 ? 
w p = R?  sin a+ sin 2a 
 2 ;

3. j
k
l
m
n

w p = R? (sin a+? sin 2a ) ;

4. j
k
l
m
n

 ? 
w p = R?  sin a- sin 2a 
 2 .

36.

Pentru un motor naval semirapid, cu

principalele dimensiuni S - cursa pistonului,
L - lungimea bielei si n -turaþia, sa se
determine unghiul de manivela pentru care
biela este aproximativ perpendicularã pe
manivelã:

1. j
k
l
m
n
  2 
 1 − 1 + 8S 
 L2 
α w p max = arccos  ;
4S
 
 L 
 

2. j
k
l
m
n

 2 
 − 1 + 1 + 2S 
 L2 
α w p max = arccos  ;
2S
 
 L 
 

3. j
k
l
m
n

 2 
 − 1 + 1 + 2S 
 L2 
α w p max = arcsin  ;
2S
 
 L 
 

4. j
k
l
m
n

 2 
 1 − 1 + 2S 
 L2 
α w p max = arccos  ;
2S
 
 L 
 

37.Acceleratia aproximativa a pistonului este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n
 a p = R ⋅ ? 2 (cos a + ? cos 2a ) ;

2. j
k
l
m
n

a p = R ⋅ ? 2 (sin a + ? sin 3a ) ;

3. j
k
l
m
n

a p = R ⋅ ? 2 (cos a + ? cos 2a ) ;

4. j
k
l
m
n

a p = R ⋅ ? 2 (sin a + ? sin 2a ) .

38.Masa grupului piston aferent mecanismului motor in patru timpi reprezinta:

1. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului; j

k
l
m
n
2. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la picior; j
k
l
m
n
3. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la cap; j
k
l
m
n
4. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si capul de cruce. j
k
l
m
n

39.Viteza unghiulara medie se determina cu relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

ω = πn / 120;

2. j
k
l
m
n

ω = πn / 60;
3. j
k
l
m
n

ω = πn / 30;

4. j
k
l
m
n

ω = πn / 90.

40.Masa grupului piston aferent mecanismului motor in doi timpi reprezinta:

1. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului; j

k
l
m
n
2. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la picior; j
k
l
m
n
3. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, boltului si masa bielei raportata la cap; j
k
l
m
n
4. Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si capul de cruce. j
k
l
m
n

41.Figura DIN 7 prezinta generic incarcarea manivelei, solicitata de fortele de inertie a maselor în
miscare de rotatie. Cu notatiile uzuale, acestea sunt:

Maximizeaza

1. j
k
l
m
n
 Forta centrifuga de inertie a masei
manetonului este Frm = −m m Rω , iar a unui
2

brat Frb' = −m b'ρω ;

2

2. j
k
l
m
n

Forta centrifugã de inertie a masei bratului

Frm = −m m Rω 2 , iar a manetonului
Frb' = −m b'ρω 2 ;

3. j
k
l
m
n

Forta centrifuga de inertie a întregii

manivele este Frm = −m m Rω , iar a unui
2

brat Frb' = −m b'ρω ;

2

4. j
k
l
m
n

Forta centrifuga de inertie a intregii

manivele este Frm = −m m Rω , iar a
2

manetonului Frb' = −m b'ρω .

2

42.

Maximizeaza
 În figura DIN 7 este prezentata incarcarea manivelei cu forte centrifuge de inertie. Pentru
cea aferenta bratului, se calculeaza masa fictiva raportata la maneton, cu relatia urmatoare,
tinând cont de pozitia centrului de masã al bratului ρ , de raza de manivelã R si de masa
reala a bratului mb' :

1. j
k
l
m
n

R
mb 'm = mb '
ρ;

2. j
k
l
m
n

ρ
m b 'm = mb '
R;

3. j
k
l
m
n

mb'm = 1.5 mb' ;

4. j
k
l
m
n

mb 'm = 0.5 mb' .

43.
 Deoarece forta de presiune a gazelor Fp si
fortele de inertie ale maselor în miscare
alternativa Fa actioneaza în lungul axei
cilindrului, ele se vor compune vectorial si
modulul va fi dat de suma algebrica a celor
douã forte, generand o forta rezultanta F,
aplicata de piston în articulatie, datã de
relatia:

1. j
k
l
m
n

F = Fp − Fa ;

2. j
k
l
m
n

F = − F p + Fa ;

3. j
k
l
m
n

F = F p + Fa ;

4. j
k
l
m
n

F = − F p − Fa .

44.Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in patru timpi este data de:

1. Masa grupului piston; j

k
l
m
n
2. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston; j
k
l
m
n
3. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton; j
k
l
m
n
4. Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston. j
k
l
m
n

45.Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in doi timpi este data de:

1. Masa grupului piston; j

k
l
m
n
2. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston; j
k
l
m
n
3. Masa grupului piston plus masa bielei raportate la maneton; j
k
l
m
n
4. Masa grupului piston minus masa bielei raportate la piston. j
k
l
m
n

46.Forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre:

1. Forta tangentiala la traiectoria manivelei si cea din lungul sau; j

k
l
m
n
2. Forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton; j
k
l
m
n
3. Raspunsurile a) si b) sunt ambele valabile si complementare; j
k
l
m
n
4. Forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa. j
k
l
m
n

47.Tinand cont ca forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre forta din
lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton, atunci cand aceasta
rezultanta este nula, inseamna ca:

1. Prima forta este nula, iar cea de-a doua este maxima; j
k
l
m
n
2. Prima forta este nula, iar cea de-a doua este minima; j
k
l
m
n
3. Prima forta este maxima, iar cea de-a doua este nula; j
k
l
m
n
4. Prima forta este nula. j
k
l
m
n

48.Masa bilei se considera repartizata piciorului si capului acesteia, in proportiile aproximative:

1. 25% la picior si 75% la cap; j

k
l
m
n
2. 75% la picior si 25% la cap; j
k
l
m
n
3. 100% la cap; j
k
l
m
n
4. 25% la picior, 25% in tija si 50% la cap. j
k
l
m
n

49.
 Fie un MAC naval pentru care se cunosc
urmatoarele caracteristici geometrice si
functionale: raza manivelei R[m], lungimea
bielei L[m], turatia n [rot/min]. Sã se
determine expresia acceleraþiei ap
pistonului pentru valoarea αmax a unghiului
de rotatie a manivelei.

1. j
k
l
m
n

π 
2

a p (α = α max ) = R   cos α max + cos 2α max 
R
 30   L ;

2. j
k
l
m
n

 πn  
2

a p (α = α max ) =    cos α max + cos 2α max 
1
 30   L ;

3. j
k
l
m
n

 πn  
2

a p (α = α max ) = R   cos 2α max + cos α max 
R
 30   L ;

4. j
k
l
m
n

 πn  
2

a p (α = α max ) = R   cos α max + cos 2α max 
R
 30   L .

50.

Maximizeaza
 Pentru determinarea centrului de masã al bielei unui motor cu functionare in patru timpi
prin metoda cantaririi se utilizeaza o masa aditionalã notata cu m1 , conform figurii DIN 5.
Cunoscand lungimea bielei L , masa bielei mb si masa m1 Sa se determine L p .

1. j
k
l
m
n

mb − m1
Lp = L;
2mb

2. j
k
l
m
n

mb − 2m1
Lp = L;
2mb

3. j
k
l
m
n

mb + m1
Lp = L;
mb

4. j
k
l
m
n

mb + m1
Lp = L.
2mb

51.
 Presupunand cunoscute marimile: raza
manivelei R[m], lungimea bielei L[m],
turatia motorului n[rot/min], sa se determine
forta totala aplicata in articulatia pistonului,
dacã se cunosc suplimentar: masa grupului
piston mp [kg] si a bielei mb [kg], raportul ξ al
maselor bielei aferente pistonului, respectiv
manetonului, presiunea pmax din cilindru
pentru unghiul αmax. Se va neglija presiunea
din carter.

1. j
k
l
m
n

   πn  
2
ξ R 
F =  m p + mb  R   cos α max + cos 2α max ;
 ξ + 1   30   L 

2. j
k
l
m
n

πD 2  πn  
2

pmax − (m p + ⋅m b )R   cos α max + cos 2α max ;

R 
F=
4  30   L 

3. j
k
l
m
n

   πn 
2
πD 2 ξ  R 
F= pmax −  m p + mb  R   cos α max + cos 2α max ;
4  ξ + 1   30   L 

4. j
k
l
m
n

   πn  
2
πD 2 ξ R 
F= pmax −  m p + mb  R   cos 2α max + cos α max .
4  ξ + 1   30   L 

52.Componenta normala pe camasa cilindrului a rezultantei fortei de presiune a gazelor si a fortei

de inertie a maselor in miscare alternativa produce uzura camasii cilindrului motorului diesel.
Pentru reducerea acestei forte:

1. Se micsoreaza marimea maselor aflate in miscare alternativa; j

k
l
m
n
2. Se actioneaza in vederea reducerii presiunii maxime dezvoltate in cilindru; j
k
l
m
n
3. Se poate recurge la solutia dezaxarii mecanismului motor; j
k
l
m
n
4. Se recurge la un motor cu aprindere prin scanteie. j
k
l
m
n

53.La trecerea motorului de la un regim caracterizat prin turatia n1 la altul caracterizat prin
turatia n2, raportul fortelor de inertie ale maselor in miscare de rotatie aferente unui mecanism
motor:

1. Ramane constant; j
k
l
m
n
2. Este egal cu raportul turatiilor; j
k
l
m
n
3. Este egal cu cubul raportului turatiilor; j
k
l
m
n
4. Este egal cu patratul raportului turatiilor; j
k
l
m
n

54.Forta de presiune a gazelor din cilindru motor se determina cu relatia:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

p ⋅ D2
Fp = ⋅ ( p − p0 ) ⋅ S
4 ;

2. j
k
l
m
n

p ⋅ D2
Fp = ⋅ ( p + pcart )
4 ;

3. j
k
l
m
n

p ⋅ D2
Fp = ⋅ ( p − p0 ) ⋅ S
4 ;

4. j
k
l
m
n
 p ⋅ D2
Fp = ⋅ ( p − pcart )
4 .

55.Contragreutatile prevazute in prelungirea fiecarui brat de manivela la motoarele in patru

timpi au rolul:

1. De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie; j

k
l
m
n
2. De a echilibra fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie; j
k
l
m
n
3. De a echilibra total fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si mometele acestora, realizand in j
k
l
m
n
acelasi timp si descarcarea momentelor interne ce incarca fusurile palier;
4. De a echilibra momentele fortelor de inertie ale maselor in miscare de translatie. j
k
l
m
n

56.Forta de inertie a maselor cu miscare de translatie se determina:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

2 1 
Fit = −mT ⋅ R ⋅ ?  cos a − cos 2a 
 ? ;

2. j
k
l
m
n

Fit = −mT ⋅ R ⋅ ? 2 (cos a ± ? cos 2a ) .

3. j
k
l
m
n

2 1 
Fit = −mT ⋅ R ⋅ ?  cos a + cos 2a 
 ? ;

4. j
k
l
m
n

Fit = −mT ⋅ R ⋅ ? 2 (cos a + ? cos 2a ) .

57.Forta tangentiala se determina cu relatia

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

sin (a + ß )
T =F⋅
cos ß ;

2. j
k
l
m
n

sin (a − ß )
T =F⋅
cos a ;

3. j
k
l
m
n

sin (a + ß )
T =F⋅
cos a ;

4. j
k
l
m
n

sin (a − ß )
T = F⋅
cos ß .

58.Forta de inertie a maselor cu miscare de rotatie este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

Fir = −mROT ⋅ R ⋅ ? 2 ;
2. j
k
l
m
n

Fir = −mROT ⋅ S ⋅ ? ;

3. j
k
l
m
n

Fir = −m ROT ⋅ S ⋅ a ;

4. j
k
l
m
n

Fir = −mROT ⋅ D ⋅ ? .

59.Componenta din biela a fortei rezultante este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

sin ß
B=
F ;

2. j
k
l
m
n

F
B=
cos ß ;

3. j
k
l
m
n

tgß
B=
F ;

4. j
k
l
m
n
 ctgß
B=
F .

60.Componenta normala a fortei rezultante este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

N = T ⋅ tgβ ;

2. j
k
l
m
n

N = F ⋅ tgß ;

3. j
k
l
m
n

N= T ⋅ ctgβ;

4. j
k
l
m
n

sin ß
B=
F .

61.Forta de inertie a maselor in miscare alternativa este:

1. Proportionala cu viteza pistonului; j

k
l
m
n
2. Proprtionala cu deplasarea pistonului; j
k
l
m
n
3. Invers proportionala cu acceleratia pistonului; j
k
l
m
n
4. Proportionala cu acceleratia pistonului cu semn schimbat. j
k
l
m
n

62.Momentul motor este:

 Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

sin (a + ß )
Mm = F ⋅ R ⋅
cos ß

2. j
k
l
m
n

sin (a − ß )
Mm = F ⋅S ⋅
cos a

3. j
k
l
m
n

sin (a − ß )
Mm = F ⋅ R ⋅
cos ß

4. j
k
l
m
n

sin (a − ß )
Mm = F ⋅ R⋅
cos a + 1

63.Momentul de rasturnare este:

Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.

1. j
k
l
m
n

cos (a + ß )
M rãs = F ⋅ R ⋅
sin ß

2. j
k
l
m
n
 sin (a + ß )
M rãs = F ⋅ R ⋅
cos ß

3. j
k
l
m
n

sin (a − ß )
Mm = F ⋅ R ⋅
cos ß

4. j
k
l
m
n

sin (a − ß )
Mm = F ⋅ R⋅
cos a + 1

64.Daca un motorul are 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, atunci ordinele armonice
pentru care subzista momentele de ruliu (rasturnare) sunt:

1. Multiplu de opt; j
k
l
m
n
2. Multiplu de patru; j
k
l
m
n
3. Diferite de multiplu de opt. j
k
l
m
n
4. Diferite de multiplu de patru. j
k
l
m
n

65.Perioada momentului motor policilindric este:

1. Raportul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri; j

k
l
m
n
2. Produsul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri; j
k
l
m
n
3. Raportul dintre turatia motorului si numarul de cilindri; j
k
l
m
n
4. Produsul dintre turatia motorului si numarul de cilindri j
k
l
m
n

66.Variatiile momentului instantaneu al motorului monocilindric se caracterizeaza prin gradul de

neuniformitate al momentului motor, definit prin intermediul valorilor momentului maxim,
minim si mediu, conform relatiei:

1. j
k
l
m
n
 M max + M min
δM =
M

2. j
k
l
m
n

M max − M min
δM =
M

3. j
k
l
m
n

M min − M max
δM =
M

4. j
k
l
m
n

M
δM =
M max − M min

67.Gradul de neuniformitate al momentului motor monocilindric si cel al motorului policilindri se

afla in relatia:

1. Primul este mai mare decat al doilea; j

k
l
m
n
2. Sunt egale; j
k
l
m
n
3. Primul este mai mic decat al doilea; j
k
l
m
n
4. Nu se poate face nici o comparatie intre ele. j
k
l
m
n

68.Gradul de neuniformitate al momentului motor in patru timpi si cel al motorului in doi timpi
policilindri se afla in relatia:

1. Primul este mai mare decat al doilea; j

k
l
m
n
2. Sunt egale; j
k
l
m
n
3. Primul este mai mic decat al doilea; j
k
l
m
n
4. Nu se poate face nici o comparatie intre ele. j
k
l
m
n

69.Miscarea reala a arborerelui cotit nu este uniforma, deoarece:

1. Forta de presiune a gazelor este insuficienta pentru a compensa pe cele de inertie; j
k
l
m
n
2. Miscarea pistoanelor in cilindrii motorului este alternative si variatia presiunii in acestia este mare, ceea ce j
k
l
m
n
genereaza fluctuatii importante ale momentului motor;
3. Fluctuatiile momentului motor intre valorile extreme implica variatii ale energiei cinetice ale maselor in j
k
l
m
n
miscare, deci a vitezei unghiulare a arborelui cotit;
4. Raspunsurile b) si c) sunt complementare. j
k
l
m
n

70.Gradul de neuniformitate a miscarii arborelui cotit se poate modifica in felul urmator:

1. Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si prin micsorarea momentului de j

k
l
m
n
inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;
2. Creste cu numarul de cilindri si prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa j
k
l
m
n
de rotatie;
3. Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si prin marirea momentului de j
k
l
m
n
inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie;
4. Se reduce cu scaderea numarului de cilindri si cu cresterea maselor mecanismelor motoare. j
k
l
m
n

71.

Maximizeaza

a
M rez = M Σ =
Pentru un motor naval lent se cunosc: momentul rezistent 2 [Nm],
momentul motor policilindric maxim M Σ max = a [Nm], conform figurii DIN 6.
1
δω =
Presupunand gradul de neuniformitate al miscarii de rotatie a arborelui cotit 3π si
ca viteza unghiulara medie a arborelui cotit este ω = a [rad/s], sa se determine momentul
de inertie al volantului de uniformizare a miscarii de rotatie a arborelui cotit; se cunosc
α A = 10º RAC si α B = 50º RAC .

1. j
k
l
m
n

π2
Jv = ;
a

2. j
k
l
m
n
 π
Jv = ;
6a 2

3. j
k
l
m
n

πa 2
Jv = ;
6

4. j
k
l
m
n

π2
Jv = .
6a

72.Distributia manivelelor în jurul axei de rotatie prezinta un numar dinamic de solutii distincte,
în functie de numarul de cilindri, dat de relatia:

1. j
k
l
m
n

ν 0 = (i − 1)! ;

2. j
k
l
m
n

ν0 =
1
(i − 1)!
2 ;

3. j
k
l
m
n

ν0 =
1
(i + 1)!
2 ;

4. j
k
l
m
n

1
ν0 = i!
2 .
73.In determinarea ordinei de aprindere la motoarele in patru timpi cu numar par de cilindri si
plan central de simetrie apare multiplicarea posibilitatilor de aprindere, deoarece:

1. Ciclul motor este efectuat in 720 grd RAC; j

k
l
m
n
2. Numarul de cilindri este par; j
k
l
m
n
3. Exista perechi de manivele in faza doua cate doua fata de mijlocul arborelui cotit (planul central de j
k
l
m
n
simetrie);
4. Existenta grupelor de manivele in faza face ca in timpul primei rotatii acestea sa ajunga la punctul mort j
k
l
m
n
interior, pentru fiecare fiind posibile cate doua variante de ordine de aprindere.

74.Presupunand ca un motor auxiliar are 6 cilindri dispusi in V, cu unghiul V-ului de 90o,

posibilitatile de ordine de aprindere sunt: 1-4-5-6-2-3-1; 1-4-3-6-2-5-1; 1-2-5-6-4-3-1; 1-2-3-6-4-5-1.
Sa se precizeze care dintre variantele anterioare conduce la o distributie uniforma a incarcarii
termice a liniilor de cilindri, exprimata prin numarul minim de aprinderi consecutive in aceeasi
linie:

1. Prima; j
k
l
m
n
2. A doua; j
k
l
m
n
3. A treia; j
k
l
m
n
4. Niciuna. j
k
l
m
n

75.Daca un motor semirapid are cilindri in linie, sa se determine ordinea de aprindere optima din
punct de vedere al incarcarii lagarelor motorului, presupunand arborele cotit realizat cu plan
central de simetrie:

1. 1-2-3-6-5-4-1; j
k
l
m
n
2. 1-2-4-6-5-3-1; j
k
l
m
n
3. 1-5-3-6-2-4-1; j
k
l
m
n
4. 1-5-4-6-2-3-1. j
k
l
m
n

76.Ordinea de aprindere pentru un motor in patru timpi, cu i=8 cilindri in V este una din
urmatoarele: 1-5-7-8-6-3-4-2-1; 1-5-7-2-6-3-4-8-1; 1-5-4-8-6-3-7-2-1; 1-5-4-2-6-3-7-8-1; 1-3-7-8-6-5-
4-2-1; 1-3-7-2-6-5-4-8-1; 1-3-4-8-6-5-7-2-1; 1-3-4-2-6-5-7-8-1. Sa se precizeze solutiile cu sigma=3
(incarcarea uniforma a lagarelor, exprimata prin numarul de aprinderi consecutive pe acelasi
maneton) si q=1 (distributia uniforma a incarcarii termice a liniilor de cilindri, exprimata prin
numarul de aprinderi consecutive in aceeasi linie):

1. A doua; j
k
l
m
n
2. A patra si a sasea; j
k
l
m
n
3. A doua, a treia, a patra si a sasea; j
k
l
m
n
4. Prima, a doua, a patra si a sasea. j
k
l
m
n

77.Ordinea de aprindere ce respecta criteriul incarcarii minime a lagarelor palier ale unui motor
cu 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, in ipoteza unui arbore cotit cu plan central de
simetie este:

1. 1-4-2-6-8-3-7-5-1 j
k
l
m
n
2. 1-4-7-3-8-5-2-6-1 j
k
l
m
n
3. 1-5-2-6-8-4-7-3-1 j
k
l
m
n
4. Oricare din a), b), c). j
k
l
m
n

78.Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (16; 25; 34) pentru
rotatia in sens dreapta, ordinea de aprindere este:

1. (1 - 5 - 3 - 6 - 4 - 2); j
k
l
m
n
2. (1 - 5 - 2 - 4 - 6 - 3); j
k
l
m
n
3. (1 - 3 - 5 - 6 - 4 - 2); j
k
l
m
n
4. (1 - 5 - 4 - 2 - 6 - 3). j
k
l
m
n

79.Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (1 - 5 - 4 - 3 - 2) si sens de

rotatie stanga, ordinea de aprindere este:

1. (1 - 3 - 5 - 2 - 4); j
k
l
m
n
2. (1 - 3 - 2 - 4 - 5); j
k
l
m
n
3. (1 - 2 - 3 - 4 - 5); j
k
l
m
n
4. (1 - 5 - 4 - 3 - 2). j
k
l
m
n

1. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

2. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

3. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

4. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

5. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
6. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

7. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

8. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

9. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

10. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

11. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

12. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

13. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

14. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

15. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

16. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

17. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

18. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

19. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

20. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

21. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

22. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

23. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

24. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

25. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

26. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

27. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

28. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
29. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

30. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

31. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

32. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

33. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

34. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

35. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

36. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

37. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

38. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

39. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

40. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

41. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

42. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

43. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

44. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

45. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

46. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

47. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

48. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

49. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

50. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

51. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
52. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

53. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

54. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

55. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

56. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

57. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

58. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

59. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

60. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

61. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

62. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

63. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

64. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

65. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

66. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

67. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

68. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

69. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

70. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

71. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

72. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m

73. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

74. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
75. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

76. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

77. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m

78. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m

79. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m