Seminar 4

Problema 1:

Un motor racheta cu oxigen lichid si kerosen are in camera de ardere temperatura Tc = 3,470 K
si presiunea Pc = 50 atm. Stiind masa moleculara µ = 21.40 si raportul caldurilor specifice γ =
1.221 si stiind ca ajutajul este proiectat sa opereze optim la nivelul marii, sa se calculeze viteza
gazelor in sectiunea de iesire.

Problema 2

Elon Musk a introdus conceptul de explorare a planetei Marte cu echipaj uman pe 27.09.2016 intr-o
sedinta cu Federatia Astronautica Internationala. Discutia s-a concentrat pe vehiculul de transport
interplanetar, de dimensiuni de cca 4 ori marimea lui Saturn V. Acest vehicul a fost prezentat cu doua
variante pentru treapta a doua: una cu echipaj uman si cea de-a doua cu un rezervor. In tabel sunt date
cateva marimi caracteristice:

Treapta Masa structura [t] Masa combustibil [t] Impuls specific [s] Sarcina utila [t]
1 275 6700 334 -
2 cu echipaj 150 1950 382 300
2 cu rezervor 90 2500 382 380

i. Sa se calculeze variatia de viteza totala pentru cele doua variante. Care sunt coeficientii
structurali pentru cele doua trepte?
ii. Tinand cont de rezultatul de la punctul i., de sarcina utila si de impulsul specific al
motoarelor, cat si de coeficientii structurali, sa se optimizeze distributia de viteze intre
prima si a doua treapta pt urmatoarele cazuri:
a. Minimizarea masei initiale a vehiculului;
b. Minimizarea masei structurii vehiculului

i.
Pentru varianta cu echipaj:
Masa initiala: 𝑚10 = mstr1+mcb1+ mstr2+mcb2 +mu= 275+6700+150+1950+300=9375 t
Dupa arderea primei trepte: 𝑚11 = mstr1 + mstr2+mcb2 +mu=2675 t
Cresterea de viteza datorata treptei 1:
m11 m11
v1  Vs1 ln =-g.Isp1 ln =4109 m/s
m01 m01
Pentru treapta a doua:
𝑚02 = mstr2+mcb2 +mu= 150+1950+300=2400 t
𝑚12 = mstr2 +mu=450 t
Seminar 4

Cresterea de viteza datorata treptei 2:

m12
v2  Vs 2 ln 2 =6273 m/s
m0
Cresterea totala de viteza: v  v1  v2 = 10382 m/s
Coeficientii structurali ai celor doua trepte:
𝑚1 −𝑚2 2675−2400
𝜀1 = 𝑚11 −𝑚02=9375−2400=3.94%
0 0
𝑚12 −𝑚𝑢 450−300
𝜀2 = = =7.14%
𝑚02 −𝑚𝑢 2400−300

Pentru varianta cu rezervor:

Masa initiala: 𝑚10 = mstr1+mcb1+ mstr2+mcb2 +mu= 9945 t
Dupa arderea primei trepte: 𝑚11 = mstr1 + mstr2+mcb2 +mu=3245 t
Cresterea de viteza datorata treptei 1:
m11 m11
v1  Vs1 ln =-g.Isp1 ln 1 =3670 m/s
m01 m0
Pentru treapta a doua:
𝑚02 = mstr2+mcb2 +mu=2970 t
𝑚12 = mstr2 +mu=470 t
Cresterea de viteza datorata treptei 2:
m12
v2  Vs 2 ln =6909 m/s
m02
Cresterea totala de viteza: v  v1  v2 = 10578 m/s
Coeficientii structurali ai celor doua trepte:
𝑚1 −𝑚2 3245−2970
𝜀1 = 𝑚11 −𝑚02=9945−2970=3.94%
0 0
𝑚12 −𝑚𝑢 470−300
𝜀2 = = =6.37%
𝑚02 −𝑚𝑢 2970−300

ii.
a.
Minimizarea masei initiale a vehiculului cu constrangerile: pastrarea variatiei de viteza si
a coeficientilor structurali de la punctul i. varianta 1.

𝑚12 − 𝑚𝑢 𝑚02 − 𝑚𝑐𝑏2 − 𝑚𝑢

𝜀2 = =
𝑚02 − 𝑚𝑢 𝑚02 − 𝑚𝑢
  2 
v

Masa de combustibil a treptei 2: mcb 2  m 1  e 

2 Vs 2
0
 
 
Seminar 4

 v
 2 
𝑚02 − m 1  e
2 Vs 2
 −𝑚𝑢

0

 
𝜀2 = , ceea ce conduce la exprimarea masei initiale functie de coeficientul
𝑚02 −𝑚𝑢
structural si masa utila:

mu   2  1
m02  v2

2  e Vs 2

m02  1  1 1  1 2  1

In mod similar pentru masa initiala la start : m   mu
1
v
  1 
v
 2 
v
0
 1
1  e Vs1
 1  e   2  e 
Vs1 Vs 2
  
  

Se aplica un procedeu iterativ plecand de la o anumita valoare v1 , stiind ca v  v1  v2 = 10382
m/s este constanta.

Se obtine un optim pentru masa initiala de 9029 t, cu v1 =5125 m/s si v2 =5257 m/s

 2 .mcb 2
Pentru aceste valori recalculam: 𝑚02 =1597 t, mcb2=1204 t, mstr 2  =93 t, mcb1=7139 t, mstr1=293 t
1 2

𝑚𝑠𝑡𝑟1 𝑚𝑠𝑡𝑟2
In cazul in care se considera coeficientii structurali sub forma: 𝛿1 = 𝑚01
=2.93% si 𝛿2 = 𝑚02
=6.25% si
se doreste optimizarea masei initiale cu pastrarea constanta a acestor coeficienti si a vitezei totale,
atunci:
∆𝑣2
−
𝑚02 = 𝑚𝑠𝑡𝑟2 + 𝑚𝑐𝑏2 + 𝑚𝑢 = 𝛿2 . 𝑚02 + 𝑚02 (1 − 𝑒 𝑉𝑠2 ) + 𝑚𝑢

𝑚𝑢
Deci: 𝑚02 = −∆𝑣2
𝑒 𝑉𝑠2 −𝛿2

−∆𝑣1
𝑚10 = 𝑚𝑠𝑡𝑟1 + 𝑚𝑐𝑏1 + 𝑚02 = 𝛿1 . 𝑚10 + 𝑚10 (1 − 𝑒 𝑉𝑠1 ) + 𝑚2
0

𝑚02 𝑚𝑢
Deci: 𝑚10 = −∆𝑣1 = −∆𝑣2 −∆𝑣1
𝑒 𝑉𝑠1 −𝛿1 (𝑒 𝑉𝑠2 −𝛿2 )(𝑒 𝑉𝑠1 −𝛿1 )

In acest caz se obtine un optim pentru masa initiala de 9090 t, cu v1 =5180 m/s si v2 =5202 m/s
Seminar 4

b. Pentru problema de minimizare a masei structurii cu constrangerile: pastrarea variatiei

de viteza si a coeficientilor structurali de la punctul i. varianta 1.
𝑚10 = 𝑚𝑠𝑡𝑟1 + 𝑚𝑐𝑏1 + 𝑚𝑠𝑡𝑟2 + 𝑚𝑐𝑏2 + 𝑚𝑢
𝑚𝑠𝑡𝑟1 𝑚𝑠𝑡𝑟1 𝑚𝑠𝑡𝑟2
𝜀1 = 𝑚 , deci: 𝑚𝑠𝑡𝑟1 + 𝑚𝑐𝑏1 = . In mod similar 𝑚𝑠𝑡𝑟2 + 𝑚𝑐𝑏2 =
𝑠𝑡𝑟1 +𝑚𝑐𝑏1 𝜀1 𝜀2

Se doreste minimizarea masei structurii totale : 𝑚𝑠𝑡𝑟 = 𝑚𝑠𝑡𝑟1 + 𝑚𝑠𝑡𝑟2

 v1
 1  1 1  1 1
     mstr1 , deci m0  mstr1.
Vs1 1 1
m
Masa de combustibil: cb1 m 1 e .
  1
0
1 v1
  1  e Vs1
Introducem in prima relatie a masei initiale:

1  1 1 mstr1 mstr 2
mstr1. .    mu
1 v1
1 2
1 e Vs1

mu   2  1 mstr 2
Pe de alta parte, asa cum s-a aratat anterior: m0   mstr 2  mcb 2  mu   mu , ceea ce
2
v
 2 2
2  e Vs 2

v2

e Vs 2
1
conduce la: mstr 2  mu  2 v2

2  e Vs 2

Se itereaza pentru a se obtine optimul.

Problema 3

In anul 2010 a avut loc prima lansare Falcon 9. În doar unsprezece ani de operațiuni, Falcon 9 a devenit
unul dintre cele mai utilizate și cele mai ieftine vehicule de lansare. Masa și proprietățile lansatorului
Falcon 9 sunt prezentate în următorul tabel. În această configurație, racheta este capabilă să plaseze
22,8 t pe orbita joasă a Pământului (LEO).

Treapta Masa structura [t] Masa combustibil [t] Impuls specific [s] Timp de ardere [s]
1 17 407.6 312 162
2 4.5 107.2 348 375

i. Sa se calculeze variatia de viteza totala pentru cele doua variante. Care sunt coeficientii
structurali pentru cele doua trepte?
Seminar 4

ii. Falcon Heavy consta efectiv din trei motoare de la treapta 1 legate împreună pentru a
permite creșterea sarcinii utile. Presupunând că trebuie să atingeți aceeasi crestere de
viteza Δv pe care ați calculat-o la punctul i), calculati noua sarcină utilă satelizata pe LEO
presupunând:
a. Toate cele trei motoare ard împreună și sunt aruncate împreună (adică, de fapt, prima
treaptă este de trei ori mai mare decât era înainte.)
b. Motorul central (doar unul din cele trei) este „strangulat” 75%, astfel incat la finalul
arderii celorlalte 2 el mai are 25% combustibil. Structura boosterelor este aruncata pe
masura ce se consuma.
iii. Sa se minimizeze masa initiala considerand valorile calculate pentru coeficientii structurali si
pentru variatia totala de viteza, in aceleasi conditii date de problemă pentru sarcina utila si
Isp.

Rezolvare:

i. Masa initiala: 𝑚10 = mstr1+mcb1+ mstr2+mcb2 +mu= 17+407.6+4.5+107.2+22.8 = 559.1 t

Dupa arderea primei trepte: 𝑚11 = mstr1 + mstr2+mcb2 +mu=151.5 t
Cresterea de viteza datorata treptei 1:
m11 m11
v1  Vs1 ln =-g.Isp1 ln =3996.5 m/s
m01 m01
Pentru treapta a doua:
𝑚02 = mstr2+mcb2 +mu=134.5 t
𝑚12 = mstr2 +mu=27.3 t
Cresterea de viteza datorata treptei 2:
m12
v2  Vs 2 ln 2 =5444 m/s
m0
Cresterea totala de viteza: v  v1  v2 = 9440.5 m/s
Coeficientii structurali ai celor doua trepte:
𝑚1 −𝑚2
𝜀1 = 𝑚11 −𝑚02=4%
0 0
𝑚12 −𝑚𝑢
𝜀2 = =4%
𝑚02 −𝑚𝑢

ii. a) Se calculeaza masele:

𝑚10 -mu= 1385,5 t

𝑚11 -mu= 162,7 t
2
𝑚0 -mu= 111,7 t
2
𝑚1 -mu= 4,5 t
Se exprima Δv1 si Δv2, tinand cont de constrangerea v  v1  v2 = 9440.5 m/s
Seminar 4

162.7  x 4.5  x
rezultand functia: f(x)= 9440.5-g.(Isp1 ln + Isp2 ln ). Se afla numeric
1385.5  x 111.7  x
solutia f(x)=0, rezultand 𝑚𝑢 =52.21 t

b) In acest caz lansatorul se comporta ca si cum ar fi vorba de 3 trepte:

𝑚10 -mu= 1385,5 t

𝑚11 -mu= 264.6 t – au ars 2 boostere si 75% din combustibil pt al treilea
𝑚02 -mu= 230.6 t – s-au aruncat structurile celor 2 boostere arse complet
𝑚12 -mu= 128.7 t -a ars restul de 25% din combustibil pt al treilea booster
𝑚03 -mu= 111,7 t – s-a aruncat structura boosterului 3 ars complet
𝑚12 -mu= 4,5 t -a ars combustibilul ultimei trepte

Se exprima variatiile de viteza si se tine cont ca: v  v1  v2  v3 =9440.5 m/s
In mod similar cu punctul a) se calculeaza 𝑚𝑢 =55.71 t

iii. Se exprima masa initiala functie de masa utila, coeficientii structurali si de variatiile de
viteza:

m01  mu
1  1 1   2 
care are un minim: m 1=557.26 t atins pentru o
  v1
 V v2  0

 e  1  e s 2   2 
Vs1
  
  
distributie de viteze: v1 =3630 m/s si v2 =5810.5 m/s

Problema 4

Blue Origin, deținută și finanțată de Jeff Bezos, a inceput din anul 2021 lansarile cu lansatorul New Glenn
capabil să plaseze 45 t pe orbita joasă a Pământului (LEO) sau 13,6 t pe o orbita GTO (orbita de transfer
geostaționara). Numit după astronautul John Glenn, New Glenn este un vehicul de lansare in 2 trepte, cu
o primă treaptă reutilizabilă conceputa pentru 25 de misiuni, capabil să transporte oameni și încărcături
utile în mod curent pe orbita Pământului și nu numai. Sunt prezentate masele și parametrii de
performanță ai lansatorului New Glenn în următorul tabel. Pentru următoarele întrebări, presupunem că
vorbim despre plasarea sarcinii utile pe LEO, dacă nu este specificat altfel.

Treapta Masa structura [t] Masa combustibil [t] Impuls specific [s] Timp de ardere [s]
1 110 1000 330 240
2 12 120 440 500
Seminar 4

i. Sa se calculeze variatia de viteza totala pentru cele doua variante. Care sunt coeficientii
structurali pentru cele doua trepte?
ii. New Glenn, ca și Falcon 9 de la SpaceX, este conceput pentru a-și recupera prima etapă pe o
navă din apropierea țărmului de la locul de lansare. Să presupunem că, la fel ca Falcon 9,
New Glenn folosește doar 95% din combustibilul din prima treaptă pentru a lansa sarcina
utilă, rezervând restul de 5% pentru utilizarea la arderea de intrare și la arderea de
aterizare.
a. Care este noua valoare calculata pentru cresterea de viteza in acest caz?
b. Care este valoarea Δv disponibila pentru aterizarea treptei 1?
c. Majoritatea misiunilor comerciale pentru New Glenn vor fi pentru livrarea sateliților de
comunicații pe orbita de transfer geostaționară (GTO). Considerand masa utila de 13,6 t,
calculați Δv total al misiunii, inclusiv tinand cont de rezervarea combustibilului pentru a
recupera prima etapă.
d. Indiferent de dimensiunea vehiculului de lansare, un potențial client va dori întotdeauna
o sarcină utilă mai mare. Dacă nu încearcă să recupereze prima treaptă și foloseste tot
combustibilul din prima treaptă pentru lansare, câtă sarcină utilă poate trimite către
GTO la același Δv total pe care l-ați calculat la întrebarea anterioară?
e. Se pare că clientul dorește și mai multă sarcină utilă pentru GTO, așa că Blue Origin
decide să atașeze patru boostere cu combustibil solid GEM-63XL pe prima treaptă.
Fiecare motor de rachetă are o masă totală de 50,2 t, cu 46,3 t de combustibil. Impulsul
specific este de 265 s, iar timpul de ardere este de 90 s. Calculați Δv total pentru această
configurație folosind sarcina utilă inițială de 13,6 t la GTO, fără recuperarea primei
trepte.
f. Câtă sarcină utilă ar putea transporta această configuratie către GTO la aceeași Δv
calculată la punctul ii.c) ?