7. Ciocniri elastice şi inelastice.

Prin ciocnire se înţelege un proces de interacţiune care durează un timp foarte

scurt, iar înainte şi după ciocnire corpurile nu interacţionează.
Ciocnirile sunt de 2 tipuri:
- elastice: starea internă a fiecărui corp nu se schimbă;
- plastice: corpurile se cuplează şi își continuă mişcarea împreună.
Dacă înainte de ciocnire corpurile se mişcă după linia ce unește centrele lor de
masă, ciocnirea se numeşte frontală, iar în caz contrar, oblică.
În procesul ciocnirii se exercită forţe de interacţiune între corpuri (forţe interne)
ce nu pot schimba impulsul total al sistemului.
De aceea, impulsul total al corpurilor care se ciocnesc, imediat înainte de
ciocnire, este egal cu impulsul total al corpurilor imediat după ciocnire.
Așadar, impulsul total al sistemului de corpuri care se ciocnesc se conservă în
procesul ciocnirii. Eventualele forţe externe aplicate produc o variaţie de impuls
neglijabil în timpul foarte scurt cât durează ciocnirea.

Ciocnirea plastică

În cazul ciocnirii total plastice a două corpuri, ele se cuplează astfel încât
conservarea impulsului total conduce la relația:

m1 ⃗v 1 +m 2 ⃗v 2
m1 ⃗v 1 + m2 ⃗v 2 = (m1 + m2) ⃗v  ⃗v = m1 +m 2

Energia pierdută se transformă în alte forme de energie (mai ales căldură)

1 1 −1
= −∆ E c = m1 v 21 + m2 v 22
2 ( 1+ 2 ) =
Q m m v2
2 2

2
2 1 ( 1 1
1 1 m v +m2 v 2 )
= + =
2
m v m 2 v 2−
2 1 1 2 2 m1+ m2

=
1
·
m1 +m 2 2 [
1 2 2 1 1 1
m1 v 1 + m1 m2 v 21 + m1 m2 v 22+ m22 v 22 − ¿
2 2 2 ]
−1 1
[ 1
· m2 v 2 + m2 v 2+ m m v v
m1 +m 2 2 1 1 2 2 2 1 2 1 2 ]=
 m1 m2 m1 m2
= 2(m ¿ ¿1+ m2 )¿ ( v12+ v 22−2 v 1 v 2) = 2(m ¿ ¿1+ m2 )(v 1−v 2) ¿
2 

1 2
 Q = μv
2 rel

m1 m 2
unde μ = m +m 1 2
este masa redusă a sistemului

iar ⃗v rel = ⃗v1 −⃗v 2 este viteza relativă

Ciocnirea elastică

În cazul ciocnirii perfect elastice, pe lângă impulsul total se conservă şi energia

cinetică totală. Considerând ciocnirea frontală, corpurile se mişcă înainte şi după
ciocnire pe aceeaşi direcţie (cazul unidimensional).

m1 v 1 +m 2 v2 =m 1
'
v1 +m 2 v2
'


1 1 1 1
m v
2 1 1
2
+ m v
2 2 2
2
= m v'
2 1 1
2
+ m v'
2 2 2
2

m 1( v1 −v '1) = m ( v −v )
2
'
2 2

împărțim relațiile
m1( v1 −v '1) ( v1 + v '1) = m ( v −v ) ( v + v )
2
'
2 2
'
2 2

v1 + v '1 = v +v'
2 2

{
' '
m1 v 1 +m2 v 2=m1 v 1 +m2 v 2
v '2=v 1 + v'1 −v 2

 m1 v 1
'
+m 2
'
v 1+ m 2 v 1−m2 v 2 =m 1 v 1+ m2 v 2 
 v1 (m1+ m 2)
'
= 2m 2 v 2+ m1 v 1−m2 v 1 
 v1 (m1+ m2)
'
= 2m 2 v 2+ 2m1 v 1−m 1 v 1−m2 v 1 
m1 v 1 +m2 v 2
 v1
'
=2 m1 +m2
−v 1  v1
'
= 2v CM −v 1

m1 v 1 +m 2 v 2
v'2=v 1 +v '1 −v 2 =2 m1 +m 2
−v 2  v'2 = 2v CM −v 2
 Ciocnirea elastică cu un perete
Cazul ciocnirii frontale perfect elastice cu un perete ( un corp de masă foarte
m1
mare, ce are viteza v 2 şi masa m2 >> m1) m2
≈ 0
m1
v +m v
m1 v 1 +m 2 v 2 m2 1 2 2
'
v1 =2 m1 +m 2
−v 1 = 2 m1 −v 1 ≈ 2v −v 2 1

+ m2
m2

m1
v +m v
m1 v 1 +m 2 v 2 m2 1 2 2
'
v 2=¿ 2 m1 +m 2
−v 2 = 2 m1 −v 2 =v 2

+ m2
m2

Dacă peretele este fix v2 = 0, atunci '

v1 = −v 1

corpul se întoarce cu aceeaşi viteză cu care ciocneşte peretele.

La ciocnirea perfect elastică

' '
v 2=v 1 +v 1 −v 2  v1 −v 2 = v −v
'
2
'
1

 v1 −v 2 = −¿( v −v )
'
1
'
2  v rel = −v ' rel

Viteza de apropiere a celor două corpuri înainte de ciocnire este egală cu viteza
de îndepărtare a lor, după ciocnire.
' '
v 2−v 1
Se numeşte coeficient de restituire, raportul: k = v 1−v 2

într-o ciocnire perfect elastică unidimensională k =1

Într-o ciocnire perfect inelastică (plastică), în condiţiile în care întotdeauna

'
v 2−v 1
'
=0  k = 0.