INSTALAŢII SANITARE

Instalaţiile sanitare asigurã:

- -apã potabilã;
- -apã spãlare;
- -apã de mare spãlare obiecte sanitare;
- - evacuarea peste bord a apelor uzate şi a dejecţiilor (respectând MARPOL 1973
/ 1978).

Dupã destinaţia lor, vom avea:

A) A) Instalaţii de alimentare cu apã:
- -Instalaţii de apã potabilã;
- -Instalaţii de apã tehnicã;
- -Instalaţii de alimentare cu apã de mare.

B) B) Instalaţii de scurgeri.

INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ

INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ POTABILÃ

Destinaţ ie: pãstrarea resurselor şi alimentarea cu apã potabilã a

consumatorilor din bucãtãrii, careuri etc. Apa potabilã trebuie sã fie dulce, curatã,
transparentã, sã nu conţinã microorganisme sau substanţe nocive. Apa este
furnizatã de la mal sau de la o instalaţie proprie de desalinizare cu respectarea
STAS 1342-84 Apa potabila, Condiţii tehnice de calitate.

Consumul specific de apã potabilã: 30 litri/om/zi.

Rezervele de apã potabilã ale unei nave trebuie sã asigure consumul de apã
pentru cel puţin 7 zile.

INSTALAŢII DE APÃ TEHNICÃ

Destinaţ ie: pãstrarea rezervelor şi alimentarea cu apã pentru spãlarea

consumatorilor din cabine de locuit, bãi, spãlãtorii etc. Sunt instalaţii autonome,
fãrã comunicaţie cu instalaţia de apã potabilã.
Apa provine de la mal, din reţeaua urbanã sau prin desalinizare.
Constructiv instalaţiile sunt similare.

Consum specific: 70 om/zi pentru nave cu zona nelimitatã de navigaţie.

Instalaţia de apã tehnicã are un circuit de apã caldã şi un circuit de apã rece.
Apa caldã este preparatã într-un schimbãtor de cãldurã central şi apoi, prin
tubulaturi separate, este distribuitã spre locurile de utilizare. Temperatura la ieşirea
0
din schimbãtor este de 60 – 70 C.
INSTALAŢIILE DE ALIMENTARE CU APÃ DE MARE

Aceste instalaţii asigurã apa necesarã spãlãrii WC-urilor şi pisoarelor.

SCHEMA UNEI INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APÃ POTABILÃ

Fig.1
1. - armãturi de închidere; 11.– sticla de nivel;

2. - tancuri de apã potabilã; 12.– manometru;

3. – armãturã cu trei cai; 13. – supapã de siguranţã;
4. – tubulaturã de admisie în tancuri, 14. – tubulatura magistralã
a
de la mal, doc sau altã navã; instalaţiei de apã potabilã;
5. – priza de punte pentru racordarea 15,16,17. – tubulaturi ce
alimenteazã
tubulaturii flexibile de alimentare; diferite grupe de
consumatori;
6. – aerisiri; 18.– traductor de nivel;
7. – armãturi de reţinere închidere; 19.– tubulatura de la sistemul de
8. – pompa; desalinizare;
 9. – tubulatura instalaţiei de aer comprimat; 20. – aparat bactericid.
10. – hidrofor;

Rezerva de apã potabilã se pãstreazã în cel puţin douã tancuri nestructurale,

protejate în interior cu lapte de ciment, polietilenã sau vopsele din rãşini sintetice
alimentare. Se amplaseazã departe de sursele de cãldurã, de alte tancuri; se
protejeazã prin utilizarea sticlelor de nivel (nu a sondelor).

Instalaţia de alimentare cu apã tehnicã şi apã de mare (sãratã) sunt

asemãnãtoare constructiv cu instalaţia de alimentare cu apã potabilã, existând totuşi
câteva aspecte specifice.

Apa tehnicã se pãstreazã în tancuri structurale sau nestructurale, protejând-

o prin mãsuri constructive împotriva murdãririi sau degradãrii. Sunt prevãzute cu
serpentine de încãlzire pentru a evita îngheţul. Instalaţiile de apã sãratã se
caracterizeazã prin absenţa tancurilor. Din cauza agresivitãţii apei de mare,
tubulatura se confecţioneazã din ţevi de oţel zincat, din aliaje de Cu, din oţel
inoxidabil sau din oţel cãptuşit în interior cu polietilenã.

DISTILATOARE DE APÃ

Sunt utilaje termice care produc apa distilatã din apa de mare.
În construcţiile navale româneşti cele mai rãspândite tipuri constructive sunt
ATLAS şi NIREX. Ambele funcţioneazã la depresiune atmosfericã, utilizând abur
sau apa de rãcire a motoarelor principale (Fig.2).
 Fig. 2

O parte din apa de rãcire din circuitul inclus al M.P., de temperatura 60-
0
65 C este trimisã prin ţevile vaporizatorului 1, încãlzind apa sãratã care circulã prin
ţevi la 35-450C.
Depresiunea necesarã vaporizãrii este formatã şi menţ inutã cu ajutorul
ejectoarelor 5 şi 6. Eventualii stropi de apã antrenaţi ascendent datoritã presiunii
dinamice mari, sunt reţ inuţi de separatorul 2, iar aburul format trece prin
condensorul 3, unde îşi schimbã starea de agregare. Agentul secundar al
condensorului este apa de mare din circuitul deschis de rãcire al M.P. Ea circulã
prin ţevile condensorului, iar printre ţevi circulã aburul vaporizatorului 1.

Ejectorul 5 este racordat la condensorul 3. El extrage aerul şi gazele din

distilator pentru a menţine depresiunea necesarã temperaturii scãzute de evaporare,
care poate fi cititã la termometrul T de pe separatorul 2.

Ejectorul 6 dreneazã saramura şi stropii de apã reţinuţi de deflectorul

separatorului de picãturi.

Fluidul de lucru al ejectoarelor este apa sãratã furnizatã de pompa 4. Debitul

ei este 3 …4 ori mai mare decât debitul apei vaporizate, pentru a împiedica
depunerea sãrurilor. Apa distilatã este evacuatã din condensorul 3 cu ajutorul
pompei 7.
Salinometrul 8 mãsoarã concentraţ ia de sãruri de clor şi dirijeazã apa în
continuare astfel: dacã concentraţia este de sub (10 … 15)mg NaCl / l apã, produsul
este dirijat pe drumul 10 spre tancul de depozitare, iar pentru concentraţii peste
aceastã limitã, prin deschiderea armãturii electromagnetice 9, este returnat în
distilator.

TRATAREA BACTERICIDÃ A APEI

Tratarea bactericidã se aplicã apei distilate dupã filtrare sau tratare cu

carbonaţi de calciu sau magneziu, pentru a deveni potabilã.

Aparatul (fig.3) se compune din lampa de radiaţii ultraviolete 1, montatã în

tubul de cuarţ 2, care permite trecerea radiaţiilor ultraviolete spre camera de
sterilizare delimitatã de tubul metalic exterior 3. Dispozitivul cu perie 4 permite
curãţirea tubului de cuarţ 2 de impuritãţile mecanice pe care le poate depune apa.
Prezenţa bacteriilor în apa este detectatã de senzorul 5, montat pe tubul 3 şi separat
de aceasta prin geamul de cuarţ 6. Pe racordul de intrare a apei în aparat este
montatã armãtura electromagneticã 7, comandatã de senzorul 5.

Odatã cu punerea sub tensiune a aparatului, lampa 1 este alimentatã, dar

armãtura 7 rãmâne închisã, pentru cã lampa 1 nu este încãlzitã. Dupã circa 2
minute, radiaţiile ultraviolete ale lãmpii ating nivelul nominal, armãtura 7 se
deschide şi permite intrarea apei în aparat. Când apa conţine impuritãţi sau
bacterii, senzorul 5 comandã închiderea armãturii 7. Acelaşi lucru se întâmplã dacã
geamurile 6 sau 2 sunt murdare. În acest caz se procedeazã la curãţirea sticlei 2 cu
peria 4 şi a sticlei 6 prin demontare.
 Fig. 3

INSTALAŢII DE SCURGERI (fig. 4)

Au ca scop evacuarea apelor uzate prin spãlare sau prin antrenarea

dejecţiilor pentru evacuarea acestora; instalaţiile de scurgeri au circuite separate.
 Fig. 4

1, 2. - conducte de scurgere;
3. – magistrale de scurgere a apelor de spãlare;
4. – magistrale de dejecţii;
5. – sifoane de punte;
6. – lavoare;
7. – scaune WC;
8. – alimentãri cu apã;
9. – pisoare;
10. – capace de curãţire;
11. – sifon cu barierã hidraulicã.

Scurgerile sunt colectate într-un tanc (nefigurat în schemã), în care sunt

dezinfectate şi apoi sunt evacuate peste bord în zonele permise. Tancul este prevãzut
cu sistem de semnalizare la nivel maxim de umplere. Ele este amplasat departe de
încãperile de locuit şi de serviciu, de posturile de comandã şi de sursele de cãldurã.
Aerisirea sa se terminã de obicei în coş ul de fum. În scopul curãţirii sale în interior
se monteazã ţevi perforate, prin care se trimit apã şi abur.
Tuburile se scurgere se monteazã cu pante de cel puţin 3% continuu
coborâtoare spre tanc. Razele de curburã sunt cât mai mari, iar în coturi sunt
revãzute capace de curãţire. Nu trebuie sã ajungã mirosuri neplãcute în încãperi.

TRATAREA APELOR UZATE

 Scop: îndeplinirea condiţiilor de evacuare peste bord.
Se folosesc utilaje care trateazã apele uzate mecanic şi biologic sau utilaje
care combinã tratarea mecanicã cu oxidarea şi tratarea biologicã.
Tratarea apelor uzate şi a dejecţiilor trebuie sã fie bactericidã.
În figura 5 este reprezentatã schema unui sistem de tratare mecanicã şi
biologicã tip ATLAS.

Fig. 5

Ea se compune din tancul colector 1, prevãzut cu separatorul 1s, ciurul 1c şi

douã ajutaje de apã sãratã 1A şi 1B, alimentate din valvula 2, pentru antrenarea şi
fãrâmiţarea particulelor solide mari. Particulele reţinute de circuitul 1c cad de pe
planul înclinat al ciurului în pâlnia 3 şi, prin valvula acţionatã pneumatic 5, sunt
colectate în pneumotancul de reziduuri solide 4, din care pot fi evacuate cu aer
comprimat prin deschiderea armãturii electromagnetice 6.

Faza lichidã este tratatã chimic în tancul de amestec 7, dotat cu mixer, unde
substanţa de formare a materiei flotante (varul) este trimisã din tancul de
depozitare 9, cu ajutorul pompei dozatoare 8, printr-o armãturã electromagneticã,
3
în concentraţie de 500 g/m apã uzatã.
Din tancul de amestec 7, apa uzatã şi particulele care trec prin ciurul 1c sunt
trimise în tancul combinat 10 de aglomerare a substanţelor flotante, care are rolul
dublu de a amortiza sarcinile de vârf şi de a asigura timpul necesar de contact în
vederea separãrii sedimentelor care se colecteazã gravitaţional la fundul tancului de
sedimentare 11.

Din partea superioarã a tancului de sedimentare 11, lichidul limpezit este

aspirat de pompa 12 şi apoi este evacuat peste bord sau este depozitat într-un tanc
de balast, dacã nava se aflã într-o zonã în care evacuarea este interzisã. Reziduurile
solide de la fundul tancului 11 sunt aspirate de pompele 13 şi sunt trimise spre
pneumotancul de reziduuri solide 4 prin pâlnia 3, care se goleşte automat, la
comanda datã de traductorul de nivel 14. Pompele 13 sunt alimentate suplimentar
cu ajutorul pompelor cu membranã M1 şi M2, acţionate pneumostatic prin
armãtura electromagneticã 15.

Reziduurile solide din pneumotancul 4 sunt golite automat într-un tanc de

depozitare la bord, nefigurat în schemã, din care mai târziu pot fi deversate în mare
în zonele permise. De asemenea, ele pot fi deversate în barje speciale colectoare sau
prin amestecare cu combustibil lichid, pot fi arse într-un incinerator sau într-o
caldarinã cu arzãtor adecvat. În tancul 10 nivelul este controlat secvenţial cu
traductorii rezistivi 16.