FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI

MASTER I.M.R.T.I

TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A MATERIALELOR NEMETALICE

Matriță de injectat mase plastice

PROIECT DE SEMESTRU

Masterand: ing. Șandor Alina Florina

1
Cuprins
1.TEMA PROIECTULUI .............................................................................................................. 3

2.GENERALITĂŢI ........................................................................................................................ 4

2.1.Materialul piesei ..................................................................................................................... 4

2.2. Proprietăți fizice .................................................................................................................... 5

2.3 Comportarea la ardere ............................................................................................................ 5

2.4.Proprietati chimice. ................................................................................................................ 6

3. CALCULE DE DIMENSIONARE ........................................................................................... 7

3.1. Calcule de dimensionare cuibului ......................................................................................... 7

3.2. Calcule de dimensionare a miezului ...................................................................................... 7

3.3. Calculul numarului de cuiburi ............................................................................................... 8

3.4. Dimensiunile interioare si exterioare ale placilor de formare ale matritei de injectat. ....... 10

4. CALCULUL FORTELOR DIN PROCESUL DE INJECTIE ........................................... 12

5. ALEGEREA TIPULUI MATRITEI DE INJECTAT .......................................................... 13

6. BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 14

2
1.TEMA PROIECTULUI
Proiectați o matrită de injectat material plastic (polietilenă de joasă
densitate) după modelul CAD realizat în Solid Works.

Piesa de realizate se numeste cutia pentru periuța de dinți.

3
2.GENERALITĂŢI
2.1.Materialul piesei
Polipropilena este un material plastic mai rezistent la căldură decât
policlorura de vinil (PVC). Este folosită in industria materialelor plastice, mai ales
la instalațiile de încălzire. În anul 2007, piața globală a polipropilenei a avut un
volum de 45.1 milioane tone, care a dus la o cifră de afaceri de 65 de miliarde de
dolari americani (47.4 miliarde de Euro).
Cea mai mare parte din polipropilena comercială este izostatică și are un
nivel intermediar de cristalinitate între cea a densității mici polietilenă (PEMD -
polietilenă de mică densitate) și cea a densității ridicate polietilenă (PEID -
polietilenă de inalta densitate). Polipropilena normală este dură și flexibilă, în
special când este copolimerizată cu etilenă. Aceasta permite polipropilenei să fie
utilizată ca un plastic pentru producția în industria de automobile concurând cu
ABS. Polipropilena este ieftină și poate deveni translucidă când nu este colorată .
PP – Polipropilena - face parte din categoria poliolefinelor, materiale termoplastice
cu o larga raspandire la produsele care se realizeaza prin injectare.
Este un material usor de turnat avind o rezistenta medie la impact, o
rezistenta structurala mare si de asemenea o rezistenta la o gama impresionanta de
chimicale. Desi este turnat in principal prin injectie, poate fi turnat si prin vacuum
sau centrifugare, atit prin formare cit si extrudare. Gama de temperaturi de lucru:
0°C ÷ +105°C.
Plastic dur, rigid, cu greutate usoara obtinut prin polimerizarea propilenei
de înalta puritate, în prezenta unui catalizator organometalic la presiuni si
temperaturi relative scazute.
Sunt polimeri termoplastici constînd în principal din propilena (C3H6) si
vin dintr-un proces de joasa presiune bazat pe catalizatori si au in general lant de
polimer liniar.

Formula moleculara: (-CHCH3-CH2-)n.

Polipropilena se obtine din polimerizarea propilenei in prezenta

catalizatorilor (complecsi metalici) si eventual in prezenta altor monomeri. La
elaborarea polipropilenei se obtin trei structuri diferite:
- polipropilena izotactica la care atomii de carbon tertiar (grupa -CH3) sunt situati

4
de aceeasi parte a lantului principal;
- polipropilena sindiotactica la care atomii de carbon tertiar sunt organizati
regulat de o parte si de alta a lantului principal;
- polipropilena atactica la care atomii de carbon tertiar sunt situati fara nici o
regula de o parte si de alta a lantului principal.
Produsele comerciale rezultate pot fi:
- homopolimeri cu maximum 5 % alte olefine;
- copolimeri cu un continut de 2-50 % alte olefine;
- copolimeri modificati (grefati);
- compozitii de polipropilena cu un continut de minim 50 % polipropilena in care
se include si alti aditivi.

2.2. Proprietăți fizice

Proprietățile mecanice ale monomerilor si copolimerilor sunt foarte
diferite,continutul de elastomer avand o mare influenta. Densitatea variaza intre
0,895-0,910 g/cm3 sau poate depasi 1,0 pentru materialele ranforsate cu fibra de
sticla. Este un material cristalin cu grad de cristalinitate de 60 %. Toate tipurile de
polipropilene sunt vascoase, iar piesele injectate se fragilizeaza numai sub sarcina
ridicata. Temperatura de topire pentru polipropilena homopolimer este cuprinsa
intre 155-175°C, iar temperatura de vitrifiere aproximativ 5°C.
Polipropilena este opaca. Numai polipropilena atactica permite obtinerea de
piese transparente In functie de grosimea peretilor piesei injectate.
Proprietatile electrice ale polipropilenei sunt comparabile cu ale polietilenei
de inalta densitate. Frecventa nu influenteaza practic valoarea dielectrica si factorul
de pierderi electrice tan &. Aceste caracteristici nu sunt influentate de umiditate.
Polipropilena este un foarte bun izolator: rezistivitate slaba si rigiditate
electrica ridicata.

2.3 Comportarea la ardere

- se aprinde usor si arde dupa indepartarea flacarii;
- gonfleaza, picura si se intareste la suprafata;
- flacara este albastra cu extremitati galbene;
- viteza de ardere este lenta;
- are miros dulceag de parafina.

5
 2.4.Proprietati chimice.
In comparatie cu polietilena rezistenta la agenti chimici a polipropilenei este mai
buna:
- este rezistenta la acizi si baze slabe, la solutii de saruri anorganice;
- este instabila la acizi concentrati, baze concentrate, tetraclorura de carbon;
- are stabilitate partiala la alcooli, cetone, eteri, esteri, ulei si grasimi;
- nu absoarbe apa;
- este putin stabila la intemperii.

Tab.: Principalele proprietăți fizice ale polipropilenei:

PROPRIETATEA U.M. POLIPROPILENA

Densitatea g/cm3 0,91…..0,92

Rezistenta la tractiune N/mm2 10…..11

Rezistenta la compresie N/mm2 28

Rezistenta la incovoiere N/mm2 -

Alungire la rupere % 80…725

Coeficient de dilatare termica 10-5/0C 10….20

Caldura specifica Cal/g0C 0,46…0,55

Rezistivitatea electrica de volum Ωcm >1017

Constanta dielectrica (60Hz) 2,3

Factorul de pierdere dielectrica (60Hz) < 5∙10-4

Absorbtie de apa % 0

6
3. CALCULE DE DIMENSIONARE
3.1. Calcule de dimensionare cuibului
Pentru stabilirea dimensiunii cuiburilor pentru cota 100±0.02 se va ţine cont de
contracţia materialului.

Contracţia polipropilenei este 1…2,8 [ %].Cotele fiind netolerate abaterile se pot lua
zero.

Cmin=1 % Cmax=2,8 % → Cmed=1.9 %

Cota de 100
𝟏
H+Δ=(h+δ)∙(1+Cmin)=100.02∙(1+ ) = 101,02 mm
𝟏𝟎𝟎

𝟐,𝟖
H-Δ=(h-δ)∙(1+Cmax)=99,98∙ (1+ )=102,77mm
𝟏𝟎𝟎
𝟏.𝟗
H=h(1+Cmed)=100∙(1+ )= 101,9 mm
𝟏𝟎𝟎

+0,77

102 → Tcuib=1.10 mm
-0,33

3.2. Calcule de dimensionare a miezului

Pentru stabilirea dimensiunii miezurilor pentru cota ϕ 96±0.02 se va ţine cont de

contracţia materialului. Contracţia polipropilenei este 1…2,8 [ %].
Cota 96 mm
1
H’+Δ’=(h’+δ;)∙(1-Cmin)=96.02∙(1- )= 95.05mm
100

2.8
H’- Δ’=(h’-δ’)∙1-Cmax)=95.98∙(1- )= 93.29mm
100

1,9
H’=h(1-Cmed)=96∙(1- )= 94.17 mm
100
+0,05

95 → Tm=0.76 mm
-0,71

7
 Recomandare:
Valoarea câmpului de toleranţă rezultată în urma calculelor efectuate anterior
reprezintă valoarea toleranţei maxim admisă. Dacă se depășește această valoare
piesa rezultată este considerată rebut. Pentru a se evita acest lucru şi pentru a creşte
numărul pieselor injectate este nevoie ca dimensiunile matriţei de injectat atât
pentru cuibul matriţei cât şi pentru miez să se realizeze la un câmp de toleranţă mai
restrâns.

– în cazul cubului se poate recomanda pentru dimensiunea rezultată din

calcule:
+0,2

102 → Tcuib=0.4 mm
-0,2
– în cazul miezului se poate recomanda pentru dimensiunea rezultată din
calcule:
+0,4

95 → Tm=0.6 mm
-0,2

3.3. Calculul numarului de cuiburi

𝑮∙𝒕
Formula de calcul : 𝒏 = √
𝟑,𝟔 𝒎𝒇

Unde: G - capacitatea de plastifiere reală a maşinii de injectare,în [g/sec];

mf - masa piesei injectate , în [g];
tT - timpul de injectare.

Pentru o maşină de injectat MI 630/220

kg 1000
G  100  100 *  27,77 [ g / sec]
h 3600
Timpul de injectare se alege ca fiind tT =0.6 [sec] pentru fiecare gram de material
injectat mf..

8
9
Masa piesei m , utilizată în relaţie , este masa netă a piesei înmulţită cu factorul de
corecţie, în cazul nostru 1,2.
m = 15 [g];

Conform tabelului de mai sus, masa neta este intre 10 si 20 [g] si are un factor de
corectie de 1.15.

mf = 15*1.15= 17,25 [g];

t = 0.6*4.62= 10,35 [s]

𝐺∙𝑡 99.97𝑘𝑔⁄𝑜𝑟𝑎 ∙10,35𝑠

𝑛=√ = √ = 4.08 [buc]
3,6 𝑚𝑓 3.6∙17.25 𝑔.

− 𝑟𝑜𝑡𝑢𝑛𝑗𝑖𝑚 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑖 𝑎𝑣𝑒𝑚 𝑢𝑛 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝟒 [ 𝒃𝒖𝒄].

3.4. Dimensiunile interioare si exterioare ale placilor de formare ale matritei

de injectat.

10
 Diametrul interior „d” fiind determinat anterior în funcţie de dimensiunea piesei injectate,
urmează să se determine diametrul exterior „D” cu ajutorul formulei:

unde:
σa – este tensiunea admisibilă a materialului cuibului;
pi – presiunea din interiorul cuibului.

Pentru materialul cuibului sa ales un otel de cementare OLC 15 recomandat in literatura

de specialitate, pentru subansamblele matritei care vin in contact direct cu piesa.

σa = 590 [Mpa]
În general pi = (0,4…0,6)∙ pe
unde:
pe = 220 [Mpa] - presiunea exterioară a maşinii de injectat
se va considera,
pi = 0,5*pe = 110 [Mpa]

d = 100

D = d*√667/357 = d*√1.86 = 100*1.36 = 136

D = 136

11
4. CALCULUL FORTELOR DIN PROCESUL DE
INJECTIE

Pentru ca matriţa să nu se deschidă sub acţiunea forţei de injecţie Finj

generată de presiunea interioară trebuie ca mecanismul sistemului de închidere să
opună o forţă numită forţă de închidere Fînchidere. Această forţă are o valoare
maximă care trebuie menţinută constantă în timpul injectării, astfel încât să
echilibreze forţa de injecţie creată în matriţă.

Condiţia de injecţie este:

Astfel, in cazul proiectului:

Finchidere=57750 [N]
Finj=1,5 x 38500=57750[N]

Forţa interioară de injecţie nu poate fi stabilită cu exactitate datorită

numărului mare de factori variabili care intră în componenţa ei, dar poate fi
determinată empiric, cu o precizie satisfăcătoare pentru efectuarea calculelor de
rezistenţă.
Forţa care tinde să deschidă matriţa de formare prin injecţie.

Finj =pi ·Sf [N]=1100x35=38500[N]

unde:

Finj – forţa de injecţie din matriţă;

Sf – este suprafaţa frontală a cuibului;
pi – presiunea interioară de injectare, obţinută după eliminarea pierderilor de
presiune în duză şi canalele de injectare, în funcţie de presiunea exterioară ”pe”
[Mpa].
12
5. ALEGEREA TIPULUI MATRITEI DE INJECTAT

Matriţă cu tije aruncătoare- pentru injectarea din stanga

Piesa data este o piesa din plastic destul de complexa si astfel nu va cadea
singura, de aceea ar trebui sa fie impinsa afara cu ajutorul matritei cu tije
aruncatoare.

13
6. BIBLIOGRAFIE

1.TEHNOLOGIA MATERIALELOR NEMETALICE-Tehnologia fabricării

pieselor din material plastic-Editura Alma Mater, Cluj Napoca-Liliana Hancu şi
Horaţiu Iancău.
2.PROIECTAREA MATRIŢELOR DE INJECTAT-Editura Todesco 2004-
Petru Balazs şi Simion Haragâş.
3.http://www.mase-plastice.ro/dictionar/p/pp.html
4. https://docs.google.com/file/d/0B8aWI9sZh-qEcGVzbGtTOFJKTDA/edit

14