Probleme globale si

sectoriale
Probleme globale
 Introducere
 Ploi acide
 Efect de sera
 Ozon
 Alte probleme
Cronologie
 Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului Uman, de
la Stockholm (1972); punctul de pornire în stabilirea şi
dezvoltarea unei legislaţii de mediu internaţionale.
 Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului şi
Dezvoltării, Rio de Janeiro (Rio Summit, Earth
Summit) (1992);
 Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Dezvoltării
Durabile, de la Johannesburg (RIO +10) (2002) ;
 Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Dezvoltării
Durabile, Rio de Janeiro (Rio + 20) (2012).
Comisia pentru Mediu si Dezvoltare

Comisia pentru Mediu si Dezvoltare, creată în

1983 în cadrul Organizatiei Natiunilor Unite

Raportul prezentat în 1987 de Comisia

Brundtland - Viitorul nostru comun - atrage atenţia
asupra faptului că dacă se vor
“continua actualele forme de dezvoltare lumea va
fi confruntată cu niveluri inacceptabile de suferinţa
umană şi de vătămare a mediului”.
Intâlnirea la Varf a Pamantului
 DECLARAŢIA ASUPRA MEDIULUI ŞI
DEZVOLTĂRII
 DECLARAŢIA DE PRINCIPII PENTRU
INDRUMAREA GOSPODARIRII, CONSERVARII SI
DEZVOLTARII DURABILE A TUTUROR
TIPURILOR DE PADURI
 CONVENŢIA CADRU A NAŢIUNILOR UNITE
REFERITOARE LA SCHIMBAREA CLIMEI
 CONVENŢIA PRIVIND DIVERSITATEA
BIOLOGICĂ.
 AGENDA 21
Rio 2012 (dupa 20 de ani) -
teme
 Economia verde
 Cadrul institutional pentru dezvoltare durabila
 7 probleme critice
 Dezastrele
 Oceanele
 Apa
 Locuri de munca
 Hrana
 Orasele
 Energia
 Tintele dezvoltarii durabile
Efectul de sera
PRINCIPALII RESPONSABILI

 CO2,
 NOX,
 CH4,
 (CFC)
Emisia CO2

7000
6000
Carbon, mil. tone

5000
4000
3000
2000
1000
0
1940 1960 1980 2000 2020
Anul inregistrarii
Emisii carbon
Ţara Emisii totale, Emisii per capita
milioane tone (tone)
1960 2000 1960 2000
Statele Unite 791 1394 4.38 5.3
Rusia 396 437 2.33 2.9
Japonia 64 302 0.69 2.4
Germania 149 234 2.68 2.9
China 4 807 0.17 0.7
India 6 229 0.06 0.3
Indonezia 1 56 0.02 0.3
Brazilia 33 62 0.08 0.4
EFECTE
 Modificarea regimului precipitatiilor; seceta;
 Cresterea nivelului marilor;
 Modificarea climei = incalzirea globala;
 Anotimpuri;
 Accentuarea extremelor meteorologice:
furtuni, uragane, cicloane;
 Vant: 350 km/ora
 Afectarea padurilor;
UE
UE
UE
RIO 1992: CONVENTIA CADRU PENTRU
SCHIMBAREA CLIMEI:

 fiecare tara are dreptul sa utilizeze propriile resurse cu conditia

ca activitatiile sale sa nu puna in pericol siguranta mediului;
 adoptarea unor legislatii care sa tina sub control emisiile de gaze
cu efect de sera si sa asigure derularea proceselor neturale care
pot indeparta o parte din aceste gaze;
 tarile dezvoltate: mari producatoare de astfel de gaze =
responsabilitate; reducerea emisiilor la nivelul lui 1990;
 tari bogate: sprijin material si asistenta tehnica tarilor
subdezvoltate;
 obligatia informarii; antrenarea si informarea publicului;
 transferul de fonduri si tehnologii
BERLIN 1995: CONFERINTA PARTILOR LA CONVENTIA
CADRU ASUPRA SCHIMBARII CLIMEI

 semnarea unui protocol de reducere a

emisiilor de carbon;
 proiecte pilot pentru transferul de tehnologii;
 recunoasterea ineficientei planurilor existente
 implementarea comuna: compensarea
emisiilor prin investitii in proiecte de energie
curata;
EVOLUTII
 VIENA 1996: A DOUA CONFERINTA A PARTILOR
 acceptarea unui protocol legislativ pentru limitarea emisiilor
 KIOTO 1997: A TREIA CONFERINTA A PARTILOR
 adoptarea unui protocol legislativ de limitare a emisiilor

 GERMANIA - plan ca pana in 2005 reducerea cu 25 % a emisiilor

cu efect de sera; deja in 1995 < cu 10 % fata de 1990;
 RUSIA - reduceri cu 25 % in 1995 fata de 1990;
 SUA - 1996 > 6 % fata de 1990
UE
UE
PLOI ACIDE
CAUZE

 SO2 - acidul sulfuric

 NO2 - acidul azotic;
EFECTE
 spalarea solului de substante nutritive;
 punerea in libertare a aluminiului existent in sarurile minerale din
sol = incetinirea cresterii;
 distrugerea descompunatorilor din sol;
 favorizeaza extragerea substantelor nutritive din frunzele
coniferelor intr-un ritm mai accelerat decat realimentarea;
 scaderea capacitatii de reproducere a biotei acvatice;
 afecteaza sanatatea oamenilor: SO2 > particule fine de sulfati,
devin aerosoli si patrund in tesuturile plamanilor;
 solubilizeaza metalele grele: aluminiu, cadmiu, mercur, plumb;
 degradarea mediului construit: coroziunea
EFECTE
 14 000 lacuri in Canada; disparitia pestilor;
 Finlanda, Norvegia, Suedia (2200 de lacuri
moarte),
 in USA 2,5 % din cazele deceselor;
 degradarea padurilor:
 Germania 54 % in 1996;
 Europa > 30 %;
Ploi acide
Ţara Total suprafeţe Suprafeţe distruse
pădure
(mii hectare) (mii hectare) %

Norvegia 5925 2963 50

Austria 3754 1089 29
Suedia 23700 9243 39
Franţa 14440 3321 23
Germania 7360 3827 52
Polonia 8654 4240 49
Italia 457 138 30
Spania 11792 3656 31
Elveţia 1186 510 43
Anglia 2200 1408 64
Cehia + Slovacia 4578 3250 71
UE
UE
Problema ozonului
Ozonul
 La nivelul solului
 Ozonul stratosferic
Ozon
La nivelul solului
 irită membranele mucoase ale sistemului respirator;
 cauzează tuse, sufocare, funcţionare diminuată a plămânilor;
 reduce rezistenţa la răceală şi pneumonii;
 poate agrava bolile cronice ale inimii, astmul, bronşita,
emfizemul;
 distruge stratul superficial de ceară protectoare de pe ace;
provoacă denutriţia, afectând clorofila şi impiedicând procesul
de fotosinteză;
 reduce rezistenţa arborilor la îngheţ, prin distrugerea
membranelor celulelor şi ţesuturilor frunzelor de conifere,
atacul unor ciuperci şi insecte dăunătoare; pătrunde prin
stomate, intensifică procesele oxidative, epuizând rezervele de
hrană ale plantelor.
UE
UE
UE
Ozon stratosferic
 filtru natural pentru absorbţia radiaţiilor solare
ultraviolete, periculoase pentru organismele
vii.
 freonii au fost consideraţi multă vreme ca
fiind substanţe chimice miraculoase,
netoxice, neinflamabile, necorosive şi stabile
 =>utilizarea lor pe scară largă la tuburile cu
aerosoli, ca spumanţi, ca solvenţi şi ca agenţi
de răcire ai frigiderelor
Ozon stratosferic
Protocolul Montreal - Substante
care Rarefiază Stratul de Ozon
 Montreal 1987
 reducerea la jumătate a activităţilor de producere şi utilizare a
freonilor, până în 1988, iar până în 1992 să îngheţe producerea
şi utilizarea halogenilor, substanţe care conţin brom, de 50 de
ori mai periculos decât clorul în distrugerea ozonului;
 acordarea unei amânări de zece ani faţă de aceste termene
pentru ţările cu un consum anual de freoni mai mic de 0,3 kg
pe locuitor;
 aplicarea unor restricţii pentru comerţul cu produsele ce
înglobau freoni, cu ţările care nu erau semnatare ale acordului;
 elaborarea unor tehnologii pentru producerea de substanţe
chimice alternative pentru CFC.
Efectele degradării stratului de
ozon
 modificarea stratificării termice a atmosferei cu apariţia
modificărilor climatice;
 modificări în distribuţia pe verticală a ozonului cu
creşterea concentraţiei ozonului troposferic şi scădereaa
concentraţiei ozonului stratosferic;
 creşterea intensităţii radiaţiei ultraviolete cu efecte
negative asupra organismelor vii; apariţia unor maladii
ale ochilor, pielii şi a unor maladii infecţioase;
 reducerea activităţii de fotosinteză a ecosistemelor
acvatice: dereglarea strategiilor de adaptare (orientare,
mobilitate), dezvoltarea anormală a organismelor marine
Productia mondială de
clorofluorocarbon
1200

1000
CFC , mii tone

800

600

400

200

0
1950 1960 1970 1980 1990 2000

Anul inregistrarii
Alte probleme
Domenii
 Degradarea solului
 Disparitia speciilor
 Degradarea peisajului
 Catastrofe
Degradarea solului
 pulberile sedimentabile de la centralele termolectrice, fabricile
de lianţi - azbociment, fabricile de ciment etc;
 reziduurile petroliere;
 dejecţiile de la fermele de creştere a animalelor;
 gropile de depozitare a reziduurilor menajere;
 haldele de steril rezultate de la extragerea cărbunelui, a
metalelor sau de la cenuşa termocentralelor;
 substanţele radioactive;
 pierderile de substanţe chimice toxice din rezevoarele
subterane sau din conductele de transport subterane;
 agenţi patogeni contaminanţi, care pot determina
contaminarea biologică
Degradarea terenurilor
Nr. crt. Continentul Proporţia degradată
(%)

1. Australia 16

2. Europa 25

3. America de Nord 26

4. Asia 38

5. America de Sud 45

6. Africa 65

7. America Centarlă 74
China – cauze al degradarii
Suprafaţa Procentul din
Cauzele pierderilor pierdută suprafaţa
(mii hectare) totală agricolă
Pierderi explicabile 2317 1.8
Construcţii ale capitalului 508 0.4
naţional
Construcţii urbane şi rurale 240 0.3
Construcţii de case ţărăneşti 184 0.1
Extinderea pădurilor 833 0.6
Extinderea păşunilor 552 0.4
Pierderi inexplicabile 4239 3.3
Total 6556 5.0
Disparitia speciilor
Perioada Specii Procentajul Cauze ale
dispărute piederilor dispariţiilor
într-un secol
Pleistocen 0.01 - Dispariţie naturală
(3,5 milioane de
ani)
Pleistocenul 0.08 0.002 Modificări climă;
tarziu (100 000 Vânătoare în
ani) neolitic
1600 -1980, d.H. 17 0.4 Expansiunea
colonială;
Vânătoare şi
comerţ
1980 - 2000, d.H. 145 3.5 Dereglări ecologice
Zone protejate
Suprafaţa protejată
Specii de Specii de
Ţara plante în animale în
(mil. ha) (%) pericol pericol

Statele Unite 130 13 1845 281

Rusia 71 4 127 59
Japonia 3 7 704 79
Germania 9 26 16 11
China 58 6 343 153
India 14 4 1256 137
Indonezia 19 10 281 242
Brazilia 32 4 483 167
Total 336 7 - -
Degradarea peisajului
 Industria
 Agricultura
 Turism
 Urbanizarea
 Infrastructura