Pot atune] furniza paralelele, materialele comparative, pe scurt contextul, cu singura
Cl"RL (~lJ~TAV
---' - ::, lUNG
J
De la vis la mit
!
Interpretind un nou vis, vom avea ocazia sa abordarn unele notiunl esentlale, ca
de exemplu pe cea de arhetip, expre5ie care desemneazif 0 imagine originarii. existind
ln inconftient. Arhetlpul e $i el un fel de complex; dar spre deosebire de cele pe care
le-arn studiat pina acum, el nu mai este fructul experlentet personale; esce un com­
plex innascut. Arhetlpul este un centru inearcat de energle. Dragonul de pilda. este
una dintre aceste imaglni originare arhetipale. Daea in cursul existentel mele nu
inti/nesc dragonul care se afla in mine, daca due 0 eXisten~a care ramlne privata
de aceasta confruntare. voi sfir,1 prln a ma slrnt! inconfortabil. aproape de parca
a, fI hranit constaqt cu alimente fara vltamine sau sare, Trebuie sa intilnesc dragonul,
del acesta, ca ~i ereul, este un centru lncarcat' de energie. Daca inti/nlrea nu se
produce, aceasti' caren~a va antr'ena cu virsta 0 contrarietate simllara celel pe care
ne face s-o reslmjtm omisiunea unei nevoi naturale a omulut. Poate parea paradoxal,
dar aceste imagini originare - care sint 0 mul~ime _ po arta fiecare cu sine energia
sa ~pecifidi, a earor beneflciari nu sintem cita vreme nu ne-am cioenit de eJe $i nu
Ie-am incorporat de 0 manlera oarecare in trama vie~ii noastre. intilnirea cu dragonul
se poate produce potrivit unoI' modalita~i diferite, esen~ialul fiind ca oastfel de
confruntare sa existe. M-a$ face poate mai bine in~eles spunindu-va: nu te sim~i
fntru totul in largul tau dta vreme nu te-ai inti/nit cu tine insu~i, cita vreme nu te-ai
ciocnlt de tine insu~i; daea nu ai fost prada unor dificuld~i interfoare, ramii la supra­
fa~a propriei tale fiin~e; dnd 0 fiin~a intra in coliziune cu sine insa$i, ea resimte, in
urma acestei confruntari, 0 illllPresie salutara care ii procura bunastare.
EXisd arhetipuri care sint esen~iale. care pot suscita modifi:iri fUl:hm~ntlle
fntr-o via~a umana. / ••./
Am spus mal devreme ca slmbolurile visului sint de natura ese,l~ialme'te indivi­
duala ,I ca avem in general interesul sa interpretam 0 serie de vise, ceea ce confera
interpredrli 0 siguran~a Infinit mai mare decit atunci dnd ea poarta asupra unui
vis izorat. in ceea ce urmeazl ma vol contrazice _ cel pu~ln in aparen~a _ $i voi
fncilca regulile edificate pina acum: voi interpreta un vis izolat, care nu face parte
dintr-o serie 'i al drui autor imi este necunoscut. Vol interpreta acest vis in mod
c arbltrar », dar modul meu de a proceda nu va fi nejustifieat. Visul de care yom vorbi
emana. intr-adevar, din incon$tientul colectiv $i sUbstan~a lui e5te una e;en~ialmente
mitologici. Or, daca un vis e format din materiale personale, interpretarea sa presu­
pune cunoa$terea asoeia~lilor celui care viseata, cirora anllistul nu Ie poa.te adiuga
mare lucru, 0 persoana fiind. in individualitatea sa, diferita de oricare alta. Fieeare
individ nu are oare via~a sa proprie, Imaginile $i repreze~tarile sale proprii 1 Dar
acest lucru, capital la nivelul ini:on~tientuIUi personal, nu mai elte adevarat pe,1trU
materialele care emlna din incon~tie,ltul colectiv. In rata unui arh~tip ana/istu/ poate
Ji trefJuie 53 inc~apJ s5 gincJeascif. dci el rei eva 0 structura com'Jna condi~iei umane,
cu privire la care aso:ia~iile mele vor fi la fel de valabile ca $1 cele ale visatorului.
• Ahasea C3.r.rl.~1 di. cadrul u.ui ciclu ~i.ut la Basol, la ",,:i.tatea do Psiholol j. . ,I. 1934.
I~
70
il
il:
~'
II
,',
conditie de a poseda cunostlnte suficiente. in visul despre care vorbim aceste curios­
tin~e mi-au permis sa elucidez semniflcatia unlversala a monstrului. $i acest lucru
este mai mult sau mai putin adevarat pentru oricine, dci topl am auzit vorbindu-se
de basrne, legende ~i mitologie.
Visul despre care imi propun sa va vorbesc provine de la un tinar care se afla
in acel moment in stadiul premonitoriu al unei psihoze rnaniaco-depreslve. inceputul
nevrozelor $i psihozelor e frecvent rnarcat de aparltla unor vise de mare importan~a
prin lndicatiile pe care Ie contin privind cauzele ,i semniflcatta tulburartl pe cale
sa izbucneasca. Soar parea d aslstarn la 0 ultima tentativa din partea inconstlentului
de a rIdica, intr-un suprem elan, pina la constiinta subiectului, simbolurile care i-ar
putea furnlza, in deruta sa, 0 pretioasa orientare. Izbucnirea unei nevroze sau a unei
psihoze e intotdeauna precedata de 0 perloada caractertzata printr-o stare de dez­
mernbrare, in cursul careia tinde sa dispara impresia de securitate Inerenta
vletll normale. Panlca, lnstabllltarea ce rezulta din aceasta stare afecteaza profund
lnccnstlentul care se revolta impotriva acestei derute, impotriva unllateralitatti
sau pervertirii ccnstltnjet: aceasta revolta provoad din partea lnccnsttentului un
vis, adevarat mesaj de circumstanra. Nu e de fer rara aparltta unor asdel de tulburar-i
nervoase la sublectl aflat] intr-o perioada a existentei lor in care ei au sentimentul
ca au realizat 0 securitate deplina, ctnd sl-au ficut proprii convingeri care Ie par
irefutabile dar care. aparind mal mult sau mai putln compromise inconst.ientulul
lor. provoaca revolta acestuia $i il fac sa adreseze con$tientului un vis de importan~a
majora. Visele care au loc la inceputul unei nevroze sau psihoze constituie, impreuna
cu cele din copilaria timpurie, cele mai lnteresante vise pe care Ie putem intilni.
Sa mai subliniem, ca preambul, d nu cuno$team visatorul. VisuJ mi-a fost comu­
nicat de un prieten, medic alienist intr-o c1inica, pentru ca i s-a parut deosebit de
semnificativ. Bolnavul sau era un francez de douizeci $i doi de ani, foarte inteligent
$i estet. A$a cum ve~i vedea, expresiile, versiunea visului sint absolut generale $i nu
necesita aproape nici 0 asocia~ie personala, simbolurile pe care Ie vehiculeaza ftind
dintr-o specie care produce indeob$te la pacien~i dificulta~i de asociere. Subieqii
care au vise de acest fel ramin sub impresia stranieta~ii lor $i ignora de unde ar fi
putut extrage 0 asemenea imagistica. De aldel, materialele asociative care se rapor­
teaza la cele citeva aluzii personale incluse in vis mi-au fost comunicate, asdel incit
sintem in masura sa Ie in~elegem. Sa adaugam ca bolnavul ficuse 0 cilatorie in Spania
$i ca reprezentarile care joad un rol in vis sint in majoritate de origine spaniola.
Depresiunea, diagnosticata ca psihoza maniaco-depresiva, s-a declan$at 0 data cu
intoarcerea din calatorie. Dupa $ase luni bolnavul a putut parisi c1inica, dar citeva
luni mai tirziu s-a sinucis. Depresiunea sa parea in ace I moment vindecata $i el $i-a
pus capat zilelor intr-o stare aparent calma $i rezonabila. Visul sau va va face sa in~e­
legeti de ce s-a sinucis. lata-I:
Sub catedrala din Toledo 5e alii 0 cisternl plina cu api. tn comunicare subteranl
eLi Tagele. Acel.1tl cisternl e 0 micl tnclpere obscuri. In apl 58 .,f1i un imens ,arpe.
ai clrui ochi strllucesc ea nilte piecre pre~ioase. Alituri de elf 0 cupJ. de aur con~ine
un pumnal. Acest pumnal este cheia Toledo..ului ,i el conferA detinltorului slu sU'J:e­
ranitatea asupra or&Ju1ui. $arpele - 0 ,dam - era prietenul ,i protectorul unui
anume domn B.C. Acesta 5e afla la inceput lmpreunl eLi mine tn camera lntunecatl
,i incroducea piciorul slu gal in gura larpelui care II Iingea t" modul eel mai
arnical, amindoi &lsind in aceasta pllcere. Asdel, B.C. nu se temea de ,arpe. pentru
cl era un copil inocent; clei In vis B.C. nu era adult, ci in virstl de numai ,apte
ani. Apoi am rlmas singur in inclperea lntunecatl, intre~inlndu·ml cu ,arpele clruia
Ii port un respect profund, Iipsit de teaml. ~arpele imi spune cl Spania imi ilparcine
d. vreme ce sint prietenul lui B.C. ,i ml roall si-i red au copilul, ceea ce rerU'Zi ii
promit In schimb sl cobor ou r.. umi pl.l la 01 ti sl ml las mi.giiat de 01. 1. lac
de alt1., hotlrlsc brusc sl-1 trimit pe prietenul meu S. (care se trale din Maurii
71
 spanioli, cum 0 dovedesc tenul slu smead ,i plrul negrul. Aceastl descindere necesiti
ca S. sl redobindeascl In prealabil for~ele ancestrale ale rasei sale. Ii spun de aceea
sl-$i procure spada cu miner r-csu care se afll in fabrica de arme de pe ceilialt
mal al Tagelui, spadl care provine de la Atenienii sau Foceenii din Massilia. astlzl
Marsilia. Prietenul meu se duce dupl spadl ,i descinde in cisternl. unde Ii spun sl-fl
strlpungl palma miinii stingi cu spada, ceea ce el face. Dar nu are for~a sl rlminl
in preajma farpelui; rlpus de durere fi teaml el pllefte ,i, c1ltinindu-se, urcA scara
flrl a lua pumnalul. Din acest motlv nu poate plstra Toledo-ul ,i sint nevoit sl-I
abandonez ace!e, ca pe un ornament.
lata ceea ce primitivii, care au un fin dlscernamlnt cu privire la natura vlselor ,
ar' numi un vis mare; celelalte, visele curente, nu conteaza in ochii lor, in timp ce
daca vreunul din ei are un «vis mare », el are lntultla imediatii a semnlflcatiel sale
colective, ceea ce il face sa simta dorlnta de a comuniea visul sau intregului sau an­
tura], ca ~i cum ar indeplini astfel 0 obligatle morala fata de trib. Este reunit in acest
caz cercul barbatllor , care se a~eaza pe parnlnt ~i asculta povestea visatorului.
Anumite dialecte primitive posed a 0 expresie pentru visul oblsnult ~i una distincta
pentru eel mare. Acest comportament aparte nu eo caracterlstica exclustva a primi­
tivilor; el poate fi intilnit ~i in Europa, la Roma, unde il gasim inca Ia sflrsttul Repu­
blieii. Stim de pi Ida ca fiiea unui senator roman careia Minerva ii aparuse in vis s-a
prezentat in fata Senatului certnd , pe baza visului sau, restaurarea unui templu al
Minervei care fusese lasat sa cada in ruine. Senatul, impresionat, a acordat sumele
necesare. Aceasta relatare exprima elocvent intuitia lrnemortala a caracterului colec­
tiv al visului mare, care nu apartlne celui care l-a visat, ci colectlvltatfl , poporului,
totalitatii oamenilor. Daca interpretarea unui astfel de vis e corecta, ea va fi profita­
bila tuturor, ceea ce nu se poate pretinde despre micile vise curente.
Sa relatam contextul acestui vis impresionant. Visatorul, a~a cum v-am spus. a
petrecut un timp in Spania ~i in particular a stat ceva mai indelung la Toledo, un ora~
cu 0 pecete de neuitat. Comoara ora~ului e catedrala sa gotiea, una din cele mai fru­
moase din Europa; ea a produs 0 impresie profunda asupra visatorului nostru.
Oricine a patruns intr-o catedrala gotica a resimtit in ce masura epoca cre~tina ~i
spiritualitatea ei sint aici inca vii ~i se impun vizitatorului. Sub aceastii catedrala.
intr-un fel sub aceasta lume spirituala~i iradianta a Evului Mediu, se afla 0 cisterna ale
carei ape sint in comunicare cu Tagele. Tagele imprejmuie~te ora~ul Toledo din trei
parti; ca toate cursu rile de apa. el constituie un simbol al f1uxului vietH care se scurge,
al f1uxului paterno Spunem de pilda: «Tatal nostru Rinul». Daca va yeti afla vreodata
pe malurile unui riu ale carui ape se scurg Iini~tite intre doua pad uri ~i ii ve;i contem­
pia cursul regulat ~i etern, yeti percepe valoarea simbolica pe care Tagele 0 poate
avea in visul nostru. Fluviul este corelat printr-un brat subteran cu cisterna, care
formeaza astfel 0 patura de apa izolata de valurile grabite ale vie~ii.
Toledo este inca ~i astazi un ora~ fortificat. EI a fost in trecut una din fortarete1e
inexpugnabile ale Spaniei. Mult timp capitala a Castiliei, el numara deja in Evul Mediu
200000 de locuitori ~i era dominat de castele maure intarite. Un as~fel de ora~,
inconjurat de ziduri de aparare ~i turnuri, umple calatorul de 0 impresie de ne~ters
decoeziune. unitate, rigiditate superioara. opunindu-se oricaror influen~e provenind
din exterior; e incarnarea unei forte suverane. lata de ce ora~ul este, din timpuri
imemoriale, simbolul totalitafii perfecte, capabile sa se impuna prin forta proprie
oricaror influente dezagregante, simbolul existenfei eterne, asemeni lerusalimului
celest. care incarneaza plenitudinea cerurilor, 0 stare durabila, invulnerabila la
atingerea timpului.
Cisterna e 0 caverna sumbra situata sub catedrala. Sub bisericile medievale se
afla in general 0 cripta care mai este inca la noi loc de inmormintare ~i unde aveau
loc odinioara mistere secrete. in apa cisternei inoatii un ~arpe. ~arpele, cum am spus
in legatura cu visul precedent, e un animal cu singe rece. un vertebrat care incarneaza
72
pscyhe lnfertoara, psihicul obscur, lnconst lentul , ceea ce e rar, incomprehensibil,
monstruos, ceea ce se poate instala in noi, inamie noua, capabil, de pilda, sa provoace
in noi 0 boala mortala, Sar pe le are ochi care stralucesc ca ni~te pietre pretloase,
ceea ce a constituit in intreaga antichitate - tradtrltle care conflrrna acest lucru
nu lipsesc - un atribut al sarpelul magie. Pietrele pretloase, ca ~i cupa de aur ,
subllnlaza tot ce e alcl de un pr et inestimabil. Cupa reprezinta 0 cornoar a: ea contl­
ne un pumnal care e in acelasl timp cheia orasulul: este comoara pe care un dragon
are intotdeauna misiunea s-o pazeasca. Cuvintul « dragon» provine din latinescul
draco, care inseamna pur ~i simplu sarpe , Dragonul, simbol al sufletului instinctiv
~i inferior, este in Occident un animal considerat nefast, in timp ce in Orient trece
drept unul fast. in legendele elvetlene de exemplu, dragonii bintuie intotdeauna
malurile apelor ~i sint adesea gardieni ai izvoarelor, gardieni uneori foarte amenin­
tatori. Ei apar aproape intotdeauna in legatura cu 0 cornoara oarecare ce urrneaza
sa Ie fie sustrasa - aici cheia orasulut - , pe care eroul, prietenul visatorului, trebuie
s-o dobindeasca. Dar aceasta cheie nu eo cheie oblsnulta. E in acelasl timp un pumnal,
r eprezentar lle pumnalului ~i cheii fiind contopite, contaminate reciproc pina fa a
forma lrnpreuna un tot, 0 unitate inirnaginablla, Este frecvent in vise co semnificafii
diverse sa fie condensate lntr-un singur obiect, care Ie eJiprima pe toate. Ceea ce incon­
stlentul lntentloneaza sa formuleze prin aceasta cheie-pumnal nu este exprimabil
nici prin pumnal singur, niei prin cheie singura. Aceste doua obiecte definesc doua
aspecte diferite ale unui acela~i dat, inexprimabil printr-o unica reprezentare; e
sarcina spiritului con~tient sa gaseasca denominatorul comun al acestor doua obiecte
disparate. Pumnalul este 0 arma alba care se poate include. cu acest titlu. in categoria
generala a armelor, inglobata ea insa~i in conceptul, mai general inca. de instrument.
Pumnalul, ca 5i spada, lancea sau sageata este 0 piesa executata intr-un scop precis,
ca raspuns la 0 intentie, la 0 vointa pe care 0 semnaleaza. Or ice instrument releva 0
intentie, 0 vointa determinata care i~i concretizeaza mijloacele sub aceasta forma.
o luneta astronomiea exprima vointa constructorului sau de a discerne obiecte
indepartate, iar un pumnal pe cea de a strapunge; vointa de a strapunge a capatat
corp in acest obiect ascutit. Pumanlul vrea sa-~i atinga scopul; el evoca penetrarea
intr-o directie precisa, ceea ce iI apropie surprinziitor de acest alt instrument care
este cheia. Cheia vrea ~i ea sa patrunda; intentia de a deschide un lacat. ceea ce dege­
tele sint incapabile sa realizeze. s-a concreti.zat intr-o cheie. Goethe spune sugestiv
in Faust al sau: « Cheia va adulmeca locul dorit, urmeaz-o in adincimi. ea te va duce
la Mame ». Faust ignora calea ce duee intr-aeolo. dar cheia. care este intentie diri­
jatii, 0 cunoa~te ~i ga~e~te aiei punctul sau de aplieare propice.
in aceasta ordine de idei. primitivii nu cred despre arma lor ca ei sint cei care
o minuiesc cu 0 indeminare deosebita. ci ii atribuie, ca unei fiinte magice, un suflet
care cunoa~te scopul de atins. Daca virful pumnalului gase~te inima adversarului
e pentru ca 0 cauta ~i vrea sa patrunda. acolo. pumnalul fiind eel care conduce mina
luptatorului ~i nu luptatorul pumnalul. In fapt, in psihologia primitivului, instrumen­
tul, inca nediferentiat de intentia pe care 0 traduce, serve~te drept receptacol pro­
iectiei sale.
Aceste comentarii evidentiaza ee e comun unui pumnal ~i unei chei: ambele
adulmeca punctul propice ~i conduc la realizarea unui scop. Visul nu ne spune, fire~te.
care este elementul pSihic din noi care - simbolizat de cheia-pumnal - cunoa~te
calea de urmat; in cazul unui tratament ar trebui sa-I cautam.
Sa treeem la prietenul visotorului nostru. aeest domn B.C., al carui demon protector
.este ~arpele. demonul individual fiind frecvent reprezentat de un ~arpe care incarna.
de exemplu. sufletul eroului. Aceasta reprezentare se bizuie pe a conceptie primi­
tiva. Primitivii. 0 data ingropat unul de-ai lor, observa movilita de pamint proaspat
73
 care II acopera: primul animal care se aventur eaza pe ea este decr etat depozitarul
sufletului defunctului ~i va fl venerat cu eel mai mare respect. Prietenul visatorulul
nostru e un prieten din copiiarie: II cunoscuse catre vlrsta de sapte ani. dnd ii tre­
zise un sentiment de puternlca prietenie. Aceste prietenii din copilar!e slnt adesea
de natura pasionala: dad Ie privim mai de aproape ~i ne lntrebarn din ce slnt formate,
descoperim frecvent di flecar e din eel doi prieteni proiecteaza In celalalt elementele
cele mai nobile ~i pretioase ale vletll sale interioare, comoara sa intima. Originea
expresiei «ccrncara mea» din limbajul tandru se afla aiel. £ (drd indoia/d ce! mai [tu­
i:
"I·
mos mister al prieteniei - a-fi crede prietenul capabil de ceea ce nu indrdzne~ti sd
speri de la tine insufi. Aceste prietenii din coptlarle se hranesc adesea dintr-un secret.
din intuttla infantila a unor valori inestimabile, a unei mari comorl ascunse la care
II' prietenul are, poate, acces. Din viata voastra ~colara va arnintltl cu siguranta d printre
condiscipolii vo~tri unii treceau drept « eroi »; erau naturi deosebit de dotate, demne
de respect. tandru iubite ~i crezute capabile sa savlr~easdi minuni. Acest domn B.C.
fusese pentru visatorul nostru un prieten astfel idealizat; in ochll sai el ignora frlca,
era capabil de fapte rnar ete ~i - numai puritate - trecea drept un copll lnocent ,
De aceea I~i poate el pune piclorul In gura sarpelul, pidorul fiind partea corpulul
desernnata traditional-~titi asta de la catehism - muscaturll ~arpelui. Copilul
din visul nostru s-a putut aventura in vizuina ~arpelui. care nutrea pentru el senti­
mente de prietenie. ba chiar era protectorullui. intilnim din nou aid 0 reprezentare
primitiva originara; vrajitorii africani trec in ochii tribului drept fiinte Insotite de
demoni. iar sufletul drept un ~arpe; dnd un negru se Intreaba perplex ce trebuie sa
fad. el spune, indepartlndu-se: «Ma duc sa vorbesc cu ~arpelemeu », ceea ce In­
seamna di se retrage pentru a se intretine cu sufletu! sau. $arpele din visul nostru
nu numai d nu apare intr-o lumina nefasta. dar pare sa fie de foarte bun augur;
el il iube~te pe copil ~i sentimentul este. dupa toate aparentele. redproc. Gasim
acela~i motiv In marele mister de la Eleusis, ilustrat pe un vas mortuar celebru,
I!:
pe care initiatul e reprezentat mlnglind ~arpele lui Demeter. mama pamlntului;
I,
mitologia germanica ne furnizeaza ~i ea 0 legenda potrivit dreia cine reu~e~te sa
li[l, sarute ~arpele se va transforma Intr-o tlnara frumoasa; basmul Regelui Bro~telor
II (der Froschkjjnig) provine dintr-o fantezie analoaga. Numai copilul inocent. omul
I
increzator pot privi fara spaima ~arpele; toate celelalte fiinte umane resimt fata
de el teroare. Acesta e unul din secretele copilariei, care dispare 0 data c:u ea; cres­
I,
dnd. fiinta uita secretul totalitatii infantile. a copilului care ~tie sa lase sa traiasc:a
,I,
in sine 0 Intreagalume rara a 0 paraliza prin reflexii. judecati. condamnari; a copilului
care traie~te Intr-un fel de Gradina Paradisiaca In care toate fiintele vie~uiesc p~njc
una alaturi de cealalta. Cum acest secret se pierde cu vlrsta, putem spune ca doar
un nesabuit mai e In stare sa presimta aceasta totalitate disparuta ~i sa infrunte
fara teama demonul sau interior. Gratie tlnarului sau prieten ~arpele ii destainuie
visatorului d Intreaga Spanie Ii apartine. Intreaga fard semnifid din nou ideea de
totalitate. Posesiunea Spaniei. a intregii tari. e un simbol al totalitdfii implicit indus
In suzeranitatea asupra Toledo-ului. Pentru ca ~arpele interzice accesul la totalitatea
fiintei. trebuie - el insu~i I~i exprima aceasta dorin~a - sa descinzi pina la el; el
adreseaza visatorului cerinta presanta ca acesta sa-j restituie copilul; cu alte cuvinte
~i trec:ind la general. sufletul inferiol' localizat In maduva spinarii. instinctul profund
din noi, aspira sa regaseasca copilul. in loc de asta i se dispenseaza mereu 0 multime
de sfaturi considerate rezonabile. ~arpele redama Insa In mod expres copilul iucau~
~i inocent. caci numai cu el se poate Intelege ~i nil cu adultul. moralistul hiperratio­
nalist care nu ~tie dec:it sa oficieze de fa Inaltimea con~tiin~ei sale. Oricum ar sta
lucrurile. fiin~a con~tienta a visatorului simte fata de ~arpe deferen~a, atitudine
care sta marturie pentru calitatile putin comune ale bofnavului nostru; el vorbe~te
74
sarpelul cu respect. dar fara teama; poate di ar f fost mai bine dad l-ar f fost teama !
Aceasta desdndere in vizuina sarpelul, care flgureaza 0 problema centrals, este ~i
ea 0 revlvlscenta a unul patrimoniu cultural ancestral. Iner-adevar, inifierea a fost
Intotdeauna lrnagtnatj, ca un parcurs, 0 descindere in caverna, unde slnt asc:unse
secretele in care urrneaza sa fii inltiat , Visul nostru e deci un (el de rememorare a unor
vechi mistere inifiatice. Un om locuit de rautate nu poate parttcipa la ele, dci soar
expune primejdiei de a fl muscat ~i otravit; este, de altfel, motivul pentru care visa­
torul nostru prefera sa faca uz de expediente. EI face sarpelul promisiunea ipocrita
d va descinde la el, dar transmite de fapt obligatla In fa~a carela se afla unui alt prteten,
un prieten al virstei adulte. Visul relateaza despre acesta ca descinde din Maurii
spanloli , carora Toledo Ie apartlnuse odlnloara. Acest! Mauri nu erau cresttnl: ei
erau, dlrnpotriva, aprigi dusmani ai bisericii crestlne in Evul Mediu; un descendent al
lor nu poate f decl un adevarat crestln , EI ramine in profunzimea filntei sale un
pagln, un rnahomedan, un adversar ireductibil al bisericii. Acest tlnar are tenul
smead ~i parul negru, ceea ce evidentiaza cu daritate originea sa. Visatorul Ii atribuie
o cunoastere satisfacatoare a spaniolei, arabei - sau a Iimbii adecvate - pentru a-i
permite sa aiba 0 conversatle profltabila cu sarpele, Acest prieten cu tenul smead
simbolizeaza umbra visatorului. Una din doua: ne cunoa~tem umbra. sau nu; in acest
din urma caz avem frecvent un du~man personal asupra druia proiectam umbra
noastra. Incarc:indu-I gratuit cu ea. in ochii no~tri el este detinatorul ei ca ~i cum ar
fi a sa ~j i-ar incumba intreaga responsabilitate; este « bete noire» a noastra, pe care
o certam. repro~lndu-i toate defectele. toate url~eniile ~i viciile care ne apar~in
In propriu. Ar trebui sa luam asupra noastra mare parte din repro~urile cu care Ii
Impovaram pe al~ii ! in loc de asta aqionam ca ~i cum ne-ar sta in putere sa ne elibe­
ram astfel de umbra noastra; este eterna poveste a paiului ~i blrnei. Tinarul cu tenul
smead, purtatorul umbrei visatorului, trebuie. in vis. sa indeplineasca in locul acestuia
ceea ce destinul Ii cere. Visatorul prefera sa se descarce de aceasta descindere in
lumea reptiliana. subiacenta biseric:ii cre~tine, pe seama dublului sau obscur. a celui­
lalt cu pielea Inchisa. a carui imoralitate dedarata se explidi prin originea sa paglna.
« Sa vada el de ~arpe». ginde~te visatorul, care spera astfel sa In~ele reptila. Totu~i.
temlndu-se ca Intunecatul sau prieten sa nu fi lasat sa slabeasd in el fortele morale
ale rasei sale ~i sa nu fi devenit astfel incapabil sa se sup una cu succes Incercarii.
visatorul face apel fa un ritual special menit sa-I doteze c:u forta ~i curaj; 11 sfatuie~te.
In vederea reu~itei. sa dobindeasd 0 spada pastrata intr-o fabrica de arme situata
pe celalalt mal al Tagelui. Aceasta fabrica de arme albe exista ~i funqioneaza Inca
In zilele noastre. Spada pastrata, conform visului, aici, ar fi apar~inut Atenienilor sau
Foceenilor ~i are ded 0 origine milenara. 0 spada are. fire~te. in esen~a. aceea~i
semnifica~ie cu pumnalul; este doar mai mare ~i reprezinta aid «spada magica»
prjn excelenta, cea de care un erou are Intotdeauna nevoie. Gindi~i-va la Siegfried!
E yorba aici de un instrument cultural datlnd din cea mai timpurie antichitate. Cum
spuneam in legatura cu pumnalul, spada semnaleaza 0 intentie; e voin~a concretizata.
mai bine. concretizabila a omului, gratie dreia el i,i apara viata ~i cucere~te pamlnturi.
Voinfa e un stravechi bun cultural a c:arui n~tere coincide In fond cu originea culturii.
Clta vreme voin~a e inexistenta, nu poate fi yorba de nici un fel de cultura. lata de
ce este In mod mlnifest lipsita de sens intentia de a inculc:a cultura negrilor. Voinfa
n-a luat na~tere ~i n-a ciipiitat (orfii de cit in decurs de milenii ~i este de aceea intotdeauna
simbolizatd in vise sub (orma unui instrument transmis din vechime, a une; comori sau
arme mo~tenite de la strdmo~i. Acest patrimoniu cultural ancestral, cu care dublul
visatorului trebuie sa se inarmeze. are destinatia sa-i confere 0 forta magic:a gratie
dreia va ie~i victorios din Intilnirea cu ~arpele. 1n plus. pentru a deveni puternic,
prietenul trebuie sa-~i inculc:e 0 rana care nu e altceva dedt 0 mutilare magid, un
75
 I:
'I,Iii
:1 sacrificiu ritual care poate f regasit peste tot, sub formele cele mai diverse. Gindi­
I II
I' ~i-va la mutilarea lui Odin atirnat de un co pac; cunoastetl poate remarcabilul pasa]
in care spune: « Timp de noua nopti, ranit de 0 lance, am rarnas atirnat de un copac
III: clattnat de vinturi, sacrificat lui Odin, propria mea carne sacriflcata mie insumi ».
: I: Ritualul mutilator nu este de origine crestlna: el este de lnsplratle pur pagina. Pasajul
din visul nostru cere ~i el sa fie lnteles sub acest aspect: cum visul face apel la 0
:Ii! reprezentare rradltlonala pagina, lntelegern ca paginul care dorrniteaza in inima
visatorului nostru e cel care trebuie sa lntreprtnda descinderea la dragon. Dar el are
I II nevoie in aceasta lncercare de un ajutor al carui secret era cunoscut de cei vechi
~i care a fost dat uitart]: dacji ar detlne acest secret, ar avea, poate, curajul necesar
incerdrii 1 Mutilarea are un scop magie. Ea slrnbollzeaza un sacriflclu pr'opitiatoriu
\ de sine, care antlcipeaza, intr-un fel pentru a 0 deturna, 0 catastrofa arnenlntatoare.
Ace astji reprezentare este inca extrem de vie ~i puternica printre primitivi. j • • ./
fn vis prietenul, care e in acelasl timp dublul ~i umbra visatorului, trebuie sa-~i
strapunga simbolic mlna, pentru a conjura primejdia dragonului. EI da ascultare
acestei injonqiuni ~i i~i strapunge mina stinga. partea stinga fiind intotdeauna partea
defavorablla. (De aiei dublul sens al cuvintului latinesc sinister; partea stinga e partea
obscura ~i Inconstienta, in timp ce partea dreapta e cea constlenta: mina dreapta e
cea lnervara in principal de con~tiinfa, celei stingi flindu-I destinat sa fie acompania­
toarea). Totusl, in poflda tuturor acestor preparative, durerea ~i team a sint prea mari
~i subjuga pe prietenul maur; el nu face fa~a lncercarH ~i urea scara flira a f reusit sa
obfina pumnalul, cheia orasulul; aceasta devine astfel inaccesrblla vlsatorului nostru ,
Aiungem acum la sfirsitul ciudat al visului: visatorul i~i abandoneaza acolo prie­
tenul ca pe un ornament. 0 decora~ie poate fi un tablou aga~at pe perete, un bibelou.
o statuie de ghips, etc. Prietenul este deci abandonat de visator ca 0 decorafie,
sale eterne, delega 0 imagine care face sa comuniee cu fondul uman orice situatie
, adid ceva futil ~i nesemnificativ, intr-o poza artificiala, privata de via~a. Prietenul
individuala, in aparenta unica. A apllca in mod adecvat arhetipul care convine nu
I i~i vede retrasa rafiunea de a fi; el devine un fel de statuie de sare, pur decorativa
constituie numai arta ~amanului primitiv sau infelepciunea preo~i1or-terapeu~i
~i total straina de rolul eroic eliruia ii era inifial destinat. Aceasta e concluzia visului :
care i-au succedat, ci ~i cea a directorilor no~tri de con~tiin~a. caci suferin~a eroului
visatorul n-a indeplinit sarcina care ii incumba; el ~i-a incalcat promisiunea de a des­
simbolic. pe care se bazeaza intreaga religie cre~tina, e ~i ea 0 imagine arhetipala
'I
cinde la ~arpe; printr-o in~elatorie ii delega un prieten; abordarea problemei sale vitale
II
e abandonato unei porti incon~tiente a personalitotii sale. ca ~i cum visatorul ar spune.
aparte, acesteia: « Descureli-te, nu ma prive~te, ma spal pe miini ». Am mai comen­
Iii tat aceasta atitudine in fegatura cu visul precedent. Cind 0 problema penibila ne
zgindare~te, agitlim bagheta magiea a intelectului care 0 elimina din raza noastra de
"II gindire. Problema e atunci automat abandonata celuilalt din noi, geniului nostru,
umbrei noastre, unei parcele incon~tiente a fiin~ei noastre care trebuie sao asume
!I ~i care incearca intr-adevar sa 0 rezolve, dar Dumnezeu ~tie cum! j . .. j
I:
lata-ne in posesiunea unui amplu material care formeaza contextului visului ~i
I care ne permile sa-I concepem ca pe un mit al dragonului sub forma individuala.
II1
Visatorul nu era un savant versat in mitologie; fire~te, in copilaria sa, fusese lega­
1,1 nat cu pove~ti ~i legende. Dar adult fiind, nu i-ar fi trecut niciodata prin cap
ii sa-~i lcrjeze un asemenea mit ~i nu soar fi a~teptat sa-I intilneasca in imaginafia
I
',
I"
I
,I,:
sa. $i totu~i visul s-a prod us in ef, adica incon~tientul sau a exprimat, cu ajutorul
Ii, materialelor visatorului ~i sub 0 forma personal a, tabloul complet al unui mit al
1'1' dragonului, cu toate peripe~iile sale. Astfel situa~ia sa con~tienta, in ace I moment
instabila, a cristalizat in el Iiniife generale ale acestui mit. Ce trebuie sa credem 1
rI
"I Asta inse;;mna: « Te afli la 0 rascruce de drumuri unde fiinfa umana, daca inceareli sa
traiasd depli n orbita viefii sale, s-a aflat de multe ori inaintea tao Situafia care e
astazi a ta a fost, in decurs de milenii, traita de un numar incalculabil de ori.})
E ceea ce demonstreaza mitul dragonului, care poate fi regasit in intreaga umanitate,
care e raspindit pe intreg pamintul, fara distinqie de latitudine sau c1ima. neexistind
ii,
76
nici un popor care sa nu-l posede, pe acesta sau 0 imagistieli corespondenra. Peste tot
intilnim un erou indeplinind 0 sarcina exceptlonala, Generalitatea acestei imagini
arhetipale permite sa afirrnam eli ea corespunde unei experiente curent traite de om
~i repetate la infinit in decursul secolelor; de fiecare data cind fllnta e confruntata
cu 0 situatie pe care nu parvine sa 0 domine, lnconstlentul, ca raspuns fa reprezen­
tarea unei sarcini insolubile, unei exlgente impracticabile, reactloneaza - ~i 0 face
astfel sa reapara mereu - reproducind imaginea ajutatoare a mitului dragonului.
Aceste imagini arhetipale au j . ..j 0 cuprindere care nu Ie aparttne decit lor: ele
slujesc includerii intr-un cadru general ~i supra-individual a cazului personal care
pare unic ~i insolubil; ele arata in acelasi timp eli suferinta unuia e suferlnta tuturor
~i ca sltuatla particulara, inextrtcablla, constituie 0 problema umaria absolut gene­
rala. Se afla aici un clstlg.cert : ghimpele dureros pe care il infige orice sltuatle excep­
fionala, impresia de izolare pe care 0 provoaca sint suprimate ~i individul repus in
relatie cu umanitatea in ansamblul ei. Acesta este motivul pentru care vechii preotl­
tamaduitort - am spus-o mai devreme - utilizau aceste imagini arhetipale ca mij­
loace de vindecare. Ei i~i faceau « paclentli » sa Inrrevada aceste imagini consola­
toare, care Ie dezvaluiau, in izolarea ~i parasirea lor. eli umanitatea intreaga, din
totdeauna, a imparta~it durerile lor. Aceste evocarl ne emotioneaza ~i fac sa vibreze
in noi ceva ce ne spune ca realmente nu mai sintem singuri. Filosofia japoneza
exprima un aspect al acestei ldei , spunind: « Cind e~ti singur ~i crezi eli poti face
ce vrei, nu uita de batrtnul lntelept care loculeste in inima tao » Acest biitrin intelept
e incarnarea vie in noi a imaginilor arhetipale. E omul batrin cit lumea care, timp
de doua milioane de ani, a trait via~a umana cu toate suferinfele ~i bucuriile ei, a
inmagazinat imaginile fundamentale ale existenfei ~i care, in numele experien~ei
de acest fel care inalfa - ~i astfel dezleaga - suferin~a fieeliruia la nivelul suferinfei
tuturor. fn ce consta aqiunea consolatoare a acestor imagini 1 0 mare suferin~a, 0
zguduire morala ne indeparteaza de fundamentele existen~ei ~i de instincte; subiec­
tul aflat intr-o asemenea situafie sufera 0 particularizare excesiv1i, 0 izolare, 0 dezo­
rientare; aceste imagini salutare yin sa arate sufletului suferind in ce stare se afla
el. ce episod al existenfei traie~te; daca el e capabil sa presimta ceea ce ele evoca,
ci~tigul sau va fi imens. j • • ./
Autorul visului nostru e prada unei profunde derute, unei atari partieularizari,
dezorientari, incit nu mai ~tie sa-~i gaseasca drumul. EI nu e con~tient de furtu­
na care se aduna ~i ameninfa. dar incon~tientul ii spune: « qti confruntat cu 0
problema care a fost dintotdeauna exprimata prin mitul dragonului ». Visul utili­
zeaza un limbaj inca ~i mai specific, care actualizeaza vechile im'gini primitive, adau­
gindu-Ie catedrala din Toledo. Am putea aproape traduce acest mit sub forma unui
dialog sau apolog. Visatorul. de pilda, viziteaza pe batrinul in~elept de care am vorbit
mai sus ~i il intreaba: « Ce se intimpla cu mine 1 Nu ma mai in~eleg ! »
- « De unde vii 1 Ai fost la Toledo ~i in catedral a; ce ai contemplat acolo 1 Ce ~i-a
produs impresia cea mai profunda?» $i batrinul inlelept incearca sa-I ajute sa devina
con~tient de situafia sa: ({ Ai mai vazut sub catedrala lucruri de mirare, 0 cisterna
in care se afla un dragon, un ~arpe, care pazea 0 cupa de aur. con~inind cheia ora­
~ului. » Tinarul nu infelege de fel acest limbaj enigmatic. Daca ar putea rezuma toate
impresiile pe care Ie-a resimtit la Toledo - ~i pe care nu ni Ie putem imagina decit
cu greutate intrucit n-am fost acolo - ar face cu siguranta 0 descriere vie ~i fra­
77
 panta a epocii medievale In stralucirea ~i forta sa ~i a acestui oras care a fost sediu!
lnchizltiel dupa ce fusese centrul srllntel arabe. Se intilne~te acolo amestecul curios
a doua culturl , cea crestlna ~i cea islamica ,i pagina. Aceastii fuziune declanseaza
cu siguranta. la 0 persoana cultlvata, asociatil purernlce, caresegrupeaziiin jurul
lnses! conceptlel sale cu privire la lucruri ~i hranesc preocupartle sale privind pe de
o parte lumea crestlna, pe de alta 0 fume diferita ~i opusa el, Lumea cresnna e
lumea visatorului. lumea de sus. In timp ce lumea paglna e 0 lume subterana care a
fost depasita. Alfonso VI a reuslt sa recucereasca Spania ~i sa izgoneasca pe Maur i ,
Sarpele a fest indepartat ~i Inch is In subterana, ceea ce constituie 0 imagine apocalip­
tica. innascuta filntel crestine, chiar in absenta orIcarei educatlt religioase. Ne lnchi­
puirn intordeauna ca crestinlsrnul consta intr-o anumlta profesiune de credinta
II! ~i In apartenenta la Biser lea. ln ~ealitate cre~tinismul e lumea noastra. Tot ce gindim
e fructul Evului Mediu crestin. Insa~i ~tiinta noastra ~i. pe scurr, tot ce rnlsca in
creierele noasrre, este necesarmente fasonat de aceasta epoca lstorlca ce tr aieste
in nol, de care sintem pentru totdeauna Irnpregnatl ~i care va constltut, pina in tim­
puri lndeparrate, un strat al psihicului nostru, la fel cum corpul nostru pastreaza
ItI urmele dezvoltarll sale filogenetice. Mentalitatea noastra in ansamblul el, conceptltle
noastre cu privire la lucruri s-au nascut In evul mediu cr estln, fie ca 0 vrem sau nu.
« Secolul luminilor» n-a sters nimic; amprenta crestlnlsmulul se regase,te pina ~i
In modul in care omul a vrut sa rationallzeze lurnea, Viziunea cre~tina a lumii e.
prin urrnare, un dat psihologic care scapa expllcatlllor intelectuale. E un trecut
care. in urme/e ~i consecinfe/e sale. va (i. ca orice trecut. un etern prezent. Sintem
odata pentru totdeauna marcafi de pecetea cre~tinismului. Dar nu e mai pUfin adevarat
ca purtam in aceea~i masura semnul a ceea ce I-a precedat. Cre~tinismul are 0 virsta
de aproape doua mii de ani; in istoria lumii asta nu reprezinta decit un scurt moment.
EI a fost precedat de 0 stratificare de secole. de nenumarate milenii, in care lucrurile
erau altfel. Epoca istorica nu e mai veche de patru mii de ani lnaintea erei noastre.
fnainte de ea s-au scurs 0 suta cincizeci pina fa doua sute de mii de ani de existenta
primitiva a triburilor. existenta care ~i-a inradacinat tradit\ile in fiinte ~i de care sin­
tem inca impregnati. Departe de a se fi pierdut. aceasta traditie continua sa traiasca
in noi ~i se poate arata cu u~urinta ca ea s-a topit organic in cre~tinismul nostru.
~i ca Biserica catolica s-a ridicat pefundamentul unui sincretism pagln. Continuitatea
istorica e ins a intrerupta de 0 cezura care se exprima exterior prin faptul ca.
potrivit invataturii religioase pe care am capatat-o. cre~tinismul a aparut in istorie
privat de orice trecut. ca un fulger pe cerul senin Aceasta conceptle a fost fara Indo­
iala necesara. dar sint convins ca e falsa. caci nu exista nimic care sa nu posede istoria
sa. ~i cre~tinismul. chiar daca pretinde ca e 0 revelatie cazuta din cer. nu are mai put in
devenireasa proprie. lnceputurile sale fiind de altfel de 0 perfecta claritate. Nu numai
anumite practici ale messei. anumite particufaritati ale vestmintelor sacerdotale
sint imprumutate trecutufui pagin. dar ideile fundamentale ale cre~tinismului au ~i
lie antecedentefe lor istorice. Cezura in sinul continuitatii se datoreaza. am spus.
impresiei profunde produse de pretinsa unicitate a cre~tinismului. impresie careia
toata lumea i-a sucombat ~i care a facut sa se edifice intr-un fel 0 catedrala pe un templu
pagln. ale carui vestigii au fost atit de bine ascunse. lncit prezenta sa a fost data uitarii.
Astfel sub catedrala din Toledo. se afla 0 cisterna care constituie 0 reprezentare
tipica a unui loc antic de initiere. in care vegheaza un ~arpe salutar. Aceasta repre­
zentare a ~arpelui in cripta obscura e 0 imagine paglna. care a supravietuit In sinu
traditiei cre~tine ~i posedam descrierea sa semnificativa datind din secolul V al ere
noastre.
Ce sa concludem din toate aceste corelatii l Visul nostru pare sa spuna ~ sub con­
ceptia cre~tina a lucrurilor subzista vestlgii Indubitabile ale traditiei pagine. vestigii
78
care. flreste, lipsesc in traditla crestina, cad aceste supravietulri sint inferioare ~i
obscure. raportindu-se fa sufletul pr irnitlv, la {( psihismul spinal », la fllnta impregnata
de lnstlncte, Dar daca aceste elemente Iipsesc In partea superloara a psihlculul. in
catedrala crestlna, ele nu sint mal putln, inca vii, in subterane. Imaginile mitologice
ale visului sau ar fi trebuit sa atraga atentla visatorului asupra faptulul ca flinta gin­
dind ~i sirntlnd in sensul credo-ului crestln a ajuns la 0 rascruce in care trebuia sa
devlna con~tienta de un secret nebanult pina atuncl, secretul antic al sarpelul. Prie­
tenia pe care visatorul 0 purta acelui domn B.C., care stla sa se poarte cu sarpele,
ar fi trebuit sa-j indice ce atitudine sa adopte pentru a aborda in mod profitabil
dragonul. Ce secret pazea acesta l Fata de ce se inchisese Biserica cre~tina? Ce a fost
pierdut din vedere, uitat ~i acoperit de secole, dar sttut inca de cei vechi l E secretul
terestru al sufletului inferior. al omului natural care nu traie~te de rnanler'a pur cere­
brala, la care rnaduva spirarii ~i simpaticu! mai au inca un cuvint de spus. S-a
cercetat ~i disecat acest secret in mod rational ~i s-a pretins ca e yorba de asta sau
cealalta, de sexualitate ~i multe alte lucruri; dar el a scapat acestor tentative. caci
el implid problema conceptiei de ansamblu cu privire la lucruri ~i rarnlne inabor­
dabil pentru oricine nu adopta 0 atitudine religioasa ~i nu se opreste la simboluri.
Caci comprehensiunea acestul mister Ie face necesare, el nu poate fi aprofundat
doar prin limbajul ratiunil J...J lata de ce am sustlnut intotdeauna ca trebuie sa ata­
cam aceste domenii din unghiullor irational ~i sa ne lnteresam in primul rind de ceea
ce Inconstientul ne poate spune. Daca a~ avea de tratat acest pacient , as face sa
debuteze convorbirile noastre punlnd pe tapet viziunea cre~tina a lumii; i-a~ spune:
« Sinteti f1lra indoiaHi de 0 inalta moralitate. dar traiti inauntrul unei concept ii a
lucrurilor care. fiind prea rezonabiHi. v-a facut sa pierdeti din vedere ~arpele. Fire~te.
ortodoxa dumneavoastra con~tiinta cre~tina va ~opte~te ca e yorba de diavol. gazda
a profunzimilor ~i ca ~arpele. care 11 incarneaza. trebuie sa ramina izgonit in subte­
rane. ca un primejdios comesean pe care trebuie sa evitam sa-I frecventam. Dar cind
te afTi in pragul unei psihoze e fara indoiala cazul sa te preocup; in (ine de acest ~arpe.
caruia vechii infelePfi ii atribuiau virtufi salvatoare. Din pricina intunecarii in timp
a cunoa~terii noastre a fost visul nevoit sa recurga la instrumentul antic al cunoa~­
terii. spada discriminatoare fabricata de cel vechi.
Am omis ceva: minerul spadei era ro~u. Ro~ul e culoarea singelui. Cind singele
e in joc. situatia devine serioasa ~i alibiurile in~elatoare l~i pierd eficacitatea. Ce gre­
~eala comite bolnavul nostru l EI nu banuie~te in ce situatie se afla ~i ignora de ce s-a
ratacit in ea; el ignora de asemenea ca problema de care sufera nu Ii e proprie numai
lui. ci constituie un rau al secolului. Ce inseamna 0 problema contemporana 7 A spune
despre 0 problema ca e generala inseamna a spune ca ea exista in mintile a numeroase
fiin~e umane; acestea sint alese de soarta, 1n virtutea naturii lor inti me. pentru a
suferi de 0 incompatibilitate grava, care devine acuta in lumea moderna. ~i pentru
a 0 ridica la demnitatea de problema de rezolvat. fntotdeauna indivizii luati unul
cite unul sint cei care resimt 0 problematizare latenta care ii afecteaza pina in stra­
fundurile lor. ei sint cei chemati sa-i raspunda ~i sa contribuie la solutionarea ei.
cautlndu-I. pentru d nu pot'face altfel, 0 solutie in propria lor viata. Tinarul autor
al visului nostru face parte dintre cei chemati, dintrecei ce trebuie sa gaseasd ras­
punsulla intrebarile: « Ce ne lipse~te astazi l Ce am omis l Ce mai trebuie sa ~tim l »;
chemati, destinati sa arunce 0 punte intre contemporan ~i ancestral. pentru ca noi
sa putem depa~i prapastia cascata In noi intre straturile superioare ale psihicului
nostru. formate din glndurile ~i sentimentele noastre rationale ~i straturile infe­
rioare. care exista dintru eternitate. J...J
Am uitat. in deplina naivitate. ca sub lumea noastra ra~ionaHi e ascunsa 0 alta
lume. Nu ~t;u ce va ma; trebui sa suporte umanitatea inainte de a-~i face aceasta mar­
79
II
turisire I Pararn , de pilda, sa nu tim constlentt de faptuf ca noi sintem cei care am [iicut
riizbaiul ~i ne imaginiim cii el a venit de la sine. Nu e chiar atit de simplu ! Daca tinarul
nostru ar f inteles sensul visului sau, el ar f trebuit sa-~i spuna : « Sint prada unui
lucru care ma tine lncatusat ~i care. ingustindu-mi orizontul, ma inchide alter per­
cep;ii ~i face ca ele sa imi apara stralne, Am trecut pe linga un secret.» Ce e acest
secret 1 EI contine 0 chele, instrument esential intrarii intr-un oras, gratle caruia am
deveni capabili sa comandam ansamblului. Ansamblul ? E personalitatea totalii, sufTetul
in intregul siiu, ~i nu doar una dintre paree/e/e sale. Trebuie restituitii unitatea fiirii,
integritatea domeniului psihic. Nu va f suveran al intregului decit acela care va avea
curajul sa puna mina pe cheie, a carei cucerire presupune sa tii inocent, asemeni
copilului ce fusese odata vlsatorul. Prietenul Sau B.C. indeplinea aceasta conditie,
caci el nu se temea de secret ~i il aborda in depllna naivitate. Copilul, nu-l asa, care
nu are decit un picior in lumea consttintel , care nu e inca comprimat ~i inregimentat
de ea, dispune intotdeauna de f1erul necesar pentru a conversa amical cu « animalul
din el »; aceasta ultima expresie trezeste in spiritul nostru un dezgust profund. Acest
«animal din noi» nu este ins a nimic altceva decit natura, si nu e mai abominabil
decit animalele care traiesc in natura lnconjuratoare ~i lndepllnesc cu tidelitate voinpa
Creatorului, ceea ce n-arn putea pretinde despre noi, care incercam intotdeauna,
prin capriciile ~i subterfugltla noastre, sa ne sustragem acesteia. Ambi;ia noastra
nu vizeaza realizarea totalitjitl! tiin;ei noastre - 0 asemenea ambitle ar f incomoda
~i dezagreablla, Animalele, ele, sint cu adevarat ele insele. Animalul ~i planta sint
pentru mine simbolurile lnsesl ale flint el pioase. Avem toate motivele sa ne inspiram
din exemplul lor; ele tralesc totalitatea tiin~ei lor, la fel cum copilul 0 traie~te pe a sa.
In imperiul oamenilor aceasta inconstlenta plenitudine a disparut desigur. Dar de ce
spune Cristos: «Fi;i dulci ca porumbeii ~i lnteligentl ca sarpele 1» Sflrsitul frazei:
«Inteligen~i ca sarpele !» suna prose urechilor noastre. La fel, cind spune « lubes­
te-ti aproapele ... » gasim acest gind foarte frumos caci el ne dispenseaza sa ne ocu­
pam de noi inslne; dar cind adauga : «{ubeste-tl aproapele ca pe tine insufi I»,
acest comandament nu mai are adeziunea noastra ~i pretindem ca ar insemna sa ne
aratam egoist! daca ne-arn iubi pe noi in~ine. A se iubi pe sine! Nu era necesar sa
predici asta celor vechi, care 0 fiiceau in mod natural. ~i astaz] 1 Am face bine Sa luarn
nltel in serIos acest «ca pe tine insu;i ». Cum pot sa iubesc pe altul dad nu ma iubesc
pe mine1 Cum sa fii altruist dad te maltratezi pe tine insutl 1 Cind tratarn persoana
noastra cu demnitatea pe care 0 mer lta, cind ne iubim, mergem din descoperire in
descoperire, intelegem ce sintem ~i ce trebuie sa iubim. Nu e yorba aici de nimic
mai putln decit a pune piciorul in gura dragonului. Cine e incapabil de iubire
va f incapabif sa 0 metarnorfozeza ~i lucrurtle i~i vor urma vechiul curs. S-a ultat cii ,,'.<
sub catedrala cre~tinii se af/Ii un sanctuar antic de initiere in care triiie~te un sarp«, fidel )c
gordian al cupei de aur, care contine cheia totalitiifii. Nu trebuie sa confundam sine/e
pe care trebuie sa-I iubim, cu mica noastra persoana, eulnoastru pe care nu-I '~
iubim pentru el insu~i, ci de dragul cupei de aur, al Toledo-ului, ora~ului in intregul :- '.
sau, ;arii in intregul ei ~i al celor care 0 locuiesc. « Sinele» pe care trebuie sa-I
iubim, care se manifesta prin existen;a sa individuala, e diferit de eu. Sinele e tota­ "'....
Iitatea noastra psihica, formata din con~tiin~a ~i din oceanul nemarginit al sufletului
pe care ea plute~te: SufTetul meu ~i con~tiinfa mea, iatii ce e sine/e meu, in care sint

•
indus ca 0 insulii in valuri, ca 0 stea pe cer. A,tfel sinele e infrnit mai vast decit eul.
Ate iubi pe tine ar trebui sa insemne a iubi aceasta totalitate. prin care ar ti iubitii .
umanitatea intreaga. / .../

in rom5.ne~te de ANCA OROVEANU .

80 FELICE FILIPPINI, schite pentru un portret al lui Giacometti