Sunteți pe pagina 1din 8

ІИѴШІІIIIІШ

P R O P R I E T A R :
SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 23
DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU
înscrisă sub No. 163 Trib. Ilfov
ABONAMENTE:

autorităţi şi instituţii 1000 U i


d e onoare
particulari
500 ,.
250 .<
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA

3UCUREŞTII Str. Brezoianul 23-25


APARE SĂPTĂMÂNAL
P R E Ţ U L 5 L E I
(ANUL X L IX •
SÂMBĂTA 4 Mai
Nr. 19
1940
TELEFON 3.30.10 'Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

Raskolnikov, NOUA CARTE


A D-LUI
erou al lumii moderne VICTOR POPESCU
de NICOLAE ROŞU
de VIRGIL CARIANOPOL
Era la 1 Septembrie 1494... mâna stângă ţinea un creion,
Biserica Santa Maria del în dreapta un pergament, şi Diespre o carte de nuvele ca
Fiore, era ticsită de o lume astfel contura în linişte por­ şi despre oricare carte se poate
vorbit luând dePa început un
împestriţată, din toate stările tretul lui Savonarola. Descrie-
criteriu de orientare.
sociale, femei, bărbaţi şi co­ . rea acestui portret, făcută de
pii, care aşteptau halucinaţi Dmitri Merjkovski în „Ro­ In noua operă a d-lui Victor
minunea predicatorului. Ш manul lui Leonardo da Vinci" Popeaeu, „S'a sfârşit primăva­
ra", cred că oricine ar fi recen­
colţuri tăinute de nopatea este de un satanism înfioră­
zentul?, via trebui să adopte ca
m'sterioasă a groazei se Şop­ tor. Cu o ironie batjocoritoa­
normă de va!orifioare, experien­
teau ciudate vers.uni apoca­ re Leonardo îi adăogase nişte
ţa şi apiiritul de observaţie sur­
liptice. Dar nimeni nu în­ coarne de drac. Astfel îşi în­ prinzător la un autor atât de
drăznea să-şi desvălue gân­ cep apostolatul toţi dărâmă-
tânăr.
dul ascuns al precugetării. torii de idoli, vizionarii unei
Răul venea de pretutindeni, morale subterane, fără con­ In „S'a sfârşit (primăvara",
carte care este compusă din câ­
din desfrâul şi crimele casei ştiinţa bineului, maceraţi de
teva naivele, fiecare cu eroii şi
de Medicis, din războaele şi vanitate şi lăcomie.
destinul său aparte, d. victor
asasinatele condottieri'.or, din Ne-am oprit cu aceste con­ Popescu, aiuitorul voiurmului „Bi­
vermina aristocraţiei risipi­ sideraţii Lminare pe marg.- serica Neagră", reuşeşte deplin
toare, din mizeria înveninată nea portretului moral al lu- să dea o atmosferă de ansam­
de ură a oamenilor de jos- Savonarola, dar ele vor putea blu, oare te cucereşte şi uneori
Atunci a fost timpu' profetu­ continua cu Luther, Rousseau. te (doare prim adevărul situaţii­
lui. Grotesc, uscăţiv, cu faţa Raskolnikov, Lafcadio. Oa­ lor psihologice.
galbenă ca de ceară, acope­ meni vii şi oameni morţi, su­
In nuvela „In IWştiea drumu­
rită de broboane de sudoare, flete mortificate de ctiinur. lui" autorul îşi atinge scopul,
sguduit de friguri demonice, bizare: Luther tipărind pam­ isbutind să creeze atmosfera
având în priviri înţepată va­ flete pornografice anU-pa- turburătoare în oare eroina sa
nitatea şi ciuda, se strecura pale, împodobite de cancatu- Gunnia se înfăşoară ca într'un
pe o scară lăturalnică Gerola- rile lui Lucas Cranach; Rous­ mister, intrigând pe călătorii
mo Savonarola... Când s'a seau oscilând Untre proxen.- vaporului cu care vine din Egipt
svonit că este El. mandatarul spre Italia.
tism şi nebunie; %nsfârşii
dlvinităţir, nu a mai fost pri­ In „S'a sfârşit iparimăvara" nu-
Raskolnikov, eroul lumii mo
lej de comentariu, căci de v:Că cane poartă şi titlul volu­
derne, urmai âe Lafcadio cri­
îndată înaltele cupole s'au mului — ti'lu simbo'ic şi plin
umplut de ecoul trăsnetului minalul din pas.une gratu.ta.
de sens, d. Victor Popescm înfă­
luciferic : E c e e ego a d d u c a m La toţi găs.m un egoism fe­
ţişează pe eroul său sub două
a q u a s super t e r r a m ! Mulţi­ roce, un orgoliu aoso.ut, o
G. ZLOTESCU Flori aspecte — cel care crede că iu­
mea s'a prăbuşit în extaz, fe­ sete üe afirmare â.ncoio de beşte pe Olga şi celălalt care
meile în accese de isterie îşi marginile firii şi împotriva se teme să nu rateze un ideal de
smulgeau părul şi îşi sânge- огшшиеиіог naturale. Nu iubire, printr'o pasiune trecă­
plângeau sunt supra-oameni, ci în- este robit de o obses'e : să toare.
rau mâinile,
cuprinşi
surd de bestie colectivă
na osanale
copiii
de groază, un

la picioarele
muget ыиса.рап faiKiomaL.ce,
închi­ meni ae dincolo ae v.aţâ,
pre­ turi subterane, sub-oameni.
oa­
făp­
strivească
un purece,
inutilă
între unghii, ca pe
pe cămătăreasă
şi ra\pace, să facă o
Ceva despre funcţia Prob'ema aceasta, pe care o
pune autorul, defineşte posibili­
tăţile de analist ale unui scrii­
dicatorului.
tea deoparte,
rezemat
Un sngur om stă­ In urzeaia acestei
lucid şi
de un zid. Acesta
rece. dionisiace se ţese chipul
era lui moaern.
sarabanâe
omu­
demonstraţie
Raskolnikov
gratuită
este incapabil
fure, nu este un criminal
căci

oare­
să epistemologica a artei tor, căruia i sel deschid larg
perspectivele creaţiei.
O altă problemă, tot atât de
Messer Leonardo da Vinci. In In ce stare sufletească şi în care. Raskolnikov nu este un de LUCA DUMITRESCU interesantă, o pune d. Victor
ce împrejurări şi-a sens Do- nihilist ca Bazarof al lui Tur. Popescu în nuvela „Straniu". E-
ghenief, care are o concepţie Bănuiala că arta are u n rost epistemo­ omului dmtotdeauna, dar constituie chiar rcu! său, care iubeşte dană fe­
stojevsKi romanul său : Cri-
soc'a-lă, el este un erou al l o g i c se' a c c e n ţ u i a z a d i n c e - -ia c e . N u m a i un obstacol î n calea contactului cu ea. mei deodată, îşi dă seama că
mă şi pedeapsa Y Ca să scape
ciudăţenia punctului de vedere, mai pune de fapt, nu poate realiza ade­
de suo teroarea creadoruor, faptului liber, fără scop ime­ Actul pr'ncipal de cunoaştere al artis­
pe gânditori în ezitare în faţa hotărîrii

Pelerin a tipografilor şi a
fuge ам Rus.a şi poposeşte
Copennaga. ACOLO, p.erae
prietenilor,
la
ul­
diat, o voinţă
condiţii absolute.
ar vrea să-l vadă realizat
afirmată
Deistojevski
în

pe
de-a o asimila efortului general de c u ­
noaştere, al omului. Căci, în t i m p ce şti­
i n ţ e l e s e e x e r c i t ă p e părţi şi p e f ă r â m e
t u l u i e s t e c o n t e m p l a ţ i a şi î n d e a s e b i a u t o -
contemplaţia. Adevărul, e mult mai bine
ascuns, de diversitatea înfăţişerilor lumii
vărata iubire. El cere iertare,
Ia urmă, pocăit, pentru încer­
carea de a fi contopit două iu­
biri, într'un singură, spre a face
spre Luceafăr tima leţcae in jocuri de cărţi.
Se îngroapă
şi soucbtă
iarăşi în
disperat
datorii
ajutorul
acelaş plan cu Mohamed
Napoleon.
dus mulţimile
Amândoi
şi au
au
sau
con­
alcătuit
d e părţi, arta a r e m a r e a cutezanţă d e - a
c r e d e a , că ea p o a t e înfăţişa toturi.
T o t u ş i b ă n u i a l a c ă s'ar p u t e a s ă a i b ă
exterioare, decât de mişcarea noastră s u ­
fletească. Căci, p e c â n d în afară ochiul
a l u n e c ă s p r e f o r m e o b t u z e şi n e e x p r e s i v e ,
din ea iubirea „cea mare".
îndrăgostitul declară apoi că
nu a trădat numai o uibită, ci pe
de SIMION STOLNICU amicului său Vranghel. In a- legiuiri, împărţind omenirea amândouă, dar în acelaş timp
dreptate a început să se accentuieze. Un înlăuntru, p e mişcările sufleteşti, prin n a ­
ceastâ lume, umdit şi totuşi între oameni buni şi oameni şi pe el l-a trădat „credinţa în­
O r i z o n t u l tăilăzuit d e v i s c o l s e revoltat fapt oarecare, d e care să p r e s u p u n e m că
îşi inchipue structura răi, între vinovaţi 'care tre. tura lor m u l t m a i sensibile, intuiţia s e tr'o iubire pură".
retrage; permanent, din f a ţ a sufieiească s'ar i n t e r e s a ş t i i n ţ a , d e v i n e u n b u n c â ş ­
a lui Raskolnikov. buesc pedepsiţi după rigorile fixează poate m a i greu, d a r cu infinit In nuvela „Un înfrânt", inte­
o s t a ş u l u i u r m ă r i t o r a l umeii n ă ­ tigat pentru cunoaştere, în clipa când prin
l u c i r i no/ui c a r e a l e a r g ă şi ea
Viaţa individului, în concep­ unei anumite morale, şi nevi­ mai multă certitudine. resantă şi minumiat Itraitată este
procesele logice, bine cunoscute, genul
precum argintul viu : zona... ţia acestui erou, reprezintă novaţi, vrednici să trăiască în p r o x i m şi d i f e r e n ţ a specifică, a fost i d e n ­ Oricât d e vagă, • îndepărtata a m i n k r e a diesmădejedea muzicantului Pri­
B u n ă înceroaire p e n t r u e m o t i v i u nature aibsoiuiă. Omul este libertate. Apropierea este însă boi care îşi dă seama că a fost
tificat î n m a s a haotică a e x i s t e n ţ e i sufletului se lasă cu mai multă siguranţă
a c e a s t ă fugacditate c a r a c t e r i s t i c ă Uber şi deci obligat fuţă de neîntem eiată. Raskolnikov iubit de Maria, din milă.
z o n e i miiiLltare. A f l i a c u m „ z o n a " conştiinţa iui. Lioer sa pă- Deci, a defini u n fenomen, este tot u n a sesizată, decât esenţa grosolanelor înfăţi­
n'are nici o idee precisă, plu­ SetmtCmentuU «oare se naşte aci,
într'o r e g i u n e industrială d i n căiuească, dar totodată să-şi c u a-1 s c o a t e d i n î n t u n e r e c l a l u m i n ă ; d i n şări e x t e r i o a r e . Căci, p e n t r u rostul c u n o a ş ­
m i e z u l ţăriii şi m â i n e l a g r a n i ţ ă ispăşească
teşte într'o lume de tendinţe h a o s u n d e e x i s t ă a n o n i m şi amorf, în
sentiment amestecat ou milă, cu
păcatul obţinând contradictorii, se vrea reali­ terii o a n a l i z ă chimică, oricât d e delicată, revoltă, cu strigăte, ne impresi­
tot „zona". U n ordin n o u şl cosmos unde se înscrie ca valoare. Prin
„ z o n a " a r ă s ă r i t s u b cime ş t i e c e
răscumpărarea moraia. în­ zat printr'o crimă, un act în­ este incomensurabil mai grosolană, decât onează deopoirivă prin realis­
tr'un cap.tol de ananză a procesul acesta s i m p l u , al definiţiei, o-
arătare d e Ceahlău... AH regi­ tâmplător, care n'are nici biectul cunoaşterii a ajuns identic cu sine gestul sufletesc cu care pictorul fixează o mul său psihologi».
m e n t te 'ntocueşte p e hotare : el început şi nici sfârşit. Tot fa. culoare, m u z i c a n t u l u n s u n e t şi p o e t u l o Mă gândesc totuşi acum, după
acestui proces sufletesc Do­ î n s u ş i , p e n t r u o r i c e m i n t e şi, c a a t a r e , s'a
îşi g ă s e ş t e z o n a m u l t visată t o e - riseismul chinului său inte­ ce am terminat lecturna volumu­
stoïevski se întreabă dacă universalizat. imagine. ; , ;
maii p e l o c u l de u n d e a fugit lui al cărui cuprins stărue ase­
zona ta ca u n j u n g h i u rătăcitor mama n'are depl.nă Libertate lectual nu poate duce la o jus. D e mii de ani, arta practică valorifi­ In a c t u l d e c o n t e m p l a ţ i e al artistului,
tificare plauzibilă, toată clo­ meni unor îniâmp'ări: féale, mai
p r i n m ă d u l a r e l e ţării. „ Z o n a " c â ş ­ să-şi părăsească sau să-şi o- carea neantului, însă de-abia de curând, procesul de cunoaştere se petrece exact
tigă tot m a i m u l t ă personalitate moare copilul din pricina mi­ cotirea spumoasă a revoltei cugetătorii au început să gândească serios invers, decât în actul de analiză al o m u ­ mult la acea minunată nuvelă
chiar în mintea celor simpli. zeriei sau din dorinţa unui nu are un temei social sau lui d e ştiinţă. A t e n ţ i a î n d r e p t a t ă î n l ă u n ­ „Lume, doar atât", căreia auto­
şi o a r e c u m c o n s t a n t l a a c e s t l u c r u . A s t a
Apar broşuri cu „cântece de ideologic. Raskolnikov nu, face rul ar fi trebuit să-i dea a m ­
trai mai comod. Pusă astfel n'a î m p i e d i c a t t o t u ş i p e o s e r i e î n t r e a g ă t r u , n u d i s e c ă m i ş c a r e a s u f l e t e a s c ă ş i n'o
ploarea unui roman.
z o n ă " f i i n d c ă ' n c e p e s ă >se î n t e - parte dintr'o mişcare politică,
m e e z e u n r o m a n t i s m noiu aii z o n e i
problema, depăşim malttiu- de cercetători, s ă facă apel atunci când fixează, pentrucă i - a r strica natura şi
sianismul şi ajungem la apo­ nu este un sectar nărăvit de o d a t e l e ş t i i n ţ e i î n c e t a u (şi a s t a s e î n t â m p l ă r e z u l t a t e l e a r fi n e c o n c l u d e n t e . Ceeace Sunt aci stări sufleteşti şi
militare. P e n t r u aceia care sub motive viabile care ilustrează
u n i f o r m e p o t să m a i simtă în logia crimei. Este deci firesc utopie, ci un ins, singur în destul d e des) la datele artei, p e n t r u l ă ­ caracterizează această atenţie, este mai d e ­
întregul unitvers, un Eu am­ atât de bine darurile de roman­
f e l u l l u i F ă t - P r u m o s , ea e s t e f a t a ca tovarăşa de iinchisoare a murirea multor probleme. grabă o aparentă inactivitate, o vagă s o m ­
cier ale d-lui Victor Popescu,
de împărat depărtată, îndrăgos­ lui Raskolnikov să fie o plificat în s'ine însuşi. El cre­ Neformulată, aşadar, credinţa că arta n o l e n ţ ă : l i n i ş t e a u l t i m e i t e n s i u n i şi a
încât fără să vrei, mintea com­
tită de ascunzişuri amsirnice, prostituată, Sonia, dar o fe­ de că răul nu vine delà noi, face parte din blestematul sistem de c u ­ profundelor frequenţe cu necunoscutul.
după ferestraele vânAuuiud de pletează ceea ce .auionul a omis
mee stearpă şi totuşi creştină, ci vine delà alţii, şi aceasta n o a ş t e r e al omului, a existat întotdeauna, Prin a c e s t v i s bizar, artistul a n u l e a z ă a c ­
s t e p ă . F a t a s'a î m b r ă c a t î n d i m i e din pricina cadrului restrâns al
n o u ţ ă c u n e g r e pasmainterdi moil-
care pune Biblia în mâna este concepţia laşă şi egoistă d a r p u n c t u l ei d e v e d e r e f i i n d o p u s c e l u i ţiunea dispersivă a f e n o m e n u l u i şi se
miveüsticek
d o v e n e ş t i şi a pornit s p r e nord... osănd.tu.ui. Raskolnikov ar a lui Raskolnikov. Libertatea al ştiinţei, rezervele gânditorilor r ă m â n p u n e în contact direct cu misterul.
Pe Yollanda Pancu o iubeşti
N'al v ă z u t niciodată atâta zăpadă vrea să fie un intelectual, dar este iraţională şi calea care perfect legitime. Câtă v r e m e parcurge întunericul f e n o ­ fără să wei, te urmăireşte şi o-
ferită, p r e c u m e s t e şi mierlcdca nuizbuteşte, pentrucă dm pri­ duce la dânsa este arbitrară, P e n t r u artă, f e n o m e n u l m ă r u n t , are o menal, atenţia lui n'are urechi de auzit vezi parcă până şi în femeie pe
vorbei româneşti, de profanato­ cina sărăciei nu-şi poate ter­ deci pe aceasta trebue să o şi n i c i g l a s d e g r ă i t . E a r e f u z ă c u î n c ă p ă ­
r u l f u m aii c i v i l i z a ţ i e i . P e aici,
foarte slabă însemnătate. Totdeauna ar­ care a priveşti pemîru prima
mina studiile; ar vrea să aleagă orice om, ca un reflex tiştii ' a u considerat c u oarecare tristeţe ţânare orice simpatie cu acest m e d i u i n ­ dată.
casa rustică, răsărită doar prin muncească şi să lupte, dar nu
n u m ă r u l m a i maire d e f e r e s t r u i c i spontan al impulsiilor sale metoda aceasta milenară de insinuare, pe
f o r m şi g o n e ş t e o a r b ă î n a d â n c u r i .
Romantica şi pasionata Yol-
poate pentrucă ide.be morale organice. Torturat de remuş- Cantactul cu misterul, n u se face delà
se n u m e ş t e „boetrească". Este care o practică ştiinţa p e mărunţişurile landa te cucereşte uneori prin
ceiace, bineînţeles, fusese odată ale libertăţii absolute îl fac cări, obsedat de nevoia ispă­ e a c ă t r e el, f a p t n e s a t i s f ă c ă t o r p e n t r u c e r - vanitate, alteori prin copilăria
nervos şi orgolios, îi amplifică e x i s t e n ţ e i . P e n t r u artist, v a l o a r e a a p a r e n ­
in mentalitatea copilăriei tale şirii, Raskolnikov se întoarce t i t u d ' n e a c o n t e m p l a ţ i e i ; ci d e l à e l c ă t r e răsbunăria, şi de cette mai mul­
d e l à v r e u n coniac. C a m a r a z i i p l u ­ paroxismul eroic al afirmării. tă a f e n o m e n u l u i , n u n u m a i c ă n u c o n ­
ţine niciun indiciu asupra misterioasei ea. Artistul s e r e c u n o a ş t e p e el însuşi î n te ori prin stângăciile ei.
gari d e n u m e s c , foarte c o n v i n ş i In această stare sufletească •
„casă boerească" acest c a n t o n a ­ (Urmare in pac ni tun li p l i n m i s t e r şi aici stă toată p r o b l e m a a r ­ Din întreg ansamblul însă al
realităţi u l t i m e care a martirizat e x i s t e n ţ a
ment, iar t u constaţi ou regret tei. O p e r a d e a r t ă n u e d e c â t e f o r t u l a c e ­ noului volum, d. Vitotor Popescu
c â t ţi-aii u r b a n i z a t v e d c i r i l e şi sta colosal al o m u l u i — m ă r u n t f e n o m e n —
apare nou şi d e astădiată cu
te-ai depărtat de mormântul b u - prestanţa care ţi-o dă al doilea
de-a se recunoaşte, d e - a se identifica în
пісйіог. T e d a i b ă t u t a b i a când botez al tiparului.
r ă s ă r i t u l c a uin s â n v i r g i n a l p e s t e mister.
Daică îm „Biserica Neagra" u-
omătul ce a 'ngropat stufărişul O m u l de ştiinţă caută adevărul scobind
ne'e "lucruri păreau estompate,
v ă i l o r p â n ă l a vârf, confirmă : c u r ă b d a r e şi m i g ă l o ş e n i e î n s c o a r ţ a a p a ­
„casă boerească". aci în „S'a sfârşit primăvara",
rentă a lumii ; artistul se caută p e el î n ­
d. Victor Popescu trage contu­
Suntem o mulţime de Munteni s u ş i î n a d e v ă r şi c u c â t s e v a r e c u n o a ş t e ruri precise şi plasticizează per­
c o n c e n t r a ţ i p e - a i c i şi a v e m , p e o m a i clar acolo, c u a t â t opera lui v a e x ­ sonagii şi cadru.
latitudine a reveriilor, mândria prima mai bine adevărul.
cumpătării noastre d i n v e r b şi întâlnim la d-sa, de astădiată
N u v o m intra în m e c a n i c a subtilă şi accentuat şi defiünitiv, observa­
s e n t i m e n t . C u m v o m s c ă p a tabitşi
de -romantismul zonei atât de variată a procesului de creaţie ţia judicioasă asupra stării or
D a r c o m u n a e în genul Ipoteşti- p e n t r u a u r m ă r i abilităţile la cari r e c u r g e de fapt, fixarea unui moment
lor... S u n t , d i n c o s r i ş e p â n ă s u s , artistul p e n t r u a a d a p t a intuiţia sa, m a ­ sufletesc şi miai ales aşa cum
p r e c u m ş e d s t e l e l e , n u m a i tăoari
teriei, î n g e n e r a l prea refractară justei am mai spus, o îndemânare
eminesciene, supremele tăceri
î m b i e t o a r e l a s t u d i u , la u n i c e a s ­ e x p r e s i i . V o m s p u n e n u m a i că m ă r u n t u l pentru descrierea naturii.
c e n s i u n i s p i r i t u a l e şi l a a l t e l e . . . proces analitic cu care actul de cunoaştere Cu asemenea nuvele, peste
V o m d a u n b a l miliitar l a o a r e al omului de ştiinţă începe, artistul e n e ­
v o m invita nvoldovancile. Poate
carne am trecut uneori schiţând
f i - v a p r i n t r e d â n s e l e şi z â n a a l b ă , voit s ă - l e x e c u t e abia a c u m , la urmă. doar ceiace trebuia să anali­
„Zona" d n poveşti. Bineînţeles, Opoziţia planurilor este atât de tran­ zăm, d. Victor Popescu va îna­
t e n t a ţ i a d e a iubi p e u n d e a trăit şantă, încât se poate spune cu drept c u ­ inta suntem siguri spre lumea
L u c e a f ă r u l n u p o a t e fi d i n celle
mediocre. v â n t că î n timp ce toate sforţările o m u ­ romanului.
U n r a s t e l c u a r m e installait î n ­ lui de ştiinţă tind să s m u l g ă a d e v ă r u l din Deşi tânăr, cititorii vor vedea
tre relicve e m i n e s c i e n e a r putea l u m e a s e n s i b i l ă care îl î n l ă n ţ u i e şi a s c u n d e în scrisul său maturitatea scrii­
să n u î m p r u m u t e şi e l chiar, î n h a o t i c e l e ei î n f ă ţ i ş e r i , a l e a r t i s t u l u i u r ­ torului, dovedită prii* experien­
romantiBimiUil z o n e i ?... SAN MARCO, Lucia Demetriad-Bălăcescu VITERBO, N. Cucq m ă r e s c t o c m a i e x p r e s i a , s e n s i b i l i z a r e a lui. ţa de viaţă şi justeţea gândirii, .
5 UNIVERSUL LITERAR 4 Mai 1940

LITERARA
Ca şi a l t ă d a t ă , a v e m î n c r e d i n ţ a r e a că Neisbutinid s ă a l u n g e p e „ c e l ă l a l t " ,
n u p u t e m vorbi despre poezia lui Virgil
Carianopol, iară a ţine seama d e publi­
cul ei cititor. A f i r m ă m c h i a r că a c e s t
public, care o apreciază, n e i m p u n e t e ­
Virgil Carianopol: Scară la cer, m s t r e i n a t d e s i n e ca u n a c t o r î n r o l u l
p e c a r e îl, i n t e r p r e t e a z ă , v a c o n t i n u a să
j o a c e „ t e a t r u " şi să f o r m u l e z e cu h u m o ­

i u l a e a o a n a l i z a şi valorifica, i n l i n i e versuri, Colecţia „Universul Literar" rul cerut de spectatori o „poetică"


visului smerit. P ă r e r e a lui Virgil Ca­
a
generală, v o m s p u n e că Virgil Caria-
rianopol despre transfigurarea prin
riopol a r e d e s p r e p o e z i e şi d e s p r e p o e t , v i a ţ ă umilit n u este altceva decât u n cordă posteritatea. Ce greu este totuşi de a p o m e n i d e s p r e „virtuţi", fără a su­ „vis" este tot adoptată, din concepţia
a c e e a ş p ă r e r e c a şi c i t i t o r i i sat. Virgil î n v i n s , u n b l e s t e m a t , u n p o m f ă r ă rod. să dai s o c o t e a l ă d e v i a ţ a d e „boem" p ă r a pe nimeni. Virgil Carianopol este
Cananopol ştie adică ce concepţie are c o m u n ă . E l se l e a p ă d ă d e sine c u d e s n ă -
E s t e c i n e v a c a r e şi-a pierdut viaţa, că­ p ă r i n ţ i l o r d i n sat, c a r i a u p u s a l t e n ă ­ p r i n t r e p u ţ i n i i p o e ţ i d e azi c a r e a m i n ­
p u b l i c u l m a r e d e s p r e c r e a ţ i a u r i c ă , şi dejdea actorului scamator :
r u i a i s ' a u n ă r u i t tinereţea, rodnicia. d e j d i î n fiul l o r . P o e z i a „ d e s o n o r e a z ă " , t e ş t e în v e r s u r i l e s a l e d e s p r e „ d r e p t a ­
s e a ş e a z ă d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , ca La Virgil Carianopol citim o m ă r t u r i ­ atâta ştiu părinţii : t e " „ n e d r e p t a t e " , şi c a r e î n c e a r c ă să
Nu-mj spwfieţi ce-s s ă r a c i i , nu ştiu ce-i să-
prouucator al a c e s t e i a . U r i , p ă r e r e a frăcia.
sire f o a r t e c a r a c t e r i s t i c ă p e n t r u felul V ă voiu mai face mult sânge rău, mult necaz... asimileze pe ţ ă r a n „haiducului" de altă­ In mine stau grămadă comorile de bani.
m u l ţ i m i i d e s p r e p o e t şi poezie, e s t e p u - acesta de a gândi : Vor râde iar duşmanii voştri de voi d a t ă s i n g u r sieşi j u s t i ţ i a r : De vreau, un pol de aur,
toamna cânde
u n m ă g u l i t o a r e . I n ochii ei, p o e t u l t r e ­ Că am ajuns să trăesc din milă sau în noroi. pe-aproape
Am trăit dea'ndoaselea : în loc să strig,
ce, în ce p r i v e ş t e i e r a r h i a socială, d r e p t Dar să nu vă supăraţi, să nu vă fie ruşine De când îl ştiu, tot pe la judecăţi : M ă 'nalţ ş i i a u o m â n ă d e g a l b e n i din c a s t a n i .
Am trecut prin umilinţa m e a fudul.
u n d e c l a s a t , i a r ca o m , e l e s t e m a i d e (pag. 46) Ura lor şi batjocura, se
cântecvor face
în Bătut şi frânt, şi cu obrazul supt, ( p a g . 65)
g r a b a u n „neom", u n a o â t u t delà s t r u c ­ [mine... Opincile îi sunt numai nojiţe,
A fi „ f u d u l " î n u m i l i n ţ ă î n s e m n e a z ă Pentru acum nu sunt nimic, sunt un gunoi- E hotărîtoare concesia f ă c u t ă aici
t u r a n o r m a l ă a p e r s o n a l i t ă ţ i i . II a s i m u - Cojocul numai petece de rupt...
a crede în fecunditatea ei s p i r i t u a l ă . Dorm pe drum, îmi culc anii în ploi gustului popular. Poetul care, în
l e a z à c a t e g o r i e i e x n i D i ţ i o m ş u i o r puDiici, Dar pentru mâine, pentru ziua cea mare, cine Samnează jalbe lungi pentru pământ
P o e t u l m a i m u l t d e c â t o r i ş i c i n e îşi d ă lipsa u n u i „ p o l " , s e m u l ţ u m e ş t e e u f r u n ­
„ s a l t i m b a n c i " , „ s c a m a t o r i " , etc.... R e i u - [ştie... Şi capu-i e sortit pentru secure'
s e a m a că î n f a p t u l d e a fi c r o i t î n t r ' a l t ­ Poate voi fi şi eu munte peste o sută de ani... z e l e g a l b e n e ale c a s t a n i l o r , a r e c o n d u i t a
z a n d u - i i n s ă c a n t a t e a d e a ti ca „ t o a t ă Iar când potera prin sate după el
-
fel d e c â t ceilalţi, se a s c u n d e c e v a p o z i ­ ( p a g . 94) Culcuşu-i e cu lupii, în pădure.
i d e a l ă ce i-o î n c h i p u e n o r o d u l . D e a c e e a
l u m e a " , n e c r e z a n d u - 1 c a p a b i l să „ s t e a
tiv, o î n z e s t r a r e d e o s e b i t ă . T o t d e o d a t ă el e s t e c r e z u t î n t o c m a i c â n d a f i r m ă c ă - ş i
în r â n d u l oamenilor", i se recunoaşte E l e s n e d e î n ţ e l e s oe-1 î n d e a m n ă p e ( p a g . 41)
s i m t e î n s ă că poziitivfbatea sa a s c u n s ă îl transfigurează sărăcia, cu bogăţii i m a ­
implicit o altă înzestrare, o alcătuire autor să-şi invoace gloria postumă! F a ­
arată „dea'ndoaselea" î n ochii c e l o r Mila manifestată p e n t r u ţ ă r a n este ginare :
ce-i d e s p a r t e d e c e i m u l ţ i şi-1 face s ă ţ ă d e p ă r i n ţ i i ţ ă r a n i , a v e a d a t o r i i d e fiu
croiţi n o r m a l , iar ciudăţenia aceasta n u m a i u n alt aspect al s e n t i m e n t u l u i de Săraci sunt doar aceia ce nu pot să viseze,
t r ă i a s c ă altfel. P e n t r u „ d a r u l " d e a fi ocrotitor. O similară datorie ocrotitoare
poartă c u sine riscul de r ă m â n e p e d i ­ u m i l i n ţ ă . M i l a p e n t r u c e i s l a b i şi Acei ce în bordée nu pot vedea castele...
croit î n t r ' a l t f e l d e c â t t o a t ă l u m e a , „ p o e ­ o s i m t e şi p e n t r u c o l e c t i v i t a t e a c o n t e m ­
nafară vieţii, a a c e l e i v i e ţ i s o c o t i t ă smerenia faţă de sine constitue, de
t u l " e s t e p r i v i t c u i n t e r e s şi c u r i o z i t a t e , p o r a n ă sieşi, c ă r e i a , p r i n d a r u l eău. d e Eu sâni bogat, n u - m i p a s ă că haina m i - c s i e
triumfătoare : fapt, a c e e a ş m e t o d ă d e a r e n u n ţ a la
m ă c a r ca n u i se a c o r d ă s t i m ă . a fi altfel î n z e s t r a t , a r fi p u t u t s ă - i o - [ruptă.
Ce-am privit, s'a sfărîmat înainte-mi ; „ e u " , şi d e a t e d ă r u i î n a f a r ă . O r i c â t Eu nu-s supus la nimeni, eu nu sânt sluga
f e r e o d o c t r i n ă r e f o r m a t o a r e , să d e a [legii...
T o c m a i d i n p r i c i n a s t i m e i ce n u i s e Viaţa viforos mi-am dărîmat-o ; s'ar p ă r e a de curios, poezia lui Virgil
a l t e f u n d a m e n t e j u s t i ţ i e i sociale, e t c . . Carianopol este mărturisirea unei to­
Visând tot ce nu este> trăesc deasupra lumii.
acordă, poetul refuză să ţie seamă, d e Nimic mai atrăgător, mai „spectacu­ I u b i n d u - m i n e b u n i a , s â n t m a i b o g a t ca regii.
D a r b o e m u l c a r e n u e î n s t a r e să-şi facă t a l e r e n u n ţ ă r i l a s i n e . L i r i s m u l ei p r o ­
cele m a i m u l t e ori, d e c u r i o z i t a t e a p e los" decât nătângia mărturisită. P u b l i ­ ( p a g . 66)
sieşi d r e p t a t e ş i o a r e n ' a r e u ş i t să-şi vine n u m a i din stârnirile externe, iar
c a r e t o t u ş i v u l g u l o s i m t e f a ţ ă d e felul cul n u p u n e n i c i u n p r e ţ p e v i r t u t e a „ c l ă d e a s c ă " p r o p r i a sa v i a ţ ă , u ş o r de I n a c e l a ş s p i r i t d e i r e a l i t a t e , v a fi şi
s ă u d e a fi. D i n r e s p i n g e r e a a c e s t u i i n ­ u m i l i n ţ i i şi r e n u n ţ ă r i i . Perplexitatea i s v o a r e l e i n t i m e , p e r s o n a l e , îi r ă m â n
î n ţ e l e s c ă n u v a isbuiti să fie u n e r o u l i r i s m u l e r o t i c . I u b i t a mu s e a c t u a l i z e a z ă
t e r e s vulgar s e c r e i a z ă t u r n u l d e fildeş, celui r e s p i n s de la b u n u r i l e vieţii, s v â r - acoperite sau neştiute.
p e n t r u alţii, u n b i n e f ă c ă t o r şi u n r e v o ­ n i c ă e r i , ea n u e s t e p r e z e n ţ ă şi p l e n i t u ­
ermetismul, simbolurile, etc.. Se ape­ colirea lui f i n a l ă îi s t â r n e ş t e t o t u ş i i n ­ A t r ă i î n u m i l i n ţ ă şi a face placul
luţionar. Verdictul neputinţii de a d i n e . M o d e l u l ei e s t e „ d o m n i ţ a " , „fata
lează a n u m e la forţe c a r e să anuleze t e r e s , şi d e a c e i a p r i m e ş t e c u s i m p a t i e o m u l ţ i m i i î n s e m n e a z ă , d e fapt, a fi altul,
r e f o r m a şi î m b u n ă t ă ţ i s o a r t a a l t o r a , i-1 b o e r u l u i " , l a c a r e „ s l u g a " visează, d a r
simpatia p a p u l a r ă , m a n i f e s t a t ă p r i n i n ­ declaraţie ca aceasta : dă însăşi viaţa sa mediocră, — p e n t r u şi a a c c e p t a s ă n u t e r e c u n o ş t i în f a p t e l e n u ' n d r ă s n e ş t e s ă - ş i î n a l ţ e ochii. U n e o r i
t e r e s . Dax n u t o ţ i i s b u t e s c s ă d e s c o p e r e
Toate 'n viaţă le-am făcut pe dos, care se a n u n ţ ă o m o a r t e tot atât de m e ­ proprii. Adevărat că umilinţa este o nerealizatnea i u b i r i i se d a t o r e ş t e fricii
f o r ţ e r e a l e s p r e a-i î n ă l ţ a , i n t r ' a d e v ă r ,
In bordée am văzut palate... diocră : „putere productivă", dar e o putere cu sau recunoştinţii :
îh altă l u m e . R ă m â n s u s p e n d a ţ i î n t r e însumi zilele, speranţele şi visul
B i e t r ă t ă c i t , nu-s bun de nicio faptă ;
„ m a r t o r i " , şi ea îşi d ă f r u c t u l numai Nu mă blestema, nu
îndrăsneam să mă ridic
b u c u r i i l e u n u i m a r e orgoliu, şi e l e m e n ­ Le-am văzut ca 'n ape, răsturnate
N'am clădit nimic, am fost degeaba Trăesc degeaba şi m'avănt în hău... r r i n a d a o s u l d e c u r i o z i t a t e al celui ce [până la tine ;
tara favoare populară, P u ţ i n i cred însă, Dac'aşi ]i fost ursit să trec prin veacuri Te-ar fi omorît boerul numai dacă ar fi ştiut
Un boem> care-am crezut destul... te v e d e şi t e vrea u m i l i t . V i r g i l C a r i a ­
că a a c c e p t a i n t e r e s u l şi s i m p a t i a p o p u ­ Aş fi murit de-o m â n ă de călău [că ie g â n d e ş t i c â t e - o d a t ă la m i n e . . .
n o p o l f a c e o fină o b s e r v a ţ i e c â n d a f i r ­
lară, constitue totuşi o p u t e r e genera­ I a t ă î n t o c m a i , p ă r e r e a ce o a r e v u l ­ Aşa rămân şi eu ca mulţi din gloată m ă c ă s e î n s t r ă i n e a z ă d e s i n e şi c â n d Prea е г д neomenesc să-mi bat joc de casa.
toare de poezie. Virgil Oarianopol a în­ gul, î n g e n e r e , d e s p r e p o e t şi v i a ţ a lui. Să 'ngroş poporul, cetele de Crişti, [boerului care-mi alinase toate nevoile.
Cei care sânt f ă c u ţ i s ă n u m a i m o a r ă f o r m u l e a z ă r u g ă c i u n e a d e a fi a j u t a t să
ţ e l e s r e n t a b i l i t a t e a s i m p a t i e i p o p u l a r e şi Virgil Carianopol o adoptă p e n t r u p r o ­
Nu sânt ca mine, îndoiţi şi trişti. se i n t u i a s c ă , n e a l t e r a t . ( p a g . 98)
i-a a d o p t a t p u n c t u l d e v e d e r e , p e c a r e d u c t i v i t a t e a e i lirică. C o n ş t i i n ţ a f e c u n ­
l - a m e x p u s . I n ce c o n s t ă p r o d u c t i v i t a t e a d i t ă ţ i i l i r i c e , îi d ă î n s ă şi s e n t i m e n t u l ( p a g . 50> N'am fost eu în nimic, am trăit mereu pentru S e n t i m e n t u l tiranic de „inferioritate
concepţiei p o p u l a r e d e s p r e poezie? In mândriei ereiatoare : „am trecut prin Se cuvine să subliniem o diotincţie [alţii socială", împiedică însăşi c o n t e m p l a ţ i a
Cu nimic din ce cred că-i al meu nu mă u n u i c h i p d e f e m e i e c e a p a r ţ i n e istoriei,
f a p t u l c o b o r î r i i p e cea m a i adâncă umilinţă p r e a fudul". D a r „fudulia" în făcută d e însuşi autor! Conştient de v a ­ (împac,
t r e a p t ă a s m e r e n i e i . P o e t u l renunţă la. umilinţă este o stare neintuită de m u l ­ l o a r e a î n s i n e a poeziei, el n ' a r a ş e z a - o c u m a r fi al D e s p i n e i l u i N e a g o e . N i c i
Am umblat blestemat ani dearândul
o r i c e v a n i t a t e o m e n e a s c ă şi î n c u v i i n ­ ţime, ea r ă m â n e adevărul secret al î n a i n t e a a l t o r p r o d u c ţ i i , şi n u s ' a r socoti Fără să seamănă niciodată cu tot ce fac. în visuri n u se b u c u r ă de o iubire ad­
ţ e a z ă t o t ce s e s p u n e d e s p r e el. Ş i n i c i c r e a t o r u l u i . C e e a c e se vede, c e e a c e î n ­ mai puţin destoinic decât revoluţiona­ misă, c a d e l a „ e g a l la e g a l " :
E vorba de o dedublare. A l ă t u r i de
n u î n c e a r c ă să s c h i m b e opiniile, să s e ţelege uşor toată lumea, este numai rul, dacă norodul n'ar p u n e onorurile Nu cumva, dacă sunt astăzi trist voi fi fost
conştiinţa histrionică se deşteaptă o al­
înalţe spre sine. Recunoaşte că este un î n f r â n g e r e a socială, m e r s u l „ d e a ' n d o a ­ şi b u n u l t r a i d e a s u p r a o r i c ă r o r „ c r e a ţ i i " . vreodată bufon la vreo curte regalăm
ta, m a i p u r ă şi m a i r i g u r o a s ă în c e p r i ­
d e c l a s a t şi u n „ n e o m " şi că n u p a r e a s e l e a " , lipsa d e r o d i r e a a l t o r v i r t u ţ i D a c ă p o p o r u l a r p r e ţ u i î n v r e u n fel De unde-mi vii atât de albă, de parcă eşti
v e ş t e 'definiţia „ p o e t u l u i " . Conştiinţa
avea alt destin d e c â t a i exhibiţionişti- triumfătoare. Deaceea poetul îşi dă „ c â n t e c e l e " , şi a r r ă s p l ă t i f ă r ă a m â n a ­ nea?
lor optimişti : luminoasă respinge p e saltimbanc :
s e a m a c ă e s t e v ă z u t ca u n b l e s t e m a t rea postumă, jertfa plăsmuitorului, — ( p a g . 62)
Toate din mine le-a făcut pe dos
a d u c ă t o r d e r ă u , s u b ai c ă r u i p a ş i d e a c e s t a n ' a r m a i j i n d u i să fie „ u n s " s p r e
Biet saltimbanc' cântăreţ de nimicuri, Celălalt, care trăeşte în mine, fără să ştiu. încheiem, subliniind simţământul stă­
„stafie", „se îneacă d r u m u l în n ă m o l " . a „răscula popoare" :
Visător de minuni, căutător de vorbe senine, Doamne, Doamne, ajută-mă, vreau să scap< r u i t o r la V i r g i l C a r i a n o p o l , a l d e d u b l ă r i i
In loc să }i făcut poezii, mai bine te băteai M ă r t u r i s i r e a sa c o b o a r ă u l t i m a t r e a p t ă A | i u b i i m u l t cântecele' ai fost trist,
Dă-mi şi mie odată ceiace îţi ceu... s c e n i c e . E s e n ţ i a l ă e s t e m ă r t u r i s i r e a fi­
a smereniei, — cu „fudulia" tacită de a Ai risipit inimos tinereţe şi ani, nală despre sinceritatea deghizării. U n
[în duel pentru femei... Ia din mine, pe celălalt, lasă-mă gol,
s o r b i cel m a i a d â n c s t r o p d e „ p u t e r e " : Dar ce-i pasă lumii că te-ai schingiuit
[pentru ea
r o b al m ă ş t i l o r sale n u a î n ş e l a t p e s p e c ­
V i r g i l C a r i a n o p o l m e r g e destuii d e Vreau s ă văd singur, cum aş fi eu !
Cine mă 'ntâlneşte înainte-i Dacă n'ai putut să-i dai libertate sau bani ? t a t o r i şi p r i n u r m a r e , c o m e d i a a fost j u ­
d e p a r t e cu acceptarea d e a fi altfel ( p a g . 30)
I se 'ntâmplă-un rău, sau cine ştie... Ce le pasă păsărilor călătoare de tine
cată cu „talent" :
d e c â t t o a t ă l u m e a . D a r î n a b a t e r e a de l a Vorba mea de toţi e blestemată. N u p u t e m ş t i d a c ă a c e s t „ e u " gol şi
Dacă nu le poţi lua din piept vântul ? Deşi-am purtat cu silă orice mască,
n o r m a l , se s t r e c o a r ă b ă n u i a l a că p o e t u l Am fost cobitor şi'n bucurie. Ce-i pasă ţăranului, frate de-al tău, de s c ă p a t d e „ c e l ă l a l t " , a r fi a d e v ă r a t u l La fiecare m a s c ă a m Jost r o b .
a r fi u n d a m n a t , că p r i n el s ' a r m a n i ­ [cântece,
Delà treapta ultimă d e umilinţă „or­ Dacă nu-i dai s ă m ă n â n c e f ă r ă s ă - ş i vândă p o e t ; fapt e s t e c ă p â n ă la u r m ă t o t „ c e ­
festa î n s u ş i p r i n c i p i u l r ă u l u i . Ş i b ă n u ­ Când v o i u lua masca l i n i ş t i i , să ştiţi,
golioasă", p o e t u l se î n a l ţ ă a p o i î n c u r a ­ [pământul ? lălalt" r ă m â n e să-şi s p u n ă cuvântul, Că numai masca ceea seamănă cu mine.
iala se î n t e m e i a z ă c h i a r p e f a p t u l c ă jat de nădejdea u n e i răsplăţi пѳсезаге.
a c c e p t ă umilinţa ca o p u t e r e , ea o m â n ­
(pag. 44) pentrucă r u g ă c i u n e a n u se împlineşte. (pag. 126)
U n d r u m p e s t e t i m p , i-1 d e s c h i d e II v e d e m a ş a d a r , p e V i r g i l C a r i a n a -
drie. Opinia comună nu crede despre c e r t i t u d i n e a g l o r i e i . U m i l i n ţ a î n a l ţ ă ou Iartă-ne că ne uităm cu ură în sus ; S o c o t i m p o e z i a lui V i r g i l Carianctpol
u m i l i n ţ ă că e s t e o v i r t u t e , că a r e a d i c ă p o l fidel m e n t a l i t ă ţ i i c i t i t o r i l o r săi. A - Sânt în noi suferinţe- pe care nimeni nu p l i n ă d e d i v e r s i t a t e în a n s a m b l u l ei, i a r
a d e v ă r a t o „ s c a r ă la c e r " . L a o a s t f e l
î n s u ş i r e a d e a p r o d u c e . U m i l i n ţ a , • în d e „ s c a r ă la c e r " face a l u z i e c â n d î n ­ ceştia n u se î n ş e a l ă a s u p r a i e r a r h i z ă r i i [ţi le-a s p u s . cu v o l u m u l „Scară la cer" se adânceşte
b u n u r i l o r şi ş t i u c ă n u p r i n „ c â n t e c e " Cum să strigăm celui care nu ne-ascultă şi în i n t e r e s a n t e l e ei a s p e c t e .
opinia generală, este Іірза, p u ţ i n ă t a t e , c e a r c ă să e x p l i c e „ c e l o r d e a c a s ă " , ( p ă ­
se valorifică v i a ţ a . T o t u ş i „cântecul" [nu ne ştie ?
s ă r ă c i e . L a c a r a c t e r u l ei c r e ş t i n , n i m e n i r i n ţ i l o r ţ ă r a n i ) , că s o a r t a sa îşi v a
p a r e a a v e a şi el u n r œ t , d e p i l d ă a c e l a ( p a g . 31) CONSTANTIN FANTÂNERU
n u se m a i g â n d e ş t e . Cel c a r e t r e c e p r i n găsi t o t u ş i o r ă s p l a t ă î n g l o r i a c e - o a-

Aşi vrea să te am, să te 'nchid în tăceri


FÂNTÂNILE DORULUI

A c i în câmp,
A luceferilor
Lui Trai an Lalcscu
în tovărăşia
din vârful
macilor,
copacilor,
Corespondenţa noastră O mână se-apleacă


Pe

Ca
Svonul vorbelor
t e ştiu, să te picur
caltarul
te am să te pun
cuvintelor
mele

'n p o v e ş t i l e t r i s t e .
de ieri —
îngenunchiat
ce c â n t ă ,
legănat

Uitând coşmarul ce mi l-au adus cetăţile, Şi ochii mari de foc ?... Plumburii,
Vineţii, pe p i e p t u - ţ i d o m o l ,
Mă mângâie seara cu singurătăţile... Nu vezi cum te aşteaptă cu c i o b u r i l e s p a r t e Să te scrim peste suflete iară
înapoi, Bucuria astupă
Steaguri de flăcări s e ' n a l ţ ă în s u f l e t d u r e r i l e , Culese dintre ierburi, cu degetele pale Peste colţuri îndepărtate de ţară.
P e drum de cer - tot restul din gol.
Noaptea, când focuri în cer aprind Şi pline de inele — Melodie — rugăciuni părguite, —
S'o r e c l ă d e ş t i în taină din a m ă g i r i d e ş a r t e , Negru, stingher... D i m i n e ţ i c u unduiri târzii
primăverile. Ş:
inima îngână
îmi povestesc îngândurate apele 'n canturi, Furate într'o noapte din basmul alb, cu stele Gh. Meghea C a r t e m i c ă c u file necitite,
Şi sângerii petale... ocara tăcerei, Aşi vrea în mine veşnic să rămâi.
Că te-au văzut dusă 'n necunoscute ţinuturi... Sărutul adună
Heraldic cavalere, întoarce-te din cale !... Să te pierzi în minunile noastre ce pier,
Tu n'ai să vii nici azi — î n D u m i n i c a îndoiala vrerei.
DORINŢA Cântec sfânt cu limpezimi de cer.
Floriilor — Ion Chereji Să te port în ochii pământeni călători.
C â n d î ş i pun copacii flori în funtele pălăriilor. Din pieptu-ţi tresaltă
Simt îngheţurile şi uscăciunile vârstei ca Melodie nesfârşită ca un dor.
N'ai să vii nici azi — p e t o a t e meleagurile, PRIMĂVARA sforile reptilelor tot focul dorit,
De dorul tău negura-şi fâlfâie steagurile. Ve-i strânge în silă G. Egea
Urcăndu-se pe trunchiul trupului, înfiorătoare
Luceferi târzii îmi v e s t e s c d i m i n e ţ i l e , In adieri uşoare de vânt primăvăratic, prea v r u t u l iubit.
şi ude,
Şi iar dorul tău îmi învie tristeţile. Cu aripi de mătase, beteală argintie, Şi-aş vrea doar să s t o r c i u b i r e a d i n s t r u g u r i i
FLORI DE NUFĂR
Inima singură — î n ( a r a mohorului — Plutesc pe căi de unde, în svon de veselie, zilelor
Mii fluturaşi — o m ă t u l p e h a i n a lui April. Pustiul păstrează
S'apleacă tristă p e s t e f â n t â n i l e dorului... Cum storci licoarea dulce-amăruie din caisele F l o r i d e nufăr... flori de nufăr...
flori 'ncunu-
Pe crengile 'nverzite, cu muguri plini de aceeaşi idilă,
crude... [nate 'n vis,
Iliodor Valea viaţă, Privirea alunecă
Gh. A. Doinaş flori înmiresmate'n apă şi 'n cununi de pa-
Din care primăvara ca mustul a ţâşnit, î n suflete milă.
[radis,
POEMUL CAVALERULUI HERALDIC Surâd petale roze, miasme răcoroase, voi purtaţi cununa 'n nouri şi în stele dan­
In imnul tinereţii din a l b a dimineaţă. REFUGIU Puterea căldurei
Lui Petre Nichy telate
alunecă 'n suflet, cu voi, şi cu mine plânge viaţa 'n zori side-
JOC DE NORI Urzeala tăcerei Vioara tăcerei
Heraldic cavălere, dece ţi-ai spart cu anii [fate.
continuă visul, şi-acordă un clinchet.
Statua de madonă ce-o plâng şi azi castanii ? Alunecă v i a ţ a . . . c a u n e c o u s u r d în n o a p t e
Nori de aramă Porţile vremii
N'auzi cum plânge amurgul ? acopăr abisul. de departe... aud şoaptele tăcerii,
Nu vezi c u m cade seara Pe cer Tresaltă, iubito m'aproprii de uliţa durerii
Stingher sărutul fierbinte, şi plâng, cu singura notă din clape.
Cu braţele întinse 'n supremă dăruire
Se d e s t r a m ă . Volbura nădejdii Iubirea ne leagă Plâng — pentru durerea florilor uitate,
Spre parcul de Octombre, cç nu mai crede 'n
Se adun' frământă durerea, iubirea ne prinde... plâng — pentru păsările moarte,
visuri,
Colaci de fum, Clipa speranţei plâng — c ă departe de mine stă 'n pământ
Nu vezi ce triste grisuri
Praf de pe d r u m , adulmecă vrerea. loian Ramiuoră-Bănsănescu
Se sparg azi în tăcere — eternă năruire, tot ce-a fost viaţă, diademă ş icânt.
Pe soclul de Madonă, Clăbuc de săpun Că, plânge în mine şi câmpul
Ochiul iubitei LIED
Ce astăzi poate plânge, şi-o râde poate Se 'ntind înflorit, o ştiu...
mâine In vânt — licăreşte^ în suflet, plânge bătrânul cu pletele 'n vânt cântul,
Şui, Cuvântul trezeşte A ţâşnit ca o rugăciune curată ce ieri a fost viu.
De noi,
Copii ai n i m ă n u i . zâmbetul umed. Unduirea vorbelor de altădată : Peste trupul tău primăvăratec,
Ce din durere, muşcăm c a d i n t r ' o p â i n e ?...
Heraldic cavalere, nu vezi cum te 'nconjoară, Vin spre pământ Linişte pură, apă cristalină, vor trece mereu, înmugurind... anii,
Te cheamă Şi se desprind. Şi vântul tresaltă Tristeţe tomnatică şi lină ; toţi vor uita, că le-ai cântat litanii...
Şi te strigă Fug apoi în aer gândirea, Adâncimi fără fund, fără gând, Şi... că te-ai r i s i p i i în zodii... singuratec !...
Madona cea de aur Norii grei Abisul încheie Vechi ca poveştile ţării, ca anii
Cu plete de s m a r a l d e {De s c â n t e i ) în suflet privirea. Vechi ca lăutele şi ca ciobanii. NICU PRIBEAGU
4 Mai 1940 UNIVERSUL LITERAR

COSII ÍP r e simţiri Sroem pentru noi


Ţi-e i n i m a l a z i u a care v i n e ;
Cocoşi c u v o c e a î n p r i m ă v e r i , Călătorim pe lângă atâtea ciudate amintiri ^ V i u î n a l c o o l u l ei c u r a t p a l p i t ă ,
Cocoşi ce v ă ' n ă l ţ a ţ i p e g a r d u r i , Să ardă î n văpaia împlinită
Şi n u ş t i m n i c i u n d e m e r g e m , n i c i d e u n d e v e n i m
E l a n u l p u r c e t e - a ' n d r e p t a t spre m i n e .
L u m i n i sbucnite- din p ă m â n t Aşa, c a n i ş t e î n s i n g u r a t e şi t ă c u t e năluciri....
C r i s t a l u l m e u eşti, u m b r a m e a d i n t â i —
S a u vechi stindarduri; Crescută-adânc, de-apururea tulpină.
î n t r ' u n t â r z i u , c â n d o s ă b a t ă c l i p a să n e o p r i m —
I ţ i m ă s u r oglindirea î n o c h i i m e i î n t â i
V a fi o p a c e a t â t d e a d â n c ă , î n t o a t e —
Pasăre ce primul colţ de iarbă ciuguleşti O, p r e a c u r a t ă soră — o, floarea m e a r e g i n ă .
Ş i - a t â t a m i r a r e m u t ă , î m p r e j u r — î n c â t v o m crede
Fără spaimă de mormânt, Sfiită n u n t a n o a s t r ă — g i n g a ş h a r u l ,
Şi i n i m i i n e o b o s i t e , c ă n u m a i b a t e
A d a m a n t i n potirul a c e s t a — a u r m u l t —
Ia-mi durerea, Şi o c h i u l u i r ă m a s d e s c h i s , c ă n u m a i vede.... O d o r u l isbăvirii a p r i s o s i t c u m u l t
Sfâşi-o încet c a viermele pe băligare, S m e r i t a ' n c h i p u i r e a dorului, a m a r u l .
I n u r m ă , d e s l e g a ţ i v o m fi s ă p l u t i m u n d e v r e m .
Ţi-e g â n d u l d u s î n n o a p t e a c a r e - a ş t e a p t ă
E u fi-voi p o a t e , p e - a p r o a p e , î n t i m p u l n e c u n o s c u t —
M u l t î n f r ă ţ i t ă ei n e v r u t ă vrere.
Poiana întreagă trâmbiţând-o în soare! Şi t u m a i liberă v e i fi, c a l a ' n c e p u t ; M ă t ă n i i l e c a l d e î m b r a c ă - l e şi cere
C o c o ş vioi, D a r n u voi m a i p u t e a să p l â n g , s a u s ă t e c h e m ! S ă n u se s c u r g ă c l i p a . L a r ă s ă r i t t e ' n d r e a p t ă .
S ă t e jertfesc apoi, TEODOR SCARLAT HORIA NIŢULESCU
I n flacăra din trandafir,

N o p ţ i i p r e a l u n g i şi f ă r ă s t e l e
P e n t r u c u c u t a d i n potir,
ulueut
Inalt, spătos, cu pieptul — dorobanţ I a r n a - i m a i trist p r e c u m u n pelerin,
Şi e u s ă cred î n s o m n u l d i n E t e r n i t a t e Care n u ş t i e a ceti psaltirea,
Şi are-o u m b r ă v o r b ă de b u n i c ă .
Asemenea î n beciuri a bunului Socrate; V a r a ' n odăjdii p a r c ă - i u n v l ă d i c ă , Ca să-şi găsească'n t a i n ă mântuirea
T r i m i s c'un b r a ţ d e biblii d i n B i z a n ţ . Şi-al b u c u r i e i a l b I e r u s a l i m .

Iar t u b ă t â n d d i n aripi c u p i n t e n i i ' n zefir, î n f o m e t a t de-acelaş sfânt senin,


E p u s d e t a t a c a m p r i n ...900
Al b u c u r i e i m e l e î n g r o p a t e C â n d î m p l i n e a m e u a n u l într'o L u n i . Cu trupu-i alb a m tot urcat în vreme
Când t o a m n a vine, — a crengilor lăute, I n vârful lui mi-e m u n t e l e Măslin —
F i i u l t i m bir...!
S e ' m b o l n ă v e s c d e ciori şi r u g ă c i u n i . Pe-un ram mai tânăr cuibul cu poeme.
MIHAI MOŞ ANDREI I. D. PIETRARI

= S A I\ D A =
— S t a i aici ! m i - a zis şi m i - a a r ă t a t
Dragostea mea pentru Sanda a înce­
banca.
p u t aşa:
M ' a m m i ş c a t fără s ă " m i i a u p r i v i r i l e
T a t a m i - a s t r i g a t : — P l e a c ă , să n u
d e p e e a şi m ' a m a ş e z a t . A t u n c i a r â s
te mai văd înaintea ochilor mei, h a i ­
d e a b i n e l e a şi m ' a î n t r e b a t :
m a n a . Ai să iei b a c a l a u r e a t u l , c â n d a m
— C r e z i că m ă u r ă ş t i ?
să m ă fac eu m i t r o p o l i t ! . . . de MIHAIL ŞERBAN E r a m f a s c i n a t d e p r i v i r e a ei, d e a"
A m r â s o b r a s n i c , f i i n d c ă c r e d e a m că
mai tare oridecâteori trecea pe lângă m r e j e l e c ă r e i a d o r e a m să m ă e l i b e r e z , p r o p i e r e a ei şi n ' a m p u t u t răspunde,
n u m a i aşa îi s t ă b i n e u n u i t â n ă r la şă. î ş i î n s o ţ e a j o c u l cu c â n t e c m i c , ca
noi... dar n u reuşeam. Mă trezeam la paşii deşi o v o c e s t r i g a î n m i n e :
n o u ă s p r e z e a n i şi c a n d i d a t la b a c a l a u ­ un murmur...
Colegii m e i v o r b e a u d e s p r e ea, m e ­ a l o r m e i , c a r i v e n e a u să m ă s p i o n e z e — Nu ! Nu !
r e a t , m i - a m l u a t c a r t e a d e p e m a s ă şi Razele soarelui intrau prin găurile
p e r e t e l u i d i n s p r e a p u s a l chiliei d e v e r ­ r e u d e s p r e ea, ca d e s p r e cea m a i i n t e ­ d a c ă citesc şi, v ă z â n d u - m ă cu ochii r o ­ R â s u l şi m ă n i v e l a c a o p l a s ă d e
a m ieşit f l u i e r â n d . D a r c â n d a m a j u n s
d e a ţ ă şi se j u c a u ca n i ş t e f l u t u r i d e a u r . ligentă, m a i spirituală, m a i drăgălaşă şii şi obosit, î m i z i c e a u : argint.
la p o r t i ţ a d i n f u n d u l g r ă d i n i i , p e u n d e
în prundişul multicolor. Se ridicau, şi e u îi c o n t r a z i c e a m cu t ă r i e , d e ş i n u — A i c e t i t d e s t u l ! D u ' t e şi m a i i a — Dece m ă vorbeşti de rău?
e v a d a m d e o b i c e i u , m ' a m o p r i t şi a m
p l u t e a u în sbor graţios, în volte line, î n v o r b i s e m n i c i o d a t ă cu e a . p u ţ i n aer!... A m s i m ţ i t focul v i n o v ă ţ i e i m e l e d o -
întors capul. N u m ă strigase nimeni,
c e r c u r i m i c i , a p o i se l ă s a u p e b ă n c i , I n a l t e zile, c â n d n e - a m î n t â l n i t i a r , gorindu-mi obrajii.
d a r p a r c ă s ' a r fi s t r e c u r a t o f u r n i c ă î n Se rostogoleau h o h o t e l e de râs î n
p a r c ă a r fi fost t o a m n ă şi s ' a r fi s c u ­ m i s'a p ă r u t că p r i v i r i l e ei m ă c e r c e ­ — P r o m i t e - m i că n u m ă v e i m a i
i n i m a m e a şi m ă pişcă. î m i p ă r e a r ă u m i n e şi, l u â n d u - m i p ă l ă r i a , p l e c a m . . .
turat frunze galbene în părul, pe u m e ­ t e a z ă , m ă f i x e a z ă . M ' a m g â n d i t c ă i"o vorbi d e r ă u !...
p e n t r u a c e a s t ă n o u ă c i o c n i r e cu t a t a , M ă d u c e a m p e la colegi, p e с э г е і g ă ­ _

r i i şi p e b r a ţ e l e S a n d e i . . . fi s p u s c i n e v a c'o v o r b e s c , că n ' o p o t Mă simţeam atât de vinovat, încât


î n t r ' u n r ă z b o i v e c h i şi n e m i l o s . . . s e a m î n v ă ţ â n d m e r e u , c u ochii î n c e r ­
s u f e r i şi a m s i m ţ i t s a t i s f a c ţ i e că ştie c e aşi fi v r u t să"i s p u n m a i m u l t d e c â t o
Totuşi n u m ' a m întors î ă - m i cer ier­ C h i p u l S a n d e i e r a l u m i n o s ca i c o a ­ c ă n a ţ i , s u r m e n a ţ i . Ii p r o v o c a m la d i s ­
p ă r e r e a m d e s p r e ea. C â n d n u r â d e a , v o r b ă , ca s'o p o t c o n v i n g e c ă - m i voi
t a r e . A m coborît povârnişul scurt al n a M a i c i i D o m n u l u i , î n t r ' o chilie î n t u ­ cuţii, p e c a r e le-aşi fi v r u t i n t e r m i n a ­
m i se p ă r e a că a b e a - ş i ţ i n e r â s u l . E r a ţine promisiunea. M ' a m lăsat uşor l â n ­
d r u m u l u i şi a m s ă r i t p e s t e ş a n ţ , î n s t r ă ­ necoasă... bile, ca să u i t s c u r g e r e a î n c e a t ă a v r e ­
î n t r e ea şi m i n e o l u p t ă şi d i n l u p t a g ă b a n c ă , în g e n u n c h i şi-ram v r u t s ă - i
d u ţ a u m b r i t ă d e sălcii p l e t o a s e , a c ă r o r N ' a m clipit m u l t t i m p , ca s ă n u s f ă ­ m i i . N u m i - a r fi p ă r u t r ă u , d a c ă g h e ­
a c e a s t a t r e b u i a s ă i a s ă u n î n v i n s şi u n prind mâna...
r a m u r i c u r g p e s t e t u l p i n e l e s v e l t e ca râm între pleoape imaginea pe care o m u l vieţii m e l e s'ar fi d e p ă n a t b r u s c ,
c r e d e a m p l ă s m u i r e a visului... învingător... M ' a m i z b i t cu m â i n i l e d e b a n c ă şi
p ă r u l m ă t ă s o s al f e t e l o r p e s t e u m e r i i ca u n a r c d e p a t e f o n , ca u n a r c d e p a ­
C r e d e a m , că v i c t o r i a v a fi d e p a r t e a m ' a m lovit. M ' a m r i d i c a t ca a r u n c a t
vii... E r a o d u p ă a m i a z ă m o l c o m ă şi s o a ­ A m simţit în t i m p o înfiorare dulce, t e f o n care s e rupe şi s e desface î n î n ­
mea... d e u n r e s o r t . A m v ă z u t i m a g i n e a din
r e l e c o b o r î s e d u p ă p e r d e a u a sălciilor. p e c a r e n ' a m m a i s i m ţ i t - o şi o t o r o ­ tregime.
faţa m e a ridicându-se repede pe raza
L u m i n a lui, m a i discretă, împrăştia peală plăcută m ' a învăluit, mi-a cu­
î n t â l n e a m în toate părţile o indife­ d e l u m i n ă şi t o p i n d u ' s e b r u s c , m a i s u s .
p r i n t r e r a m u r i u n f u m g a l b e p ca a u r u l prins simţurile... A m trecut, şi p r i n f r i g u r i l e şi c ă l d u ­
renţă barbară, care-mi paraliza cuvân­ Privirile mele au căutat-o mai sus. A m
şi o t r i s t e ţ e g r e a ca u n p l â n s . D e ş i e r a B u c u r i a a c e l e i clipe n u ş t i u d a c ă v o i r i l e e x a m e n e l o r d e sfârşit d e an...
tul şi-mi înţepenea limba. î m i venea întâlnit chipul lunei, care parcă râdea,
în mijlooul verii, răcoarea u m b r e i mă m a i p u t e a - o t r ă i v r e o d a t ă . . . A fost o M a i a v e a m c â t e v a zile p â n ă la b a ­
s ă - i p r i n d d e p i e p t , să-i s c u t u r sdra* r â d e a ironic, c u m r â d e a S a n d a c â n d o
î n v e l e a ca u n c e a r c e a f n e î n c ă l z i t de revelaţie... c a l a u r e a t , î m i i n t r a s e î n c a p să n u m ă
trup. • p r e z i n t . M ă î n c ă p ă ţ â n a m , să n u c e d e z
v ă n , ca s ă - i t r e z e s c la r e a l i t a t e şi să l e
a r ă t eu f r u m u s e ţ e a a d e v ă r a t ă a v i e ţ i i
î n t â l n e a m p e stradă...
M ' a m l ă s a t t r u d i t p e b a n c ă , î n locul
T u l b u r a t d e fiorul e t e r n i t ă ţ i i , p e c a r e Cine era Sanda? De unde o cunoş­ presiunilor alor mei, cari voiau mai
ce se s c u r g e a p e l â n g ă ei f ă r ă s'o o b ­ î n c a r e s t ă t u s e ea- O c u p a m a c e l a ş loc
l - a m s i m ţ i t î n clipa a c e e a în m i n e , ca team? m u l t ca m i n e să s c a p e d e o g r i j ă a t â t
s e r v e . N u a v e a m c u r a j , n u aşi fi a v u t î n s p a ţ i u , p e care-1 o c u p a s e e a şi g â n ­
u n strigăt t r e m u r a t de bucurie, a m r ă ­ I n u l t i m u l a n d e şcoală, c a r e s'a t e r ­ de mare... nici putere... d u l a c e s t a m ă b u c u r a ca o c o n t o p i r e .
m a s n e h o t ă r î t î n d r u m , î n c o t r o s'o a" minat acum câteva zile, întâlnirile P l i c t i s i t d e a n i i d e şcoală d e p â n ă a-
R e v e n e a m acasă, d e s c u r a j a t - D i n t r e P a r c ă m ' a ş i fi î m b r ă c a t î n c e e a c e î m ­
p u c . A p o i , f ă r ă nicio h o t ă r î r e , a m î n ­ b ă e ţ i l o r d i n t r ' a o p t a cu f e t e l e e x t e r n a ­ t u n c i , s o c o t e a m d e p r i s o s î n c ă u n efort,
t o ţ i n u m a i t a t a m ă b ă n u i a că u m b l u b r ă c a n u m a i ea. Ii s i m ţ e a m v i a ţ a fiin­
c e p u t să m e r g la v a l e , a l e n e , d i n i n ­ t u l u i , c a r e e r a p e aceiaşi s t r a d ă cu li­ ou a t â t e a e m o ţ i i , p e n t r u a c â ş t i g a o
h u e i u - m a r g i n e a , cu c a r t e a î n m â n ă f ă r ă ţ e i ei, p l u t e a î n j u r u l m e u parfumul
s t i n c t . Clipa a c e e a î n t o r s e s e î n m i n e ceul de băeţi, începuseră să aibă alt diplomă, care, presimţeam, n u - m i va
s'o d e s c h i d , n u m a i ca să"i î n ş e l . C â n d f ă p t u r e i sale.
toată viaţa mea de până atunci, oprima­ î n ţ e l e s . U n î n ţ e l e s p e eare-1 a s c u n d e a folosi l a n i m i c î n v i a ţ ă .
f i e c a r e c â t m a i b i n e , şi, c a r e , c â n d , p r i n t r e c e a m p r i n f a ţ a l u i , m o r m ă i a ca u n M'am rezemat de spătare şi-am în­
t ă în copilării n e n o r o c i t e şi î n d r ă z n e l i
vreo. indiscreţie devenea public, dădea u r s . II p r o v o c a m , r â z â n d . D e lovit, n u t i n s m â i n i l e p e b a n c ă î n t r ' o p a r t e şi ' n
p e s t e c a r e p l u t e a ca u n a b u r d o r i n ţ a î n d r ă z n e a să m ă lovească... a l t a , ca î n t r ' o m â n g â i e r e , ca î n t r ' o î m ­
de a trăi o întâmplare nemaitrăită. Am loc la d i s c u ţ i i a p r i n s e -
S i m ţ e a m izvorând în m i n e altă via­ brăţişare. M i - a m ridicat faţa spre cerul
m e r s aşa, ca î n t r ' u n s o m n , cu v i s e f e r i ­ I n clasa n o a s t r ă î n a c e s t a n , i n t r a u î n s t e l a t şi m ' a m g â n d i t n u m a i la ea şi
cite, p r i n a b s e n ţ a m e a , şi, deodată, d e s n u m e s t r e i n e , cu r e z o n a n ţ e c u r i o a ­ ţ ă . D o r i n ţ e l e c r e ş t e a u a j u n g â n d ca n i ş ­
t e p u h o a i e d e p r i m ă v a r ă . Zic d o r i n ţ i , la î n t â m p l a r e a m i n u n a t ă . . .
m ' a m trezit în grădina publică a ora­ se. S e l e g a u m a i r a r d i s c u ţ i i î n d r ă z n e ­
d a r n ' a ş i p u t e a p r e c i z a ce a n u m e d o ­ P a r c ă a c e e a p e c a r e o v ă z u s e m n ' a r fi
ş u l u i , în locul î n c a r e m ă d u c e a m a d e - ţe în j u r u l temelor şcolăreşti. Jocurile,
ream. Valurile furioase m ă f r ă m â n t a u fost S a n d a V i f o r e a n u , fata p e c a r e n ' a m
s e a ca s ă - m i î n t â l n e s c colegii c a r i c ă u ­ f a r s e l e şi c â n t e c e l e , c a r i î n a n i i d i n
2
ca p e o b a r c ă , apoi m ă a r u n c a u p e ţ ă r ­ p u t u t - o suferi delà p r i m a vedere, p e n ­
t a u aici l i n i ş t e a p e c a r e n ' o a v e a m a c a ­ u r m ă , făcuseră f a r m e c u l deplin al v i e ­
m u l părăsit al închipuirilor. t r u r â s u l ei p r e a v e s e l , p r e a s g o m o t o s
să, c a să p o a t ă î n v ă ţ a . ţii n o a s t r e , f u s e s e r ă părăsite... In
şi, î n t o t d e a u n a , i r o n i c . P o a t e nici n u
s c h i m b , clasa s e î m p ă r ţ e a î n g r u p u r i , V i s a m şi c â n d e r a m t r e a z şi t o a t e m i
A m străbătut aleele aproape pustii fusese ea!... P o a t e fusese o a p a r i ţ i e i -
care retrase prin colţuri, sau dându-şi s e p ă r e a u î n t â m p l ă r i ale r e a l i t ă ţ i i . P o a ­
la o r a a c e e a , i n t r â n d a d â n c î n d e s i ş u r i . deală... U n p r o d u s al i m a g i n a ţ i e i m e l e
întâlniri pe stradă, în grădina publică te adesea m ' a m înşelat şi-am crezut
A m a j u n s în c o l ţ u l s i n g u r a t e c şi l i n i ş ­ î n f i e r b â n t a t e . . . P o a t e cea p e c a r e a m
s a u î n casa v r e u n u i b ă i a t , d i s c u t a u î n vis ce e r a a r e a l i t ă ţ i i şi r e a l i t a t e a ce
tit, u n d e în u m b r a fagilor şi"a p a l t i n i ­
lor uriaşi, stăteau

lă de codru des.
ascunse boschete
m i c i d e a l u n i , ca n i ş t e c o r t u r i s u b p o a ­
ş o a p t ă , p â n d i n d f i e c a r e a p r o p i e r e şi t ă ­
c â n d b r u s c c â n d se a p r o p i a v r e u n p r o -
- fesor s a u v r e u n coleg m a i l u n g d e
e r a al v i s u l u i . .

...Am t r ă i t o clipă a a m i n t i r i i . . .
v ă z u t - o , e r a i m a g i n e a i d e a l ă a u n e i fi­
i n ţ e c a r e t r ă i a î n m i n e şi n u m i - a m d a t
seama?... D a r dece se întruchipase toc­
m a i în ea, î n S a n d a V i f o r e a n u , p e c a r e
Umbă... Apoi fluturi de lumină au urcat tot
A m a r u n c a t c a r t e a p e u n colţ al b ă n ­ n'o p u t e a m suferi? N'o p u t e a m suferi,
U n e l e priviri se tulburaseră. Glasu­ câte o treaptă, scările ramurilor; din i n t r ' a d e v ă r ? S a u p o a t e în m i n e se m a ­
cii v e r z i şi m ' a m a ş e z a t p e c e l ă l a l t colţ,
r i l e îşi s c h i m b a s e r ă t i m b r u l . C h i p u r i l e v â r f u l copacilor ş i - a u l u a t s b o r u l s p r e n i f e s t a r ă u t a t e a celui c a r e se s i m t e n e ­
g r e o i u , ca d u p ă u n d r u m şi o t r u d ă î n ­
e r a u m a i d e s , p a l i d e şi obosite... P r o f e ­ cer. S u s . s u s , — a r i p i o a r e l e l o r f l u t u ­ b ă g a t în s e a m ă , c a r e n ' a r e c u r a j u l u n e i
delungată. A m rămas încremenit în tă­
sorii n o t a u m a i des absenţe în catalog. r a u l u m i n a t e de soarele care, p e n t r u acţiuni?!-.. S a u , p o a t e , d e s t i n u l voia
c e r e a a c e e a , c a r e c u r g e a d i n cer, se
S u r p r i n d e a u şi m a i d e s n e a t e n ţ i i . C â t e pământeni, ajunsese după dealuri; pă­ să-mi joace o farsă?
p r e l i n g e a p e f r u n z e l e şi c r e n g i l e c o p a ­
u n u l , s t r i g a t , t r e s ă r e a si s ă r e a î n s u s , r e a u n i ş t e c a n d e l e ale c ă r o r flăcări, b ă ­
cilor, p e s t e m i n e , î n p ă m â n t . N u ciri" A v e a m alte p l a n u r i de viitor, cărora A m p l e c a t t â r z i u s p r e casă, s t ă p â n i t
p a r c ă a r fi a ţ i p i t şi l - a r fi î m p u n s v r e u n t u t e d e a d i e r i , c l i p e a u des...
piau păsări, n u adia vântul, nu foşneau le-am r ă m a s credincios. P o r t în m i n e de vraja minunatei întâmplări trăite,
şoltic cu a c u l . î ş i t r ă d a n e a t e n ţ i a p r i n T r e c u s e t i m p u l f ă r ă să s i m t , s e l ă ­ care lăsase în u r m ă întrebări, incerti­
frunzele. a t â t e a s p e r a n ţ e , a t â t e a iluzii, î n c â t v i a ­
panică. N u ştia despre ce era vorba, se s a s e a m u r g u l , a p ă r u s e r ă s t e l e p e cer... t u d i n i , poezie... M ' a î n t â m p i n a t î n g r i ­
N u ş t i u c â t a m s t a t aşa... ţa îmi este u n sbor îndrăzneţ spre idea­
r o ş e a , se b â l b â i a . . M ' a m f r e c a t Ia ochi, m i - a m a ţ i n t i t j o r a r e a m a m e i , c a r e c r e z u s e că m i s'a
I n a l t ă clipă a v e ş n i c i e a î n c e p u t s ă lul, c a r e n u - m i p o t î n c h i p u i că n u se v a
Auzeam mereu vorbindu-se de San­ realiza întocmai. p r i v i r i l e î n l o c u l u n d e se î n c h e g a p l ă s ­ î n t â m p l a t ceva r ă u , şi p r i v i r i i » p e dos
se p r e l i n g ă d i n t ă c e r e a m e a u n f o ş n e t
da, V i o r i c a , N e l a , D o i n a , M a r i a n a . N u I n a c e s t a n p r i m ă v a r a s'a p r e l u n g i t , muirea-.. N u m a i era nimeni... M ' a m ale t a t e i , c a r e m o r m ă i a : „ l u c r u l r ă u n u
al f r u n z e l o r , ca n i ş t e ş o a p t e v e n i t e d i n
le c u n o ş t e a m . N u m ă i n t e r e s a u . L e u - i n t r â n d în zilele c a l d e a l e lui I u l i e , î n - întors, a m privit în jur. P e alte bănci, p i e r e " . . . M ' a m r e p e z i t la el şi l - a m s ă ­
altă lume. A m ascultat cu ureche aten­ î n b o s c h e t e şi p e alei, se a p l e c a u u n a
r a m ca p e n i ş t e i n t r u s e î n clasa n o a s ­ v e s t m â n t â n n d u - 1 î n m e l a n c o l i a ei. P o a ­ rutat, î m p i n s de b u c u r i a pe care o p u r ­
t ă d i a p a z o n u l n a t u r i i şi l - a m a u z i t s u ­ s p r e a l t a şi se l i p e a u , c o n t o p i n d u - s e .
tră, a cărei armonie o stricaseră. A m t e a n o t i m p u l , p o a t e v o i n ţ a — n u aşi t a m î n m i n e , d a r şi p e n t r u c ă ş t i a m că
nând un cântec minunat pe care natu­ umbre.
ridicat g l a s u l c o n t r a lor... p u t e a p r e c i z a — r ă s c o l i s e r ă ca u n p l u g , n u - i face p l ă c e r e . . .
r a îl c â n t ă f ă r ă î n c e t a r e , d a r p e c a r e
u r e c h e a o m u l u i nu-1 p o a t e auzi întot" A p o i m i - a m d a t s e a m a că a t i t u d i n e a adânc, pământul în mine, făcându-mă S a n d a ! a m s t r i g a t î n m i n e şi n u m e l e — Pleacă! Pleacă! ţipă, î m p i n g â n d u "
d e a u n a . A m a u z i t şi g l a s d e f i i n ţ ă o" m e a m ă izolează î n t r ' u n cerc al singu­ să d a u m u g u r i n o u i . N u m ă p u t e a m ei a r ă s u n a t î n m i n e ca u n d a n g ă t D r e - m ă cu a m â n d o u ă m â i n i l e .
m e n e a s c ă şi n ' a m c r e z u t , d e o d a t ă , că rătăţii. Mi-am recâştigat prietenii, tă­ a s t â m p ă r a şi, c h i a r v o i n d , n u p u t e a m l u n g d e clopot! M a m a şi fraţii m e i r â d e a u d e se s t r i ­
d u l c e a ţ a l u i o p o a t e a v e a a e v e a g l a s o- c â n d , c â n d ei v o r b e a u . N ' a m p u t u t să să s t a u a c a s ă . L u a m c a r t e a î n m â n ă , M i ' a m f ă c u t loc p r i n t r e crengile cau. A m m â n c a t şi m ' a m culcat.
menesc... i'-'j m ă stăpânesc m a i mult. A c u m însă cu­ să citesc, d a r o l ă s a m d u p ă c â t e v a p a ­ împletite ale boschetului în care stătu­ M ' a m g â n d i t n u m a i la S a n d a V i f o ­
noşteam toate legăturile. A m început g i n i p a r c u r s e plictisit şi d e s g u s t a t , f ă r ă s e S a n d a si a m i n t r a t î n el ca î n t r ' o b i ­ r e a n u , la cea d i n r e a l i t a t e şi d i n vis.
î m p i n s de curiozitate, m ' a m ridicat
s ă fiu r ă u . I n clipa c â n d s c r i u a c e s t e să fi î n ţ e l e s ceva. F r e m ă t a u î n m i n e serică, s f i n ţ i t ă d e t r e c e r e a p r i n ea a A m r e c o n s t i t u i t d e m a i m u l t e ori î n ­
şi m ' a m d u s р э f i r u l lui p â n ă l â n g ă b o s ­
r â n d u r i m ă g â n d e s c că p o a t e e r a m r ă u dorinţi cari-mi îmbolnăveau liniştea D u h u l u i Sfânt... M ' a m o p r i t î n faţa t â m p l a r e a d i n g r ă d i n a p u b l i c ă şi, a b e a
chetul vecin. A m păşit încet între co­ târziu, când e r a m pe hotarul dintre
din invidie, fiindcă eu n u cunoşteam şi p e c a r e n u le c u n o s c u s e m p â n ă a- b ă n c i ca î n t r ' o aşteptare....
p ă c e i , ca o s ă l b ă t ă c i u n e a p ă d u r i i , c a r e s o m n şi t r e z i e , m i - a m amintit, că u i t a "
p e n i c i u n a d i n a c e l e f e t e , nici n ' a ş i fi tunci. S i m ţ e a m nevoia unei evadări în S'a p e t r e c u t o m i n u n e . . .
u r m ă r e ş t e p e c i n e v a şi, c â n d a m v ă z u t , s e m c a r t e a p e b a n c ă . I n clipa a c e e a ,
a v u t c u r a j u l să m ă a p r o p i i d e ele... afară de mine, în afară de l u m e a în­ I n clipa a c e e a s'a p r e l i n s d e s u s , p e
a m rămas nemişcat, fără răsuflare, î n s ă , a m a d o r m i t şi r e c o n s t i t u i r e a î n ­
Apoi,*în întâlniri întâmplătoare, pe c o n j u r ă t o a r e ; d a c ă m ' a ş i fi t o p i t î n a e r b a n c ă , o fâşie s u b ţ i r e d e l u m i n ă , ca u n
p a r c ă aşi fi a v u t r ă d ă c i n i a d â n c i , ca t â m p l ă r i l o r s'a c o n t i n u a t î n vis...
s t r a d ă , c â n d e r a m cu b ă e ţ i i , m i l e - a u şi aşi fi a l e r g a t p e s t e c â m p u r i cu v â n ­ văl diafan d e mireasă. Apoi în s p u m a
şi copacii î n t r e c a r e e r a m . . .
a r ă t a t . A c e e a - i S a n d a . . . A c e e a - i Nela.. t u l d e m â n ă , p o a t e m ' a ş i fi r ă c o r i t . D a r , l u i s'a a p r i n s o l u m i n ă m a i v i e . A m p r i ­ A m a d o r m i t g r e u şi m u l t . M ' a m t r e ­
S a n d a Viforeanu! a m exclamat în Sanda Viforeanu! Nela Dumitrescu! f i i n d c ă t o a t e a c e s t e a n u se p u t e a u î n ­ v i t - o c ă p ă t â n d f o r m e şi"am v ă z u t ' o p e zit p e la n o u ă . M ' a m î m b r ă c a t r e p e d e
m i n e . m i r a t , s u r p r i n s , t u l b u r a t . A m a" A m î n c e p u t să s p i o n e z g e s t u r i l e şi p r i ­ tâmpla, rătăceam ore întregi prin îm­ Sanda coborînd într'o fâlfâire uşoară. şi m ' a m d u s să c a u t c a r t e a . A m g ă s i t - o
v u t o m i ş c a r e , p a r c ă aşi fi v r u t s ă m ă v i r i l e colegilor, c â n d t r e c e a u p e l â n g ă p r e j u r i m i l e o r a ş u l u i şi, r e v e n i n d a c a s ă , A m simţit p e faţă adiera provocată d e î n a c e l a ş loc, p u ţ i n j i l ă v i t ă d e r ă c o a r e a
r e t r a g , d a r m ' a m oprit... f e t e şi e r a m l â n g ă ei... c ă d e a m d e o b o s e a l ă , f ă r ă î n s ă ca s o m ­ a b u r u l ei... n o p ţ i i . A m l u a t - o şi a m i n t r a t î n b o s ­
S a n d a s t ă t e a p e b a n c ă şi citea. L a P e S a n d a V i f o r e a n u n ' a m p u t u t s'o nul, singurul leac al uitării, să-mi li­ S'a a ş e z a t i a r p e b a n c ă , în a c e l a ş i loc, chetul în care o văzusem pe Sanda. Cu
p i c i o a r e l e ei, jos, o f e t i ţ ă c u b u c l e a u r i i sufăr delà p r i m a vedere, p e n t r u râsul pească genele. Mă cuprindea o stare î n c a r e m a i s t ă t u s e . M ă p r i v e a cu o c h i
u m p l e a cu n i s i p şi p r u n d i ş , o c ă l d ă r u - ei, r â d e a m e r e u şi p a r c ă sfida. R â d e a de somnolenţă dureros de plăcută, din m a r i şi zâmbea..- (Urmare în pag. ultimă)
şi M a l l a r m é a p r o a p e î n a c e l a ş t i m p cu

Pagini rupte din jurnal Rimbaud.


Baudelaire, Rimbaud, Mallarmé au
eşuat, fireşte. I n definitiv, încercarea
^Hmfitrionul mut
I n casa m e a e u t e primesc,
de EUGEN IONESCU lor era o încercare de m â n t u i r e cu m i j ­
l o a c e p e r s o n a l e , laice. T o t u ş i , cei t r e i Ilustre oaspe, doar c'un g e s t :
S ă m ă m e n ţ i n t o t d e a u n a , — c u efort, n o a p t e cu s t e l e , f ă r ă l u n ă , — şi b r a ţ e l e B l â n d arc al braţelor d e s c h i s e ;
p o e ţ i a u fost inşi d e - o c o v â r ş i t o a r e a n ­
d a c ă e n e v o i e , — p e c u l m i l e cele m a i î m i cad în j o s d e n e p u t i n ţ ă , d e t r i s t e ţ e . Cu ochi ce 'n u m b r ă strălucesc
v e r g u r ă . I n F r a n ţ a , a b i a a c u m î n c e p să
înalte ale uimirii. Dincolo de bine, rău, D a c ă o a m e n i i a r p r i v i m a i des c e r u l Misteric ; c'un surâs celest
fie c u n o s c u ţ i , la noi ei s u n t c u t o t u l n e ­
politic, s p e r a n ţ ă , disperare etc., î n şi f o a r t e a t e n t , a r m u r i d e d i s p e r a r e şi Şi trist, de veştezi paradise ;
cunoscuţi.
i n i m a m i s t e r u l u i . U i t â n d că v a s u l se u m i l i n ţ ă . P u t e m t r ă i f i i n d c ă îl u i t ă m . Cu mii d e - a t e n ţ i i ce plutesc
s c u f u n d ă , u i t â n d d r a m a şi logica s c u ­ Nu ne întristează numai; ne înspăi­ D a r n u d e s p r e a c e a s t a e v o r b a , ci d e s ­
I n a t m o s f e r a - m i , grea de vise.
f u n d ă r i i , — să m a i p r i v e s c c e r u l ; sau m â n t ă , n e î n n e b u n e ş t e , n e sfâşie. p r e f a p t u l că î n d a t ă c e a c e a s t ă î n c e r ­
să m ă privesc pe m i n e însumi, exis­ * care înnebunită de depăşire a limitelor
Miresme rare ard. î n t i n s e
t e n ţ a m e a uimitoare, i n d e p e n d e n t de u m a n e prin distrugerea lor a început,
D e o d a t ă , conflictul e u r o p e a n se r i s i ­ l i n meseie 11 onoarea ta
scufundare. p i s e ca o c e a ţ ă . F u g e a u v e r t i g i n o s d u ş ­ — d u p ă ei, — să se c r i s t a l i z e z e î n g e s ­ ş i canaeiaoreie a p r i n s e
• măniile ireductibile, catastrofa ame­ t u r i e x t e r i o a r e , î n a c ţ i u n e politică, —
Şi i i o n . . . D e vrei t e poţi uitu
P e n t r u a locui î n m i r a r e , s ă - m i d a u n i n ţ ă t o a r e , u r a şi d r a g o s t e a c a r e mă ea a î n c e p u t să d e c a d ă î n i n t e n s i t a t e şi
La pietre, l a tablouri n i n s e
î n t o t d e a u n a s e a m a că n u ş t i u n i m i c , că înnăbuşe. să d e v i n ă (în c i u d a d i n a m i s m u l u i p r i n ­
D e vremuri. T e vei ospăta...
s u n t î n a f a r ă d e l u c r u r i deşi î n m i j l o c u l cipial) g r e o a i e şi a p r o a p e s t a t i c ă . T o t
I n faţă, î n m i n e , o r a ş u l a c e s t a n o u , i>ar glasu-i mort, p e buze stinse.
lor, că t o t u l e s t e î n g r o z i t o r d e o b s c u r , ce fac noii r e v o l u ţ i o n a r i e cu m u l t d e -
lumea aurorală. Străzile limpezi pe care N u p o t vorbi, n u pot c â n t a .
— şi că t r ă i m şi facem, p e n t r u c ă u i t ă m d e s u p t u l d e m o n i s m u l u i , falsului p r o f e -
n u mersesem niciodată, zidurile pe care
că s u n t e m înafară de toate. le v e d e a m p r i m a o a r ă e r a u s t r ă z i l e t i s m al lui R i m b a u d . D e a s e m e n e a , la
S ă - m i s p u n şi să g â n d e s c cu i n t e n ­ r â n d u l ei, d e s l i m i t a r e a , t e n t a t i v a n e ­ C'un strigăt a ş fi vrut plăcerea
î n ş i l e şi z i d u r i l e b l â n d e ale u n u i R a i u .
s i t a t e că t r ă e s c şi că n u ş t i u ce e a s t a . clară de identificare cu esenţa absolu­ Vederii s a - ţ i destăinui, i m i t e
U n d e e r a l u m e a ceailaltă, infernul t u l u i a lui R i m b a u d , — î n m ă s u r a în M i - s b u z e l e d e m u l t . C a fierea
A d i c ă : să fac u n e f o r t c o n s t a n t d e a
t e r e s t r u ? Este, o a r e ? A fost ? A b i a m a i
sub-mina cotidianul, ocupaţiile (a fi care era pasională, dominată, destruc- D e - a m a r e . Clopote c ă z u t e
credeam.
o c u p a t s a u a fi a b s e n t , a fi p r i n s d e t i v ă d a r şi d i s t r u g â n d u ^ s e , e m a i p r e j o s I n a d â n c i m i ue mări. Durerea
a l t c e v a ) tot c e e a c e a c o p e r ă uimirea. 0 b u c u r i e i m e n s ă ; o p r i m e n i r e a o- de încercarea de deslimitare, gigantică, Lia. n i m e n i nu) vrea s ă ' m p r u m u t e
Trăirea, bucuria, suferinţa, participarea c h i l o r , a s u f l e t u l u i . O n o u ă l u m i n ă în a l u i M a l l a r m é c a r e , cu l u c i d i t a t e , î n ­ Fior de-argint din vechiul glas.
te îndepărtează de tine însuţi, te a r u n ­ lume. Pietrele sunt pietre sau covor ? c e r c a să f ă u r e a s c ă o t e c h n i e ă m â n u i - Nici şoapta, din comori pierdute
că î n t r ' o logică a istoriei şi a o a m e n i l o r . N e d ă d u r ă m m a i b i n e s e a m a că n u bilă de p ă t r u n d e r e în absolut. M a l l a r m é Ce'n foruri s e ' n ă l ţ a u s'ajute,
Să t e d e g a j e z i î n f i e c a r e clipă d e ele ; e r a m î n l u m e a v e c h e , cea d e ieri, p e n ­ e r a , în definitiv, i î n s u ş i î n s u f l e ţ i t d e
e Nici g e a m ă t n u m i . a u m a i r ă m a s .
să t e p o ţ i d e s p ă r ţ i d e t i n e , să p r i v e ş t i trucă mersul nostru se făcuce sbor, u n d u h al d i s t r u g e r i i : d i s t r u g e r e a l i m ­
şi să t e p r i v e ş t i î n a f a r ă d e l u c r u r i , ca (adio, l e g e a g r a v i t a ţ i e i !) p e n t r u c ă s t r ă ­ b a j u l u i , a logicei, a c o n v e n ţ i e i , a socia­ Ca s ă t e simţi voios şi bine,
să r e i n t r i în m i e z u l lor, în m i s t e r u l lor zile u r c a u în cer, c o b o r a u d i n cer, s t ă ­ lului, a • terestrului.
de neînţeles. S ă n'ai la'ntoarceri ce cobi,

D e fapt, a fi u i m i t î n s e a m n ă , d e s i g u r ,
t e a u , a l b a s t r e , în cer ; t o t o r a ş u l e r a î n
cer, şi noi în o r a ş .
* A m să-ţi culeg, î n dar, rubine
E x t r e m de semnificativ este faptul Şi-opale ce-ar p u t e a orbi
a fi tot înafară, — s u n t e m m e r e u î n a ­ „ S a l u t a r e , cicluri şi m o m e n t e istorice, Ochi răi. U n v i n t e va robi,
că m i ş c ă r i l e r e v o l u ţ i o n a r e m o d e r n e a u
fară, — d a r şi a fi la î n c e p u t u l d e s p ă r ­ m i se p a r e că s u n t în r a i u " . C â n d c u p a 'ţi vei ciocni c u m i n e ,
fost p r e g ă t i t e , p r e c e d a t e d e o l i t e r a t u r ă
ţirii n o a s t r e d e u n i t a t e a d i n c a r e sur. Mi se p ă r e a . î n t r e a g ă a agoniei, d i s p e r ă r i i , u r i i d e D e preţ, din care vei sorbi...
t e m r u p ţ i ; î n s e a m n ă a fi la f r o n t i e r a
iniţială de unde pornesc sensurile u m a ­
* om, a viziunilor d e sfârşit apocaliptic, S u n t bucurii ce-mi p a r p u ţ i n e :
Dincolo d e cicluri, istorie, m i ş c a r e d e d e s l i m i t a r e (de d i s t r u g e r e ) a i n s u l u i N u pot c â n t a , n u pot vorbi.
n e , logice, i s t o r i c e . L ă s â n d î n u r m ă i s ­
î m i t o t p r o p u n să fiu. U n o m r e c e d e în c o l e c t i v i t a t e .
t o r i a , eşti, u i m i t , la p o r ţ i l e m i s t e r u l u i ; '
p i e r z i î n ţ e l e s u l istoriei, şi t e a p r o p i i d e d i n c o l o d e cicluri. „ U n î n g e r ? " îmi R e v o l u ţ i i l e a c t u a l e e x p r i m ă <ura p e n ­ T u c â n t ă , râzi, vorbeşte tare !
celălalt. s p u n e o v o c e c a r e s e a m ă n ă cu v o c e a tru eterna condiţie u m a n ă ; dorinţa de
P e n i m e n i n u vei deştepta.
S f â n t u l u i Torna d i n A q u i n o „ D a r u n î n ­ d e p ă ş i r e a ei; d e r e i n t e g r a r e în c o s m o s
P e n t r u a simţi lucrul acesta, e destul D o a r m â n a - m i care te-aştepta, '
g e r e s t e p l i n ă t a t e , n e î m p l i n i t u l e !" • a o m u l u i i z o l a t d e el.
să m ă uit e x t r e m d e a t e n t la c a r t e a p e La fel de caldă la plecare,
Dinamismul lor va deveni însă sta­
c a r e o a m î n f a ţ ă şi să uit că e s t e scrisă ...Un o m d e d i n c o l o d e cicluri n u e s t e Mai viu condeiul va p u r t a
t o t u ş i u n o m r e c e ; p a r t i c i p ă , n u la i s t o ­ tic p e s t e zece a n i ; m a i c r i s t a l i z a t , m a i
d e Claudel ; s a u să m ă u i t la cheia robit, m a i i n d i v i d u a l i z a t şi r e t r a n ş a t P e - o filă fără de uitare,
a c e a s t a şi să uit că e f ă c u t ă p e n t r u a rie, d a r l a l u m e a fragilă, t â n ă r ă , p r i ­ I n c a r e ' n s e m n c ă - m i vei ierta
măvăratecă, eliberat de bătrâneţea is­ d i n l u m e a r e a l ă d e c â t civilizaţia „ v e ­
d e s c h i d e uşa. che". P o e m u - a s c u n s î n v e c h i sertare :
torică.
S ă p ă s t r ă m u n ce este asta, al l u c r u ­
A intra liber în miezul lucrurilor n e ­
* N u pot vorbi, n u pot c â n t a .
rilor, o p o s i b i l i t a t e d e d i z o l v a r e a a p a ­ N u n u m a i N i e t z s c h e , şi alţi n e m ţ i ,
î n t i n a t e . Să fii în l u c r u r i l e c a r e n u fug, ŞTEFAN STANESCU '.'••{
r e n ţ e l o r şi a s e m n i f i c a ţ i e i l o r i m e d i a t e sunt premergătorii revoluţiilor moder­
p e n t r u a p r i n d e ceva din semnificaţia c a r e n u cad, c a r e r ă m â n ele î n ş i l e
( C u m ? ) Să fii î n c e e a c e n u f u g e d i n n e , n u n u m a i D o s t o ï e v s k i , d a r şi P o ë ,
lor cea m a i î n d e p ă r t a t ă . Rimbaud, Baudelaire, Mallarmé.
La acelaş lucru ajung privindu-mă
lucruri, în veşnicul uimitor.
' L u m e a istorică conruptă, uzată ; vag,
Toţi aceştia sunt nişte Rousseau, Vol­ QolgoiFia
d i n ce î n c e m a i î n ă u n t r u , p â n ă a j u n g t a i r e , D i d e r o t , M o n t e s q u i e u , etc., a r e ­
la m i n e , s a u cât m a i a p r o a p e d e m i n e . vag, îşi d ă s e a m a că e s t e u z a t ă . S e c â r ­ voluţiilor din secolul X X . U n suflet se sbate sub crude destine
S e m n u l că a m a j u n s l i m i t a u l t i m ă p o ­ peşte. * Sorbindu-şi
Şi'n clocot,
cu trudă amarul,
o t r a v a durerii, î n v i n e ,
sibilă (cu m i j l o a c e l e m e l e r u d i m e n t a r e , E n o u ceeace n u s e s c h i m b ă n i c i o d a t ă . î n t r ' a d e v ă r , A n g l i a şi F r a n ţ a a p ă r ă
e m p i r i c e ) , e a c e a s t ă euforie, această E v e c h i u tot c e e a c e se r e n o v e a z ă . A ş e ­ o m u l , s t r u c t u r a l u i , l i m i t e l e lui, o r g a - Ii varsă, c u furii, c a l v a r u l .
t r a n s ă . U i m i r e a că s u n t totuşi, deşi z ă r i l e i s t o r i c e s u n t v e c h i , p e n t r u c ă se n i c i t a t e a lui, i n t e g r i t a t e a l u i f i r e a s c ă şi
e x i s t ă istoria, — şi că s u n t c u p l i n ă t a t e . Şi u r c ă î n c h i n u r i s u b g r e a u a p o v a r ă
s i m t e n e v o i a să fie r e n o v a t e , a d i c ă să i n d i v i d u a l ă . I z o l a r e a lui d e a s e m e n i . I a t ă In taina credinţei sub cruce;
Dealtfel, starea este inefabilă. p a r ă m a i p u ţ i n v e c h i d e c â t s u n t (vechi, c e e a c e n u m i m „lipsa d e s p i r i t m e t a f i ­ U n z â m b e t p e b u z e II f a c e s ă p a r ă
• u z a t e , b ă t r â n e ; şi m a i a u t i m p să se zic" a Anglo-Francezilor. Că t r u d a , s p r e ceruri, II d u c e !
S ă sari, f u l g e r ă t o r , î n n o n s e n s u l l u - uzeze şi m a i m u l t î n c ă , p â n ă c e n ' a u să Ceeace n u m i m „sensibilitate metafi­ 6" w

û r u r i l o r . S ă t e o b i ş n u e ş t i să stai acolo. m a i fie b u n e d e n i m i c . A t u n c i , d i n n o u z i c ă " la c u t a r e şi c u t a r e i n s r e n u m i t P ă ş e ş t e a g a l e şi t r i s t II u r m e a z ă


Dincolo d e s e n s u l lor cu c a r e n e - a m fa­ le v a face b u n e D u m n e z e u sau...). n u este, d e fapt, d e c â t o n o s t a l g i e s p i ­ O g l o a t ă de l u m e , n o r o a d e . . .
m i l i a r i z a t , e u n a d â n c n o n - s e n s al l u ­ rituală neîmplinită, o neputinţă metafi­ S u d o a r e Ii s t o a r c e c ă l d u r a ' n a m i a z ă
1 Martie. — P ă r ă s i n d M u n t e l e St. zică.
crurilor. Adică, sensurile lor istorice, Şi l e m n u l p e u m ă r II roade...
u m a n e n u m a i ajung, se d i z o l v ă . D e M i c h e l î n c a r a g h i o s u l a u t o c a r îl p r i v i a m
fapt, p e n t r u a c e a s t a t r e b u e să izolezi micşorându-se treptat prin fereastra din Tiranii s e ' n c r u n t ä ş i ' n d e a m n ă c u b i c i u l
lucrul ; sensul obişnuit al lucrurilor s p a t e , î n c o r d a t ca î n t r ' o r a m ă . O c a r t e Iar s p i n u l c u n u n e i p e f r u n t e
p e n t r u noi îl d a u c e l e l a l t e l u c r u r i , m e r ­ poştală. î n s e a m n ă cu-o pată de sânge supliciul
sul lor, c ă d e r e a , s c u f u n d a r e a lor ; noi I n clipa ceea, şi p e n t r u o clipă, s e n t i ­ Fără ca'n cute s'O'ncrunte!...
p u n e m l u c r u r i l e în l e g ă t u r ă cu m e r s u l m e n t u l bine cunoscut de u i m i r e : eu Privirea-Şi î n d r e a p t ă , s e n i n , r u g ă t o a r e
lor, ni l e e x p l i c ă m e r s u l lor. M e r s u l lor exist, e u v ă d a s t a , c e ente a s t a . Spre b o l t a s u b l i m ă ş i s f â n t ă . . .
l e s e p a r ă , le f u r ă .
2 Martie. — O v i o l e n t ă , a s c u ţ i t ă n o s ­ A c o l o L - a ş t e a p t ă u n c o r de f e c i o a r e
Izolând u n lucru, t i n d e m să-l legăm talgie a ceeace este e x t r a - u m a n ; o do­ Şi c e t e d e î n g e r i Ii c â n t ă ! . . .
c u l e g ă t u r i l e l u i d e dincolo, c a r e d e s ­
rinţă aprigă de distrugere a omului, a SERAFIM V. PASLARU
figurează sensurile obişnuite, superfi­
închisorii lumii caracterizează spiritul
ciale. Noi n u p u t e m r e a l i z a legătura,
d a r p u t e m s t a acolo u n d e l e g ă t u r a l i p ­ m o d e r n . R i m b a u d este pre-revoluţionar.
s e ş t e ( a b s e n ţ a ei e o c h e m a r e , e o p r e ­
z e n ţ ă ) şi u n d e s e n s u r i l e a c t u a l e se d i ­
V o i n ţ a lui d e d i s t r u g e r e a civilizaţiei
şi o r d i n e i c r e ş t i n e , a o c c i d e n t u l u i e t c .
SPoem cu lună
zolvă. L a m a r g i n e .
*
Când am văzut, p r i m a oară, o „ n a t u ­
este revoluţionară, — precursoare a re­
voluţiilor d e e x t r e m a - d r e a p t ă
extrema-stângă. Deasemeni, dinamis­
sau de
Ţ i n pe b r a ţ m ă n u n c h i u d e stele,
v ă d u v i i c e r u l d e ele.
Gândul m ă munceşte 'ntr'una
r ă m o a r t ă " d e B r a q u e , c a r e , cu a â t a m u l rimbaudian c a r e făcea ca i d e i l e să
d r a g o s t e ştie să r e g ă s i a s c ă u n i t a t e a l u ­ să d e s p r i n d d i n cer şi l u n a ,
fie d e s m i n ţ i t e , d e p ă ş i t e î n d a t ă ce e r a u
c r u r i l o r d i s p a r a t e , a m î n ţ e l e s că o cheie f o r m u l a t e ; ca o r i c e t i p a r , o r i c e t e c h - să i a u nopţilor ispita;
e s t e i d e n t i c ă cu o carte. S ă spui, d u p ă nică (poezia, d e pildă) să fie s p a r t e î n ­ poate a m să'nving ursita,
a t â ţ i a alţii, că a m â n d o u ă s t a u în Unul, d a t ă ce se î n c e p e a u a se p r e c i z a , — se
e facil. E m a i g r e u s ă s i m ţ i a s t a . î n t i n d m â n a î n spre l u n ă ,
reflectează în dinamismul revoluţiilor p a r c ă vrea c e v a s ă - m i s p u n ă . . .
Honfleur, 28 Februarie. — Oraş prea m o d e r n e , în c o n t r a d i c ţ i i l e şi d u h u l lor
frumos, p r e a decorativ, f ă r ă să v r e a . de distrugere. Poartă agale trenă nouă,
P o r t u l d e p e s c a r i e s t e t e a t r a l . Casele
Baudelaire este u n u l dintre .primii şi-a spălat părul în rouă,
d i n secolul al 1 6 J e a , . n e g r e , s t r â m t e , f a c e 'n d r u m o p i r u e t ă
î n a l t e ca n i ş t e d o m n i ş o a r e b ă t r â n e , e n ­ m o d e r n i c a r e a u î n c e r c a t să sfărâme
dispărând ca o cochetă.
glezoaice, î n c h e i a t e p â n ă l a g â t î n rochii o m u l şi s ă - l r e î n t r e g e a s c ă î n u n i t a t e a
î n c h i s e (în a m â n d o u ă s e n s u r i l e ) . superioară a frumuseţii. Sfărâmarea in­ ALEXANDRU ILEA
* dividuală, pentru întregirea într'o uni­ Din volumul сЗэ poame „In tovărăşia lui Lucifer", caire va
E d e s t u l să p r i v e s c c e r u l ( î n t r ' o tate superioară, în absolut, a încercat-o Nina Batalli-Cosmovici Nud apafle an curând.

Cronica ideilor şte infinit mai m u l t pe cercetătorul de


f i l o s o f i c e — d e c â t m u s t r a r e a .ce i s'ar a d r e s a
idei criticilor literari — însă acestea reprezintă,
oricum, c o n ţ i n u t u r i obiective, b i n e l i m i t a t e şi
s u l c e l o r o s u t ă : — „ei. d a , o a s t f e l d e f i l o ­
z o f i e înţeleg şi eu". N i m e n i n u c o n t e s t ă că „o
în fiecare m o m e n t sau în momentul actual, definitiv statornicite în tiparele formale în a s t f e l " d e f i l o s o f i e s'a f ă c u t î n ţ e l e a s ă — însă

Cetitorul comun şi ideile că n u a fost p e î n ţ e l e s u l t u t u r o r c u t a r e f r a g ­


m e n t ori cutare ideie pe care a prezentat-o
critic. D a c ă cei o s u t ă d e cetitori p o t v e n i s ă
care au fost plăsmuite.
N u astfel d e rezultate formale
însă p e cercetătorul d e filosofie. M a i bine zis,
interesează
î n t r e b a r e a , m e r e u s t ă r u i t o a r e şii m e r e u n e s / o -
luţionată, este dacă „o astfel d e filosofie"
l o s e ş t e c u l t u r i i şi c h i a r c e l o r o s u t ă c a r i , c u ­
fo­

ceară socoteală p e n t r u că n u a u .,înţeles" c â ­ m i astfel d e rezultate strict estetice. N u fru­ rând, invocând o facilă înţelegere a ideilor
de MHtCEA MATEESCU
teva rânduri ale unei însemnări ocazionale, museţea ideilor trebue să ne preocupe, in fi­ ş i î n f a ţ a p r e c e d e n t e l o r p e r i c u l o a s e , vor sfârşi
însă, răspunderea pentru faptul d e a scrie f a ­ losofie, dar rezultatele ş t i i n ţ i f i c e n o u i la care p r i n a „epuiza",, lodată c u i n t e r e s u l lor pen­
D a c ă e s t e a d e v ă r a t că ideile n u sunt prin comune — înseamnă a nesocoti vocea majo­
cil, d a r n e c l o n c l u d e n t î n s e n s u l c u l t u r i i şi a l ajungem. Ce spor ar înregistra patrimoniul tru filosofie — însăşi nădejdea unor rezul­
ele însele inabordabile dar, de cele m a i m u l t e rităţilor, (solidarizând împotriva noastră, o
ştiinţei — c i n e o poartă? A c e i o sută care n u tate mai c e r t e , p e n t r u vuitor. Şi atunci, un
corii, p r i n m o d u l c u m sunt prezentate, — tot opiniune g r e u de înfrânt. Dimpotrivă: a face c u l t u r a l a l u n e i n a ţ i u n i , aii c ă r e i intelectuali
a u î n ţ e l e s acum dar vor înţelege, desigur, cu fapt curios este de aşteptat Dacă în faţa pos­
atât d e aproape d e a d e v ă r n i se p a r e să s p u ­ „pe gustul" majorităţii însemnează a renunţa a r fi p r e o c u p a ţ i d o a r d e g â n d u l c a să d e v i n ă
oarecare efort m a i târziu, sau cercetătorul t e r i t ă ţ i i caii „o s u t ă " a n o n i m i n u p o t f i făcuiţi
n e m că p r i n e a însăşi, filozofia e s t e sortită a l a c e l m a i s c u m p şi m a i i n t i m d i n t r e i d e a l u r i : populari, militând sub firma celor mai uzate
c a r e s'a l ă s a t i n f l u e n ţ a t , î n drumiul său, de r ă s p u n z ă t o r i p e n t r u c u l p a d e a fii ireclama.t o
rămâne o ocupaţie nepopulară. Auzim adesea cercetare liberă d e obsesia criticelor grăbite. şi m a i facile dintre t e m e l e p e care este dator
. îndemnul demagogic d e a plăcea celor mulţi, „.cultură" facilă — şi o „filosofie" a celor
glasuri sincere manifestând v e h e m e n t pentru D a c ă este a d e v ă r a t că o sută d e cetitori pot să le parcurgă oricare muncitor entelectual?
s c r i i n d şi a l e g â n d a s t f e l t e m e l e — î n c â t s ă s e ştiute — p â n ă să a j u n g e m c a posteritatea să
o mai clară expunere a temelor filosofice, venii s ă d e c l a r e , c o n v e r g e n t şi s o l i d a r i , c ă r e ­ In filosofie, c a şi în literatura propriu zisă.
facă înţeles d e oricine. n e c o n d a m n e p e n t r u d e l i c t u l d e facáHitaite —
pentmi o redactare a lor „mai pe înţ alesul pudiază o prezentare mai mult sau mai pu­ sunt u n e l e „subiecte" care, prin chiar conţi­
curând, curând, vor veni să n e ceară soco­
tuturor". Desigur, acesta este desideratul şi. ţin „hermetică" a ideilor — cerând să sa U n luoru e s t e de ştiut, p e care n i m e n i nu n u t u l lor, t r e z e s c u n i n t e r e s âmed'at, nemai
teală pentru „lipsa d e activitate" cei o sută
aşa c u m e s t e exprernat d i n t r u început, ar scrie astfel încât orioine să poată înţelege, t r e b u e s ă îl conteste,, d a c ă n u v r e a s ă d e v i n ă a v â n d n e v o i e să fie tălmăcite. Insă, n u a c e s ­
al c ă r o r g l a s l - a m .ascultat, d o c i l . E i v o r p r e ­
apărea justă învinuirea că dacă ideile nu dintr'odată, absolut tot ce s e enunţă — ne neserios: cercetarea filosofică, s p r e deosebire t e a interesează viitorul unei culturi. Î m i a- t i n d e c ă n u e x i s t ă u n lobiiedt p r o p r i u a l cul-
sunt populare, faptul se datorează exclusiv întrebăm ce se v a a l e g e din biata cultură a de cercetarea critic literară m i s e ocupă de pare a t â t d e n e c e s a r , p e cât d e banal, să a f i r m tiuiriS, v o r a d u c e î n c a m e r a d e s c r i s a câtorva
„colportorilor" de idei. Personal am primit unei societăţi dacă i se vor aplica normele fenomene realiste dar de însăşi modalitatea
c ă n u i c e i a c e s e ştie interesează cultura dar intransigenţi climatul neîncrederii generale,
uneori sugestiile unor prieteni a căror stimă de p r o p a g a n d ă proprii şi n e c e s a r e discipline­ realităţii, ceiace v r e a să p r e s u p u n ă un efort
c e i a c e nu se ştie. O filosofie demagogică este şi, . a n a r h i z â n d v a l o r i l e , le vor tăgădui exis­
n u p o a t e fi p u s ă la î n d o i a l ă , t o a t e stăruind lor politice, însă nefaste în mediul riguros de înţelegere personală al unor sectoare ne­ aceia care s e ocupă cu ceiace se ştie, recte : tenţa.
în acelaş sens:, filosofi© pe înţelesul tutu­ ştiinţific. Apoi, m a i este ceva. A m impresia cunoscute ale spiritului — nu un efort de cu aspeotul uşor sensibil a l ideilor. Aseme­
ror. S e î n ţ e l e g e cât d e periculoasă e s t e dis­ că oricare intelectual, în măsura în care se discernere didactică a u n e i bucăţii literare Insă problema este atât de gingaşe, încât),
nea gânditori pot pretinde că practică o „fi­
cuţia ce întreprindem A răspunde comod, a n g a j e a z ă s e r i o s î n p r e o c u p a r e a lui — poartă gata înfăptuite. O nuvelă, un roman, o poezie, p e n t r u că v a trezi p r o t e s t e e x p r i m a t e şi a p r o ­
losofie mlitans" — evident, obţin aprecieri
că ideile îşi a u o viaţă a lor p e care n u t r e ­ răspunderea rezultatelor ultime către care p o t să fie r e a l i s a t e s a u nu, i s b u t i t e ori n u — bări n e e x p r i m a t e — şi p e n t r u c ă d e s i g u r nu
m ă g u l i t o a r e şi, d e s i g u r , s u n t d e a c o r d o u g l a ­
bue s ă o sacrificăm de dragul receptivităţii năzuieşte. O asemenea răspundere, chinuie- din puncul de vedere variabil al criteriilor a m reuşit să scriem esenţialul — v o m reveni.
4 Mai 1940 UNIVERSUL LITERAR 5

Puterea sufletului românesc în Dobrogea


— Reportaj — de GEORGE ACSDîTEANU
„Si pe anticele noastre ogoare, tot aşa de bogate ca în vremea Aud u n glas l â n g ă m i n e : m a i înfricoşătoare puteri a l e ' iadului noştri; delta Roles, Decebal, Traian şl
„voastră, divini întemeietori, creşte grâul. Şi munţii dau lem­ — Uite, „Valul lui Traian"! când e vorba de apărarea sufletului si delà Mircea cel Bătrân care se intitula:
éiül clădiri or pe uscat şi pe ape şi fierul armelor şi focul as- Mă uit cu m a i m u l t ă a t e n ţ i e la acea­ p ă m â n t u l u i său. „Eu cel Intru Christos Dumnezeul, bi-
„cuns sub pământ, în stane de piatră ori în isvaare negre ca stă fortăreaţă de p ă m â n t . E într'adevăr U n exemplar din a t â t e a : Roles. necredinciosul şi binecinstitorul şi de
„iadul. Şi vinul, cel sfânt lui Dinonysos şi sarea căutată şi de impresionantă. Şuvoiul, ridicat c u a- Adevăratul făuritor al Daciei Pontice. Christos iubitorul şi singur s t ă p a n i t o -
„fiare, şi aurul începător a râului între oameni, dar sfânt pen-
proape două mii de ani în urmă s e arată R e g e voinic de parcă ar fi fost cioplit rul, Io Mircea, mare Voevod şi D o m n ,
„tru prmmărirea în chipuri a puterii divine, toate le avem. ca
„atunci, când Destinul ţi-a măv.at paşii, Auguste, spre cetatea
şi azi tot a t â t de fără moarte, ca şi din piatră. Ochi d e vultur. Când se uita cu mila lui D u m n e z e u şi cu darul lui
..de munţi şi de râuri a etern.veghetorului Decebal". \. PARVAN : Memoriale Valul î n ă l ţ a t de Cato, la Nordnl Cala­ la om, îi pătrundea c e l e m a i adânci cute D u m n e z e u s t ă p â n i n d şi d o m n i n d t o a t ă
fatului şi p â n ă la lacul Greaca, sau ca ale sufletului. Minte ascuţită. Cumpătat Ţara Ungrovlahiei şi părţile de peste
STRĂBĂTÂND BĂRĂGANUL PANA LA făgăduind trăinicie şi civilizaţie pe celălalt Vai al lui Aelianus care stră­ la vorbă. Hotărît la fapte. încrezător munţi, încă şi spre părţile tătârăşti şi
POARTA DOBROGEI stânga Dobrogei" *). bate spre Răsărit Ţara R o m â n e a s c ă şi în marea şi s f â n t a prietenie. Almaşului şi Făgăraşului Herţeg, şi' B a ­
Trecusem de m a i m u l t e ori peste pe care moşii noştri îl n u m e a u „Brazda Comandantul Crassus, oare venise cu natului de Severin D o m n , SI DE AMÂN­
Am fost de n e n u m ă r a t e ori în Cadri-
acest pod care u n e ş t e Dobrogea de Pa- lui Novac"; ea şi celelalte Valuri din oaste împotriva B a s t a r n i l w , 1-a n u m i t DOUĂ PĂRŢILE DE PESTE TOATA
later şi Dobrogea-Vecihe. Am colindat
tria-Mumă, dar n i c i o d a t ă chipurile do­ Moldova. Basarabia şi B a n a t . „prietenul Romanilor", t o c m a i în tim-- DUNĂREA PANA LA MAREA CEA MARE
târtmurile arse d e soare şi bătute de
robanţilor n u m'au i m p r e s i o n a t a t â t Se vede şi î n a c e a s t ă ridicătură de pul războaielor civile dintre Octavian ŞI CETĂŢII DARSTORULUI STAPANI-
vânt. Am văzut urmele săpăturilor lui
de mult. In a t i t u d i n e a lor a m citit lim­ p ă m â n t din Dobrogea geniul lui Traian, August şi Antonius. TOR", şi p â n ă la Regele (Carol al I I - l e a
Vasile Pârvan la Histria, Mangalia, T o ­
pede t o a t ă dârzenia cu c a r e soldatul neîntrecut î m p ă r a t şi strateg, cu care continuatorul înţ scaunul împărătesc, al
mis şi Abritas. Am avut eliipe de ade­ Roles a fost c u adevărat prieten al
r o m â n ştie să-şi păzească glia s t r ă b u n ă a zidit, î n D a c i a întreagă, cetăţi, dru­ marilor Ctitori şi întregitori de Neam,
vărată înălţare sufletească, atunci c â n d Romei şi a lui Crassus. L-a ajutat pe
muri, poduri şi m o n u m e n t e . trimesul Cetăţii luminii tocmai când c o ­ Carol I şi Ferdinand I.
a m sărutat cu paşii locurile de pe ţăr­ VALUL LUI TRAIAN, O CARTE NECI­
mul mării, unde s'a desfăşurat, ou mii TITA A NEAMULUI Valul Iui Traian închide în el a t â t e a m a n d a n t u l l a t i n era într'o foarte grea ŞI GĂRILE NE POVESTESC TRECUTUL
de ani în urmă, „Gerusila din Callatis", taine, a t â t e a minuni, a t â t e a fapte de împrejurare.
m a r e l e colegiu al bătrânilor î n f i i n ţ a t Trenul a plecat m a i departe, lăsând Eroi pe care puţini le-au scris în rân­ Atunci s'a făurit prima verigă din Delà Medjidia p â n ă fa Bazairgie a m
de bogătaşul ApoMonios, pentru sărbă­ în urmă Cerna - Voda, într'o a d â n c ă duri nepieritoare. In faţa lui, gândul lanţul ce a v e a s ă s e î m p l e t e a s c ă m a i mers c u acelaş vagon pluşat în alba­
torirea împăraţilor R o m a n i . Am m â n ­ vale, adăpostită d e maluri înalte şi de prinde puteri de a sfredeli trecutul, de târziu cu sufletele a d o u ă popoare, stru şi adăogut la u n tren personal. Am
cat cireşi d i n livezile Silistrei. Am visat stânci, l â n g ă apele Dunării. Privindu-1 a se adânci în veacuri şi a scoate de pentru făurirea unuia singur. trecut pe l â n g ă patrusprezece gări. La
pe plaja Balcicului, l â n g ă inima Regi­ de departe, acest oraş pare o citadela acolo, din fund, ca o c a n g e de lumină, fiecare s t a ţ i e a m î n t â l n i t o a m e n i arşi
antică, iar n o a p t e a , un decor de feerie Traian, cuceritorul de m a i târziu al
nei. Am plutit pe apele, c a de oţel topit, adevărurile ce s'au împletit la temelia de soare dar senini. Din ochii lor parcă
cu mii de lumini simetric aprinse. Daciei, de o parte şi de adta a Dunării,
ale Techirghiolului şi m'am îmbătat, vieţii Neamului nostru. se desprindea un salut de b u n sosit.
a p ă t r u n s t a i n a acestei verigi, ca ni­ Mai cu s e a m ă Românii Macedoneni şi
în soarele primăverilor, de farmecul Iată-mă, a ş a dar, pe p ă m â n t u l Da­ ...Cu mii de ani în urmă, pe tărîmul m e n i altul, zămislind din Legionari şi
Ecreneului şi al Capului Caliacra. Dar ciei Pontice, încorsetat d e s t â n c i şi Românii din Vechiul R e g a t au sufletele
pe care aleargă a c u m acceleratul î i p Z â n e Dace, N e a m u l care a v e a s ă v ă -
n i c i o d a t ă nu m'am grandit să î n s e m n udat de bălţi. deschise pentru toţi fraţii care vin să
1940, trăiau „Regi d e c r e m e n e " c u m cuiască o d a t ă cu m u n ţ i i şi apele, şi le vadă trăirea î n a c e a s t ă provincie a
viaţa care pulsează pe aceste locuri, să Dar ce văd? spune poetul: Dromichetes, Remacsos, peste a cărui frunte aveau să treacă
adâncesc trăirea aşezărilor româneşti Dealungul liniei ferate se întinde un ţării noastre.
Buerebista, Rodes, Comosicus, Dapycs, a t â t e a furtuni d e foc. De a c e i a î m p ă ­
din Dobrogea. deal, ca u n fel de zid imens, aşa cum Zyracses şi Decebal. ratul a şi ridicat Valul de p ă m â n t . Sä Din gara Medjidia-Sud privesc cu
Gândul de a creiona, într'o serie de a m citit cu toţii î n cărţile de şcoala Toţi au r ă m a s voinice figuri de le­ oprească vijeliile. m a i m u l t ă a t e n ţ i e pe fereiastra vagonu­
reportaje, tot c e e a c e a m observat în despre giganticul zid chinezesc. g e n d e peste veacuri, zămislitori ai unui Astăzi, Valul lui Traian din Dobro­ lui. Peisajul se arată şi aci, ca şi pe B ă ­
provincia noastră de peste Dunăre, (în N e a m care sfidează moartea cu seni­ g e a e o mărturie c a a t â t e a alte sfinte răganul meu, plin de farmec, dar cu t o ­
Daicia p o n t i c ă , c u m o n u m e a u străbu- *) N . I o r g a : „Cerna-Voda". nătate cerească şi se ia de piept cu cele dovezi rămase delà Regii şi Voevozii tul deosebii. Văd î n f a ţ ă , ca pe un
ecran, t o a t ă înfăţişarea p ă m â n t u l u i do­
brogean, cutreerat de m i n e în a t â t e a
rânduri. Colţul acesta al României are
într'adevăr o viaţă foarte ciudată. I n

Pe unde păşteau oile sxu creştea porumbul, acum sunt întinderi nesfârşite de ape:
Dunărea s'a unit cu Borcea Fete macedonene din satul în care a trăit, a cântat şi-a suferit „Ciobănită" Pe pământul Dobrogei, lângă Valul lui
Traian, Românul după ce şi-a arat ogorul
nil) mi-a răsărit i n m i n t e zilele tre­ se odihneşte mulţumit aproape de vitele lui
cute, după c e a m venit în Capitală, de
părţile Silistrei c a şi ale Balcicului se

Chişinău-Clasa opta
la o şezătoare literară şi artistică or­
ganizată la Baizargic. Şi gândul acesta deschide stepa bătută de vânturi fără
nu mai m i - a dat răgaz p â n ă ce n'am sfârşit. Apoi deodată î n t â l n e ş t i pră­
luat acceleratul de C o n s t a n ţ a din Gara păstii a d â n c i cari rânjesc cu colţi de
de Nord şi a m plecat în Oaliaora, ho­ piatră albă. I n fundul unora din aceste
deschizături ale p ă m â n t u l u i observi o-
tărît de d a t a aceasta să^mi exercit, cu
toată conştiinciozitatea, profesia de ob
Din memorialul unui adolescent exilat — de LAURENŢIU FULGA chiuri de aPă, acolo u n d e apa e a t â t
servafcoi' şi rob al scrisului. de scumpă. I n alte părţi se întind pă­
Aci s t a u eu. Alături — Antoniu tatul violonist de geniu), Romeo Iones­ m e r e u la t i n e , a j u n s e s e p a r a d o x a l ă . M i duri nepătrunse ca Deliormanul, Ba-
I n gară, trenul, ca în toate dimineţile Pântea. A doua bancă din fund. c u ( p r i n ţ al ş a h u l u i şi-al f o o t - b a l l u l u i ) t e î n c h i p u i a m ca î n f u n d u l u n e i f â n t â n i zaurtul s a u c a pădurile seculare de pe
lui Ma iu, era arhiplin. Cu m a r e greu­ P o r t a r u l (altul — n u - } m a i r e c u n o s c şi p e s t e t o ţ i c e i l a l ţ i d i n u m b r ă , b i c i u l şi e u d e a s u p r a ca o s t e a p e cer. M ă malurile Batovei.
tate m i - a m găsit un loc în vagonul di­ p e b ă t r â n u l cu f a ţ a p l i n ă d e c i c a t r i c e lui D u m n e z e u , s t a f i a . l u i H a m l e t şi t e ­ p r o e c t a m peste propriul t ă u obraz oare A oprit iarăşi trenul?
rect Bazargic. M'am aşezat l â n g ă g e a m . d e o d i n i o a r ă ) , c a r e n u i-a î m p r u m u t a t r o a r e a clasei a o p t a : s i m p a t i c u l b e r g e - se î n e a c ă î n a p e . O, d a r p a r c ă saint n e ­ Da.
După burzuluiala vremii din ultimele d e c â t u n i f o r m a o u саэса i m p e r i a l ă , m ă r a c l o c o t e n e n t T i m o f t i — d i r i g i n t e l e şi b u n ă , a ş a v o r b e s c . Vezi, L u c u l e , s u n t E staţia „Valea Dacilor". Mă uit l u n g
săptămâni, d i m i n e a ţ a a c e a s t a a v e a u n opreşte nedumerit : cenzorul nostru moral. bizară, n u ? la ea. Dincolo de gară s e arată u n s a t
cer excepţional de s e n i n , ou soare cald
— E t â r z i u , ş i - a p o i cine s u n t e ţ i ? A r t r e b u i să se facă e l o g i u l g r u p u l u i — B i z a r ă ? P o a t e . A s t ă z i eşti altfel. cu case albe şi frumos îngrijite.
pe care nu-1 a v u s e s e m a i deloc î n t u n e ­
— Ai d r e p t a t e . S u n t u n o m d e d e ­ I u b i r e a t a se s b a t e î n t r e a n o m a l i e şi O fi un cuib în c a r e străbunii Daci
catul şl capriciosul April. a c e l a d e v e n e r a b i l i a p o s t o l i ai L i c e u l u i
mult. P o a t e nici n'ai auzit de mine. splendoare. au p l ă m ă d i t cu oasele şi sufletele lor
P â n ă când să-mi p u n g e a m a n t a n u l M i l i t a r : Ş t e f a n G r o s s u , T. M a l e n d a , R. p ă m â n t u l şi v i a ţ a ?
— Deloc. D e ce v ' a ţ i î n t o r s ? Popescu, Mihail Rădulescu, Preot Za- — N u , n u t e i u b e s c , L u c u l e . C e r t , eu
In plasa de bagaje, garnitura nouă, Răspunsul mi-î dă u n sbor de ciocâr­
e ş i t ă de curând din uzinele „Astra", cu — Am uitat ceva aici ! T e r o g , l a s ă - h a r e s c u , R i c u l i ţ ă , G. M. R o ş c u , T o g a r u , nu pot iubi pe nimeni.
m ă singur. lie, ca un s e m n de afirmare.
v a g o a n e î m b r ă c a t e în pluşuri albastre m a i o r I o a c h i m , Al. E b e r v e i n , G h e a r g b i - — Atunci ? Din Valea Dacilor ajung ţ n ,gara „Cio­
şi roşii, covoare noui pe coridoare şi în — F i e ! E u m ă d u c să m ă culc. ade, Dorul Dumitrescu, Simionescu — — C e b u n eşti. S t a i aci. S ă n u v o r ­ cârlia". Aflu că aici este a d e v ă r a t a pa­
c o m p a r t i m e n t e , — a şi pornit, lunecând „ A m uitat ceva aici"! Gândul se des- căci şi ei a u c ă p ă t a t c o n t u r u r i î n l u ­ b i m n i c i u n u l . N e t r e b u e c â t e v a clipe trie a pasărei lanurilor noastre.
pe drumul de fier c a u n balaur negru, l ă n ţ u e î n t o a t ă î n c ă p e r e a ca o e ş a r f ă d e mina acestei superbe revelaţii. de tăcere, de încremenire. Auzi-o c u m cântă, riidicându-se din
strălucitor. l u m i n i şi artificii. T o t u l n u p o a t e fi d e ­ holdele bogate î n triluri majestoase, ce
Iată-i pe toţi. Mişună. Mişună ca'n- P e banca asta p ă r e m două statui eva­
B ă r ă g a n u l , c a r e î n c e p e chiar după cât a d e v ă r a t . C u t o a t e că t r ă e s c î n v i s t r ' u n - d a n s o s t o i t o r şi f a u s t i a n . date dintr'un muzeu, pentrucă a m dorit l-au făcut şi pe Grigoraş Dinicu s ă le
trecerea Panteliimonlului, l - a m străbă­ sau într'o stare de revelaţie — această viaţă — dar care au r ă m a s închistate imortalizeze în coardele viorii lui...!
tut p â n ă la Ciulniţa, fără să m ă pot J u d e c astăzi — î n t â m p l ă r i l e d e eri,
s t r a n i e î n t o a r c e r e , ş t i u b i n e că 'n j u ­ t o t în l i n i ş t e a p i e t r e i . C u m â i n i l e î n ­ Şi trenul merge m a i departe, l e n t şi
m i ş c a delà fereastră. cu î n v e r ş u n a r e a o m u l u i c a r e s i m t e că obosit.
r u l m e u v i a ţ a d e a l t ă d a t ă îşi r e c a p ă ­ î m b ă t r â n e ş t e şi că î n a p o i n u m a i e s t e c r u c i ş a t e p e g e n u n c h i , cu t r u p u r i l e p u ­
Are c â m p i a a c e a s t a a copilăriei mele tă s e n s u r i l e şi c a l i t ă ţ i l e ei o m e n e ş t i . ţ i n a p l e c a t e , cu ochii f o r f e c â n d s e m i î n ­ I a t ă „Ciobănită", gjară pe deasupra
decât bezna. Mi se p a r toate dintr'o căreia fâlfâe aripa unei triste legende.
o putere n e b ă n u i t ă de a te fura, de a-ţi D e o d a t ă se t r e z e s c ca d i n s o m n — şi c a ­ t u n e r i c u l — aşa ca ' n p o z e l e d i n c ă r ţ i l e
a l t ă l u m e ( n e t r e e u t ă î n s p a ţ i u l şi l i m i ­ Ciobănită miacedonieancă. Voinică şi
răpi gândurile şi simţirea şi de a te m a r a z i i şi p r o f e s o r i i şi l u c r u r i l e a c e l e a cu p o v e ş t i g e r m a n e . E a t â t d e i l u c i d ă
tele pământeşti); iar dacă m i s'ar d e ­ frumoasă ca soarele. Duşmanii l-au o-
purta,, p e cărăruie zărilor, i a braţ cu moarte, materiale — întâmplările con­ p r e z e n ţ a i u b i t e i aci, că d e ş i - a r ridica
F a t a Morgana. rula p r i n faţă filmul exact — n u m a i morît soţul într'o noapte c u lună, l â n g ă
sumate care nu mai pot exista pentru a m ' a ş r e c u n o a ş t e — î n e l e v u l t r i s t şi s i n ­ m â n a la f r u n t e s a u a r z â m b i — a t u n c i târla de oi. F e m e e a avea un copil mic,
Grâul, rapiţa şi orzul de t o a m n ă se d o u a o a r ă . S e t r e z e s c toţi ca d i n t r ' o m a ­ a e r u l a r v i b r a ca o v i o a r ă . O p r i v e s c t o ­
g u r a t e c , m ' a ş i î n s p ă i m â n t a că a l t c i n e v a în leagăn. Când a auzit vestea, a scos
a r ă t a u în l u m i n a soarelui pline de viaţă. gie. Ce v r ă j i t o r n e - a f e r m e c a t s ă s t ă m tuşi şi n u m ă s a t u r p r i v i n d - o . A l e x a n ­
mi-a furat înfăţişarea, înlocuindu-mă un răget c a de fiară. A fugit despletită
Lanurile păreau o infinită mare de s m a ­ î m p i e t r i ţ i î n î n t u n e r i c , ce d e m o n n e ^ a d r a are o înfăţişare foarte exotică. Sea­ pe câmpuri, înebunită, c ă u t â n d pe uci­
ragd, m â n g â i a t ă de vântul primăverii în m i r a c o l u l d e acolo. U n d e eşti clasa
cuprins în pânzele de păianjen ale co­ o p t a ? U n d e e ş t i e l e v u l c a p o r a l c a r e îl m ă n ă cu p r e o t e s e l e i n d i e n e , t o t d e a u n a gaş. Dar nu l-a găsit. Şi de atunci a
care a sosit cu a t â t a întârziere, prin­ î n e x t a z . C h i p u l ei g a l b e n — î n c e r c ă n a t c â n t a t n e c o n t e n i t la capul copilului,
pilăriei? N e desferecăm din ziduri, ne citeai p e A r g h e z i şi C a m i i P e t r e s c u în
tre ogoarele proaspete. şi m a i a l e s o c h e l a r i i cu r a m e l e d e a u r — până când a fost l u a t ă şi ea în cer,
ne r u p e m din portrete, n e reaşezăm în a s c u n s , c a r e f u m a i ţ i g ă r i din t u t u n u l
Sătenii d e s c o n c e n t r a ţ i s e m ă n a u po­ v e c h e a o r d i n e a a n u l u i 1936. E s t e ca o desvălue de fiecare dată mai neome­ l â n g ă ciobanul Mihai.
subalternilor (erai pe atunci c o m a n d a n t
rumbul, fasolea şi floarea soarelui. proecţia u n u i d r u m i n v e r s din infinit nească. A r e în mişcări ceva de dansa­ Iată c â n t e c u l femeii c u părul de
d e p l u t o n la clasa 7-a), e l e v u l o a r e f u r a i
în infinit, s a u ca r e f l u x u l a p e l o r c a r e stelelor tot aurul scriind lucruri fantas­ t o a r e b l a z a t ă , cu t o a t e că t r u p u l r ă m a s soare:
DOROBANŢII DE BRONZ SCRUTEAZĂ subţire sub uniformă lasă impresia unei
merg deandaratelea spre matcă. tice şi m i n u n a t e ?- Copilul m a m e i , copil,
' ETERNITATEA perpetue beţii senzaţionale. N e - a m în­
Aci s t a u eu. A l ă t u r i — A n t o n i u P â n ­ Era noapte, era lună.
— Hei, trezeşte-te, m ă s c u t u r ă zâm­ t â l n i t la s f â r ş i t u l u n e i v a c a n ţ e d e C r ă ­
tea, a d o u a b a n c ă d i n f u n d . E o c a m e r ă Auzii un glas de-ar'mânâ i
Cânfl a m eşit din Feteşti, m'a primit bind Tonea. A venit Alexandra! ciun. C ă l ă t o r e a m c u t r e n u l p r i n g e r şi
spaţioasă, înaltă (tapetată în galben Ce-şi p l â n g e a a ei cunună,
o întindere nesfârşită de ape turburi. Buimăcit, îmi aranjez cravata, haina, c e a ţ ă . S'a u r c a t la M ă r ă ş e ş t i . P u r t a cas-
deschis), p e p e r e ţ i i c ă r e e a t o ţ i v o e v o z i i Soţul omorît pe lună,
Dunărea revărsată s e unise cu Borcea
p ă r u l , l a s foile şi c r e i o n u l în d e s o r d i n e m u l i ţ e l u n g i (din c a r e p u l p e l e se î n t r e - Era noapte, era lună...
şi i n u n d a s e toate p ă m â n t u r i l e vecine. şi r e p r e z e n t a n ţ i i biologiei n e d o j e n e a u
p e p u p i t r u şi ies din cl'asă fugind. M a r ­ v e d e a u ca v i e z u r i i la p â n d ă — g a t a să Tot bocea şi lăcrima,
Pe unde păşteau oile sau creştea po­ d i n zori p â n ă 'n s e a r ă . C l a s a n o a s t r ă se
rumbul, a c u m era adăpost pentru pu­ m o r a sălii î m i d ă p r i l e j u l să a l u n e c v â - m u ş t e sau să se lase desrnierdaţi de o Părul din cap şi-1 smulgea
afla c h i a r la s t r a d ă , î n t r e d i r e c ţ i a d e
hoaiele de peşte cari nu mai î n c ă p e a u jâind. Alexandra Tanis ! Mă cheamă g u r ă v i c l e a n ă ) , o h a i n ă cafenie şi c ă ­ Şi copilului grăia:
s t u d i i şi c a b i n e t u l c o m a n d a n t u l u i .
î n apele şi pe fundurile Dunării. A l e x a n d r a ! E u i^am uitat oare chipul, ciulă n e a g r ă . P ă r e a u n fel d e b ă e ţ o i u „Fiule, de-i creşte mare"
Această Alexanclrowskae era în anul a m s'o m a i r e c u n o s c d u p ă a t â t a t ă c e r e ? t r a v e s t i t , d a r m a i t r u f a ş şi m a i o b r a z ­ „Tatăl t ă u vrea răsbunare".
Până. la Cerma-Vodă a m mers, întâi a c e l a ( a c u m zece zile la fel a r ă t a ) s i n ­ P a r l o i r u l se află c h i a r la i n t r a r e a î n nic. A t â t î m i r e a m i n t e s c . A fost o d e s ­ „Pentru-a lui moarte 'ntr'un an"
pe deasupra Borcei, apoi pe marele pod g u r a s p l e n d o a r e oblică a C h i ş i n ă u l u i . scoală, î n t r e cele d o u ă t a b l o u r i e n o r m e p ă r ţ i r e r e c e , sticloasă, cu cuvintele „Să omori zece duşmani"...!
Regele Carol I, impunător prin în­ — Şi t o t u ş i o i u b i m , î m i s p u n e a p r i e ­
treaga iui construcţie, dar m a i cu sea­ ale r e g i l o r . C o b o r s c ă r i l e c â t e t r e i şi strânse între dinţi. Ne îndepărtasem Fiul de m a c e d o n e a n a crescut mare
t e n u l G e o r g e R a c h i e r u (şeful p r o m o ţ i e i s u n t l â n g ă ea. M â i n i l e a r v r e a să d e s - u n u l d e a l t u l , a ş a c u m se d e s p a r t e z i u a şi voinic ca şi t a t ă l său. Cântecul m a ­
m ă prin traversele de fier cari se înăl­ n o a s t r e ) , o i u b i m p e n t r u tot c e e a c e a r e
ţau ocrotitoare l â n g ă fruntea m e a . la mierde, g u r a să sărute. Niciun gest. d e n o a p t e . U n a n a m a ş t e p t a t u n u l delà mei nu i-a dat răgaz p â n ă când n'a
n u r d a r şi f r u m o s î n ea. Doar o admiraţie adolescentă, pură, altul c u v â n t u l de ertare, de împăciuire. răsbunat, într'o noapte, tot c u lună,
fereastra vagonului.
— Poate pentrucă ne învaţă, ne des­ prin care Alexandra căpătă caracterul H a z a r d u l n e - a r e a d u s apoi a l ă t u r i , c â n d moartea ciobanului venit d i n munţii
La) intrare, pe marele pod, m'au î n ­ Pîndului.
t â m p i n a t dorobanţii de bronz, masivi coperă viaţa. de zeitate ancestrală. a m â n d o i a m î n ţ e l e s că n u m a i e s t e p o ­
Aci sta T a k e I o n M i t a c h e (cel m a i sibilă d e p ă r t a r e a . Şi t o t u ş i n u m ă i u ­ Pentru un m o r m â n t pe care crescuse
şi botăriţi î n a înfrunta veacurile. — Iar miroşi a tutun. flori de iasomie, voinicul a deschis, la
Nemişcatele sentinele simbolizează teribil matematician, care adesea a în­ b e ş t e . M i - o s p u n e d e a t â t e a ori cu i r o ­
— I a r t ă - m ă , d a r nici n u ş t i a m c'o să n i e a s c u n s ă , c u p r e f ă c ă t o r i e . Ori A l e ­ marginea satului, treisprezece gropi, în
puterea armatei noastre, călită în răz­ spăimântat pe bunul profesor Parnov),
vii a s t ă z i . D e c e t o c m a i a s t ă z i ai v e n i t ? care au fost aruncaţi treisprezece duş­
boaie ca şi bronzul î n foc. d i n c o a c e P e t r e D i m i t r i e v (acest s ă l b a ­ x a n d r a e a l t a d e c â t aceea p e c a r e o v i ­
— A m fugit, L u c u l e . S i m p l u , a m fu­ mani.
Am coborît pentru o clipă la Cerna- t e c m a e s t r u al iluziilor verzi), T a v c i c sez? O a r e m i s t e r u l să fie a t â t d e a d â n c ,
Cecati( a c e s t d o m n i ş o r g e n o v e z , f r u m o s git. T r e b u i a să t e v ă d . I N N r . V I I T O R : Imperativele na­
Voda să-i privesc mai de aproape pe
ceilalţi dorobanţi- de bromz cairi ..au ca u n efeb), A n t o n i u P â n t e a ( p r i e t e n u l — S'a ' n t â m p l a t c e v a g r a v ? ţionale în Dobrogea ; Bazargicul, oraş
p a z a la piciorul c e a p a s ă stăpânitor cel m a i b u n şi m a i d r a g ) , A d ă m o a i a (ra­ — Nimic. Dar emoţia de a m ă gândi (Urmare în pag. 6-a) în care sufletul românesc veghează.
UNIVERSUL LITERAR 4 Mai 1940

E r a î n c u v i n t e l e ei i r o n i e şi r e s e m n a ­ „mâine", d e v i i t o r . Ei nu p o t î n ţ e l e g e

Chişinău-Clasa opta (Urmare din pag. 5-a)


re. I n clipa a c e e a n ' a m î n ţ e l e s m r r ü c .
A m p l e c a t s c â r b i t . A ş fi v r u t s ă b e a u
m u l t ,să m ă i s t o v e s c s a u s ă m ă î n t o r c
şi s ă - i s c u i p . M i - a m d a t î n s ă s e a m a c ' a r
fi fost ridicol. D e a l t f e l ş t i a m c ă e şi o
că una d i n n e n o r o c i r i l e d e s t i n e l o r e
tocmai viaţa cronometrată.
— A i î n c e r c a t v r e o d a t ă s ă fugi p e s t e
ziua d e azi?
— O d a t ă , o s i n g u r ă d a t ă . luDeam-
predestinaţie neobişnuită. Toate iubi­ c r e d e a m că e i u b i r e a cea m a r e şi l ă ­
î n c â t să n u p o t r e c r e a î n m i n e fiinţa t â r z i u o s ă - ţ i d a i s e a m a că şi s u f e r i n ţ a doit decum plecasem. Dece n'a orbecăit tele mi-au r ă m a s credincioase p â n ă la
i u b i t e i a d e v ă r a t e ? P o a t e că d a , p e n t r u - s a m m e r e u î n u r m ă c e a s o r n i c u l , eram
e o nebunie. puţin locotenentul Timofti prin mine, c o n d i ţ i a sigiliilor a l b e . A c o l o a u r e c u r s
că a d e s e a A l e x a n d r a î n t o t ce făcea s e lacom d e altă dimineaţă, d o r e a m cu p a ­
— Ai dreptate. Să nu mai vorbim s ă afle a d e v ă r u l ? D a c ă s ' a r fi s t r ă d u i t î n t o t d e a u n a l a alţii. î m i v i n e s ă r â d , s i u n e o zi colosală, i m e n s ă , o zi n e s f â r ­
d e s g o l e a d e ea î n s ă ş i ; a p ă r e a ca o j u ­ despre asta. s ă î n ţ e l e a g ă m ă c a r (şi d o a r i m ' a m s p o -
c ă r i e h i p n o t i z a t ă ; s e p ă r e a că o a n u m i t ă s a t i s f a c ţ i a e falsă d a r c o n c r e t ă . H e i , l a ş i t ă p e c a r e t o a t e c e a s u r i l e d i n l u m e să
T r e c e m p e s u b tei, p e s u b stele, p e • v e d i t ) , n u m i - a r fi c a u z a t o e l i m i n a r e d r a c u cu toate m u z e l e astea mediocre. n u fie î n s t a r e s'o m ă s o a r e . I n clipa î n
vrăjitorie o opreşte să gândească u m a n , de două s ă p t ă m â n i . F u g i s e m d i n şcoală
sub lumânările aprinse ale Soborului. T o n e a î n c e p u s e să m ă c o m p ă t i m e a ­ c a r e î n s ă a m fost î n ş e l a t , m i - a m d a t
să v a d ă clar, să i u b e a s c ă r e a l m a i a l e s . cu A l e x a n d r a p e n t r u a l t ă existenţă,
O tăcere de litanii ascunse în ghiocuri. s e a m a că t o a t e s e î n t o r c î n a p o i , e u î n ­
A c u m î n t r ' a d e v ă r se întoarce spre m i n e scă, T a k e m ă consola. T o a t ă clasa i n t e r ­
S i m t nevoia unei eliberări totuşi, să p e n t r u altă contemplaţie. Pledoaria, nici sumi m e r g e a m deandaratelea spre ziua
( m i ş c a r e a ei a d e s e c h i l i b r a t e s e n ţ i a l u l p r e t a f a p t u l a c e s t a ca p e o c a t e g o r i c ă
m ă descătuşez de o anumită patimă. p r e o t u l c a r e s e afla î n c o n s i l i u n ' a î n - în care m ' a m născut. E o ursită d r a m a ­
î n c r e m e n i r i i şi z â m b e ş t e — c u z â m b e t 1 i n v e r s a r e a logicei. F r u m o o u l z e u î n ­
C i n e v a m ă î n v ă ţ a s e că i u b i r e a e s t e s i n ­ înţeles-o. t i c ă şi a s t a , d a r n u e v i n o v a t t i m p u l .
p a s i o n a t , d a r u m b r i t — ca şi c u m t r u p u l vins de o reptilă .
gura vrajă a démoniéi din noi. N u pot „Ea" e vinovată, domnule preşedinte.
a r t r ă i f e b r e l e t r a g i c e a l e celei d i n t â i U r m e a z ă u n gol. Toate semnele s t a u Nu-i uram. Mi-erau indiferenţi, stră­
înţelege dece A l e x a n d r a stă la polul P e n t r u cine isbucniră aplauzele în
convertiri la păcat). n e p ă t r u n s e şi z ă v o r i t e . V a c a n ţ a a c e e a ,
celălalt. Din n o a p t e a aceea de vacanţă, i n i . I n c a r e n o a p t e s'a î n t â m p l a t ? O a r e
d i c t a t ă i m p u n ă t o r şi p r o t o c o l a r d e şeful clipa a c e e a ? C o i n c i d e n ţ a e r a m u l t i p l i ­
— A t u n c i n u m a i a r e niciun rost, ea t r e c u s e î n t r ' o o r d i n e p r e c i s ă a d o ­ b i s e r i c a n ' a fost o n ă s c o c i r e ? O a r e f a s ­
c o m i s i e i d e disciplină, a m f ă c u t - o l a c a t ă . S a l a p l i n ă d e c o l e g e l e ei şi colegii
Alexandra. Ne vom despărţi din nou. rurilor mele. O căutasem prin toate în­ cinaţia Alexandrei n u pornea chiar de
Ploeşti, în m a n s a r d a prietenului L e o - m e i , e u v o r b e a m d e s p r e »a, e a a p ă r u s e
— Nu, n u se poate. Cere-mi orice t â m p l ă r i l e d e apoi, şi n ' o m a i g ă s i s e m . l a t r u f i a m e a ? I n cele d i n u r m ă a m
nid Secreţeanu. Vizite la R a d u Cosmin, c h i a r a t u n c i î n p r a g u l uşii î n t r ' o e l e ­
jertfă, Lucule, numai asta n u . P e n t r u ea scrisesem pagini întregi, j u r ­ c r e z u t că şi s u f e r i n ţ a m e a s e s c u r g e î n -
la I. A . B a s a r a b e s c u , o c u n o s c p e C i r e - g a n t ă r o c h i e d e voal a l b şi c u u n s p l e n ­
nalul din t i m p u l acela e o dovadă a cru­ napoi, spre încremenire.
— C e să fac, A l e x a n d r a ? E u a s t ă z i d i d b u c h e t d e t r a n d a f i r i roşii î n m â i n i .
cificării m e l e p a s i o n a l e p e n t r u A l e x a n ­ şica (fata m a e s t r u l u i ) î m i t r i m i t e o s c r i ­ într'o dimineaţă poşta mi-aduce u n
a m nevoe de o iubire mare, esenţială, A p l a u z e l e astfel î n t â m p i n a r ă n o t a zece
dra. soare de curaj poetul petroliferelor Con­ plic cu scrisul necunoscut. L ^ a m deschis
d r a m a t i c ă d a c ă v r e i . T u — t u fugi m e ­ t r e c u t ă d e p r o f e s o r u l G h i b u d i r e c t cu
reu spre miazănoapte. Cu cât întind — Dece n u m ă iubeşti, A l e x a n d r a ? stantin Stelian, zăpadă p e b u l e v a r d u l o- f ă r ă nici o t e n t a ţ i e . O foaie a l b ă , o p o é ­ c e r n e a l ă î n c a t a l o g şi m a i î n t â m p i n a r ă
m â i n i l e şi t e s t r i g , cu a t â t t e c u p r i n d e S e î n t o a r c e , o p r i n d u - s e î n loc, p ă r ă - oraşului republican, vin, tutun, v a g a ­ sie : silueta vaporoasă, muzicală, hieratică a
v â n t u l şi t e d u c e . S p u n e - m i c e să fac? s i n d u - m i şi b r a ţ u l . M ă p r i v e ş t e a t â t d e b o n d a j e lirice şi d i n n o u l â n g ă s u f l e t u l Alexandrei.
— O. b i e t u l m e u L u c u ! A r t r e b u i s ă uimită, înfricoşată — caşicum î n t r e b a ­ clasei a opta. ,,Mamă, mamă,
I n clipa î n c a r e c o m i s i a s'a r i d i c a t ,
te sărut, poate te linişteşti. rea m e a ar p r e s u p u n e u n secret diabo­ A c u m înţeleg dece n u m a i pot r e n u n ­ mi-ai şoptit cândva că'n primăvara asta
n u m a i e r a m şcolar, d e v e n i s e m o m . P r i ­
— Dece nu încerci? Poate n e m i n ţ i m lic. O v ă d c u m t r e m u r ă t o a t ă , c u m se ţ a la î n t â m p l ă r i l e d e a t u n c i . I n t r ' a d e v ă r vei î m p o d o b i în alb fereastra, mii paşi spre viaţă i - a m făcut înfome­
u n u l p e a l t u l . E c a r a g h i o s să s t ă m ca s b a t e î n e a î n s ă ş i , c u m c a u t ă s ă iasă sunt cam desorientate, prea învălmăşite. vei aduce vraci din Goa, ca să-mi dee tat, însetat, lacom.
doi figuranţi într'o scenă în care viaţa d i n t r e v e s t m i n t e , să s e l e p e d e d e t o t I n tot t i m p u l a c e l a , a c ţ i u n i l e m e l e î n t r u ­ sidef polar şi vrajă de femee.
— A m v e n i t să m ă e r ţ i , L u c u l e !
gâlgâe pe lângă noi. Dece taci ? ce-i о т е п е э с . să s e î n a l ţ e c a o v ă p a e chipau numai cerinţele absolute de a
Bogată nu-s, dar vor topi în mine — N u te pot erta.
— V a t r e b u i s ă - ţ i e x p l i c . V r e i s ă fugi deasupra micimilor. m ă şti î n a p r o p i e r e a A l e x a n d r e i . î n c e r ­
secretul princiar din Philipine, A m lăsat-o m u ş c â n d cu l a c r ă m i u n
şi t u î n s e a r a a s t a ? — N u rrai m ă întreba niciodată. D a ­ c a m cu o spaimă m â n d r ă orice t e n t a t i ­
că e o t a i n ă . îi v e i afla m a i t â r z i u v a ­ şi celor optsprezece ani trandafir roşu. Ultima imagine p e care
— S ă f u g ? şi u n d e s ă m e r g e m ? vă în acest sens. A ş a a m iubit î n t o t d e a ­ o m a i p ă s t r e z despre A l e x a n d r a . A p o i
l o a r e a — şi—şi c o n t i n u ă d r u m u l c u c a p u l seducătorii ochi de curtezani.
w — La întâmplare. Să vagabondăm, u n a . N u m a i p e n t r u e x t a z u l p e c a r e ţi—1 c â n d m i - a m l u a t c ă r ţ i l e şi valiza, c â n d
să c â n t ă m , să n e o b o s i m . plecat. acordă imaginea unei femei. O obligam
Iubitului, a m închis u ş a clasei a opta, m i - a m d a t
— O să n e a j u t e l a c e v a ? T r e b u e s'o î m p a c , t r e b u e s'o l i n i ş t e s c . a d e s e a p e A l e x a n d r a să s u f e r e , s ă t r ă i a ­ s e a m a că l a s c a p a c u l p e s t e u n s i c r i u
ca să-i topesc în suflet piatra
D e ce să c r e a d ă că fac pairte ddn c a t e ­ scă î m p ă i e n j e n i t ă o r i c e fapt. Ş t i a m că
— Da, vei avea prilejul să înţelegi voiu pune 'n glastre rodii de Sumatra; p l i n cu s u f l e t e . N u m a i a v e a m de" a c i n e
goria acelora care o cerşesc, p e n t r u e ă
d e c e fug m e r e u s p r e m i a z ă n o a p t e . astfel p e r s o n i f i c o d i s p e r a r e c a r e s e c e ­ voiu şnurui în uşă, să-mi i a u r ă m a s b u n . Zidurile m u t e , o-
amestecă dragostea cu m â n c a r e a . —
— Bine, Alexandra. Aşteaptă-mă în rea esenţializată. Doamne, într'adevăr din trandafiri, rozetă jucăuşă, g l i n z i l e î n t u n e c a t e , sălile r e c i . Doar
„ H a i să u i t ă m , A l e x a n d r a . N o i s u n t e m
colţ, l â n g ă b i s e r i c ă . I n c â t e v a m i n u t e o i u b e a m ? D e î n d a t ă ce î n t r e n o i n u In calm de seră voiu umbri spre mare c â ţ i v a p o r u m b e i r o t e a u ca o p a c e s o ­
altfel d e o a m e n i . C h i a r i u b i r e a n e - a r u -
s u n t acolo. s'au petrecut niciodată cuvenitele proto- salonul de qheişă visătoare. l e m n ă p e s t e t o a t e , p e s t e cojjilăria n o a ­
m i l i " —• d a r n u p o t s ă v o r b e s c n i m i c .
P r i e t e n u l T o n e a şi a s t ă z i m i - a r s p u ­ coluri ale dragostei, n ' a m sărutat-o, n u stră, peste luminile stinse. Dealungul
Merg alături de ea tăcut, împins înainte
n e c'a fost o c u r a t ă n e b u n i e . D a r c i n e i-aim s c r i s u n c u v â n t , d e î n d a t ă c e n o i Şi vraja de va fi cumva să cheme, A l e x a n d r o w s k a e i a m m e r s cu fruntea
ca d e o n ă l u c ă . T o t A l e x a n d r a v e d e m a i
e r a v i n o v a t ? A v e a m o p t s p r e z e c e a n i şi un prinţ avut în desmierdări s'alint, p l e c a t ă , c a ş i c u m m ' a ş fi c o n d u s s i n g u r
clar. E a îşi d ă s e a m a că a d e v ă r u l n u s t ă
apoi, A l e x a n d r a e r a c e a m a i f r u m o a s ă alcoolului voiu pune de cu vreme spre cer. In gară — n u m a i câţiva din
î n c u v i n t e , ci î n s p i r i t e l e n o a s t r e . U r ­
fată a Chişinăului . morfinomane cupe de argint cei 36 d e c ă d e ţ i . T a k e ş i - a l u a t o sticlă
c ă m u n u l l â n g ă a l t u l a l e e a asfalltată
cu crini d'Hollande şi albe chrysanteme" cu alcool şi s e î n f u n d ă î n c o m p a r t i m e n t ,
I n t r ' a d e v ă r , ce n o a p t e telurică, ce s o r e b i s e r i c a m e t r o p o l i t a n ă . O fac f ă r ă
fantasmagorie basarabeană! Unde m e r ­ să ş t i u a n u m e d e ce. M ă l a s d u s d e A - A n t o n i u P â n t e a e trist. George Rachie-
„Nu e nimeni care să turbure sau să r u — galben. Plecăm, n e deslipim î n ­
g e m , A l e x a n d r a ? S p r e cer, s p r e pro­ lexandra. Deabia la intrare, v ă d că e
mărească tăcerea unei ruine. Toată lau­ c e t şi n e d e p ă r t ă m . I ţ i î n g h e a ţ ă i n i m a ,
priile noastre duhuri, spre fântânile d e s c h i s ă şi î n ă u n t r u a r d c a n d e l a b r e l e
da ţi se cuvine ţie, o:ânda eu o port î ţ i l ă c r ă m e a z ă ochii. Ţ i - i g u r a î n c l e ş ­
fără fund ale lumii? N u e nimic din cele m a r i . I n t r u î n u r m a e i e p u i z a t , s ă -
acum neresemnată. Par o ruină şi re- t a t ă , d a r s t r i g i î n t i n e ca ' n t r ' u n p u s t i u .
v i a ţ a d e zi. O r a ş u l se p l i m b ă ca p e n t r u cătuit de orice dorinţă. Niciun preot,
rrmşcările sunt aspre. Iubitului ar tre­ N i m e n i n u t e - a u d e , n i m ă n u i n u - i eşti
o altă erusalemică recepţie. N u ne inte­ niciun pelerin. Doar la r ă s t i m p u r i d e o
oră, r e v i n e u n c ă l u g ă r s ă r e a p r i n d ă a l t e bui să-i sărut mâinile, nu să-l cânt în­ drag, n i m e n i n'o să se jertfească p e n ­
resează d r a m e l e delà m o a r a roşie sau
l u m â n ă r i . Biserica aceasta r ă m â n e d e s ­ tr'o poezie. Dar eşti atât de departe! Mă t r u tine în noaptea asta. T r e n u l , t r e n u l
delà Burani, puţin ne pasă de cerşetorii
chisă zi şi n o a p t e a . N u e o m i n u n e deci, întorc din miază noapte cu frigul şi ce­ c a r e s p i n t e c ă t i m p u l , şi t i m p u l c a r e s e
care se întorc s t r a n g u l a ţ i spre bordeele
lor, n u a u z i m p l â n s e t u l f e c i o a r e l o r o a r e că m ă v ă d cu A l e x a n d r a î n t r e i c o a n e şi ţurile pe umeri, pe frunte ca nişte nim­ s v â r c o l e ş t e î n t i n e . E s t e a L2-a c ă l ă t o ­
a ş t e a p t ă m i n u n e a cea m a r e . D o a r s t e l e ­ sfinţi. M i r o s d e t ă m â i e şi d e u n t d e l e m n . buri îndoliate. Lucule, te aştept să mă rie cu aceiaş tren, p e aceiaş d r u m . A -
le s u s şi p ă m â n t e ş t i l e n o a s t r e t r i u m f u r i , Dumnezeu n e veghiază nevăzut. Inge- erţi. Alexandra". cum n e duce într'adevăr spre viaţă?
aici. I u b i t a t u r b u r ă - p â n ă şi v o l u p t a t e a nunchem. Toate pornesc delà o înţele­ A fost a t â t d e c u t r e m u r ă t o a r e clipa Coboară unul, coboară altul, a m rămas
s t r ă z i i , c a r e t e b i c i u e şi t e a r d e . I u b i t a gere ocultă a faptelor, delà o c o m u n i u ­ a c e e a . M i s e p ă r e a s t u p i d s ă scrii v e r ­ singur.
fascinează toate suferinţele cumplite ne perfectă cu cosmosul. A l e x a n d r a cre­ suri p e n t r u trecutul mort. U n d e m o n Aşa m ' a m exilat în această citadela
a l e / c ă r n i i , c a r e la o p t s p r e z e c e a n i d e v i ­ de. E u p â n ă eri n u credeam. M ă înspăi­ m ă î n c ă t u ş a s e şi z a d a r n i c m a i c e r e a m -haotică şi i l u c i d ă . A r t r e b u i s ă m ă u -
n e s o m n a m b u l ă şi fricoasă. A l e x a n d r a m â n t ă toate aceste l u m i n i oblice c a r e l i b e r t a t e . N u m ' a m d u s , a m r e f u l a t s'o r ă s c şi să m ă d i s p r e ţ u i e s c p e m i n e î n ­
s e g ă s e a î n clipa a c e e a î n t r e a d o r a ţ i e şi p o r n e s c d e l à sfeşnice, s ă l ă ş l u e ^ c o c l i p ă v ă d . V e n e a a d e s e a l a şcoală, m ă a ş t e p t a sumi. D a r cui să-i cer e r t a r e p e n t r u
b r u t a l i z a r e , a ş a d e fericit şi d e a s p r u pe făpturile firave ale mucenicilor, s t r ă ­ am mers mereu alături de teatralele
î m p i e t r i t ă De a c e e a ş i b a n c ă ( p a p a g a l u l toate rătăcirile adolescenţei mele? P e
eram. Ca într'o panică violentă, o v e ­ b a t a p o i p r i n z i d u r i , î n n e c â n d u - s e în s c e n e a m o r o a s e , d e c e s ă c r e d c'o i u ­
cocoşat r â n j e a , p r i v i n d u - m ă c u m m ă c i n e s ă - l fac v i n o v a t c ă m ' a d e p ă r t a t
d e a m a m a n t ă şi s f â n t ă . D a r ş t i a m că văsduhuri. M ă t e m de toate aceste d e ­ beam ? E r a însă o d r a m ă obscură. A - d e toţi? N i c o l a e N i ţ e s c u , b ă i a t u l p o p i i
mândoi a m crezut că e iubirea cea m a ­ s b a t î n t r e p e r e ţ i i clasei), e a m ă a ş t e p t a
totul e ratat. Noaptea asta n u era făcută p l i n e a r m o n i i ( c l a r e şi t o t u ş i i n e x i s t e n ­ din Muscel, a căzut cu avionul într'o
te real) care încep delà respiraţiile î n ­ re, d a r p e a m â n d o i n e - a înşelat t i n e r e ­ chinuită, e u r ă m â n e a m ascuns. U n t u l
p e n t r u d r a g o s t e , nici p e n t r u c r i m ă , nici d i m i n e a ţ ă la Otopeni. Volodea P o z n e a -
pentru beţie. Era o noapte imperfectă, c e t e a l e l u i I i s u s şi a l e M a i c e i D o m n u l u i . ţea. u c i g ă t o r se î n c u i b a s e î n m i n e . O g r e a
oov ş i - a î m p r o ş c a t c r e e r i i p e p e r e ţ i , la
d e s a r m o n i z a t ă , o n o a p t e c a r e se s c u r g e M ă s i m t p r i n s î n cuşcă. P a r c ă a l u n e c şi m e l a n c o l i e î m i d e s p l e t e a s u f l e t u l şi-1
— N u - i aşa că-i m a i frumoasă iubirea Cetatea Albă. Petre Dimitriev a trecut
înapoi. Deaceea m e r g e a m lângă Ale­ m ă î n t u n e c . Şi t o t u ş i s t a u î n g e n u n c h i a t , asta? d e s m ă ţ a î n bălţi mirositoare. Zilele tre­
p e s u b f u r c i l e c a u d i n e a l e casei d i n
x a n d r a ca u n c l o r o f o r m a t p e m a s a d e ascultând pe Alexandra cum m u r m u r ă c u r ă a ş a c u m t r e c p a ş i i c u l a n ţ u r i pe Jilava. Şi m â i n e se va prăbuşi u n u l ,
D e zeci d e o r i a m r e t r ă i t s p e c t a c o l u l
operaţie, în trupul căruia cuţitele za­ o r u g ă c i u n e . Şi f ă r ă să m ă d u m i r e s c , coridoarele unei case cu ferestre zăbre­ şi a l t u l şi a l t u l . D e c e t o c m a i n o i şi c i n e
p u r din biserica metropolitană. A m
d a r n i c c a u t ă s e m n u l bolii. f ă r ă să a m r e m u ş c ă r i , m u r m u r o d a t ă c u l i t e . F e r v o a r e a e x a m e n u l u i d e sfârşit e vinovat? Stupidă, banală generaţie de
căutat să-i preţuesc m a i cert a d e v ă r u l
— V r e a u să t e î n t r e b ceva, Lucule. A l e x a n d r a aceeaşi rugăciune, p e care o d e a n m ă a m e ţ i . T e z e l e p e n t r u baca­ icari halucinaţi!
e t e r n , a m c ă u t a t să c o n t i n u i p â n ă l a e -
— Te ascult. î n v ă ţ a s e m de d e m u l t delà m a m a . E alt­ laureat l e - a m dat narcotizat si intoxi­
puizare toată auroreala lui revelaţie. Aşa sfârşesc toate adolescentele! A -
fel a c u m . A m s e n z a ţ i a d e f i n i t i v ă a l i n i - c a t d e b e ţ i e . Şi î n d i m i n e a ţ a o r a l u l u i ,
M â n a fetei se înfăşură pe d u p ă braţ, D a r î n u m b r a s p i r i t e l o r n o a s t r e , s e ri­ l e x a n d r a î m i s c r i e l a 28 D e c e m b r i e
ştei î n t r u p , a c u m ş t i u c e î n s e a m n ă o profesorul Onisifor G h i b u m ă î n t r e b ă
s t r â n g â n d u - m ă şi a p r o p i i n d u - m ă mai dica î n t o t d e a u n a u m b r a u n e i c u m p l i t e 1937: ,,— ... a s t a p o a t e p e n t r u e ă p r i m ă ­
credinţă, a c u m m ă recuprind în sensul m a i întâi dece sunt atât d e trist, dece
m u l t de ea. suferinţe. v a r a a r z ă t o a r e a pădurilor, azi n'o m a i
u n e i m i n u n i b u n e şi o c r o t i t o a r e . P r i n
— Oare vom îmbătrâni vreodată, L u ­ a m ochii a t â t d e t a i n i c i . E r a m l a m i j l o ­ p u r t ă m î n s u f l e t " . A r t r e b u i deci să n e
A l e x a n d r a , îl a f l a s e m p e D u m n e z e u . N u m a i ş t i u î n c e l u n ă şi î n oe zi a
cule ? cul seriei şi î n v â r t e a m î n t r e d e g e t e f i ­ m a i î n t o a r c e m o d a t ă acolo- A r fi o i m ­
fost. A m s u r p r i n s - o p e A l e x a n d r a î n
— Unde te-ai gândit, de m ă întrebi Era ceasul patru dimineaţa, când n e ţuica subiectelor t r a s e la sorţi. I - a m pietate dacă într'adevăr ne-am duce
î m b r ă ţ i ş a r e a t r u d n i c ă a celui m a i s u ­
asemenea lucruri ? întoroeam din nepământeană pribegie. r ă s p u n s că t i m p u l sarcastic m ' a supt, să n e r u g ă m p e n t r u i u b i t e l e şi m o r ţ i i
p e r f i c i a l coleg. U n feil d e cocoşat s t u ­
— L a m i n e , la t i n e . Z o r i l e n e l u m i n e a z ă f e ţ e l e altfel. O d u c m ' a sleit. noştri ? T e ert, Alexandra. Acum te
p i d , î n g â m f a t , s i n i s t r u c a î n f ă ţ i ş a r e şi
— Hai mai departe ! p e A l e x a n d r a p â n ă l a p o a r t a şcolii e - e r t ! Vezi, p o a t e p e n t r u e ă n e i a m e ­
i n t e l i g e n ţ ă . E r a p a r e - m i - s e şi n e p o t u l — E x i s t a v r e o l e g ă t u r ă î n t r e t i m p şi
— A ş v r e a să visez, L u c u l e , să visez p a r h i a l e , îi p r i n d m â n a şi i - o s ă r u t f e ­ r e u t i m p u l înainte. L a Chişinău cresc
unui mitropolit oarecare. Avea preten­ încuvidî
t o a t e c â t e s e p e t r e c c u n o i a m â n d o i . Si ricit, î n a i n t e d e - a î n c h i d e p o a r t a , A - a c u m a l ţ i copii ş i a l ţ i t r a n d a f i r i . T u ai
ţ i a că m i - e a m i c . І н а т u i t a t n u m e l e ; m a i — Există, domnule preşedinte. O a ­
să m ă t r e z e s c m â i n e d i m i n e a ţ ă î n a l t ă lexandra îmi spune : avut dreptate. N o i r.e î n t o a r c e m d i n
ş t i u î n s ă că a v e a c e v a d e b r u t ă şi t e r o a ­ menii deobiceiu trăesc n u m a i î n t r e li­
lume, p e care n'o pot concepe, n'o p o t — N u - i a ş a că e m a i f r u m o a s ă i u b i ­ m i a z ă n o a p t e c u f r i g u l şi c e ţ u r i l e p e
r e î n el. C u m d e i s'a a b a n d o n a t A l e x a n ­ m i t e l e zilei, s e c o n s u m ă n u m a i a t â t c â t
descrie. rea asta ? u m e r i , p e f r u n t e ca n i ş t e n i m b u r i î n ­
dra ? a u d ceasul m e r g â n d . Niciunul n u cau­
— Fii cuminte, Alexandra! Dece t e înapoi, caut să-mi sugerez culminaţia doliate. D a r pentru această d o n q u i h o -
r e a l ă a c e l o r s p u s e d e e a . P o a t e fi a s t a — Dece, Alexandra ? Tu, care iubeai tă să depăşească mişcarea, scurgerea tescă panoramă, t r e b u e s ă - L e r t ă m p e
c h i n u i ? D e c e c a u ţ i c e e a c e ţi—i o p r i t m a i
o m ă r t u r i e ? P o a t e fi a s t a ca u n a l t s e m n , n u m a i m i s t e r u l i u b i r i i , şi t u a i c ă z u t ? timpului, niciunul n u î n d r ă s n e ş t e să Dumnezeu!
înainte ?
ca visul dorit de A l e x a n d r a ? P e furiş — M ' a l u a t v â n t u l şi m ' a d u s s p r e f u r e d i n z i u a c e a l a l t ă c e v a şi p e n t r u
— P o a t e că i u b e s c p r e a m u l t i l u z i i l e .
— O s ă suferi, o s ă p l â n g i şi d e a b i a i n t r u î n i n t e r n a t , m a i s p e r i a t şi m a i î n - miază noapte, Lucule ! asta din prezent. L e este t e a m ă de 1940 LATJIRENŢIU FTJLGA

F r u m o a s e şi r o t o f e e Peste capul m e u — ce folos C u m v i n e I l i e î n p r i m ă v a r ă d e c u l c ă 'ntr'o


Ca garoafele vlăjganilor la cheutoare. Că stelele zornăiau aşa frumos. [clipă

In genul lui ;!: :;:


Eu, taică-meu cu taica lui taică-meu
Şi tot n e a m u l d e flămânzi,
Daţi dracului, deşi la port mieroşi şi b l â n z i
Hei, tristeţile, tristeţile,
Ani treizeci d e ninsori,
î m i z o r n ă i a u l a p o a r t ă 'n t o a t e d i m i n e ţ i l e
Ţarina plină cu păpuşoi
După mine-i potop — că eu vin
In târgul poeziei cu talent peşin.
A v e a m ceva de împărţit cu Dumnezeu! Ca nişte perceptori.

AUTOBIOGRAFIE C â n d v a fi fost s ă c h i u i m o d a t ă
Toţi îngerii face-mi-s'or la picioare roată
Şi ne-or lega obielele,
P'ormă iubii o fată delà oraş,
A v e a părul creţ ca u n p a p u a ş
A ş a scriu eu —
Şi d'aia m ă p r o t e j e a z ă D u m n e z e u
Fiindcă el, în cerescu-i r ă d v a n
Trece-i-or toate năduşelele — Şi ochii doi trandafiri îmbobociţi, î ş i m â n ă caii c a u n ţăran.
P e m i n e m'a făcut m a i c ă - m e a E r a u c a e l e a l b e c a d e c a ş ... Obrajii e i crini d'auriţi. Hi gloabă, ceais slăbătură,
Hăi, p e paie Şi cocoane, sfinte ca p r i m ă v e r i l e Hei, şaizeci d e principese, toate cucoane, Ii s c a p ă r ă r o ţ i l e p r i n t r e s t e l e ,
Şi nici degetul n u - m i v e n e a s ă - l p u n
N u ca p e v o i îşi zornăiau pe braţe brăţările I a optsprezece ani îmi ascuţeau creioane Ca potcoavele murgilor lui taica în băiătură.
P e gâtul ei cu m i r o s d e t u t u n d e cel bun...
Şi luna p e cer se sgâlâmbăia bălae Ş'apoi e r a d a s c ă l u Ilie Să tot scriu, să tot scriu Călărea, muică-mea, u n armăsar
Ca u n căţel d e usturoi Care făcea slove ca florile p e hârtie Hi-re-aş al dracului să hiu, Cu copide de jar! Tii, c â n d m'oi întoarce î n sat, într'o d i m i n e a ţ ă
Maică-mea săraca a gemut Şi-o hartă a României colorată P'ormă pe un petecuţ de gazetă Era fată d e neam, mirosea a odicolon. M ' o p r i m i n o t a r u l , p r i m a r u l ş i c u f r u n t a ş i i 'n
A ş a ca u n ţânc, icnit şi slab Si rotundă ca u n şold d e fată. Cât u n bilet [piaţă
Hei, într'o zi m i - a răpit-o u n alt a m a z o n
Şi-aşa m'am născut şa-apoi e r a u î n s e r ă r i a l b a s t r e lată, m ă văzui din cap până'n opinci vedetă Şi-or să-mi dea de mâncare
Şi d e - a t u n c i c u i n i m a c e ţ o a s ă
Ca sineala din troacele noastre, Mare poet. A m dat u n picior dragostei P e - o t a v ă c u tricolor, p â i n e şi sare.
E u Ion Carîmbă, al poeziei N a b a b !
In care m a m a n e spăla tatii şi m i e Şi m i - a m instalat poezia p e masă... Primarul, intimidat, v a grohăi ca un urs,
Face-te-ai lună, turtă
Cioarecii pentru sărbătoarea lui Sfântu Ilie. U n discurs d e b u n sosit
Fiindcă pe mine, Ion, cel de opt ani A v e a m opts'pe a m P e n t r u totdeauna, mireasă...
Şi e u iarăşi îi v o i ţ i n e u n discurs
F o a m e a cerului a 'nceput Şi'n iarna aia câştigai mulţi bani C u v e r s u r i , c a o catrinţă, tivit...
Proprietăreasa m e a Apoi la douăzeci, î n sat, printre pitelci P'ormă timpul trecu, trecu
Să m ă frigă î n burtă Ş i f e t e l e ş i - o r d a c o a t e şi l e - o t r e c e s o m n u
Avea un gât ca lebăda Aflai o fată cu braţele firave şi albe B a p e catalige, b a prin noroi,
O l l i u , d a c ă a r fi ş t i u t s ă t e n i i Fiindc'a venit domnu
Ş'apoi, p e l a p a i s p e ' a n i C u m î s c o r n i ţ e l e Ia m e l c i . C u m t r e c e a u ţ ă r a n i i 'n s a t l a n o i
Cu privirea ageră ca săgeata cremenii Şi p r i v i r e a lor, otrăvită, ca d e b r u s t u r e
Eram cel m a i şmecher dintre golani Era săracă, dar salbe-i făceau Eu devenii o cultivată momâie,
Că între ei d e - a - b u ş i l e a , creşte p r u n c Până'n rărunchi o să m ă usture.
Ciupeam de pulpă servitoarele Toate stelele când luminau bătătura Nopţi întregi citeam slove de tuciu
Prin ţărînă, m i c cât o m â n ă P l i m b â n d u - m ă p e străzi braţ la braţ M'or lătra câinii amintirilor,
Şi d e m i r a r e c ă s c a m a m â n d o i gura! Sub lampa galbenă ca de lămâie
Prunc de domn, de domn mare [cu s o a r e l e Ca noaptea, crucile cimitirelor.
Căruia ciufulite îi v o r s t a l a picioare F i i n d c ă e u şi S o l o m i a S ă - m i d a u creerul, ca cizmele, cu luciu.
Hei, e u m ' a m născut într'o zi m a r e Nn cununasem de mici c u poezia. Dar tot n u m ă las bătut
Toate versurile, Şi m i - a fost d a t s ă c a d t o t d e a u n a 'n p i c i o a r e I a r S o ' o m i a n u v a fi î n t r e c e i d i n s a t ,
Eu sunt, măi, d i n opincă, din lut,
Toate universurile P'ormă, d e , m ă oţărîi şi e u Fiindcă-i lehuză,
Măi, d a r uneori tristeţile rupeau din m i n e Maică-mea m'a făcut ca p e mânji în fân
Hei, t o a t e cerurile p l ă v a n e îi v o r m u g i D e spusăi întâi de Paşti şi D u m n e z e u S'a m ă r i t a t c u N i c o l a e C o r b u , f r u n t a ş ,
[cum şoarecii A ş vrea să v ă d şi e u cine m i - a r hi stăpân!
[la p i c i o a r e Fiindcă eu, măria m e a . Ion Carîmbă [concentrat,
Ii r o d e a u l u i taica, p e s t e n o a p t e , c i o a r e c i i — Sunt dat dracului, ambiţios,
P'ormă pe la doispe' ani mersăi la şcoală (Facă-mi-s'ar viaţa sucită şi strâmbă N u - m i place să le fiu altora m a i prejos. A'mbătrânit ca prunii delà poarta casei
Şi. morţii, iată, d e o d a t ă , d e s g o l i t ă
Taica pe capră: Tii boală Dacă mint), Că ăla scrie, m â z g ă l e ş t e hârtie [noastre,
[îi a r ă t a m f a ţ a .
In căruţă cu scârţăit de vagmistru P u r t a m în m i n e o comoară, sunătoare C u m taica-şi arăta spatele dimineaţa... Ce-mi pasă mie! I s'au stins privirile ca apele albastre
N e ducem pe Ion s ă - l facem ministru. Ca bănuţii d e argint, Cerul ca o scrisoare 'mpăturată E u scriu c u stânci, c u ploi, cu fulgere, Şi b u j o r i i s u r â s u l u i p e b u z ă .
M ă , acolo la oraş N u m a i v o r b e u n a şi u n a Atârna — problemă nedescifrată [ce ştiţi voi BELZEBUTH
4 Mai 1940 UNIVERSUL LITERAR 7

Cronica dramatică Qultura C l C t o r u l u î Gladiatori si actori

Teatral Regina Maria


„PAPA SE LUSTRUEŞTE", este cuprins i n aceste c â t e v a Nove, a p ă r â n d şi e l într'un rol
Se m e n ţ i n e încă î n l u m e a t e a -
trului erezia după care u n actor
trebue s ă fie neapărat u n hibrid
născut d i n încrucişarea unui p a -
teatrului la n e v o i l e reale d i n pri-
cina cărora suferă o m u l d e azi.
Deoarece n u trăim vremuri d e -
c a d e n ţ e ci d e r ă s t u r n a r e p e n t r u
Caragiale trăeşte...
PIESA IN TREI ACTE ŞI UN cuvJrate. î n o a r e s'a .specializat: u n e s c r o c pagal cu o maimuţă. Adică acto- o nouă aşezare morală a lumii, de GHEORGHE SOARE
PROLOG DE SPIROS MELAS Parveniţii, de a s e m e n e a n u s e sentimental, domnişoara Tantzi r u i s ă s p u n ă p e d i n a f a r ă (şi o u are nevoe de ceva m a i muit decât I n V i n e r e a M a r e a a v u t i o c d - l u i S o a r e Z. S o a r e , p r o t e s t e l e
vor î m p a c ă ruiăotiata. o u i c o a n a C ă p ă ţ â n ă , s u r p r i n z ă t o r d e b m e talent, vai) ceva c e n u prea m ţ e - d e o distracţie, de o continuă „Adunarea Generală" a artişti- d-nei M a r i a Filotti şi retragerea
A p l a u z e l e c a r i a u î n t â m p i n a t ш п с ы п е г а с а г с д л т а . і и и ш , c u î i n t r ' u n r o i deosctoiit d e a c e l e a l e g e ş i ssăă i m i t e î n m j ş c ă r i ddi i- - confirmare a posibilităţilor l u i lor d r a m a t i c i ş i l i r i c i , e v e n i - d i n a r e n ă a mui.tar a d o r i , e l e ­
aceasta ultimă premieră a Tea icoana u n u i „tiu a e auagner". î n oarei a a p ă r u t p â n ă a c u m , versi o a m e n i (un bătrân, u n t â - d e o m , adică fiinţă creatoare. P a - m e n t cade s e î n t â m p l ă d i n trei tonii a u r ă m a s p e t e r e n p e n t r u
trului R e g i n a Maria n e - a u f ă ­ K aceasta u n a cun ceie m a i d o m n i ş o a r a Flory Cărbuneanu, năr, u n şchiop, u n c i u n g s a u , î n p a g a l i i şi m a i m u ţ e l e i m i t ă o a m e - î n t r e i a n i . a obţine ceea cë prin merite e
c u t s ă n ă d ă j d u i m , o c l i p ă , î n puLermce s c e n e a_e p i e s e i , ş i p r e c u m ş i d o a m n e l e S i l v i a C o l -
r e a b i l i t a r e a p u b l i c u l u i ! b u c u r e ş - e r a n e v o i e , i n t r ' a d e v ă r d e m i n t bejrti, G a i b y A n t o n i u , tragedie, u n orb). nil, d a r n u c r e e a z ă n i m i c , p e n - C a l m u l slujitorilor c u v â n t u l u i îndoe..nic s ă m a i p o a t ă dobândi.
Florence
team c u g u s t u l a t r o f i a t d e p : e a cuiraj, p e n t r u c ă e a s â î l e p r e ­ . . . D e ce oamenii a u avut întot- truca n u a u originalitate. I n clipa a ţ i n u t p â n ă î n m o m e n t u l e o n - R e p e t ă m , r e z u l t a t e r a aiiegerii-
multele comedioare occiden-a'e zentată. L u p e s c u ş i d o m n i i G . O ostescu, deauna înclinaţia d e a imita d i - c â n d a c t o r u l s e v a h o t ă r î s ă a i b ă stituiiiriii b i u r o u " u i , a d i c ă p â n ă a l o r ar fi f o s t p o a t e ( a c e l e a ş i d a -
„ p r e l u c r a t e " c a r e ii s ' a u o f e r i t Mcnuţa, Musceleanu, Mugur, v e r animale?
s e Actorului i-au o r i g i n a l i t a t e , a d i c ă s ă d e v i n ă o m n u fi î n c e p u t d e z b a t e r i l e . c ă s''ar fi p r o c e d a t o u o m e n i e
oeea.ce, însă, nu pricepem,
în u l t i m u l timp. V - o i n e s c u , I l i e s c u . . . s i ajtiele, ş i r e z e r v a t e , t r e b u e s'o r e ç u - deveni factor d e cultură cu un D u p ă u z u l a d u n ă r i l o r g e n e - C h i a r d a c ă l a c o n d u c e r e ar mai
e s t e p r e z e n ţ a i n p i e s ă , a u n o r aii ţ i i . f o s t v a

Directorii de teatru n ' a uî n ­ m o m e n t e inutile şi i n aceiaş noaştem, animalele cele m a i i n - destin creator î n această lume. ral» precedente, d. S o a r e Z . f i p ă t r u n s î n c ă două, trei e l e
t e r e s a n t e : p a p a g a l u l c••'
e l c"•"
u oare P e n t r u a s t a î n t r e a l t e l e a c t o r u l S o a r e u r m a s ă p r e z i d e z e b i u r o u l m e n t e nouii, a x f i f o s t s p r e b i r
c e r c a t p r i n n i m i c s ă o f e r e a - t-iiip, a e o v u l g a r i t a t e p e n i e -
care g l a s d e o m şi m a . m u ţ a c a r i ­ trebue s ă înveţe. C e să î n v e ţ e ? î n s ă r c i n a t c u conducerea: d e z - mele ş i p ă s t r a r e a prestigiului
diormiitului p u b l i c b u c u r e ş t e a n rica. Autorul s e p u t e a uşor c u s -
vreo piesă deosebită de acel v e ­ реіша a e c â t e v a s c e n e care a - catura omului. Prin aceasta se Foarte multe lucruri. Istorie, baterilor. _ Sindicatului.
t e r a n „ Ş o a r e c e die b i s e r i c ă ' . miuza i n p r i m u l m o m a m t , d a r recunoaşte u n lucru foarte i m ­ poésie, plastică, anatomie, în S'a î n t â m p l a t î n s ă un fapt A făcut o impresie penibilă,
D e a s t ă d a t ă însă, d o m n u l V . cane n u p o t a e c â t s a l a s e , n i a i p o r t a n t : că a c t o r u l operează, ca a f a r ă d e c e e a c e s e r e f e r ă c u s t r i c ­ p e c â t d e n e p r e v ă z u t p e a t â t d e c i r c u l a ţ i a unor b . l e ţ e d e s u s p e c -
M a x i m i l i a n n e prezintă o piesă p e urma, o impresie d i n cele să z i c e m aşa, î n cultură, deoarece teţe, l a m e s e r i e . Este i n a d m i s i b i l regretabiil. t e , p e c a r i e r a u i m p r j n a t e nu-
î n care a u t o r u l , v e c h i u m e ş t e r i n a i реиполіе. papagalul şi m a i m u ţ a s u n t cele ca î n a c e s t v e a c - u n o a r e c a r e s ă D. S o a r e Z. Soare f u s e s e p r o - m e l e c a n d i d a ţ i l o r ,
î n m â n u i r e a 'confliiictelor dra- tP.esa n e - a m a i prilejuit m a ­ m a i c u l t e a n i m a l e (şi c a p r o b ă c ă fie a r u n c a t p e s c e n ă , p e n t r u s i m p u s „ o r a l " d e c ă t r e c â ţ i v a ca- R e f u z ă m s ă c r e d e m câ d-nii
matice, s e h o t ă r ă ş t e s ă rezolve rea bucur.e de a - l v e a e a p e e x - m a i m u ţ a 1-a c e t i t p e D a r w i n , e s t e p i u i m o t i v c ă a r e n a s u l m a r e ş i marasd' u r m â n d ca a d u n a r e a s ă G h e o r g h e T i m i c ă , Constantán
o „problemă balcanică", m u l t сізьепші M a x . m . u j a n , ю и u n rol că î n c e t â n d s ă e v o l u e z e n ' a m a i f lumea ă râdă
a c e l S
primească ori să respingă p r e - Tănase, I o n Manolesau, Nicolae
1
mai aproapei d e c i d e p u b l i c u l m a r e p e c a r e e l 1 - a irdicat i a a - d e v e n i t o m , ci a r ă m a s m a i m u ţ ă ) T r e b u e g ă s
şedinţia d-sale.
e U e Q d a t ă
S o r e a n u , I o n Ta.iiainu ş i d - n e l e
n o s t r u d e c â t t o a t e comedioare'"e ctevaraue cuiimi. Culte, insa m ielul lor, c u m p o t t totdeauna că în cultură n u S u v i e r a n â , o n o r a t a a d u n a r e a M a r i e t t a S a d o v a şi Liuy P o p o -
cari n u d a u nimic de gândit fi p a p a g a l u l ş i m a i m u ţ a . Ş i a c t o - ^ respinis-o... v i e i şi-au d a t a g r e m a n t u l p e n -
Premiera din prima zi de s e fe c u d e c â t

d a r „aduc b a n i l a cassă". rul, e s t e f a r a s a v r e a , c u l t , p e n ­ N u ş t i m c u i .trebue- sâ-i r e ç u - t r u u t i l i z a r e a a c e s t u i s j s t e m d e


P a ş t i a 'lieaitruLiui u e g . n a M a r i a , tot c u cultură.
Cred c ă nici d o m n u l S p i r o s a îost, „ o p i e s ă p e n u i i u i v i a x . m i - trucă ştie atâtea lucruri p e d i n n o a ş t e m m e r i t u l r e g i i s ă r i i s c e n i i , p r o p a g a n d ă prea puţin artis-
N ee rr ăă m
N m ââ n n ee ccaa î n v i i t o r s ă f i x ă m o a r e 1-a f ă c u t pe- d . S o a r e Z. t i c ă .
Malas n u pretinde ,că ' t e m a n a n " , o p j e s a i n c a r e „ m a r e l e afară, d a r î n l o c s ă fie cult a ş a
locul teatrului î n cultură Soare s ă plece din adunare. Aceste frumoase forţe morale
p i e s e i s a l e e s t e p r e a o r i g i n a l ă . M a x " a x e a J z a t tot c e a u t o r u l c u m trebue să fie actorul, e abia
Povestea fiului care a învăţat i-a cerut. cum s e a r a t ă a f i p a p a g a i u l şi AGATHON P r o t e s t e l e a u f o a t a t â t ele v e - n ' a v e a u n e v o i e n i c i d e s p r i j i n u l
„prin străinătăţi" şi s e î n t o a r ­ maimuţa. Sunt ei vinovaţi d e h e m e n t e , î n c â t r e t r a g e r e a d - l u i f i ţ u i c e l o r n i c i de silniiCa z e s t r e
D a r , c u m într'o salată de
ce vorbind o limbă necunoscută fructe, i n afară d a a n a n a s m a i acest lucru? O a r e c u m da, însă S o a r e Z. S o a r e a fost u r m a t ă e l e c t o r a l ă .
d e p ă r i n ţ i e v e c h e d e z e c i d e e n e v o e ş i d e abte i m c t e c a r i O remarcă, p e n t r u a sfârşi: v i n o v a ţ i i m a r i s u n t c e i cari f a c de' a l t e l e , n u m a i p u ţ i n s t r a t e - £шШl reroezeală ь ь ч н пя- a

ani. n ' a u a l t ' ucu d e c â t s ă s c o a t ă î n e s t e f o a r t e a m u z a n t ă , d â n d î n selecţia oamenilor celor m a i apţi gfce. A u p l e c a t s u r p r i n ş i . ş i i n - m m i ^ a u v o t T ' T e i ' S J fa
A fost cândva u n venerabil re.ief gustul d e l x o s a i a n a n a ­
acelaş timp d e gândit, părerea de a d e v e n i p a p a g a l i şi m a i m u ţ e - d r g n a ţ a Gosman датагаиіі cari r â n ! ( L c â n d а ^ а Д а ^ m ^
p e care ş i - a făcut-o autorul
bard, care se numea Vasiie sului, t o t a ş a ş i i n p i e s a d-lui d â n d u - l e după aceea toată e d u ­
A l e c s a n d r i ş i c a r e a s c r i s o c o ­ Spjrios Me->as a u it.ebiuit s ă despre tara noastră: „o ţară c u caţia necesară p e n t r u a scoate din
medie, p e n u m e „Iorgu delà apară ş i alţi interpreţi. Aceştia petrol şi dim c a r e s e î n t o r c ei, p a p a g a l i ş i m a i m u ţ e p e r f e c t e .
Sadagura". a u f o s t : A l . Finţii, c a r e a g ă ­ abră-indi e u m i l i o a n e " . A m r e ­ nări de^ i n t e l e c t u a U . - c u r s т & й fl

produs o republică d i n piesă. D a r , -mă r o g , n e v o m î n t r e b a C u o b i e c t i v i t a t e a cu c a r e a m i n*SÎL i a


Ş i s ' a m a i j u c a t l a noi — e s i t a c c e n t e j u s t e î n — o s ă g h i ­ cu toţii, c u m s'a a j u n s la a c e a s t ă
e t m e

d r e p t c â s u n t c o m m u l ţ i a n i d e ciţii — r o l u l bănatului, Petru INTERIM


nenorocire ?
atunci — o piesă c e se n u m e a
„Titanlic-Vals" ş i î n care a u t o ­ Explicaţia este cât s e poate d e sseS1 % v ~ a t e L î t e r ^ - * п Г ш s ^ c f i n ; i Ä ,ип
rul îşi c a m b ă t e a j o c d e toţi simplă : teatrul, la noi, a ieşit d e v o m т с е г ш s ă d ă m . şi d e r o s t u l p ă c l S m ă ^ u Î i ' d e p U v e S
parveniţii secolului nostru. mult d i n sfera culturii. Teatrul acestei suspecte şi mgrijoratoa- ^ ^ ° | Ç^veae.e, n u e d e r u

Dar s ă trecem la piesa d o m ­ e s t e a c u m d i s t r a c ţ i e şi t r e b u e s ă ve р о г ш г і а o n o r a ţ i l o r m e m - părerea rău c ă ar-tma'ud d e


а

nului Spiros Mellas. recunoaştem, papagalii şi m a i m u ­ ЫИ a i . S i n d i c a l u l u i arfastüor ^ ^ ^^şS- с о т і а 1

Dânsul a r e o cu totul altă p ă ­ ţele n e distrează d e minune. Ş i d r a m a t r c i şi l i r i c i . . . . lor D r a m a t i c i şi L k i c i inVeste


rere decât câţiva d i n autorii e n o r m a l să n e distreze m a i m u l t , S u n t caţiiva ш Д с ш і , î n e x p r e s i a v o i n ţ e i ş i adUtoaibufÎS
noştri dramatici. când apar deghigaţi în oameni. a c e a s t a a s o c i a ţ i e d e b r e a s l a au suflipt ЯНЯГІГ^РЛГ. « S
odată pe Oliver H a r d y (Bran) în­ Este adevărat că distracţia î n ­ f o s t c h e m a ţ i , alături d e a r t i ş t i i S î n % e f t ^ i a n i ^de S
Nu găseşte tema perimată. OARLTON: Cavalcada НоЛу-
tr'un rol uman. Americanii au tr'o s o c i e t a t e f ă r ă r ă s p u n d e r e ş i c a l i f i c a ţ i ' ai t e a t r e l o r d e s t a t şi 5 a l e аş ю i 1 Ş siTentoi ale"!
„Papal" e s t e u n b i e t i c â r c i u m a r woodului. ,
cu s u f e t u l cinstit şi c u „teorii realizat şi minunea a s t a . L - a u f ă r ă i d e a l u r i e s t e n e c e s a r ă c a şi
particulare, camarazii p e cari Eaf*"™ * 1 p e n t m alega-
p r e g ă t r e a , nevoite ori împreju- х т и de t r e i a n i я - r t u a m c o n
îrvechite". Domnul spectator care pretinde d e s p a r f i t de veşnicul lui partener, p â i n e a . O .ştim a s t a d i n i s t o r i e ,
rările îi fab s ă p r o c e s e î n c o n - m Ä
„ L e f i l s " e s t e ' u n d e m n r e p r e - mereu progrese în arta cinemato­ Stan Laurel, şi au realizat un film u n d e s e v o r b e ş t e d e s p r e n i ş t e d u

diiţil nu t o c m a i s u p e r i o a r e . , л w , T ™.
n f â n t a n t a l t i n e r e i g e n e r a ţ i i c a r e grafică este rugat să se ducă să v r e m i c â n d p r i n p â i n e şi j o c u r i tal Р

HÍ care na se sparge nicio farfu­ F i e c ă a c e ş t i „a,rtiW; j o a c ă p e S ú í f Л 5 г И е gre5ăU


Ш
a c ţ i o n e a z ă r e p e d e , î n t r e i z e c i d e vadă filmul delà Carlton. Acolo d e circ s e p u t e a f a c e orice c u u n
secunde. Fitul v r e a s ă - ş i l u s - va vedea rie. Şi aceasta, cu toate că apare imperiu. b u t o a e o r i p e m e s e p r i n b e r a r i i , c o n d u r ă t o r i i c a s e i si í n t ^ № -
dânsul de unde au por­
truiasi'.ă t a t ă l . T a t ă l n u s e o p u ­ nit cinematografişVi în film un coşcogeamitea elefant, f i e câ j o a c ă p l ă t i ţ i d e p a t r o n , Ä ^ t o M Ä
pentru ca S i m p l a .constatare a unui f a p t г р т п
n e f i i n d c ă t o t u l e s t e p e n t r u b i ­ să ajungă care ar putea să spargă multe lu­ n u e s t e î n s ă d e a j u n s o m d a clienţii, f i e c ă j o a c ă l a s u n t d - n i i I o n Livesicu N a e S i -
Г Т

la apogeul ce se nu­ pentru ». CREŢOIU


n e l e f i u l u i . Şi' t o t u ş i t a t ă l v a f i meşte : „film vorbitor" şi în ulti­ cruri. s c h i m b a r e a l u i î n v r e u n f e l . C u interpretează cu muJt succes ţf ur anc, u r iS) i nod rrcia iîtnu l n ă id-r aa g pi r icmui t e roeu- Imoi onn T escu, (Constantin
adianu. T u c h i Gheorgh'u,
Tănase,
acela care v a câştiga partida.
mul timp : „film colorat". Partenerul lui Bran este în a- a l t e c u v i n t e c u m p u t e m f a c e i a r rolul principal în piesa „Im- Î I г^о^^г^
N u ş t » dacă se poate vedea t » Я - Я Я П * І Ъ Р І Я „ ,ii c a m a r a d e r i a . ЬPѴa^n»a7i Гt " ^C"o"i 'e s c*~"Z'v. Tu, Gheorghe T î -
Bineînţeles, domnul spectator cest fi-rn un vechiu actor, Harry
d i n a c e s t e c â t e v a c u v i n t e „ n o t a strâmbă din nas în faţa „drame­ London, care are un haz special
d i n a c t o r i o a m
In primul rând din adaptarea e n i ? brăcaţi pe cei goi"
Ligii Culturale". ia „Teatru! ^ I ni ^
casia Ä ş i Jf a mi r i .
i a ^l o r^a r tÄi ş t i i m i c ă .Ä I o n^M a n oSl e s c uÄ , G h eÜo r g h e!
balcanică" a piesei. M a l sunt n a u î n ţ e l e s s ă s e priveiasică d e - C i p r i a n , Vasi'e Oreţoiu, d - n a
lor" şi „comediilor" ce se realizau, în întreg jocul său. cat camaradereşte. M a r i e t t a S a d o v a şi d. L a d i s l a u
necesare câteva exemple:
acum douăzeci de ani, în cnema-
Momentul culminant al pie­ Dar lumea îl vrea pe Stan lângă E s t e in a c e a s t a f r u m o a s ă î n - G r o f ( r e p r e z e n t a n t al a r t i ş t i l o r
Xograf. ţ e a e g e r e c e a mail a l e a s ă icalita- m i n o r i t a r i ) ,
s e i e s t e , d u p ă noi' a c e l a î n c a r e Bran. Aşa că poate, formula n'o

Din amintirile Sarei Bernhard!


„Sraşnîc lucru şi civilizaţia a s ­ be a s l u j i t o r i l o r s c e n e i . i m â n a , v r e r e a , p r i c e p e r e a şl
o j u n ă ş i sclifosită reprezen­ s ă prindă. „ Z e n o b i a " rămâne, însă n

t a n t ă a „ b u n e i s o c i e t ă ţ i " , d i n ta. Departe a m mai ajuns, dom'le"


un film superior multor alte co­ Pe langa artişti' de prin sufletul celor doisprezece aleşi
A t e n a î l s f ă t u e ş t e pe: c ă r c i u m a r va exclama dânsul cu candoare. circuri, var'eiteuri şi l o c a l u r i l e s t a u imtenesele u n e i bresle d e
să ridice ochii î n s u s , visător, E drept, nu-i prea хщеісдк medii cu Stan ş' Bran.
„ c u d i s t r a c ţ i i " , S u n d c a t u l a p r i - a p r o a p e c i n c i m i i de m e m b r i
atunci c â n d e vorba despre o c ­ domnul spectator pe acei „ne­ TRAIAN LALESCU m i t p r : n t r e m e m b r i i lui ş i p e P e n t r u a nu s e d a o і п Ь е г р г е - 1

c i d e n t ş i s ă s t r â m b e d i n n a s buni" cari îşi cheltuiau banii şi muncitoriii d i n spatele, scenei. tare greşită rândurilor d e faţă,
c â n d s e s p u n e c e v a dejîţpre B a l ­ energia, pentrucă să găsească un — СЕге-і cel mai refractar popor O a m e n i i c a r i t o a t ă v i a ţ a c l ă - v o m p r e c i z a că n o u l c o m i t e t e
cani. „gag" nou, o vedetă nouă. d e s e şi s u r p ă c u b r a ţ e T e p a l a t e l e t o t .cel v e c h i u ; a u . p ă t r u n s în el
T o t miezul satiric al piesei O întâmplare a provocat o epo­ d:n f a ţ a spectatorului, p e n t r u - n u m a i doi membri nour d.
că nouă
plăcintelor
în cinematograf
cu cremă primite
: epoca
în
Erată versului fiancez — ca i n l o c u l l o r să r i d i c e a l t e m i - G h e o r g h e i C i p r i a n s i V a s i i e C r e -
nu.ni d ' n p â n z ă , ş i p c i şi v o p s e l e i , ţ o i u .
obraz de bietul actor. sunt co'aboratoril ş i prietenii D e ş i a b s e n ţ i din „Adunarea
GAME I n artiicfcllul d - l u i V e c t o r P o ­
Se făceau şi în vremea aceea pescul, „Motivul de ADRIANA KTSELEFF artistului. g e n e r a C ă " d-nii C. T ă n a s e I.
creştin în pictura
A a p ă r u t ziTele a c e s t e a o e l e ­ „gafe" în cinematograf. Omul ca­ R e n a ş t e r i i " , I n spiritul u n o r a t a r i e o n s i - Manolescu, I. Talianu, G h . T i -
apâroit în nr. d e
g a n t ă p l a c h e t ă imtitu"art;â s i m ­ re n'a vrut s ă - i angajeze pe Rin Pentru toate popoarele d i n trecut la Milano. î ş i alcătuise, deratil, s'a făcut a p r o p i e r e a m i c ă şi d - n a M a r e t t a S a d o v a a u
Paşte a l revistei noastre, s'au lume, Sarah Bernhardt a avut p e n t m acest turneu, u n p r o - dintre toţii cairi m u n c e s c pe f o s t a l e ş i c u f r u m o a s ă m a j o r i -
plu: „Game" şi c u p r i n z â n d Tin T n, era privit cu dispreţ... Şi
p o e m e l e a 12 f o a r t e tinerii p o e ţ i . astfel se f ă c e a pe atunci cinema­ s t r e c u r a t c â t e v a g r e ş e l i d e t i p a r . c â t e u n c u v â n t d e a t e n ţ i e ş i d e g r a m o u t o t c e p u t e a a v e a m a i ă o r i d i n c o l o d e ea. t ä t e de voturi),
s c e n

N u e s t e v o r b a d e o n o u ă gru­ tograf. V o m s e m n a l a p e c e l e maii s u p ă ­ d e l i c a t e ţ ă . Pentru unul singur frumos, m a i distins, m a i d e g u s t i a t ă pentiruce, aceşti o a m e n i Faptul e semnificativ; d o m -
p a r e il t e r a r ă . 12 t i n e r i t a l e n t a ţ i Pentrucă această „cavalcadă" r ă t o a r e , c u r u g ă m i n t e a s ă s e c i ­ î n s ă , m a i p u ţ i n . t e a t r u l c l a s i c f r a n c e z . F ă c u s e o air fi t r e b u i t să p r i c e a p ă c ă o d a - n i i l e l o r p u t â n d u - s e b i z u i oril-
ş i - a u p u b l i c t a p o e m e l e î n t r e a - aparţine trecutului, filmul a fost t e a s c ă p r e c u m u r m e a z ă : I n p a g . T u r n e e l e î n t r e p r i n s e în t o a t e a l e g e r e , b i n e î n ţ e l e s , g â n d i n d u - s e t ă cu; b u e t i n u l de v o t s u n t da- c â n d p e încireidieirea c a m a i r a z D -
ceîejşj scoarţe d e carte. D a t a realizat în tehnicolor, încă un I, c o l . I I , r â n d u l 55 v i t r a l i i î n l o c ţ ă r i l e din l u m e , v a r i a ţ i i l e d e l a s p i r i t e l e d e l i c a t e ş i p u r U t e - t o r i sa r e s p e c t e о а т е п м , d a c a l o r
Г а
v i i t o a r e v o r fi, p o a t e , aEţii. D e prilej pentrucă spectatorul să-şi d e „vito.iliuiri"; r a r e . P u b l i c u l i t a l i a n o a ş t e p t a nu c a m a r a z i i . Л - P e n t r u i c e c r e d e m ca re­
i d e m r â n d u l 6 1 r a s ă , d e c u l t u r ă ş i c i v i l i z a ţ i e , în. s

' a s t ă d a t ă a m î n t â l n i t î n p a g i ­ dea seama de progresele realizate Roger ç u v ă d i t ă curiozitate d a r şi c u à-^ept ca acea b r u t a l a şl puitaiţia a c e s t u i b l o c d e f o r ţ e
E

n i l e p l a c h e t e i n u m e e m a i m u l t in cinematograf... î n l o c d e R o g i e r ; p a g . 8, t â m p i n a t e l a f i e c a r e d i n p o p o a ­ r,/«r,ăr<-irr;ci,fă г-апояія' чяія Р Г Я s t u p i d ă m a n e v r ă nu s'a produs m o r a l e a s l u j i t n u m a i u n u i s f e r t 1

Şi totuşi... Exis­ col. I, r â n d u l 2 1 cu adevărat re, a f ă c u t - o s ă d e s p r i n d ă c u ramaitur-s*la r ă c e a l a , b a i a era ^ vechiul comitet.


s a u m a i p u ţ i n c u n o s c u t e a d - l b r tă întotdeauna un : „...şi totuş'...".
p a r t e p 0 I l s o n a l l u l u i î r f c t l B d l n

B l v d ' a r u , Cobzailău, L u c i a n D u ­ Dumnezeirea în l o c d e „în a d e v ă ­ uşurinţă care-i adevăratul p o ­ arhipHna. Cortina s a ridicat m t e h n i c ' c u n o s c u t , ci d i n p a r - M a n e v r ă p e c â t de a b i l c o n -
ş i
Ne sunt prezentate, in timpul fil­
mitrescu, Druţu, Ecovescu, G a - rat Dumnezeire"; i d e m , r â n d u l p o r d e t e a t r u d e c e l c a r e n u - i , faiţa u n o r s p i r i t e î n c h i s e , r e ţ i - t e a u n e i a d u n ă t u r i de c a r e c o n - c e p u t ă , p e atât de p e r f i d şi bru-
mului, două comedioare mute.
vrTiu, LalescU; Lăzărescu, D . 49, acţiunea î n l o c d e a c ţ i u n e ; c a r e - i c e l m a i s e l e c t , c ă r u i a n u - i n u t e . F e d r a ş i H e r n a n i s u n t a s - d e i u l nu se a p r o p i e d e c â t p e n - tall r e a l i z a t ă ,
Missiir, C . P â ' . é a , P a u l S i m i ' o n , Lumea râde, parcă mai cu mul­
i d e m , r â n d u l 6 2 , s t r i c ta interpre­ s c a p ă f r u m u s e ţ e a ş i f i n e ţ e a l i m o u l t a t e c u b i n e v o i t o a r e a t e n ţ i e , t r u a f e r i de a c i î n a i n t e pe .orice Reiînitors d i n t r ' u n t u r n e u de
D . S t e l a r a ş i a l ţ i i . I n c e l e m a i tă poftă la acele ,.gag"-uri înve­
mo­ tare, î n l o c d e „ s t r i c t a i m t e r p r e - hii f r a n c e z e — s a u c a r e toteiëge f ă r ă p a s i u n e , f ă r ă e n t u z i a s m . I n a r t i s t , de v e c i n ă t a t e a , e t ; chit conferinţe a s u p r a „Artei d e a
m u l t e d i n t r e p a g i n i l e c a o t u l u i , chite, decât la „gag"-urile
m a i p u ţ i n m ă r e ţ i a v e r s u l u i a - u n u l d i n a n t r a c t e , S a r a h B e r n - ßa s u n t . o n nu m e m b r i ai S i n -TOrt»şide a t a c e a " d p r o f e s o r
a m î n t â l n i t p o e z i i ' a d e v ă r a t ? ş i derne ale filmului. Nu e un feno­ aiie"; i d e m , c o l . I I , r â n d u l 6 colo- I o n Lirvescu a d e p u s după a l e -
ristice î n l o c d e c o l o n i s b i e e ; l exandrin... hardt, e s t e întâmpinată d e unul dlcatului.
bucuria noastră a fost c u a t â t men prea îmbucurător. Suntem Gredem c ă rezultatul votului S .
l i s t
ă cu câteva sute d e e r i 0
d i n c e i m a i mari scriitori poli-
m a i m a r e ou c â t e a e r a legată curioşi cum ar reacţiona publicul i d e m , r â n d u l 2 2 , cunoscute î n l o c I n a f a r ă d e p o p o r u l i t a l i a n , n ' a r f. s c h i m b a t p r e a m u l t d i n nume_. D -aa a ţinut să mărturi-
de n u m e n u prea cunoscute. în faţa unei lung'' comedii vechi. d e . c u n o s c u t ă ; i d e m , c a l . I I I , r â n ­ c a r e - i c e l m a i g r e u d e c â ş t i g a t , tiei ş i o r a t o r i i t a l i e n i , c u u r m ă ­
alcătuiirea c o m i t e t u l u i , d a c ă o r - s e a s c a a d u n ă r i i g e n e r a l e c ă n ' a
Tânărul sculptor Velicu, c ă ­ In film, pe lângă Alice Faye şi d u l 2 7 , i u d e e a î n l o c d e S u e d i a . c e l m a i r e f r a c t a r f a ţ ă d e v e r s u l t o a r e l e c u v i n t e : g a m l z a i t o r i i a r fii r e n u n ţ a t la t u z ,de a c e s t e agremenle i a o u

r u i a i se d a t o r e ş t e a p a r i ţ i a a c e ­ Don Ameche, apare şi Buster — ,,Dar, vă rog, cine a fost c o n c u r s u d a c e l e i p e n i b i l e f i g u - şcriise, c i a l ă s a t


s t o r „ G a m e " m e r i t ă s ă f i e d e Keaton.
d o u ă o r i f e l i c t a t : p e n t r u f o r m a mele lui. Vezi.
Nu vă spune
bătrâne
-nimic nu­
Maîec ?
* sublim, alexandrin, toate
l a l t e p o p o a r e i u b e s c •— u n e l e nebunul
cele­
care a făcut acest pro- r a t ' i p e r i f e r i c e dreptul şi libertatea d e a - ş i i n -
alegătorilor

P u b l i c u l e cam. nerecunoscător cu Poezia intitulată „Plecarea", p â n ă l a a d o r a r e — p o e z i a f r a n - gram? Italienii nu pot suferi Dacă gloata aceia ar fi venit ^ и ш ^ ^ " , Şe- •••
i r e o r o s a b i ă a c a e t u l u i , cât ş i ă. c e z v e r s u r i l e v o a s t r e greoaie şi pom- c u c l o n d i r u l d e b ă u t u r ă ş i - c u r e . J Í A P ? ' 0 0 " е ? l
^^0",
pentru l i p s a t o t a l ă d n p ' a c h e - voi, actorii de epăirută în precedentul nostru
cinematograf. Când Sarah Bernhardt, s ' a p o a s e o a r i d a u t o t t i m p u l im- t e v e i u l , t a b l o u l a r f i f o s t m ă r e ţ К Л
0 П
c V w e s
? u
n u n u ma ?**
tă a a u t o a u d e î o r ş i a p r o m i s i ­ nuimăr, a a p ă r u t d i n g r e ş a l ă s e m - j pentru prima oară presta că trag după éle „des O corespondenţă a ace'ei scene P ° r ?1 a n i m a t o r , e s t e m a i l u t a t

o a c e
u n i o r p e n t r u vi t o r . • TRIANON: Zenobio. c h a r e t t e s v i d e s de poésie". Sper a m găsi-o poate în câteva m o ­
a l e s un c a r a c t e r .
nată de d. Ştef m Stănescu, e a a - î italia, după c e a d a t o repre
Discreţia este destul d e rară
n
Iată pentruee încercatul spa­
p a r ţ i n â n d d - l u i A u r e l Chiirescu. z e n t a ţ i e d e g a l ă , l a R o m a , < c a ultima piesă nu va mai fi în m e n t e d i n a c t u l t r e i d i n „ S e r i -
la obişnuitele grupări literare. Nu ni l-am fi închpuit versuri !?" soarea pierdută" a l u i C a r a - d a s i n a l replitaei, o d a t ă e u anr-
In timp c e marele orator a - geale. - H ! g a j a m e n t u l , c e ş i - a luat, de a
O n e e r t a t ă g r e ş a l ă a u f ă c u t геаіѴва o c a s ă d e p e n s i i p e n t r u
de Mozart şi B r a h m s şi cântece p o p u ­ l e r g a s a t i s f ă c u t s ă a n u n ţ e p u ­ d e c i o r g a n i z a t o r i i c a r i a u r e c u r s a r t i ş t i i ş i p e r s o n a l u l teaitiretloir

Croniea muzicala
blicul, S a r a h Bernhardt, îşi î m ­
lare. la sistemul decedatelor lupte particulare, a r fi trebuit s ă asi­
brăcă î n grabă mantoul, pălă­ g u .r e. . o n o r a t e i i n s t i t u ţ i i , inte-
CONCERTUL PIANISTULUI TITO r i a , c e r â n d r e p e d e o t r ă s u r ă . politice.
t e a
I n treacăt, mi-am aruncat P ^ î» ^ $ - a m o

APREA. — Prin accentuată personali­ La ~ ş i r e a d i n t e a t r u , i m p r e o c h i i p e t a b l o u l p l i n ou s e m n ă - 1 е ^ - ° f L s ' T r ^ , , f i f t ..


i ev e a l

tate î n interpretare şi meşteşug p i a n i s ­ s a r u l n ' o r e c u n o s c u . A v e a g â n - t u r i l e o n o r a ţ i l o r m e m b r i p a r t i - • p a r e c a aţciorn cauiiraaţi
d e ROMEO ALEXANDRESCU tic de î n a i n t a t ă îndemânare, oscilând d, u r i. l, e p i e r d, u t, e i n r e ţ, e a u a u n u i. „C, :i _p„a_ nÎ Sţ i . . ' sa
ş i sunir, destul №
s u n t ПРЯГЛ1І de n пітп<»»-л«і
umeroşi — ţin
a
între efecte de furtunos a v â n t şi m i ­ v i s f r u m o s . F ă c u s e c e a m a i f o r A l ă t u r i i d e d M i n c ţ i i a c â t o r v a ţ « < Р и * а И а l o r , c are n u l e p o a -
ORCHESTRA D E CAMERA D I N CO- Dirijorul, d. E. Kraack, este u n m u - s e m n ă t u r î a l e fruntaşilor t e a - *f \ s P ^ t a o u l e s t u l e l i t e i p e - f

nuscule murmure sonore, d. Tito Aprea m i d a b i l ă r e ţ e t ă . f

LONIA. — U n n o u e x e m p l u d e desăvâr- zician de foarte sigur aport. Este a n i m a t


a d a t în întregul d-sale concert i m p r e ­ Peste zece minute însă, o teurui românesc, mocirla unui " S f ^ i V » ^ і . . .
sită organizare de ansamblu n e - a adus, Ş j de promptă şi precisă indicaţiune. sia c ă s t ă p â n e ş t e claviatura după voie. m u l ţ i m e i m e n s ă c a r e u r l a , u m s a r i s î n f i o r ă t o r . ®l arfc^ca nu dapro- m t a

reeditând cu succes p e acela d a t anii f c r m i t a t e ritmică, c o n t a c t T W » , S ~ « i « cura; e a s e prezintă singură î n


p e r m a n e n t j o c u i d-sale apare însă uneori excesiv, p i u s t r a d a d i n f a ţ a h o t e l u l u i Puţina generozitate n ' a r fi i n s t a n ţ a
trecuţi de „Filarmonica d i n Berlin"
« Ы * . a, , « й i l . Со..„>а. л с е а 5 ZTäSStt&FSZÄÄ Г Г А ^ І Ж І ' S c f
contopire dusa p a n ă la sfârşit, a e l e - i m e d i a t ă a elementului obţinut c u cel la limitele extreme ale nuanţelor şi f o - u n c o p i l , î n t i m p c e S a r a h î m ­ m e Ä s 7 a Ä a C 8 Ä ^
unde s e refugiase Sarah! Impre- Stricat; p e n t r u p ă s t r a r e a virgi-
^ь eа гïи і e r a g a l b e n ş i p l â n g e a c a n i t a ţ a i p e i s a j u l u i c e t g r a f l c , s ' a r
g a . *
adunarea generală a artiş-
.
g a t o i e
entat
S Í
gladiatori,
0 а т і е П І
*
Ш
L

м
a

e a u p r i e 2 i

pietrită d e cinismul italianului,


mentclor componente. Aceeaş armonic C € ц u r m € a z a j remarcabilă înţelegere losind prea puţin întinsa g a m ă de g r a - î n c e r c a s ă a d o a r m ă l e g ă n a t ă î n p e c e t e a . Puţinii' a c t o r i cari s'au sacri-
colectiva, aceeaş lapidara uniformizare stilistică, a u caracterizat p e dirijor, cu daţii intermediare a l e pianului. u r l e t e l e şi s t r i g ă t e l e d e afară. R e c u n o s i c â n d l d e c i v a l o a r e a ş i fiicat, r ă m â n â n d p â n ă l a p a r a s -
a atacului, a fisionomiei frazărilor, a Nu este m a i puţin adevărat că prin- B a n i i a u f o s t r e s t i t u i ţ i , b i n e ­ ef.ioacutatiea ftmtervenţiei M o c u . t a s , a u f ă c u t - o p e n t r u a ii'ustra
eniisiuniei, a accentului, inflexiunilor e x ­ consecinţe din cele m a i alese în lungul lui d e alegători tarifaţi, s ă l ă - perioada de incubaţie a v i r a s u -
programului executat, deosebit de plin tr'o v e h e m e n t ă s p o n t a n e i t a t e î n porni­ î n ţ e l e s .
s a m o r g a n l z a t o r î i o i r ' s a i t i s f a c ţ i a i u i d e s a g r e g a r i i m o r a l e , î n s-u­
pres, ve şi culorilor. rile de forţă şi o vădită prezenţă de
Şi, în acelaş timp, a c e e a ş c o m p l e t ă şi d e felurit. A d o u a zi d e dimineaţă a p ă ­ de a s e fi a l e s ş i fără c o n e u r - f e t u l u n e i instituţia c r e a t ă şi
Fie în ţinută de prezentare şi recu- simţire proprie în distilările lirice ale r ă s i t o r a ş u l , î n t r ' o t r ă s u r ă , e x - s u l c a m a r a z i l o r d e t e a t r u . etimată numai de adevăraţii
rezervare a dreptului, pentru fiecare, pianissimi-lor miniaturale, d. Aprea îşi c o r t a t ă d e o t r u p ă d e s o l d a ţ i F ă r ă a - i impresiona, plecarea artişti.
de a redeveni solist în m o m e n t u l n e leasă redare expresivă, fie în colorit şi expune cu vibrantă convingere resur­ î n a r m a ţ i ş i d e m u l ţ i m e a c a r e n u
cesar, d e a găsi libertate d e expresiune sugestive evocări, fie î n bravură instru- sele p e p a t e t i s m propriu, d e sensibilitate r e n u n ţ a s e î n c ă . . . l a s p e c t a c o l !
incLvuIuală, elanul şi vibraţia muzicală mentală, în special impresionantă i n muzicală particulară şi în acelaş timp, După această delicată întâm­
proprie. „Moto perpetuo" de Paganini,, orchestra Л apărut
cu o virtuositate instrumentală impre­ plare, Sarah Bernhard, n'a m a i
A m p u t u t observa astfel, î n parte, e x - d i n Colonia a obţinut n u m a i succese, sionantă. intrat î n Italia, d e c â t d u p ă 25
celenţa mijloacelor concertante ale v i o - r e c o m a n d â n d u - s e drept u n m i c aparat „Carnavalul" de S c h u m a n n , s o n a t a d € а ш
'_ urma unei adrese
loncelistei prime, ale fiecăruia din d e ţ i - orchestral cronometric î n p u n c t u a l i t a t e j j de Clemenţi, o foarte p i a - s e m n
Pa
e 5Ö00 d e p e r -
t ă d e e s t
n Г € m a o r
я care e r a rugată S'A S F Â R Ş I T P R I M Ă V A R A
nătorii violinei prime, ale autiştilor, ale Şi valoros în muzicalitate, de care f r u - n i t i ă şi a b u n d e n t o r n a m e n t a t ă suită
s c ?па1ІІа^> «a
1
contrabasistulu:,"ale secunzilor vîolo- moşul oraş de pe R h i n poate fi cu drept аѴсіГеа, redată cu mare" bravură " d e S ^ ^ п Н Ч ^ - ^ г Л ^ г ^ Г nuvele de VICTOR POPESCU
nişti, deci a fiecăruia din cei aflaţi î n cuvant mândru. concertist, o compoziţie proprie remar- Ştie să Пе Fedra™ r e p r e z e n
"
acest pâlc i n s t r u m e n t a l a t â t de capabil. D - n a Gisela Derpsch-Kraack, soprană cabilă, piese de Chopin, Scarlatti, G r a - g i î n f e l u l a c e s t a S a r a h
Editura,,Cartea Româneasca"
a t â t de consecvent şi de trainic p r e - lirică, a interpretat cu deosebită frage- nados, Liadov au a c u m u l a t p e n t r u c o n - Bernhardt dădu satisfacţie poe-
Sătit. zime d e t o n şi simţire delicată melodii certist succese d i a cele m a i vii. гіеі f r a n c e z e i
1

8 UNIVERSUM. LITERAR 4 Mai 1940

Literatură,
DOMNUL N. GRASSU C o b o r î a t â t d e jois
C ă n'a m a i p u t u t „ u r c a " .
o însemnare apărută în revista
C ă m i n u l , a n u l X V I n r . 2, s e m n a t ă
artă
literatură d e o sobrietate n e î n -
tâlnită prea des. sobrietate care
bine redactate, u n serios aport în
mişcarea literară actuală. Este
9 idei...
poporul nostru. D a r cradenmă, ei
n u ş t i u n i m i c unii d e alţii, nici
crurile apropiate, familiare, n u - i
emoţionează niciodată. Sunt, pur
a scos un volum de epigrame s a u alta. tot d e d - s a — şi d e de Părintele Gh. Savim. In este după părerea noastră una mai ales d e m n ă d e reţinut, s o ­
(cu o foarte interesantă autocari- p o p o r u l d e e i n i c i ei d e p o p o r . şi s i m p l u , n i ş t e s t r ă i n i " .
un gust tot atât d e m a c a b r u această însemnare. Sfinţia S a P ă ­ din condiţiile esenţiale ale crea­ brietatea d e stil p e care o p r e ­
c a t u r ă ) . II l ă s ă m s ă s e r e c o m a n d e ( c e e a c e n e f a c e s ă b ă n u i m c ă d. r i n t e l e G h . S a v i n a r a t ă a fi f o a r t e S p u n e - m i t e rog, ce s u n t ei, d e c i ? Aceste rânduri a u fost scrise
ţiilor d e valoare. C i t ă m spre zintă, lucru ce ar putea servi
s i n g u r cititorilor (ca să l e f a c e m Sunt ei cehi? Priveşte-1 pe ori­ cu v r e o patruzeci de ani în urmă
M. A n g . e p o a t e î n v i a ţ a d e t o a t e s u p ă r a t p e d. V i r g i l Carianopol e x e m p l i f i c a r e , p o e z i a Cină sem­ m u l t o r scriitori din centru, o
şi o p l ă c e r e c a r e i n t r ă î n c o s t u l pentrucă poetul a mărturisit î n ­ c a r e d i n t r e ei. K a r a r s c r i e în în B o e m i a şi fac parte dintr'o
zilele doctor). n a t ă d e d. B o g d a n I s t r u . foarte binevenită lecţie.
revistei). tr'o p o e z i e a l u i p u b l i c a t ă m a i ziarele g e r m a n e despre arta n o a ­ nuvelă semnată d e Rainer Maria
Vnur arheolog
de mult în revista noastră că n u Latentele amurguri n e surprind IN ULTIMUL NUMĂR A L RE­ stră. Şi arta n o a s t r ă , c e e e a ? Rilke.
C i n e v a s p u n e c ă are s c a u n la Geologul nedormit
cap. Zace în acest m o r m â n t creds în nimic altceva decât în I n j u r u l c e ş t i l o r d e l a p t e , g e m e n i V I S T E I Aftirmiarea d i n S a t u - M a r e Cântece cumva c u m le-ar putea ALADIN
A r e scaun cât îmi pare Coborînd să studieze a d â n c u l l u i şi c ă l u m i i întregi N u - i n i c i o s t e a , n i c i u n c u v â n t , a n u l V n r . 3 M a r t i e 1940, a p a r e o cânta acest popor cu totul tânăr,
Dar îl v ă d jos ia picioare ! La d o i metri sub pământ. n u m a i e l îi e s t e D u m n e z e u . î n ţ e ­ prieteni traducere d i n poetul ungur A. sănătos, abea trezit Povestiri a- 7

legem prea bine supărarea Sfin­ Tristeţea să n e - o 'nlăture d i n 1) E v o r b a d e s p r e rá^Ve &т\д^а.


O întrebare — acum se pune : Pe când un volum ? Petőfi, datorită d-lui Petre Dulfu, supra forţei lui, curajului lui. l i ­
ţiei S a l e P ă r i n t e l e Gh. Savin, gând. sau p r e t i n s ; artişti (scriitori, a c ­
U n d e - i c a p u l lui a n u m e ? — poezia „Nebunul". Literatura bertăţii lui ? Privelişti d i n ţara
S e urcă edera spre noi pe trepte tori, etc.), care se întruneau în­
s a u a l t a : Cineva m'a făcut uituc S Ä T R E C E M A C U M L A L U ­ credem însă că î n toate cele p o ­ ungară nefiind cunoscută la noi lui? D a ? Câtuş d e p u ţ i n ! D e asta, tr'o cafenea în Praga.
C ă s u n t u i t u c î m i s p u n e e l !... menite mai sus n u e altceva decât C u a s p r e legănări, ca într'un
CRURI M A I TRISTE acei d o m n i n u ştiu nimic. Ei nu
A ş a o fi ! C e r ă u î m i p a r e ! o mică neînţelegere între Sfinţia schit îndeajuns, n e pare rău că spaţiul
S a şi p o e t u l V i r g i l Carianopol. n u n e î n g ă d u e să r e p r o d u c e m î n sunt d i n ziua asta, ca poporul a - S'AU P R I M I T L A R E D A C Ţ I E :
Eu n u a m ţinere d e m i n t e c u m . a r fi de e x e m p l u o dra­ Ş i b r a ţ u l ei, d e s o a r e î n f r u n z i t ,
S e 'ntinde verde, cadrele să întregime poezia amintită, care, cesta c a r e e în plină copilărie, REVISTE
El m i n t e - a r ţine dar n u are. g o s t e a p u s ă şi d e s i g u r n e n o r o c i t ă , II r u g ă m d e c i s ă n u f i e p r e a s u ­
'ndrepte după părerea noastră, sintetizează p l i n d e d o r i n ţ i , şi c a r e n ' a r e a l i ­
Dar. volumul domnului Grassu c u m e orice dragoste care a tre­ părat, fiindcă d u p ă cât ştim noi Transilvania. — buletin d e teh­
N e răscoleşte păru 'ntr'una toate trăsăturile esenţiale ale s p i ­ zat încă nimic. Ei a u fost t e r m i ­
m a i a r e şi u n e l e e p i g r a m e c a u r ­ c u t — i a r a c e s t e i d r a g o s t e s ă n e d. V i r g i l C a r i a n o p o l crede în n i c ă a c u l t u r i i nr. 5—6, A n u l 70,
mătoarele : Unei fardate. v â n t u l . ritului unguresc. Reproducem naţi într'o s i n g u r ă n o a p t e . S u n t
î n c h i p u i m c ă i s'a d e d i c a t o c a r t e , D u m n e z e u ca o r i c e b u n c r e ş t i n , S e p t . — D e c . 1939, S i b i u .
— Vezi ce bine-i Filofteia Golite oeştile a d o r m târziu totuşi o strofă : prea copţi deja. N u e oare lucrul
că această c a r t e conţine v e r s u r i cât d e s p r e f a p t u l că s'ar c r e d e Cenferenţa, A n u l I V nr. 4 —
N e sărutăm, nebuni de-atât acesta mult mai c o m o d decât a-şi
— Care ? Dânsa... s a u Pompeia. şi c ă î n s f â r ş i t a c e s t e v e r s u r i n u el, D o a m n e i a r t ă - m ă , u n f e l d e Ş'unde m i - a u săpat m o r m â n t ? dir. N . C . L u n g u l e s e u .
s a u : U n e i soacre sunt tocmai versuri (Înţelegeţi s t ă p â n al lumii acesteia, n o i n u pustiu Intr'al Africei pământ. u r m a propriului lui d r u m , prin
Credinţa — rev. relig. cult. a
Auzi zgomotul acela dv. c a m c u m „ d e v i n e cazul"). E a v e m nici o cunoştinţă d i n c o n - Ş i s t ă m l a s f a t c u n o a p t e a şi Ci d i n g r o a p ă v i u m ă s c o a s e presiunea p e care poporul trebue
M i t r o p . B u c o v i n e i a n . X I , n r . 2,
Urlet vuet zumzet „Ele" cazul cărţii „Versuri p e n t r u vonbirile p e c a r e l e - a m a v u t p â n ă pământul. O hienă fomatoasă. s'o s u f e r e ? S e a j u n g e i a r ă g r e u ­ 15 I a n . 1940.
'E v r e o n u n t ă s a u v r e o m o a r ă ? Hanya" editată de revista „Lae acum. E altceva la mijloc, şi d e F r u m o a s ă e şi poezia d - l u i A s t ă fiară, d o a r , s u b sosire tate. S e importă totul d i n P a r i s : F o r m e — A n u l I I , l a n . 1940. n r
Aş!: e g u r a s o a c r e i m e l e C h i o r u " şi s e m n a t ă d e d. G e o r g e a i c i p o r n e ş t e n e î n ţ e l e g e r e a : p o e ţ i i George Meniuc : Oseminte. N e M i - a fost binefăcătoare. h a i n e l e , i d e i l e şi i n s p i r a ţ i a . Eri 1, F e b r . 1 9 4 0 , n r . 2.
în care (pentrucă s u n t e m î n d o ­ F r a n g a . I n prefaţa acestei cărţi, în v e r s u r i l e lor s p u n foarte m u l t e pare r ă u că n u p u t e m cita m a i D a r e u , după c e s c ă p a i e r a u n i ş t e c o p i i , azi n i ş t e t i n e r i P r e s a — 14 A p r . 1 9 4 0 . a n . I I ,
m e n i u l ,,pointe"-lor) spiritul d-lui f ă c u t ă d e d. H o r i a F u r t u n ă , n i s e c u p r i v i r e l a D u m n e z e u ş i l a a l t e mult. d i n n u m ă r u l care s e p r e - Şi p e - a c e a s t a o 'nşelai bătrîiori d e j a blazaţi. S e ştie d i n ­ nr. 23, dir. I l a r i u D o b r i d o r .
Grassu face o serioasă cură de s p u n e c ă d. G. F r a n g a s e o c u p ă l u c r u r i d= n e a t i n s , a c e s t a e s t e u n Szintă atât d e b i n e . (O singură Coapsa v i u a m i - o m â n e * tr'odată totul. Şi s e adaptează C u v â n t u l — a. I I I , n r . 7, 19
slăbire. Mai ales inovaţia din şi c u e s s e u r i l e şi b i o g r a f i i l e m a ­ f a p t c u n o s c u t î n t o a t ă l i t e r a t u r a o b s e r v a ţ i e : a m fi d o r i t s ă l i p e a s ­ Eu... îi d ă d u i i n i m a , — arta la a t i t u d i n e a asta". Ma; d e ­ M a r t i e 1940.
r â n d u l al doilea al u l t i m e i e p i ­ rilor figuri din trecut. S u n t e m universală, dar care, c r e d e m noi, că f o t o g r a f i i l e domnilor poeţi, Care fu aşa d e - a m a r ă p a r t e d u p ă t o a t e a c e s t e a : .„..şi i a t ă Liceul — a n . VI, nr. 5—7. Ian.
g r a m e o p r o p u n e m luării a m i n t e n u prezintă cine ştie c e gravitate
convinşi că autorul versurilor p o e z i a , c r e d e m n o i , e u n l u c r u C a m u r i t s ă r m a n a fiară c ă s'a a j u n s î n s f â r ş i t l a ţ i n t ă : n u A p r . 1940.
a tinerilor poeţi care cred c ă n — fiindcă omul în general când
pentru Hanya e m u l t m a i dotat prea grav p e n t r u a m a i a v e a Ha. h a , ha... ! se m a i celebrează, nu se mai Ţ a r ă N o u ă — a. I I , n r . 4 2 , 4 4 ,
condiţie esenţială a poeziei este se a p u c ă s ă scrie versuri e într'o
pentru studiile pomenite mai sus nevoe de asemenea adaosuri care Poezia întreagă, d e unsprezece condamnă. Sunt obosiţi d e toate 45, 49, C l u j .
rima : este suficient, după cum dispoziţie o a r e c u m ciudată... S u n ­
d e c â t p e n t r u p o e z i e . Ca s ă v e d e ţ i a d u c a m i n t e d e a f i ş e l e u n o r t e a ­ s t r o f e , e s t e ţ i n u t ă la a c e a s t ă t e n ­ a s t e a . S'a d e p ă ş i t tot. S u n t m i s ­ D r u m — a. V I , n r . 1, A p r . 1940,
vedeţi, s ă puneţi orice cuvânt t e m însă siguri că D u m n e z e u cel
şi d v . : tre de... revistă). s i u n e şi c u a c e e a ş i desfăşurare jud. T e l e o r m a n .
care v ă trece prin m i n t e (publi­ d i n t â i îi i a r t ă , m a i a l e s c â n d a u tici. N u s e m a i s i m t a c a s ă a c ; î n
Sonet de viziuni apocaliptice. Pentru Lumina — rev. liceului român
cul î n cel m a i r ă u caz, v a consi­ talent (ceeace se mai n u m e ş t e î n Boemia. La c e bun? A u patria
dera că sunteţi foarte subtili, a l t e c u v i n t e şi „ h a r d i v i n " ) . I a r ALTĂ REVISTĂ cei p e c a r e i - a r p u t e a interesa din G r e b e n a - G r e c i a . a n . III, nr.
Tristeţea — ghiarele-şi întinde lor. n u s e ş t i e u n d e . d e e x e m p l u
dacă n u v a pricepe): noi oamenii să n u f i m „mai c a t o ­ literatura vecinilor noştri, lec­ 1—4, 1 9 3 8 ' 9 3 9 .
Şi sufletul mi-1 s t ă p â n e ş t e la i z v o r u l o r i c ă r e i v i e ţ i . E f o a r t e
La orice gând tristeţea creşte lici d e c â t Papa"... f r u m o s p r e z e n t a t ă , e s t e „ L u c e a ­ t u r a a c e s t e i p o e z i i p o a t e fi e x ­ Vatra — foaia F u n d . Cult. R e ­
comic, n u - i aşa? In timp ce p o ­
N'o spui oricui când m ă fărul" n u m ă r u l d e Paşti, apărut t r e m d e interesantă. g a l e „ P r . C a r o l " , Ţ i n u t u l O U , a.
CITĂM DIN REVISTA p o r u l a c e s t a s e c ă z n e ş t e , şi p e n ­ V I , n r . 8 — 9 , 15 A p r . 1940.
cuprinde... e t c . . zilele acestea în Timişoara. R e ­
„SLOVAR" O SURPRIZĂ PLĂCUTĂ PEN. PENTRUCĂ A M MERS GEO­ tru prima oară d e s c o p e r ă că e
(Din păcate d. F r a n g a n u s'a T R U N O I ţ i n e m o p o e z i e d e S. M i o c , a l t a d e CĂRŢI
GRAFIC SPRE NORD-WEST, t â n ă r ş i s ă n ă t o s , şi s i m t e t o a t ă
ţinut de cuvânt. Şi pentrucă a P. P. B e i l u . R e g r e t ă m c ă n u a v e m
oare a p a r e la R â m n i c u Vâlcea forţa neliniştită a o r i g i n i l o r care José Sicinio R e n d e i r o — A arte
spus aceste lucrur; „oricui" deci à u fost două reviste, a p ă r u t e f i e ­ r e v i s t a ia d i s p o z i ţ i e p e n t r u a n e ni s e p a r e d e s t u l de i n t e r e s a n t
sub conducerea d-nei Elena Z u - îi c u r g e î n v i n e , a r t i ş t i i îi p r o f a ­ e os artistas na R o m e n i a .
şi n o u ă , n e - a m s i m ţ i t o b l i g a ţ i ş ă c a r e l a o m a r g i n e d e ţ a r ă , u n a ocupa d e ea m a i î n d e a p r o a p e . d e r e p r o d u s şi a c e s t p a s a j d i n
g r ă v e s c u şi a d - l u i P a u l I. Ş t e f ă - nează limba abuzând de primă­ Sá bandeira •— Tipografia
n e d ă m m o d e s t a n o a s t r ă p ă r e r e ) . la r ă s ă r i t c e a l a l t ă l a a p u s . C e e a c e n e r e z e r v ă m p e n t r u u n u l c a r t e a d s t i n e r e ţ e a lui «Rilke,
n e s c u ( N o . 2 A p r i l i e 1940) a l t ă v a r a ei p e n t r u a e x p r i m a u n d e ­ „ V o n g a " . 1939.
Cea dintâi este Itinerar, anul din n u m e r e l e viitoare. ,.Povestiri d i n Boemia". O carte
e p i g r a m ă , s e m n a t ă d e d. M i r e e a Impresii d i n A m e r i c a — Dr. V.
III nr. 5 Martie 1940 — n u m ă r I n orice caz, î n concluzie, ţ i n e m a p r o a p e slabă, d a r care c o n ţ i n e clin printr'o artă morbidă". Mai
Angelescu : ALT LUCRU TRIST Ghimpu.
festiv închinat Soc. Scriit. d i n să s e m n a l ă m că p r o v i n c i i l e n o a s ­ pasagii c a acesta : departe :
Unui. b a s x
Patria şi Constituia Regele
p e n t r u . . . d. V i r g i l C a r i a n o p o l , u n B a s a r a b i a . t r e d e l à g r a n i ţ e l e d e E s t şi V e s t . — ...„Oamenii aceia ) ar tre­ „Nu din întâmplare îi ating C a r o l al I I - l e a — G h e o r g h e S e l ­
S u b această piatră grea
Zace basul m a jestas ; preţuit colaborator al n o s t r u , este A m găsit în această revistă o aduc, prin revistele l o r a t â t d e b u i s ă f i e m a i c u r â n d m â n d r i d e n u m a i l u c r u r i l e î n d e p ă r t a t e şi l u ­ ten.

SANDA
toată l u m i n a bogată a dimineţii, se p ă s ­ să i n t r e , S a n d a s'a î n t o r s s p r e m i n e .
t r a c e v a d i n m i s t e r u l şi poezia î n t â m ­ C l i p a aceea, a d e s p ă r ţ i r i i , m i s e p ă r e a
plării de aseară. A m zărit sub bancă o acum m a i grea decât cea dintâi, a p r i ­
b a t i s t ă r o z - p a l , ca o p e t a l ă d e t r a n d a f i r . mei întâlniri...
M ' a m r e p e z i t şi, r i d i c â n d - o , a m s t r â n ­ E r a m s i n g u r i p e s a l a l u n g ă şi r ă c o ­
s-o î n p u m n i , a m m â n g â i a t " o şi a m s ă ­ (Urmare din pag. 3 - a ; r o a s ă , p e al c ă r u i a s f a l t s o a r e l e î n t i n ­
r u t a t - o , ca p e o ş u v i ţ ă d i n p ă r u l i u b i t e i , dea, p r i n f e r e s t r e l e î n g u s t e şi î n a l t e ,
T o t u l s'a p e t r e c u t î n t r ' o c l i p ă . A t u n c i n u voi r e u ş i s'o a d u c , n u m ă voi î n ­ # i - a m c'ules î n p u m n s p u m a b a t i s t e i
p ă s t r a t ă şi r e g ă s i t ă d u p ă a n i . S a n d a o d i n loc î n loc, c o v o r a ş e d e l u m i n ă . . .
a izbucnit m i r a r e a . Capetele s'au aple­ t o a r c e nici e u l a e x a m e n , cu o r i c e risc. găsite, pierdută de Sanda. Simţiam în
pierduse... A m întins-o p e genunchi, M'a privit în ochi şi m i - a î n t i n s
cat unele s p r e altele. S g o m o t u l surd a Când a m ajuns în strada Fântânilor, p u m n p ă r u l ei m ă t ă s o s , a t i n g e r e a a l b ă
a m p r i v i t - o p a r c ă a ş i fi s p e r a t s ă a p a ­ m â n a .
crescut... la n u m ă r u l 8, a m b ă t u t î n c e r d a c şi n u a d e g e t e l o r ei, s ă r u t u l b u z e l o r roşii ca
r ă p e e a s e m n e , s'o c i t e s c ca p e o s c r i ­
— Ce-i? C e s'a î n t â m p l a t ? Dece-a ştiu dacă ceeace auzeam era bătaia în fraga... — Iţi mulţumesc... m i - a zis simplu,
s o a r e d e d r a g o s t e . . . I - a m n u m ă r a t o"
plecat Sanda? p o a r t ă s a u t i c - t a c u l i n i m i i m e l e . . . Căci I - a ş fi d a t ' o , ca s ă - m i p r o c u r o c a ­ d a r c u u n t r e m u r a b e a p e r c e p t i b i ţ al
chii d e p e m a r g i n i , r a m a d m i r a t d a n ­ i m m a " m i b ă t e a , cu p u m n u l î n p o a r t a
— S ă se d u c ă c i n e v a s'o c h e m e î n a ­ zia şi s ă ' i d i v u l g t a i n a p e c a r e o p ă s ­ vocii. A m s i m ţ i t c ă v o r b e l e e i v i n d i n
t e l a s u b ţ i r e şi c e l e d o u ă lăcrămioare pieptului...
poi... zise p r e ş e d i n t e l e . t r a m . D a r n u i - a m d a t ' o , fiindcă o p ă s ­ adânc, din inimă,,şi m ' a m speriat...
b r o d a t e î n t r ' u n colţ. I n b a t i s t a a c e e a
S ă r i u n b ă i a t d i n t r ' o b a n c ă şi p l e c ă A ieşit c h i a r ea. S'a a p r o p i a t . I se t r a m ca p e u n f r a g m e n t al f ă p t u r i i ei Mă întreb şi-acum: O a r e Sanda a î n ­
trăia fiinţa m i n u n a t ă a Sandei p e care
d u p ă ea. S e î n t o a r s e d u p ă p u ţ i n t i m p . c i t e a m i r a r e a p e c h i p . O c h i i îi e r a u de basm... ţeles tâlcul tăcerii m e l e speriate?
o c u n o s c u s e m c u o zi î n a i n t e î n a c e l a ş
Se vorbea, se comenta... u m f l a ţ i d e p l â n s şi n e s o m n . D a r e r a Am ajuns repede, prea repede, A a l u n e c a t d i n loc ca u n a b u r d u s
loc. î ş i p ă s t r a p a r f u m u l , g i n g ă ş i a , p o e ­
— S s t ! t â s t u i sala, c i n e v a d i n c o m i ­ tot frumoasă, parcă m a i frumoasă. M ă la şooală. S e d e s c h i s e s e r ă uşile şi c a n ­ şi d e s t r ă m a t d e v â n t . . .
zia... o b i ş n u i s e m s ă - i zic î n g â n d S a n d a , s i m ­
sie... d i d a ţ i i i n t r a s e r ă . A m g r ă b i t paşii. A m E u a m l u a t " o la f u g ă p e s a l ă , s p r e
A m r ă m a s î n acel loc p â n ă s p r e a" p l u şi n u ş t i a m c u m să m a i adaug.-.
— N ' a v r u t să s e î n t o a r c ă . . . .zise cel i n t r a t . B ă i e ţ i i e r a u î n t r ' o sală, f e t e l e i n locul u n d e e r a u băieţii...
m i a z ă . A m t o t s p e r a t că v a v e n i l a o — A m venit să t e i a u la e x a m e n ,
venit. a l t a , ca să n u p o a t ă i n t r a î n f u n c ţ i u n e
întâlnire pe care n'o dăduse nimănui... d o m n i ş o a r ă S a n d a !... Aşa a început dragostea m e a p e n ­
î n t â m p l a r e a m ă zăpăcise. Un în­ gentileţele...
L a a m i a z ă m ' a m d u s a c a s ă . A m re­ — S ă m ă iei? se m i r ă ea, r â z â n d şi t r u Sanda...
d e m n î m i p o r u n c e a să ies d i n b a n c ă , să I n f a ţ a uşii, d e l à sala î n c a r e t r e b u i a
venit îndată după prânz- Mi-am petre­ o c h i i i se a b u r i r ă . MIHAIL ŞERBAN
m ă duc eu după Sanda. îmi închipuiam
c u t z i u a î n î n f i o r ă r i dulci, a m visat, a m — Da!
că s e î n t â m p l a s e c e v a grav- N ' a m a v u t
v ă z u t ce n u e r a — p e ea v e n i n d spre — Cu forţa?
c u r a j u l şi a m r ă m a s .
m i n e — apoi m ' a cuprins o tristeţe n e ­
sfârşită, care se prefăcu r e p e d e în dis­
A b e a la i e ş i r e a m aflat ce s'a î n t â m ­
plat...
— D a c ă - i n e v o e , c u forţa... E u 's d e
la poliţie... Raskolnikov, erou al lumii moderne
p e r a r e . Z a d a r n i c ! N ' a m a i v e n i t î n acel — B i n e , ia-mă!... r â s e e a şi f ă c u o
Sanda ceruse scutire de taxă. Când tUrmare din pag. I-a)
loc, nici î n z i u a a c e e a , rfici î n zilele u r ­ m i ş c a r e s p r e m i n e p a r c ă m i - a r fi ofe­
d ă d u s e cu ochii şi d e c e r e r e a ei, d u p ă
mătoare...
ce m a i întâlnise câteva, zisese: rit b r a ţ u l . . . S e a p r o p i e m a i m u l t şi s e c u i r e pedeapsă; Ц întinde loc mărturisirii indecente, întrunesc in această stare de
î n c e r c a m s ă m ă consolez cu g â n d u l lipi d e cerdac... mâinele, o caută, se lasă îm­ transcriind direct chinurile dezagregare sufletească influ­
— P r e a m u l t e scutiri ! Ce-s părinţii brâncit de constanţa morală, cărnii. Este vrednic
c'o v o i m a i v e d e a î n t r ' o zi! L a b a c a l a u ­ — T r e b u e să t e î m b r a c i , d - r ă S a n d a . şt în sufletul de sem­ enţele Orientului, ştergerea
dumitale, domnişoară? lui se petrece o nalat faptul că André Gide a personalităţii,
r e a t ! Şi S a n d a t r e b u i a s ă d e a b a c a l a u ­ Ia-ţi geanta! E târziu! Te rog! renunţarea la
Nu i'a răspuns. Fusese insultată! î n ­ prefacere adâncă, o înţelege­ dat şi o cwp'rinidere socială voinţă, primirea ispâşirei ca
r e a t u l . . . D a r î m i e r a frică d e î n t â l n i r e a trebarea profesorului o umilise. A fu­ M ă p r i v i , p a r c ă a r fi z i s : Şi d a c ă m ă re lucidă cu destinul. Sfârşi­ teoriei sale. El găseşte la ori­ pe o urmare firească a păca­
aceasta, care, se p u t e a să mi-o p u e î n git... r o g i tu? C i n e eşti tu?.' tul este patetic şi uman, dar gina marilor reforme morale tului. Raskolnikovul din omul
faţă p e S a n d a dinaintea î n t â m p l ă r i i din S e d i s c u t a cu î n f r i g u r a r e , p e săli, i n P r i v i r i l e n i se î n t â l n i r ă i a r . N ' a m s ă bestia cane s e kusă domesticită o „mizerie fiziologică, o nesa- modern se prăbuşeşte anulat
grădina publică, S a n d a cu râsul ironic, curte. ş t i u n i c i o d a t ă ce a citit î n ochii m e i , d a r în ocnă nu poate să reînvie tisf acere a camei, o neUnişte. sufleteşte în faţa destinului,
ţinta t u t u r o r răutăţilor mele. Să fim morţii. Tortura cărnii şi sfâ­ o anomalie... un dezechilibru îl întâmpină dezorientat şi
— Nu mai vine! O cunoaştem cât e tot atunci m ' a î n t r e b a t : şierea sufletului este o răs­ interior", — şi opera
i a r ă ş i d u ş m a n i , s'o s ă g e t e z cu p r i v i r i •— C i n e t e - a t r i m i s ? fiecărui abulic, nu găseşte nici pute­
de m â n d r ă ! cumpărare într'o lume ab­ reformator
d i s p r e ţ u i t o a r e şi e a să m ă desfidă cu — N i m e n i ! E u a m v e n i t a ş a , d i n t r ' u n stractă, într'un este o dorinţă de rea şi nici calea de împotri.
— Vine! Să piardă examenul pentru egoism trans­
r â s u l ei. reorganizare pe plan social şi vire. Tot ce a fost odinioară
atâta lucru? î n d e m n al s u f l e t u l u i meu... cendent care deschide poarta
moral a dezordinei personale. lene intelectuală, viclenie şi
A d o u a zi d i m i n e a ţ ă a m fost p r i n t r e — A fost o m ă g ă r i e d i n p a r t e a p r e ­ fericirilor edenice. Pentru lu­
î ş i î m p l â n t ă şi m a i a d â n c p r i v i r i l e Cât de neîntemeiată este a- fariseism moral Ш caută as­
cei d i n t â i c a n d i d a ţ i la şcoală. P l e c a s e m mea concretă şi pământească
şedintelui! in ochii m e i şi e u a m p r i v i t - o î n suflet păcatul rămâne neşters. ceastă teorie, se vede din în­ tăzi o purificare.
de-aeasă, în urările de succes ale t u ­ M a i m u l t e f e t e p l e c a r ă a c a s ă la ea, ş i ' a m ş t i u t cu o clipă m a i î n a i n t e c a săşi patologia ei. Totul pare Dintr'un colţ, din umbră, îl
t u r o r . C h i a r t a t a ieşise î n p r a g şi m ă s'o c o n v i n g ă să v i e a d o u a zi l a t e z ă . ea s ă - m i r ă s p u n d ă că v o r b e l e m e l e a u Umanizarea umanităţii prin dezaxat şi putred, istoria este priveşte spectrul lui Messer
condusese cu priviri umede. N u r e p e ­ A m s u f e r i t p e n t r u s u f e r i n ţ a ei. P u r ­ făcut o m i n u n e . . . crimă şi ispăşirea păcatului un apocalips grotesc şi sinis­ Lionardo, ca pe Savonarola :
tasem materia, totuşi e r a m m a i sigur prin suferinţă sunt cele două tru, peste care se întinde este o arătare subterană, are
t a m a c u m î n m i n e şi p r i v i r i l e a c e l e a , — Aşteaptă-mă! Merg!
p e m i n e , d e c â t cei c a r e s e ofiliseră d e a ­ feţe ale lumii moderne. Una drăceasca împeliţare a omu­ faţa galbenă. în ochi vibrea­
care fuseseră îndreptate n u m a i spre — M e r g i ? a m s t r i g a t , n e î n c r e z ă t o r . este grotescă şi vulgară, măr­ lui stăpânit de ispita răului.
s u p r a cărţii... ză întunerecul, este turmen­
m i n e , ca u n d o r . M ' a m r u g a t s ă - i d e a — M ă î m b r a c şi viu,.. turisind praa\\gioasa descen­
A b e a c â n d s'a d e s c h i s u ş a şi s'a d a t Raskolnikov şi Laţcadio tat, trist şi îngrozit de noap­
D u m n e z e u g â n d u l cel b u n . . . N u ştiu ce ' n s e a m n ă l u c r u r i l e m a r i denţă a lui Pithecalntropus sunt întfadevăr eroii lum" tea Walpurgiei. Cu acest chip
d r u m u l candidaţilor, a apărut. Venea s a u m i c i . C r e d î n s ă că b u c u r i a a c e l e i erectus, alta este scormonită moderne, umbre tutelare
A d o u a zi, c u m a m a j u n s la şcoală, care l-am văzut înfăţişat în dese-
cu încă o fată. E r a u lângă perete. Se clipe a test u n a d i n t r e cele m a i m a r i , de rafinamentul ünui misti­
arn a f l a t că n i m e n i n ' o p u t u s e c o n v i n g e urmăresc paşii omului sfâşiat nele lui Franz Masereel : ob­
a p r o p i a , c r e ş t e a , s e l u m i n a , ca î n v i s . cism sterp, şi nimbatâ de i-
isă-şi s c h i m b e h o t ă r î r e a : nici f a m i l i a , c a r e n u s e u i t ă . î m i v e n e a s ă s a r , să de nerăbdare, pierdut de sen­ sedat de o idee, frământat de
Era S a n d a din vis! Ne despărţeau pocrizia egoismului omenesc. drama ideologică a lumei mo­
nici fetele, nici b ă e ţ i i c a r e o c u n o ş ­ ţ i p î n g u r a m a r e i z b â n d a m e a . M ă g â n ­ Lafcadio, zaţia supremă a egoismului,
eroul lui And/ré
n u m a i câţiva păşi. Ridică privirile spre
teau... d e a m că voi m e r g e cu S a n d a a l ă t u r i , Gide, creşte din tulpina lui obsedat de furoarea metafi­ derne. Toate idede l-au pa­
m i n e . A m p r i v i t - o î n a d â n c u l ochilor. p e s t r a d ă ; voi a p ă r e a c u e a î n faţa o - Raskolnikov : recunoaşte ace­ zică a ereziei morale. ,,Este sionat şi toate l-au vărăsit.
A m l u a t î n g r a b ă o h o t ă r î r e eroică. Cheia drăcească a progresu­
Zâmbi. Era zâmbetul plăsmuirii care
D a c ă a ş fi c u g e t a t o clipă, p o a t e că c h i l o r m i r a ţ i ai b ă i e ţ i l o r şi f e t e l o r ! Ca laş negativista moral, aceiaşi suficient să îndrăzneşti, spu­
lui, care odinioară, aflată în
coborîse p e raza de lună... poftă dezinteresată a răului, ne Raskoiinkov, — totul se
r e n u n ţ a m la ea... o v e d e n i e ! S e v a crea o l e g e n d ă , o p o ­
I n clipa a c e e a i m a g i n e a ei a î n c e p u t veste de iubire... dar învăluită cum este de o află aici. Din ziua în care am mâna lui îi îngăduia să des-
— Unde stă Sanda Viforeanu? am perversiune estetică, transpu­ văzut acest adevăr, limpede eue toate lacătele neliniştelor
să t r e m u r e şi s'a a b u r i t . A m r ă m a s î n Când Sanda a reapărut cu geanta în
l o c u l a c e l a , p a r c ă aşi m a i fi a ş t e p t a t p e î n t r e b a t în g r u p u l în care m ă aflam ne literatura de pe planul dia­ ca şi soarele, eu am vroit să şi dorinţelor, a pierdut-o.
— N u v r e i să t e d u c i t u s'o c o n v i n g i ? m â n ă , cu p ă l ă r i a p e b u c l e l e a r a n j a t e lecticei morale pe terenul îndrăznesc şi am omorît. Am într'o fierbinte palpitare de
cineva. Când şirurile candidaţilor, din
zise u n u l şi ceilalţi r â s e r ă , fiindcă ştiau î n g r a b ă , e m o ţ i a m e a a t i n s e i n t e n s i t a ­ mult mai şubred al simplei voit pur şi simplu să fac un adevăr caută iertarea şi uita­
f a ţ a uşii s ' a u s c u r s î n ă u n t r u , mi-am t e a m a x i m ă . S i m ţ e a m b ă t ă i l e i n i m i i î n curiozităţi. act de cutezanţă". Lumea rea. Dar răul dacă este in alţii
t r e c u t p a l m a p e s t e ochi şi m ' a m g r ă b i t ce s e n t i m e n t e - i p u r t a m . . . modernă a fost o prodigioa­ şi nu în el, după cum credea
t o a t e f i b r e l e c o r p u l u i , ca n i ş t e s v â r c o - Răsunetul literarai luiLaf- să progenitură
şi e u s ă i n t r u . A m a j u n s î n saia m a r e , — Mă duc! a m răspuns. Cine m a i a lui Raskol­ un Raskolnikov, iertarea nu
liri a l e u n o r fiinţe î n c h i s e î n î n c ă p e r i cadio pecetlueşte destinul u-
în c a r e t r e b u i a s ă a i b ă loc v e r i f i c a r e a m e r g e cu m i n e ? nikov. Acum îşi caută ispăşi­ are temei şi uitarea nu are
f ă r ă a e r . D e c o r u l î n c a r e m ă a f l a m î n ­ nui stil. Cu un perfect cinism
rea, purificarea, şi dezamă­ scop. Când va descoperi ce­
actelor. — Ţi"i frică să t e d u c i s i n g u r ? g l u m i c e p u să a i b ă oscilaţii c u r i o a s e , p a r c ă s'a de&vălwit confesiunea go-
gită de suferinţa orgoliului lălalt adevăr, că răul se află
O c ă u t a m cu privirea, era î n g r ă m ă ­ altul. c a t a s t r o f a l l - a r fi c l ă t i ­ liciunei, solblocviul fără frână,
un cutremur
dialectica interioară, lăcomia strivit de neputinţă încearcă în noi, în blestematul suflet
deală, n'o vedeam, d a r o simţeam ve­ — H ă ! H ă ! rîseră... nat. P l u t e a totul ca î n t r ' u n f u m al v i ­ omenesc, chinuit de îngâm­
n i n d d e p r e t u t i n d e n i s p r e m i n e , ca o — S p u n e ţ i - m i u n d e stă... vorbelor. Un nou gen literar nedumerită cele mai ciudate fare şi de egoism, atunci de
sului... a crescut, din bălegarul imo­ ieşiri. Unii îşi caută destinul abea va putea grăi
a d i e r e , ca u n fluid. — S t r a d a F â n t â n i l o r 8..- ispăşirea.
A m m e r s l â n g ă S a n d a şi n ' a m g ă s i t ralităţii gidiene. Omul robii în stele şi profeţiile lui No- De nică'iri nu poate veni a-
Г а т auzit numele strigat şi-am vă- A m z b u g h i t - o d i n t r e ei, a p r o a p e f u ­
o v o r b ă s ă - i s p u n . Şi c â n d p r i v i r i l e m i de materie, când se crede de htradamus înăbuşă voinţa şi ceastă mântuire de/cât din­
zut"o a t u n c i , r i d i c â n d u - s e d i n t r ' o b a n ­ g i n d . Ce f u r t u n ă n ă p r a s n i c ă î m i b â n ­
s'au l i m p e z i t i a r , a m r ă m a s cu j u m ă ­ fapt profetul spiritului, este discernământul critic ; alţii tr'o fierbinte credinţă cre­
că d i n faţă. î ş i lăsă p u ţ i n c a p u l p e s p a ­ t u i a s u f l e t u l ! Voi r e u ş i s'o c o n v i n g ?
t a t e d e p a s î n u r m ă , ca s'o p o t p r i v i robit de fiziologia animalică, cercetează revelarea adevăru­ ştină.
t e şi-şi s c u t u r ă p ă r u l b u c l a t , a p o i s e C u m să încep? N u e r a m oare ridicol şi din această pricină, reflexe­ lui în ocultism, iar , magia
p e furiş. D o r e a m ca d r u m u l s ă n u se le lui slujesc seismograful înălţat spre dumnezeire,
a p r o p i e d e m a s a comisiei. în h o t ă r î r e a mea, în încercarea m e a ? li­ neagră vrăjeşte misiunea lu- călcând
m a i isprăvească... pe drumul аУп Em-
I - a m u r m ă r i t fiecare mişcare... N u r e u ş i s e r ă s'o c o n v i n g ă ai ei, nici teraturii. Teoria sexualistă a ciferrică. Trecând delà o epo. maus, omul modern va cu­
oei c a r i o c u n o ş t e a u . . . A v e a m s'o c o n ­ Ea, p o a t e î m i s i m ţ e a p r i v i r i l e , căci lui Sig. Freud a întărit acea­ că de îngâmfare şi egoism la noaşte cu adevărat
P r e ş e d i n t e l e a s p u s ceva. S a n d a şi-a faţa Hi
v i n g e u ? Ce v a c r e d e c â n d m ă v a v e ­ f l u t u r a p e c h i p u l ei i a r ă ş i , z î m b e t u l stă poziţie abjectă : o samă una de resemnare şi obscu­ Usus, dar aceasta ar însemna
d a t c a p u l p e s p a t e , p a r c ă a r fi s f i d a t
dea, c â n d v a a u z i d e c e - a m v e n i t ? ! p e c a r e l - a m v ă z u t p e f a ţ a a c e l e i v e ­ de scrieri psicha\nalitice
- au rantism, omul modem a ajuns
o a doua înviere.
şi-a s c u t u r a t b u c l e l e , s'a î n t o r s şi, a- sfidat aşa zisa „ipocrizie" a un pelerin fără ţintă şi voin­
Desbaterea aceasta scurtă, m ă făcu denii m i n u n a t e d i n g r ă d i n a publică...
p r o a p e f u g i n d p r i n t r e b ă n c i , a eşit d i n clasicismului pentru a face ţă pe căile întunerecului. Se
A m băgat m â n a în buzunarul hainei NICOLAE ROŞU
sală. să i a u a l t ă h o t ă r î r e . m a i g r a v ă . D a c ă

TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, STB. BREZOIANU 23 Taxa poştală plătită în numerar conform aprobăm dir. G-le P. T. T. Nr. 24464-938.