TEHNICA COLAJULUI ŞI A DECOLAJULUI

EDUC. DRĂGAN ALEXANDRA

GRĂDINIŢA CU P.P. NR.1 MOTRU, JUD.GORJ

Colajul este un procedeu tehnic apărut în arta modernă, care constă în lipirea pe acelaşi
tablou sau pe o suprafaţă limitată – foaie de desen sau alt suport - a unor elemente eterogene ,
în vederea obţinerii unui efect de ansamblu, de natură estetică. În realizarea unui colaj putem
utiliza mai multe tehnici :
a) tehnica formelor rupte
Se pot folosi pentru rupere hârtie colorată, pictată chiar de copii, ilustraţii colorate, afişe
vechi, ziare rupte spontan, direct, fără a fi schiţat cu creionul vreun desen sau altă imagine
grafică. Formele rupte de culoare deschisă se pot aplica pe un fond închis şi invers. Se pot
realiza compoziţii prin mozaic, situaţie în care formele sunt alcătuite din mici bucăţele de
hârtie sau carton colorat, alăturate şi lipite cu aracet sau altă soluţie de lipit. Subiectele pot
fi: omul, copacul, obiecte casnice, flori, animale, etc.
b) tehnica formelor tăiate din hârtie
Este o tehnică plată ce se poate folosi în lucrări de tip afiş sau gazetă de perete. Aceasta
presupune tăierea formelor de hârtie cu ajutorul foarfecii după un contur executat anterior.
Formele de hârtie se taie întregi sau se secţionează în părţi, după care se aşază într-o
anumită compoziţie. Golurile rămase după decuparea formelor din hârtie se pot lipi pe un
alt suport, obţinându-se imagini noi prin tehnica decolajului.
c) tehnica formelor din materiale textile
Gama materialelor textile este vastă. Se taie din materialul textil diferit colorat părţi sau
forme întregi care se lipesc pe un carton sau foaie de carton groasă. Se pot iniţia
compoziţii cu elemente din natură - pădurea, ogorul, marea – joc de forme geometrice.

Sfaturi practice pentru executarea unui colaj:

În vederea executării unui colaj trebuie să se ţină cont de câteva indicaţii utile:
 se poate folosi orice tip de hârtie: albă sau colorată, argintată sau aurie, subţire sau
groasă, rezistentă la rupere;
 se îndoaie întotdeauna hârtia cu partea colorată spre interior;
 se foloseşte o foarfecă ascuţită care taie bine, având grijă ca atunci când nu se
lucrează cu ea, să se păstreze într-o apărătoare din material textil sau piele
confecţionat anume;
 se taie din interior spre exterior, întâi părţile interioare mai fine, apoi cele
intermediare şi în ultimul rând forma exterioară;
 în timpul tăierii, hârtia se ţine cu mâna stângă, iar cu dreapta foarfeca ( invers
pentru stângaci), pe cât posibil în aceeaşi poziţie;
 pentru lipirea formei decupate este bine să se efectueze următoarele operaţii: se
aşază motivul decorativ pe suprafaţa dorită, se acoperă cu o coală de hârtie până la
jumătate, se ridică cealaltă jumătate a motivului decupat pe care se aplică lipici; se
apasă apoi pe suprafaţa suportului, astfel încât să se lipească; se procedează la fel
şi cu a doua jumătate;
 pentru motive decorative mai complicate, se poate folosi alt procedeu de lipire: pe
o bucată de sticlă ( geam), cu ajutorul unei lame de ras folosite, se întinde puţin
aracet; se va forma o peliculă foarte subţire. Motivul care trebuie lipit se aşază
imediat cu dosul palmei peste această peliculă de aracet. Cu un beţişor se presează
uşor toată suprafaţa motivului. Apoi, tot cu ajutorul lamei se desprinde motivul de
 pe placa de sticlă şi se presează acolo unde se doreşte. Lipiciul va adera uniform şi
lipirea se va face corect dacă deasupra se aplică o foaie de hârtie şi se presează
uniform.

Decolajul este un procedeu prin care efectele expresive se obţin prin dezlipirea,
prin ruperea fragmentară a unor materiale lipite în prealabil pe un suport de hârtie,
pânză, lemn, carton.
Educatoarea trebuie să cunoască şi să folosească adecvat tehnicile de predare-
învăţare menite să stimuleze activismul şi creativitatea copiilor. A încuraja
creativitatea preşcolarilor este un proces unde educatoarea trebuie să devină deschisă
şi permisivă, acceptând şi dând libertate copiilor. Poate – cel mai important - să dea
copiilor timp: timp să se joace, timp să experimenteze, timp să facă greşeli, timp să
încerce toate posibilităţile într-o situaţie şi timp să exploreze propria lor lume
imaginară. Tot acest timp îi va ajuta să devină mai creativi în rezolvarea problemelor
şi, cu timpul, ar putea deveni adulţi care gândesc mai departe de aparenţe .
Tocmai de aceea, în cadrul proiectului „Ecopictura” preşcolarii au realizat
numeroase lucrări folosind tehnica colajului , cât şi a decolajului.
În realizarea lucrărilor am folosit o varietate de materiale din natură – muşchi,
seminţe, frunze, flori presate realizând astfel flori, copaci surprinşi de trecerea
anotimpurilor, natura dezlănţuită şi nu numai.
Preşcolarii au transpus pe hârtie cunoştinţele dobândite în urma numeroaselor
activităţi de cunoaştere şi ocrotire a mediului înconjurător, înţelegând importanţa
protejării acestuia, dorindu-şi un mediu curat, sănătos.
Educatorii înţelepţi oferă activităţi cu multiple oportunităţi pentru comportamentul
creativ. Ei propun obiective care cer muncă originală, învăţare independentă, proprie
iniţiativă şi experimentare. Ei pun la dispoziţie materiale care permit o învăţare
progresivă, prin experimentare directă, strategii care permit ideilor să se lege de altele
şi activităţi care îi fac pe copii să gândească creativ.

BIBLIOGRAFIE:
1. REVISTA „ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR 3-2007”
2. „ACTIVITĂŢI DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ÎN GRĂDINIŢĂ” – BUCUREŞTI
2000