SERIA II. ANUL III, No. 423 E.

(iitia a treta JOI, 10 APRILIE, 1897

NUMARUL 10 BANI NUMARUL 10 BANÏ

ACA
ABONAMENTELE ANIINCIIIRILE

E
[ncep la 1 si 15 ale fle -càrel luni si se plätese [n Bucuret}tl si judete se primesc numai la
tot- d'a -una mainte Adcninistra ie

In Bucureftt la Casa Administratiel In streinatate, direct la administra/le si la

In jodele si streinatate prin mandate postale toate oficiile de publicitate
Un an in tara 30 let ; in streinatate 50 lei Anuncinri la pag. IV 0.30 b. linia
lunl ... 15 , , , 25 s > > III 2. lel s
ace
el lune ... 8 » » » t3 » > > II . . 3. > »

Un numar In atreinatat 30 baril in.sertiile reclamele 3 lei rindul

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÄ Un numiïr veohiií 80 banli;

REDAC'1FIA
ADIIIINII9TRATIA
No. 3 STRADA CLEMENTEI No. 3 No 8 STRADA CLEMENTEf Ne. 3

SUCCESELE TURCILOR IN TESLtLIit ambitiile nejustificate printre tine- Angajamentele Colectivi§tilor orma celor petrecute in penultima sedinta
SUBSCRIPTIUNE PUBLICA
pentru ridicarea unui monument lui rime, inseamna a strica capetele si
a Senatulut, s'a invederat cä d lui Sturdza
ii lipseste chier sprijinul acesta cu totul
TRIBUNA 1ITERAR1
Alexandra Lahovari a otravi inimile tuturor mediocri - O interpelare eenza4ionalsï<. Auga-
platonic.
INVÄTAMÎNTUL PRIMAR
Lista incredinfata d -lut N. Filipescu tatilor, dîndu -le dreptul a aspira Asa dar, guvernul, inept si neputincios
jamentele gavernului Ctï<learea cum e, va avea sl lupte cu toatd lumea : RURAL
LeT. nejustificat si fara vreme la cele angajamentelor. eu conservatoril, eu democratil, eu aure -
mai malte demnitati. lianistil si, pina la un punct chiar cu (Diseurs rostit la adunarea generali a cereulnl
Printul Dimitrie Stirbey 1000 de studii)
Nicu Viatcu 20 Ione) Bratianu ministru semni- O interpelare eenzailonalcs propril sal partizaul. In asa situatie, nu tre -
bue sil fie cine -va om prea adlue ça sa
Fi lip Corletescu 500 fica ea tot( copiil de familie an profetizeze rezultatul luptel. lUrmare)
300 Prin nesocotirea cea mai revoltätoare
N. Lahovari dreptul, prin nastere, aocupa dem- a dreptului de interpelare, atit gaver- Dar balamucul e mal mare de cIt pare De fapt, am cules made proaste, si, pen-
P. Dimitriu 100 la prima vedere. Guvernul dlui Sturdza e tru a va convinge, observan de aproape
C. Beerescu 300 nitatile tinute de parintii for ; sern- nul d-lui P. S. Aurelian cil ,yi acel at snstinut numai de Voinfa Nalionalä si de ce se petrece la tard.
40 uifica ça taleatul, valoarea, munta d-lui Dim. Sturdza ait' fugit de o grea o toit& itnundä a caret prozä insipida tre -
Magdalena räspundere, pe care si-aft asuniat-o co- Afarä de miel exceptiuni, In ce priveste
Al. Ersarhu 100 sunt sacrificate pentru nume, tra - lectivi,stii numai de dragul puterii, in
bue sa Ingretoseze chier pe patroni) sal, $i copiil micilor proprietari, Ceva mal eu dare
Vladimir Alhanasovici 100 clitie si mediocritate. e co,nbàiui de toalä presa capitaleä, eve- de mana, saü pe copiil de invät &tori, preotl,
500 ceNtiu nea mitropolita na. niment nev &zut Inca ln tara romineaseä. si ceca ce este trist si frequent, copiil de
Edgar Mavrocordat Si bagati de seamna, ça parti - Guvernul a foct interpelat ce de ce Si cind te gindestl ea, pentru a ajunge circiumar, cari pot beneficia de invatamin-
N. Cesianu 200
G. G. Soutzo 40 dul liberal cauta a implanta ase- nu .s'a f inut de angájamentele luate fa f a la acest balamuc, d. Sturdza a trebuit sa tul primar actual si tree 14 gimnazil saü
100 inenea precedente. de I. P. S. Sa Ghenadie, fost al Ungro- porneasca de la unanimitati, mimai atunel seminar, la ce servesc scolile de la sat ?
General Gorjan Vtahiei. ,Si interpelarea a produs o im- III poti face o idee exacta de antoritatea, Ce transformare aü adus ele;tn moravurl, In
Alexandru Yurascu 200 Djuvara ministru, inseamna ça presie alit de penibila la Camera, in de tactu! si de cumiñtenia sefulul colecti- casa locuitorulul, In ridicarea nivelulul vie -
M. Mitilineu 100 usurinta, versabilitatea, flecaria, co- vitatil. tel sociale, familiare, higienice si econo-
20 cit d. Aurelian s'a gräbit a recurge la
loan Hagi Pop pilaria menta]a, fanfaronada si in- o miciune insolenta, declarînd ca nu mice a s &teanulul ? Nimic, absolut nimic !
Costica Manu 200 Ertare... Ag produs ceva si produc zilnic
300 triga ordinare, capata mai la urina va rdrspunde la o asemenea interpelare un mare rag, c &el In genere, copilul ade -
Marcel Branzä
Al* xandru Gr. lonescu 100 recompensa. Niel o data in viata pentru cuvintul simplu ca n'a luat nici TRIBUNA POLTi IrA v &ratulul satean, care are inteligenta, räb-
Dem. Ghika Comenestl 500 noastra politica n'am avut un tinar un angajameut in cestiunea mitropoli- -11131
darea si timpul spre a termina scoala si
45 tanä. Campania intreprinsa de noi in tim- care foarte adesea ori nu poate merge mal
Jean Cerkez mai ridicul, mai pretentios si mai Cu drept cuvint lumea politice in cu- departe din lipsa de mijloace, e un neno-
N. Filipescu 1000 pul din urina a pus in lumina roadele
versati). Cu alte moravuri, Djuvara rent cu toate fazele acestei grave cestiuni rocit, un declasat. El a Inv&tat multe lu-
Total 5.765 trebuea lasat sa serveasca toata a ramas inmärmurita fafä de o ntin- muncei statornice intreprinsa de con- crurl pe de rost, din care 90 la sute lucrurl
ciuna atit de neobräzata, rostita cu o servatori. ce nu'i sevesc de loe si pe care le uitä.
viata de trist exemplu generatiei seninätate imperturbabile de d. P. S. EI se crede o flint& a parte, aproape are
tinere, pentru ça aceasta sa ia in- Aurelian. Intrunirea Cercului de studii a invederat rusine de al sai si adesea satul nu -1 mal
TINERETUL LIBERAL vatalnintul ça sa se pazeasca de a ca tinerimea culta ne urmeaze, si ne ur- place.
imita pe o papusa politica, fara Angajamenlele guvernuluäE Rezultatul practic e cd nu mal lucreazä
meaza cu entusiasm ; congresul convocat pamtntul.
Cu d -nit Djuvara, I. Bratianu si idei, fara convingeri, eu capul plin Cind s'aü prosternat la picioarele Observati -1!... Am gäsit adesea pe sedrile
Haret, ininistrii noua din acest al trei- numai de intrigi si de uuratatt. d-lui Lascar Catargi ca sa-i scape din pentru a asculta declaratiile sefulul nos - primarie) cite 5 -6 din ace01 coco,st de sat,
lea minister liberal, se ridira la 9 A trebuit un Sturdza cazut in nelegiuirile in care s'aü scufundat, d-nit tru, a dovedit ca marea proprietate, pro cum i -am numit alta data, stind acolo, pen-
numarul tinerilor pe cari partidul ultimul grad de copilarie, pentru ea P. S. Aurelian, Gogu Cantacuzino si fesiunile libere si, intr'un cuvint, tot.) tru a se incalzi la razele puterel si astep-
Vasile Lascar aü luat angajan><ente Und ca sil se infiinteze cite un loe de seri -
ai pune in vaza si la Incercare. sa ridice la demnitatea de ministru, ln seriai, err, reintegrind pe I. P. S.
oamenii cari an un nume in tara aceas- itor, saü a Inlocui pe cel ce'l are cite o-
Faptul ça in un an si jumatate in lipsa de alt clue -va, un nume, Sa Ghenadie in toate drepturile lui, a- ta, merg cu noi in potriva reglmulul dat& comuna.
Traesc ca parasitic, sunt o superfetatie In-
partidul impinge la inaltele demni- Ione) Bratianu, si un fruct sec po- nulîmd sentinfele ilegale smulse de firma odios care ne guverneaza ; si, in fine, tre semenil lor, o sartina pentru ptíiinti, si
tati politice respectabilul numar de litic Djuvara. Sturdza-Stätescu-Poni, ii vor achita ultima intrunire publica a probat in mod nimenl, niel chiar el, nu cistiga nimic din
noua nouï, dovedeste lucrurl foarte Cit despre Haret, cine nu '1 stie leafa pe cele pase Inni cît a fost in fructele ce le -a cules, In asa n'imita noas-
mod ilegal definut la Caldaru,sani evident ca si masele, paturile sociale tra cscoalä ruralä». Armata se tnsärcineazä
displacule pentru liberali. In ïnvatamant, ça este mintea cea cd-i vor da prin o lege speciale, o re- adinc1 si felurite, sunt cu noi, pentru eu restul.
Mal antii aceasta dovedeste ça mai ingusta, belferul eel mai po- compensa lot atit de mare, cit a avut Z Devin pretentiosl, sumetl, dispretuitorc
Mbini/1, adica vechiul Stat major sac din tara; om care in mate- ca in momentul acesta tot) oamenil cu nemuncitorl, si ajung ori proletari in oras,
P. S. Sa Io.vi f Gheorghian.
colectivist, nu exista de cit sub for- rie de învatamant nu antelege alt Aceste angajamente sunt luate fafe de cinste si cu inima sunt vräjmasi colec- ori glzl pentru al lor in serviciul arenda-
D'lajestatea Sa ,si fafe de d. Lascar Ca- sulul.
ma de ruine, din cari pe ici pe ceva de cit sunarea clopotelului la tivitatii. A ajunge acum jandarm la tara, iatä ce
colea mal zarestl cite -va coloane timp, intrarea profesorilor la ora targi. documentai In serfs se Colectivistil se dumice si se distrug pot sa faca mal bun.
anis' ln m4luiile M. Sale Itegelali. noi ne luminam si ne interim. Dupa registrele reerut &rel se poate vedea
stind inca incovoiate si strambe. si Inergerea scolarilor Duminica la DeNfidem pe d-nis Aurelian, V. Las- c& el neaviud ce citi de la 12 ani si pan&
Acele coloane sunt d -nit Aureli- biserica ? car si Gogu Cantacuzino sa ne des- E, cum se vede, o actiune paralela. la epoca recrutatiel, uitä In mare parte si
an, Stolojan, Ferechide, Giani si Or! cit de slabi an fost tineriï mintä. putinul ce stiaü la esirea din scoala.
Causa acestel stare de lucruri se poate
Nacu. In colo pustiul... din cele- l'alte doua ministere, se Cdlearea angajamentelor explica eu usurinta. Invetämintul e teore-
Dar daca faptul aratat mai sus, vede totusi ça acesti tre! non! nu- POTLOCARIA DIN URMA
tic, pretentios, si absolut gol in sine. In
ar dovedi numai aceasta ! Nu : ui- mit! sunt deja ]nati din fundul pa- Srepafi din incurcatura, eolectivistii scoala copilul nu castiga nimic serios si
ail inceput se nesocoteasce angájamen- practic, de clt aiureala ce -1 ameieste.
tindu -se la tinerii exibati pina a- nerulul si ça dupa dinsii n'an mai tele for in sois, aducînd ast -fel o in- Parlamentul colectivist s'a încheiat cum El stie ce e o petalä, cunoaste ceva des -
cum, cine -va se convinge ça si ca- ramas de cit bracuri. sulta indirecte ,si Suveraaului. trebuia sä se încheie ori -ce tîrg de oameni pre Australia, a auzit ceva despre Radu-
drele noua ale partidului sunt um- ,Si atunci întrebain pe colec:ti- Intîiú, in toc sa pleteasca 1. P. S. necinstitl: cu o potlogârie. Negru, conjuga, declina; s'a necajit eu frac -
Sale Ghenadie lea fa pe cele ,cease lune tiile zecimale, a invatat pe larg cine a fost
plute tot eu mediocritatl, eu seca- vist! : De zece ani va tot laudati din fondu) preväzut in budgetul minis - Era vorba, cum stili, st se aleagä cinti Solomon, Nabuchodonosor, Rehecha, saü
turi si cu nevalori. cu tinerii liberali, cu tinerimea li- terului cultelor, guvernul 'i -a plätit din membri in comisia pentru luarea socoteli- alta Ovreica Dare- care adesea eu detalil
Aducerea la guvern a d -for Stoi- berala. Unde este ea ? aratati -ne fondurile secrete, ca on -cärui Paul Std lor Statulul. murdare din Biblia veehe dar el nu stie
cescu, Porumbaru, Cantacuzino si un tinar de valoare ; aratati -ne un judeca, i practica nu stie a mesura un
tescu. A facut croc, fìind -cd d. Poni a Faptul cá membri) acestel comisiuni pri- volum saü suprafata, nu a Invetat s& al-
Lascar a fost urmata de o mare baiat convenabil politiceste.Pus- impartit leafa Mitropolitului Primat ile- mesc diurna. tot anul, flcuse ca întreg toiasc& un porn, sa ingrijascä un stup, ce
deceptie. Dar cet putin, atea adu- tiul, iinensul pustin. galei locotenenfe mitropolitane. Al doilea, sindicatul sä candideze la acest ghelir. Aceas- e o päsiune artificiale, cum se seamanä o
cere era in ordinea naturala a lu- angnjamentul in privinta recompenses tt navalá a pus pe guvern in mare incur sfeel& si ce servicil poate a -1 aduce ; cum
lar Sturdza, ignobilul Sturdza, are nationale, nu numai cd l'a nesocotit, dar sa ingrijeascä vara, cum sa creascä o pa-
crurilor partidului. soarta pe care o merita ; a inceput a avut nerusinarea sa -I tägaduiascä. cáturá. sare, nimic... nimic !
Numirea ansa a lui Djuvara, I. primul saü minister eu Pallade si Acum e d. Sturdza la putere, care S'a votat intr'o sedinta. anterioart, si, din La eel bune, daca Invatatornl a fost om
Bratianu si Haret ça ministri este Stoicescu, si sfìrseste ultimul cu I. niai nu urea se ,ytie de angajamentele pricina prea marci îmbulzell de candidali, eu pricepere si tregere de inima, se ob-
o adevarata surprindere ; ea a pro- Bratianu si Djuvara. predPcesorului säÚ. Ne mirant, incä, de nu s'aú putut alege de cat doul membri : spalatitotusl,
serva ca sunt mal cu regula, mal
si aü eonstiinta nationale mult mal
dus o stupoare generala. d. Gogu Cantacuzino, care acum pre - d -nil Ciocazan si Petrescu. desvoltata. `Desteaptä -te Romane» rasunä
tinde cd angojamentul pe care l'a luat
Cu acesti tre! nouï, eolectivistii este nul ,si neavenit, de vreme ce nu La al douilea scrutin, pentru alegerea asta -z1 in multe comune departate ale taret,
dar adesea ura de cías& e inuit mal des -
an esit din domeniul naturalului, A se citi in pagina III-a Bu- mal e cl. Aurelian prim - ministru cu celor- ]'alti tre), na.vala chilipirgiilor a Post voltata la acestia de cit la ascendentic lor.
pentru a intra in acela al minuna- letinul Rázboinlnï toate depe- toate cd acest ministru a facut parte ,ci asa de mare in cat a trebuit st intervie E natural, cace scoala ast -fel cum o avem,
tulul, si mai cu seama in acela al tile si corespondentele privitoare din cabinetul cerptorilor. le stimulea,.ä ilu siile, le m &reste ambitiile,
ministri! si biuroul si alegerea tot nu s'a fara
A,sa fat : untel vine ,si al- a le da mijlocul practic In serviciul a-
scandalosului. la mert3ul rázboinlnï. tul pleacä, fare sa fie seams de anga- putut face. Din cauza aceasta, in anul 1897 cestor tendinti naturale firel omenestl.
Faptul acesta loveste intru alita jamentele luate rind de unii rind de nu va fiinta comisia pentru luarea socote- decurg la noi din ca-
Toate ateste refe,
bunul simt, in cit te intrebi, ade - uz& c& scoala noastra ruralä nu räspunde
alfü. Aurelian e intocmai ca Sturdza lilor Statulul. unes necesitäti reale. Resulta eu deosebire
varat este ça Djuvara e ministru ROMANIA SI BULGARIA i vice- versa. Partea cea mai interesantá a acestel lupte din aceea ca familia, clerul, bunul exem plu,
de justicie ? nu este curava o far- pentru diurna este, insä, momentul când Invätamintele utile, povetele practice, biblio-
Nu s'an uitat inca atacurile ce, din teca specialä a sateanulul, nu exista la noi ;
sa de 1 Aprilie, stirea ça Ionel curat senin, presa, Parlainentnl si gu- BALAMUCUL s'a despuiat scrutinul si s'a vézut mano adica, suntem lipsitl de acesll puternicl co-
Bratianu este seful inginerilor din vernul bulgaresc ad indreptat acum rit- pera întrebuintatt de candidati pentru a laboratori al scoalel in apus, cari tori con -
tara, car Haret ministru de ins- va timp in contra Statulul rornin, pe Zap &ceala care domnea pinä acum In si- fi ales!.
tribue zilnicfia face din copil un om.
truetie ? tema unel inchipuit.e persecutari a Bul- nul colectivitatil s'a mal matit Inca de clod Votaserä, dupt procesul - verbal al sedin- Presupunem cd un satean stie bine citi.
garilor ecetatenl rominl> din Dobrogea. Ce poate el avea la dispozitie, din literatura
Multe pacate are Sturdza, de
Presa noastra si -a facut fireste dato
d. Sturdza a reusit sä se tirascä pin& la lei, 140 de deputai! si din urnl aú esit noastra, pentru a -c fi util, a-1 ridica mora -
multe va trebui orlata sa tras fie guvern. lul si a -1 da povete practice ? arara de presa
ria, dovedind netemeinicia atacurilor. Aveam pina acum pe aurelianistl la mi- 168 de buletine !
la raspundere. Fapta ansa cea mat nister, pe flevisti in espectativa si pe stur- tendeutioasa, rare -i antäreste su(ìetul, saü
Se pare arum ca vecinil nostri an Aceastt potlogárie dovedeste ca. uni! din care ti descrie miselil reale saü.inchipuite. 1).
rea pe care a facut'o din acest spe- revenit la sentimento mai bune fata eu dzistl la pindä acestia din urina, foarte
dtrjl In conversatiile particulare, dar umi-
tre candidat!, pentru a -s! corecta norocul,
cial punct de vedere in cariera sa, Romania.
liti si sfiosi plu& la lasitate in Parlament. b:tgasert in urnt buletine cu nemiluita ca 1) Un om eu inima si liberal convins, ehiar
este de sigur primirea acestor tre! Indépendance Roumaine a publicat Arum, lucrurile s'aü Incurcat mal tare st majoreze pe adversar dar in graba for foarte inaintat In v- derile sale. imi spunea de
acum cite -va zile o corespondenta din si cu toate acestea par mal lamurite : curind ca e o nenorocire ea ziarele merg si in
In minister. Sofia trimeasa de o marcanta persona - Sturdzistil sunt la putere, dar tot umiliti de a birui cu ori -ce pret, aú pätit ca ti comunele rurale.
Facind aceasta, Sturdza s'a reve- litate bulgara. In aceasta scrisoare se ganul care voia st încalice : aú särit din Erectul produs de ele edezastros. La nol, imi
si tot sfiosl piuä la lasitate; flevistil ail spunea el. aut in pe rind pe d -nil X si Y ca
lat subt o noua forma, sub aceea vorbeste, ru inulta dreptate, de intere - parasit atitudinea blajinä si ad intret, eu colo de mágar. prefect) al parlidulul conservator si liberal. Am-
de corumpei tor al moravurilor po sul pe care il an Romania si Bulgaria guvernul. Intr'o luptä pe viata si pe moarte De alt -fel, pentru un Parlament colecti- bil sent absolut onevtl, coretti $i lucreaza pen-
de a trai In hune relatiuni. iar aurelianistil, alungatl in mod perfid tru binele judetulul, ceea ce din nefericire e o
litice, de stricätor al tinerimeï, de Inregistram cu piacere acest reviri- de unde se credeaü la locul tor, niel nu vist incidentul este normal si logic, de exceptie in tara. Totusl, ambii ari cite ofituica
oträvitor al unes generaiii in- ment in spiritul si dispozitiunile veci vor sä audit de d. Sturdza si de cel cari aceea nu pentru a evita repetarea lui scriem in localitate unde se Injure prin scribi pieliti
In mod ordinar. Tot ce face eel ce e be putere
tregi de bä.eti. nilor nostri si nu dorico alt -ceva de cit 11 slujesc.
Si mal e o deosebire : pe clad lupia la aceste rindurl, ci pur si simplu pentru a -1 e hutte, prostie, miselie! Aceste ziare se vend
A face din Ionel Bratianu mi- ca el sa fie durabil. face cunoscut publiculul. In foarte multe comune. Salenit vdd ast -fel ca
Intuueric In contra tormatiunel Aurelian, d. ti unit ,si aí91 din guvernantir nostri sunt tii te
nistru, inseamna a degrada demni- Sturdza reusise a face sä se creada cute rnisei, viste ho il... Ort -ce autoritate e imp osi-
tatea, inseamna a destepta toate cä are de partea sa pe d. St &tescu; azi, ln bila in ast -fei de conditi(, orl -ce re forma ilu-
 EPOCA
La nimic din toate acestea nu ne -am
gtndit. Pe la 1850 s'ad publicat cite -va ma-
publiee, 4i pe d -nil asile Bra - i la vinul Bravais ce are de basa kola, 700 lire sterline valoarea acestel garniturl s'a cademiel Romfne, in sectia stiintifica,
urcat la 1400 lire sterline, si coin pretul nu era
nuale si ehiar un ziar ilustrat, ce ar fi ad- tianu $i 1111u 6iehina, advocatkl coca,
cacao,
guarana, taunatele de cocaine,
guaranina si teobromina. satisfäcätor, nu a fost vindutä.
in locul doctorului Brandia.
mirabile si In present, pentru sätenil nos - al d -lui Hallier, ea sa se consfa-
tri. Acestea se datoreaü nu vre -unul lnvri- taiasciä asupra gravelor diferen- Regele Siaimului. Regele Siamulul va Din Galati ni se telegrafeaza :
tat deosebit, dar unid om cu bun simt ri Rugnm pe Domnil AGRICULTOR! a veni sä viziteze Europa. Chulaloukorn are 43 Astri-zi urma sa se pronunte hotärlrea In
care cuuostea perfect situatia noastra la de ce s'aeñ il it fntre intreprinza- visita expositiunea noastrri de de ant. El va cälätori pe iactrtul sag Maha- procesul Robescu.
tara, regretatul Alexe Marin 2). MASINE AGRICOLE Chakri, construit in Anglia ; cälätoria pe apä Curtea a fricut divergenta si procesul a
Cand domnul Take Ionescu arata acum tor gi minister. onde pot vedea modelele pe 1897 deja va dura col putin patru säptäminl. ramas sa se reia de complectul judecäto-
trel and cu date statistice, ca scoalele ru- Consfatairea n'a dat fusa niel montate de Legiitoarele DEERING -PONY Regele este asteptat la Inceputul lune! Maiü, rilor.
rale nu dridusera, de cIt cite jumritatede ab- un rezultat. Secerï<toare si Cositoare DEERING- si inainte de a se duce la Berlin va vizita Ita- A fost fixat termenul pentru 1 Mal viitor.
solvent pe an, de fie - care, ceea ce era ab-
solut ridicut si descurajator In sine, crede- Promitem a da cititorilor nor IDEAL" tonte eu lagiire Cu YALTURI lia, locuind cata va vreme pe marginile laculul

ti-ma ca m'am bucurat pina la un punc t
oare -care. Mi -am zis andata, cä numal eu
tri amanunte interesante asa-
ast -Eel de demonstratiuni ne vom convinge, pra acesteï ce/Aluni.
nu numal de iuferioritatea luvritatorilor, dar
si de faptul ca aceste scolI suet neprac- Rominul a aparut ieri in doliú, fiind
tice si neutile säteanulul nostru. Acesta
prin inertia si indiferenta sa, pentru scoala
a 12-a aniversare a morti! lui C. A.
Rosetti. Si, desi d. V. C. A. Rosetti a.
ce i -am dat, ne scapa astlel de un desas-
tru. Casi, ce ar fi Post oare, daca pe ]roya taca cu violenta pe d. N. Eleva si apara
proletariatul Invatamtutulul secundar din grozav pe d. Dim. Sturdza,aceasta nu-
mal de cite-va zile,totus! Voinfa Na-
tara, care creste zilnic, s'ar mal fi adaogat
ri faptul, ce. fie -care scoala ruralri, In fie - tionala nu pomeneste de toc de aceasta
care comuna, de la Infiintarea sa si pilla aniversare, scumpa colectivistilor numai
acorn, ar fi dat sistematic, ceea ce excep- in opozitie.
tional produce astrizi, adica ar fi declasat
pe fie -care an cite 50 -60 de copil ! Ne
D. colonel de intendenta Oprescu a
producind mal nimic bun, ne -a frica totusi
un mare bine, prin aceea ca ea a produs fost numit, pe ziva de 8 Aprilie, inten-
eel mal patio räü posibil. dent general al armate!.
(Va urina) Dr. C. Istrati
Depes1 particulare sosite in capitala
anunta cä generalisimitl armate! tuece
din Tesalia, maresalul Edhem -para, a
trecut, In fruntea unu! corp de 15
20.000 oameni, granita greceasca, inain-
tind spie Larissa.
Atacul acestel localitatl va incepe
astazi, mull miine.
CR UCEA SEMI-L UNEI Stirea nu a fost confirmata Inca In
mod oficial.
Sä nu te mir! si sa te'nchinl
Cind chipul lune! s'a stirbit
D. Teodor Vasiliu, profitind de pre-
Si Muegini 'n minaret zenta sa in capul directoratulul învata-
Incep sa se boceascä ; mintului secundar, s'a numit pe sine
insusl, in ultimele zile ale ministei'ulus
Iar ochi! lor de lacrimi plin! d-lui Gh. Mîrzescu, profesor de istorie
Spre discul e! s'aü pironit la cursul superior al liceului internat.
Si 'n gind invoaca pe profet,
De rele sa-1 fereasca'. Profesorul Caraiani, de la universita-
tea din Iasl, se afia in capitala.
In fata lune!, umilit D-sa a fost cltiemat de Milita Stur-
Aliotmanul, spaimîntat, dza, care vroieste sa'1 insarcinéze Cu o
misiune in Macedonia.
0 noapte 'ntreaga a 'mpuscat D. Caraiani s'a Inscris astaz! si la
In pelele din luna ; Palat.
0, stie el, caci e petit, Cu aceasta ocazie, trebuie sä amin-
De mult, asa s'a Intimplat tim ca, de cind profesorul iasan face pe
comisul-voiajor, pe comptul engrosistu-
Cu luna, si s'a cletinat lu! de infami! Mitita Sturdza, negligeaza
Imperiul de furtunä. cu totul catedra de literatura greaca de
la universitatea din Iasl.
La ce sa tremurl si sa pungi, In cursul anulu! scolar curent, d. Ca-
Popor, din ginta lui Iafet? raiani n'a facut de cit cite-va lectiunl.
Ce perzi tu, daca s'ar sfirsi Diferitii ministri de instructie cari s'aü
Tiranica -ti Domnie ? succedat, i-ad tolerat numeroasele ab-
sente nemotivate, fara sa'! impuna ma-
Bagajul, n'ai de cit sa -t! string!, car un suplinitor, nevoind ast-fel sä su-
Si mergi in vale a din Tibet, pere pe protejatul d-lu! Sturdza.
Sa 'ntinzl, acolo ti -ar prii,
0 noua imparatie. Inalta Curte de Casatie Sectia II -a a
inceput, de ieri, a judeca apelurile elec-
Tu n'a! aci nimica sfint, torale si va continua In zilele de 9, 22,
25, 26 si 27 Aprilie.
Si munti si codri! ti's strain! ;
Tot ce infloreste pe campii Cele mal multe apelurl sunt de la
Ilfov. Mare a fost niirarea arhivarulul
Al ineü fu 'ntot -de -una ; respectiv ca anul acesta n'a infiintat
Al me! si morti's din mormint ! nia un dosar pe numele d -lui Scarlat
Nu mal tipati vo! Muegini, Pastia din Iasl, eel cu contestatiile clti-
lometrice de alta data.
Ce -1 putred se va prabusi...
Lasat! In pace luna.
Ministrul de Instructie a aprobat noul
Petru Vulcan.
regulament al facultatilor de licere.
Vor fi 4 licente : In filosofie, in filo-
INFORMATIF-Ji logia modeina, in filologia clasicä, si in
istorie.
MM. LL. Regele si Regina pleaca di- Se va da si diploma de doctor in sigurantei aü facut er! o perchizitiune domici-
seara, la orele 5.40, la Abazzia. una din aceste matera pe basa une! teze ciliarä lui Gheorghe Niculae, päzitor la via
Suveranil vor fi însotiti de d-nel9 Ma- de doctorat. Bosie din strada Felintarl. S'aü gdsit in casa
vrogheni si Bengescu, si de d-ni1 colonel vierulu! o cantitate de 337 kilograme tutun.
Priboianu si maior Gratoski. Stirea data de Epoca, sunt acum Vierul sustine cd aceastd enormä cantitate
Trenul regal va sosi miine dupa amiazi cite -va saptamini, despre avansarea la de tutun i-a fost vindutä de niste necunoscutl,
la ora 1 si juma,tate la Budagesta, de rangul de general a d -loa colonel! Var- Tutunul de contrabandä a fost confiscat si
unde dupa o ora va pleca grin Agram la tiadi si Beler, se confirma in mod oficial. vierul a fost dat judecätei.
Fiume si la Abazzia. Pe ziva de 8 Aprilie ambi! colonels
aü fost facuti generals.
Dupa o tire din Constantinopol, Sul - D. General Vartiadi a fost numit co-
Foc de p idnre. Din Cimpu -Lung afldm
tanul a semnat tractatul de comert ro- mandant al regiunel fortificate Focsani- cri zilele trecute un incendia s'a declarat In pa-
mano -turc, incheiat asta iarna antre Ro- N :ci noloasa- Galati; iar d -lui general Beler durea d -lui C. Manolescu, situata pe teritoriul
i s'a incredintat comanda brigade! de
minia si Turcia. comune! Micestl din jud. Muscel.
rosiurl din Birlad.
Amicul nostru, d. A. A. Badaraü, pro- Ni se scrie din Iasi :
fesor din Iass, se afta In Capitala. (:.,rtea de Apel Sectia I a stabilit o
interesanta jurisprudenta in materie de
Atacerea puzzolanel a refnviat casai orie.
din de asta data a intrat l'reotul V. Loptes, impreuna cu no-
tallit une! comuni din jud. Vasluiü, fu-
fntr'o faz foarte acuta, ci-ici in- sesera
condamnati de tribunalul acelul
treprilnzätorul porínlul Constan- judet, pentru fals in acte publice. Fal-
ta, d. Hallier, ameuinta pe gu- sul consista intr'aceea cä preotul si cu
vern Cu reziliarea contractulul notarul
nastere
aü schimbat in extractul de
pentru o cununie, data lucru
rli Cu un proees senzatioual.
care facea ca viit.oarea sotie sa aiba 15,
Miuistrnl luerarilor publice, d. in loc de 14 an! si 6 lunl, cit avea In
Joue! Bratianu, a couvocat ieri rcalitate.
G.;ttea, in majoritate a achitat pe
la minister pe d-nil AI. llarglsl- itr illl !, gasind ca n'a fost niclun
loman, C. Stoicescn, Ein. Forum- prejudiciü, de oare-ce, dupa art. 127
barn, fotti at luerarilor din codul nostru, nu se cere 15 an! ìm-
pliniti pentru ca o fata sa se poata ma- Rijuteriile
norie. Ura e Intrebuintatä de ce! puri a mo- rita, ci numal sa fi intrat in anul al 15. Francasi.
raliza. Spiritul de desordine e intretinnt de eel Procurorul general a facut recurs pen- imperiale a Franciat aü fost vtndute, prin lici- nul sri face in sesiunea viitoare Isvoranu Aristide Anastasiu, Aristide
puri a semana concordia, iubirea si buna re- tru ca sa se pronunte si Curtea de Ca-
gula. tatie publics, Mercuri, la Londra. Intre ele fi- modifiai rite pe cari le crede de Serghiad, si Nae Miculescu
satie asupra acestei cltestiuni de drept. gureazd
2) Astronomia popular, 1837.
Convorbiri de geometrie practica, 1839.
Principil de meci+nicä, 1840.
Convorbirl de metani, -d usualä, 1842. Sleirea nervoasa, anemia cerebrala
Aritmetica practica, 1843. sont greü de tratat. Dar progresul nee-
Cunostinte pentru scoalele nrimare, 1848. dicines i-a favorizat cu toate acestea
Technologie ferulul, lemnulul, constructiuni- mijtoacele prin unirea celor ma! buns
lor, artelor ceramice si materialelor teestile,
duna Guilery. 1858. tonici a! síngelue, stomacului si nervi-
Mussul national. foaie hebdomsdara de stiintä, lor. Stiinta recomanda in unanimitate
agricultura si invatainiut, 1856 -1859. la toti nervosii si anemici! sa recurgä
.
si BILE de otel. WATSON & YOUELL
Str. Academiei,14 (fost. Rases)
--
TELEGIRAIIIE
(Servielul Agentíel Romine)
Berlin, 8 Aprilie.
Ini.püratul Wilhelm a plecat seara la Viena
C ipenhaga, 8 Aprilie.
Tarina väduvä a plecat.
Berlin, 8 Aprilie.
Pri.itul Bulgarie! a sosit erl incognito.
Miene va pleca la Schwerin pentru a asista
la inmormintarea marelul duce de Mecklen-
burg- Schwerin.
Printul a fost tnvitat azi la dejun de MM.
LL. Imperiale. A Meut o vizita si baronulul
Marschall.
IDYY -+ it* 'Hl:,
DIN CAPI7 ALA
Furt Cu spargere.-0 noua incercare de
spargere s'a fäcut asta noapte la tipografia
Basilescu, instalata in calea Victoriel, aldture
cu prefectura Politie! Capitale!.
Pungasil, dupa ce aü spart un geam de la o
fereastra, s'aíl introdus in biuroul tipografie! si
ail cdutat sa sparga casa de fier.
Nereusind, spärgätoril ad fortat un biuroü de
unde ad furat o mica. suma de bani si cite-va
alte obiecte.
Se bänuieste cd autorul acestel spargerl ar fi
un fost servitor al d-lui Basileseu.
Politia cerceteazä.
O exploziune iugrozitoare.Eri di
mineata, pe la orele 9 si jumätate, o explozi-
une puternicd a inspäimintat pe loc.uitoril din
capatul strade! Romana din spre calea Mo;
silor.
Iacd ce se intimplase :
Copilul Vladimir, in virstd de 10 ani, fiul
d-lui Josif Dabanski, domiciliat In aces strada la
No, 187, profitind de lipsa tatalul sag de a-
casa, s'a furisat In biuroul acestu;a si luind o
cutie plinä au cartuse de vinat, a esit in curte
ca sa se ,joace eu alti copii. Jucîndu-se, co pH!
se vede cä aü lovit prea tare vre-un cartes
sag poate, aü dat foc intregei cutil,acest lu-
cru n'a putut fi inca stabilit la un moment
detunätura puternicä a zguduit intreg
cartierul si nor! grosl de fum acoperi Intreaga
curte undo se ïntimplase nenorocirea.
Panica a fost de nedescris si nimeni r u stia
caret intimpläri se atribue aceasta puternicä de-
tunatura.
Dupa ce se mai tmprästie fumul, vecinil si
oameni! casel se indreptarä spre locul unde se
Intimplase exploziunea. Un spectacol ingrozitor
t! asteptaü sci :
Micul Vladimir era intins pe pdmint In ne-
cunoscinta si scaldat in singe.
Nenorocitul copil avea o puternicd rand la
cap, mina dreapta sfarimatd si laba piciorulul
retezata de cartusele cari fdcuserä exploziune.
Intr'o stare alarmantä, copilul a fost trans-
portat ln ingrijirea spitalului Colentina.
Contrabandiï de tutun.In lima un®i
denunt primat zilele trecute la politie, agentil
DIN TARA
Gratie ajutorulul dat la timp, foin] a fost lo-
e dizat, dupa ce flaearile distrusese vre -o 5 po-
goane de pädure bdtrinä.
In orma cercetarilor fäcute se constata 01
focal a luat nastere de la vetrele pe cari le
fac ça sa se inct;lzeascä, copia cari päsuneazd
vitele prin pädure.
Cadavre gäslt pe gtrla. Ni s3 co-
munica din Calärasl, cd zilele trecute s'a gäsit
In riul Borcea, in dreptul comunel Toues, ca-
davrul tinärulu! Tudor Hubuleci, cioban la tir-
tapi Ion Banu din baltile acelul judet.
" Din cercetärile Meute de parchet, rezulta cri
Hubuleci se lnecase eu cite -va zile mal inainte
si cri apele aü adus cadavrul la suprafatfi.
Ne fiind niel o bänuialä asupra mortel, par -
In urma informaliilor luate Railescu, C. Ungureanu,
chetul a autorizat lnmormintarea cadavrulul.
DIN STREINATATE M. Sa a invitat pe d. Sturdza sri
Coroanel imperlale a puna in aplicare cil mai curind Condeescu, Teodor F. Mihailescu, N.
0 parte din bijuteriile Coroanel legea minelor, räminid ça gaver-
o garniturä de corsaj care a apartinut cuviiníä.
fostel impardtese Eugenia. Aceasta garnit ura
are o dimensiune care poate cuprinde tot cor
pul; ea este compusä din 110 pietre scumpe,
printre cari superbe diamante, rubino, satire,
smaralde, grenats, ametiste si mal inulte perle
In forma de para.
Cind s'a vindut primele bijuteril, ele aü fost
cumpärate de reposatul baron de llorn. De la
de Geneva, pentru a se ohisnui eu climatul In locul d -lui Varthiadi, avansat ge-
european. neral, a fost numit comandant al scoa-
Majestatea Sa va asista la jubilent reginil lei militare din Capitala d. colonel An-
Victoria. Se va duce de asemenea in Rusia, in ghelescu, comandant al pietei.
Danemarca si in Suedia.
Industria germana compteaza Inuit pe Sian,
In locul acestuia, la comanduirea pie -
tel, va fi numit d. colonel Iarca.
unde ea construeste deja drumul de fer intre
Bangkok si Karat aviad o lungime de 268 chi - Asta seara, Mercure 9 Aprilie, saü va-
lometri. canta tribunalele si curtile din tara.
In ultima vreme un siamez a obtinut titlul Vacantele dureaza pina a doua zi
de doctor, la universitatea din Tillinger. dupla Dumineca Tome!.
0 scrisoare turceascä. In anul 1718, un
turc se amurezase de engleza Lady Monta - Primäria comunes urbane Térgul-
que, care venise sa petreacri efts -va zile la Ocna, din judelul Bacäü, a cumpärat
Constantinopol. Utile Nastasache cu suma de 100.000
Blonda engleza primi din parte -! o scri- ele pe când dupa avisul comisiunei
soare de forma unu! saculet mie de matase de experti înlocuitä de prefectura
rosie si parfuniata, continind urmatoarele
lucrurl : o mica margea, o manure, o bu-
äe`nu valoreaza de cal 48.000 lei.
Gheseftul ar fi fost pus la cale de
catica de hirtie, o para, o oleica eu bulion,
un carbune, un trandafir, o rochie, un pai, persoane simandicoase din Bavait, in
unire eu primarul din 7. -Ocna.
o cuisoara, un fir de our, un par, o mo-
neda de aur ri o culiuta plana eu piper. Proprietarul bäiior Nastasache , d
Lady Montague, eu toata osteneala ce'si- '.olonel Panait Botes, concilier comunal
a dat -o, i -a fost eu neputinta sä descifreze in Iasi, a fost zilele din urma in Ca-
nsemnritatea acestor lucrurt, precum ri sco- pital,, spre a stärui pentru aprobarea
pul pentru ce i -aü fost trimise. votului consiliului comunal.
Din fericire, dInsa avea cite -va prietine
cunoscnte ri credincioase din harem, eu al
caror ajutor a putut descifra Intelesul aces - Suntem rugat! a pune urmatoarea in-
tel ascrisori de amor'. trebare d -lui C. Ienescu, de la Ploesti.
Maigeaua Iusemna: a tineretei frumu- Este d -sa, da saü nu conservator ?
sete ; manusa : tu etti ata de mlädioasä, Adaogam din parte -ne ca vom da cu
ca aceasta nuse; leartia : släbesc in fie piacere, in coloanele noastre, ospitali-
ce clips; para : lasa -mg sä sper; bulionul : tate raspunsulu! d -lu! Ienescu.
sunt bolnav, (de amoral led) carbunele:
asa urea set mor ear pina la moarte fie -
care an al vietei mele ed fie al tëü ; tran- Printre delegatil partidulu! conserva-
dafirul : tu fie fericitä, ear suferinlele tale tor din Vlasca, s'a omis a se trece si
(sa dea Alah !) sa fie ale mele; paiul: dä -mi d. Ghita Grigoriu, alegätor in colegiul
roe sä fiü sclavul tëü ; rochia : tu egti ne- I. care, inpreuna cu d -nil Ulubeanu si
preluitä comoarä ; cuisoara : and de dorul Urlici, aü fost Insarcinat! sa is parte la
tes, !Jaca' ra privirei tale and otnoarä; fi rul consfatuirea de la 6 Aprilie, conform
de aur : nu -!i întoarce privirea aiurea,
chiar de m'ar acide ; perul : coroana ca-
procesului verbal incheiat la 5 Aprilie
pului mole; moneda de aur : toatä ferici- de cotnitetul local. Se face dar aceasta
rea mea este a ta ; si in fine piperul din rectificare.
cutiutä : rog respectuos rëspunde-mi într'o
scrisoare închisä in plic. Ministrul de razboiü a comunicai te-
Lady se grain a-I raspunde si alese pen- legrafie tutulor comandantilor de cor-
tru acest scop limbagiul florilor din occi-
pur! de armata declaratiunea oficiala de
dent, trimetend Infiacaratulul turc un gin - razboiü dintre Grecia si Turcia, pentru
gas cosulet, On eu fiori tocmal contrariul a fi pusa in vederea sefilor de corpuri
aspiratinnilor turculul, adicri In semn de refuz.
din raionul comandamentulu! Ion.
Din nefericire pentru Lady, si din neno-
rocire pentru turc, pe vremile atete, In
limbagiul florilor din Orient. lnsemna toc- Din C.-Lung ni se anunEa ca la
mal contrariul presenta unul asemenea co- prefectura judelului Museel s'a desco-
sulet, adica tu estl iubitul mein ! de all pu- perit o mare potlogärie.
tea trimite anima mea, ar fi In acest cosulet. Tonte garanfiile depuse de antrepre-
De sigur, ca deosebirea Intre simbolul nori,in suma de peste 60,000 lei,
cosuletulul din Orient si Occident, a adus aìít fost terpelite.
oare -si care confuzie, pina clad i s'a des -
lusit nenorocitulul amorezat gruazuica In- Afacerea se alla deja la inatrucfie.
semreare, adica : «Eü nu te iubesc, ri nu D. Adrian, judecätorul de instrucEie, in
te pot iubi niel odata.» urma anchetei preliminare ce a fäcut,
Tinerul turc porta In suflet acest dis- a fost chemat telegrafia la Bucuresti,
pret al Lady! Montague eu o fiegma fur - de cätre procurorul general, d. St.a-
ceasca, cum suportl orl ce s'ar Intimpla In tesr,u.
mod fatal, fard a Indrazni sa se gindeascri
Prefeetul de Muscel, d. Nicolau, sea-
macar de a se asvlrli In Bosfor. rue din räsputeri, pentru ca afacerea
sa se faca musama.
Edi4ia a III-a Cu aceasta ocazie, ni se asigura ca
si la primaria din C.-Lung s'ar fi pe-
trecut lucruri neregulate cu prilejul pa-
värei orasului si a adueerei apei in
gradina publicä si in piafä.
ULTIME !NFORMAT1 Z,
M'ara de delegati! cari ad luat parte
Aplicarea leggii minelor la congresul partidulu! conservator si
aü aderat la rezolutiunile luate, ad anal
Afläm cri legea minelor, ava
cum a fost promulgata sub con- trimis aderarile lor telegrafice urmato-
ri! membri al partidulul :
servatori, va fi pus' in curind Bacäit : d. Eugen Teodorini.
in aplicare, devi d. Dim. Sturdza Braila : d. Nicolae Perlea.
de aproape de douï ani se opune B; osteni : d-nil I. Calangescu, Ion M.
cu disperare la aplicarea ei, pre- Drinceanu, Manole 111anastireanu, Const.
Chitulescu, M. R. Cernaianu, Gh. G.
gätindu-se s'o modifice. Bengulescu, I. Benonielescu, T. Giurescu,
Aceasta se datorevte pe de o Gh. Ghita,: Boncosiu si I. Saidac, tot!
parte plingerilor individuale a- proprietari si alegato.4 a! colegiulu! I
dresate de 53 de persoane M. Sale de Mehedintl.
Regelui, pe de altri parte interven- CCtmpulung. d-ni! Istrate Rizeanu,
V. Georgescu, C. Dumitrescu, M. N. Vla-
Íiei directe a Suveranuluï. descu, P. Aninosanu, N. Dimitriu, H,
adevär, un numär foarte mare Zlatianu, D. Petroni si D. Florian.
de cereri de exploatei ri de mine
Dorohoiú : d. Mihail Holban.
s'aü fei cut ministerului domeniilor, Iasl: d. Dabija.
dar toate aceste cereri sta it de mai Mizil: d. Vasile Mares
bine de un an nerezolvate la mi- Halta Negri : d. Nicu Negri.
Tcrgu Jiu : d. C. Savoiu.
nister, din cauza ignoranlei vi a
rei utälei d -lui Dim. Sturdza. Turnu-Severin : d-ni! M. Fratostiteattu,
M. Sa s'a interesat apoi direct D. Stancescu, Miculescu I. Blujdea, Gh.
de toate aceste cereri, primind in Gh. Ionescu, Iovan, Georgescu, Vasile
Ionescu, Ionita Bitescu, D. N. Frangu-
audienja pe 'unii ingineri de la lescu, I. Tleanscu, N. Georgescu, G.
serviciul minelor vi pe mai muli Parvulescu, C. R. Chitimia, N. Smëdu,
clin aceia cari au fäcut cereri de
I. Traila, Zaharia, Tache Miculescu, I.
exploatare.
Bernescu, Gheorghiü, Gli. Birtulescu,
I. Opriteanu,
D. Drunden, E. M. Bengulescu,
S.
1.
G.
Gara Todireni : d. T. G. Godrescu.
Se spera cri legea va fi pus, in
Zilele acestea a avut toc examenu-
aplicare pe ziva de 1 Maiü, prin de sub - locotenent in rezerva al volunl
rezolvirea tutulor cererilor de ex- tarilor bacalaure.etl, din artilerie.
ploatari de mine. Din 36 de bac., laureate, titl s'aü pre -
zintat, aü reusit 30, si cintre acestia a
D. Angliel Saligni, directorul general isbutit cet d'intifii distinsul student in
matematici Ionel Murat.
al C. F. H., a fost ales membru al A -

BULETINUL RÉZBOIULVI
Depesile cu data de 7 eti
8 Aprilie, detti tot tenden-
ioase, expunind l ucrurile
dupa interesul partit de la
care pleacii, lana totu i i sá
se înteleaga cil Tiircil ail
avut Duminica 6i Luni suc -
cese ale ciiror urina-tri pot
fi fatale Grecilor.
Pe linfa principals« de o-
pera>iune, care e linfa de
la Elassona pria Tirnava
la Larissa, armata lui Ed-
hem -para, dupai liipte inver-
ttuliate in cari trupele gre-
celti ait destiillarat o admi-
rabila bravura. a isbutit sa
treacá înaltimele §ai sit se
coboare spre Tîrnava, de
lande drumul e meurt *1 les -
nicios la Larissa.
4) ltire clin Constantino-
pole vestelte chiar ocupa-
rea Tîrnavei, dar Itirea a-
ceasta are ilevoe de confir-
mare.
Ori -cum, Turcii ait riizbit
pe teritoriul grecese ili tre
bue sii ne awteptitm, azi mil -
ne, la o bátsilie mare antre
grossit armatelor coman-
date de Edliem -pala i Di-
adochul (11lo.tenitorul) Gre-
ciei.
In aceeali vretne, ne pu-
tem a, tepta la inceperea,
din partes Greciei, a unsi
ac>i.uni pe api. Se Ide cil
Grecil sunt tari in aceasta
parte i ei vor citata de si-
gur sa paraliseze pe talea
aceasta succesele Turcilor
pe useat.
CoNFLICTUL ORIENTAL
Fruntaria greco- turcA. Plerderile
turco- grecetlti.- 1tlisia contra
rascoale1or. Negocierile
pentru Creta
Fruntaria greco -aurea
Armata de rdsarit corpul principal trágandu-se aú respuns atacului. Lupta
a nie la Dedeagaei, dar ers tenta -
Greciel. se alla asezata ila cimpia Tesaliel,
a durat pa,nó la orele 4 dimineata, cand
Tulrcii ad fost sililï sá se retragá cu to-
In jurul Tirnavel, Larisel, Tricolel si Cala -
bacel. Munti tnaltl Inconjura aceasta elm-tut, unindu-se cu corpul de armatá cam-
pie de toate partile, numal In spre mare pa la Kuria.
se deschid doua Inguste scufundaturl, una
La orele 9 dimineala Turcii voind sá
la nord -ost, valea Tempe vestita pentru
frumusetea el, alta la sud -ost spre gollul
Volo.
0 mal buna bazd de operatiune de cIt
aceasta nu se poate Inchipui. Cimpia e bine
cultivai& si una din cele mal bogate din
Grecia, localitutile principale sunt legate
Intre ele prin o linie feratd. Din spre mare
prin portul Volo, se deschide un drum de
aprovizionare cum nu se poate mal lesnicios.
Din nenorocire pentru Greci, linfa frunta-
riel le e foarte nefavorabild.
La nord, granita trece pe creasta muntilor
Cassia. Inaltianile variaza aci Intre 1.500
si 3.0J0 metri.
Trecdtorile, din Grecia In Macedonia si
Albania, «fard de potecile nelnsemnate,
sunt trel: drumurile comerciale de la La-
rissa la Elassona si linia de la Calabasa,
(ultima siatiune a rail ferate din Tesalia)
la Castoria si Ianina prin Metzova. Acest
din urma drum e de o Insemnatate capital&.
Ali -pasa din Ianina, care la 1822 supusese
Intreaga Albanie, Epirul si Macedonia, a
construit acest drum si a Intdrit trecdtoarea
Zygos, care se afld Mainte de Metzova, la
1.700 metri Inaltime.
Punctele aceste, Zygos si Metzovo, se pot
asemana : eel dint&I cu trec&toarea Sipea,
eel de al douilea eu Plevna, cari ad aluns
faimoase In razboiul din 1877-78. Turcil nu-
mese Zygosul «trecdtoarea trecatorilor, pria
care niel un grec nu poate strabate vin».
De rindul acesta, de cind s'ad Inceput
concentrarile de forte la fruntaril, ta upele
turcestl ad lucrat eu rnillta activitate la
lntdrirea Meltzovel si a Zygosulul ; s'ad ri-
dicat valurl de pamfnt si s'ait ados ça la
vr'o 60 de tunurl de la Castoria.
Act.asta e fruntaria nordica a Tesaliel.
Tot ala de potin favorabil pentru greci se
prezintá lantul de munti al Pindulai, care
desparte la apus Tesalia de Epir. Inaltimile
v ariazd aci Intre 1.700 si 2,328 metri.
Dintre cele doua intrart din spi.-e mare
ln cimpie, valea Tempe la nord -ost si valsa
Volo 1:1 sud -ost, cea dintal e potin Insenlnata
din putiet de vedere militar. Rial Peneios
Ist face aci drumul Intre Pelion si Ossa prin
val greti de strabätut cari pe une locnn
se strlmteaza pin& la 60 metri.
Insemnata e fus& iutrarea din spre Volo.
Golful Volo e larg si naturalmente bine a-
pArat ; el are o larga cale de actes, absolut
liber& si sigur pentru Greci, Intre iusula
Eubea si continent De la Volo, o linie fe-
rat& duce la Larissa, Tricola si Calabaca,
adio& prin toata cimpia Tesaliel. Volo e usa
oral Inoit, foarte frumusel, eu strade largl
si constructiunl dupa modelul celor din
Atena.
Plerderile turco- grecettl
Abie acum sosesc amanunte ceva mal se-
rioase asupra pierderilor suferite de turcl
si de greci In fnctierarile cari s'ad produs
la prima inculcare a fruntariel.
«New.York- Ileraldi spune c& turcil ait
pierdut 240 de morti si ranitl.
«Times» anunta cd bandele grecestl aü
pierdut In total 200 de oameni.
Ralla contra räscoalelor
<Standard» din Londra primeste de la
Atena urmdtoarea stire interesante
Ambasadorul Rusiel la Constantinopole a
trimes consulilor rusl din Macedonia si Epir
o circulara, invitlndu -I sa recomande cres-
rinilor, In numele TaruluT, proteetorul se-
cular al crestmilor ortodoxa, sil se arate
prudenti In atttarile cari ar putea sil le fie
funeste.
Circulara dd asigura.re cd Sultanul va fu-
troduce reforme In favoarea crestinilor din
Imperiul sa') si ordond consulilor rus1 sa -sl
intrebuinteze toatu influenta asupra episco-
pilor greci pentru a Intoarce pe crestiul de
la sfaturile cele rele.
Negocierile pentru Creta
Asta-z1, dupa declararea razboiulul, nu
mal poate fi vorba de negocien futre Lu-
cia si Grecia ln privinta Cretel. E totusl
interesant sa se cunoascd conditiile asupra
curora Incepusera negocien directe intre
Atena si Constantinopole.
Lata conditiunile propuse de Sultan prin
Karatheodory -pasa :
1) Creta va orma sa faca oficial parte
din imperiul otoman.
2) Insula va fi ocupatd de trupele rege-
lul George, care va numi un reprezentant
eu titlul de guvernator general al Cretel.
3) Acesta va fi considerat ca vasai al
Turciel si va primi investitura de laPoartd.
4) Creta va plati Sultanulul un tribut a-
nual.
5) Grecia se va angaja sa respecte d'aci
Inainte posesiunile europene ale Turciel.
6) Sultanul promue sa consinata la
rectificare a fruntariilor greco - turce din par -
tea Epirulul,
Primele lupte In f ormatiunile lui Edhem-paqa
releveazä dibäcia gi energia ata-
Alacul de la Nezeron curilor grecegti, precum gi tenaci-
Cu data de 5 Api ilie, primim, prin posta tatea Cu care grec.ii apärä posi-
de la corespondentul nostru din Atena, ur- fiunile lor din Melonna, Papali-
matoarele detalil asupra ataculul postulul vada gi Tyrnavos.
Nezeron :
Atena, 5 Aprilie.
In ultimul moment aflu urmátoarele mata greceascä va fi învinsa in
grave amánunte, dupá o telegramá ve-
nitá din curînd ; dar este temere de veo
Larisa, 5 Aprilie 10 dim. actiune navalä a Grecii, pentru
La postul de lx"ngá satul Nezeron, lu-
crurile póreaïd de cite-va zile incordate.
Numitul post nu era ocupat de nimeni,
intru cit apartine zonel neutre. Are o po-
sitie strategicó importantá. In josul pos-
tulul era a,sezat reg. 7 de vînótori greci.
Turcil din partea opusá înaintaü mereú
zilnic, cäutînd só 'l ocupe. Aseará pe la
orele 8 cele douá armate s'atid gásit falá
in falá.
Tureir, voind sá ocupe postul, Grecil aú
dcschis focul ,si l'aú ocupat eï. Turcil, re-
goneascá pe Greci din post, aïd reînceput
focul.
**
Larisa, 5 Aprilie.
Arrdiazá.
Focul, reînceput azl diminealá, continuó.
Turcii se retrag. Grecil al,stigá teren. Ar-
tileria nimiceste pe Turd cari aú dat un
asalt cu baioneta. Postul Turcesc Kotroni
a fost aruncat in aer cu dinamitá. Alte
treï posturl Caravida, Sf. Atanasie ,si Ana-
lipsis de jos ad fost cucerite. Turcil pá-
rcdsesc postul Karias, temßndu-se de un
atac al artileriel.
La 1886 ostilitátile, metre Turca ,si Greci,
aü început tot la acest punct.
T. Pisani.
DIN ORIENT
SERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN FIR TELEGRAFIC)
Viena, 8 Aprilie. Ora 3.30
itirile sosite aici eu privire la
Inaiutarea trupelor turceiiti de zonierl.
snit comanda lui Fdlieiii -Pala, Lupta a reinceput de dimineala Vinez
arate era soarta razboiului se va Reveni. In primete zite rezistenla a fost
decide loarte curind la Larissa. ferma.
Aci se va da lupt.a decisiva. Ministrul de interne a adresat o cir-
11larile putera nu vor interveni culará
de cit atunel dud uniul dila be- meze peprimarilor,
loti cetálenil valizi gi sa -i tri -
ligeranti va cere aceasta.
In genere se crede ca razboiul meala la granita sa combats cu armata
pentru onoarea patriel.
va tine foarte seurt tiuip.
Viena, 8 Aprilie, ora 6 seara.
Un snare scliimb de depeli
dintre familia regala gre-
ceascá 8i augustele ei rude
dill Europa, --- printre cari
un înseniilat numar de te-
legrama foarte importante
adresate de entre regele
George, tarinei vitduve
a fost surprins in Albania
transmis Sultanului.
11I. Ring
VICTORIILE TURCILOR
SERVICIIIL A.GENTIEÏ ROMANE"
Londra, 8 Aprile.
Se anunnä din Atena ziarulul
« Times a cu data de 7 cä s'a con-
EPOCA
statat cä turci' aü executat ata-
cullor lîngä Nezero in patrupuncte.
Greci' aü menfinut positiunile lor
lingä Reveni. Turcii aü f ost res-
pini ling ä Melonna gi Grizovali.
Turci' aü înaintat nía' întïiú cu
perderi mari, daa' aïcc fost respingi
de grec'. Turci' primind apoi
ajutoare, aft terminat prin a res-
pinge pe greci, cu desävïrgire e-
puisati.
Londra, 8 Aprilie.
Se anuntä din Elassona lui
« Daily Telegraph» ca turci' sunt
acum in posesiunea întregi' linii
a înällimelov de la granitä.
Constantinopol, 8 Aprilie.
Dupä depe0 oficiale, toate înäl-
simile care domineazcí Tirnavos
aft fost luate. Lupta continua la
Dolaschkotene.
Corabiile grecegt' aü reînceput
bombardarea Prevezei la 4 jum.
Bateriile turcegt' aft räspuns la
focul bastimentelor gi le-aü silit
sä se retragä. Turcii n'aü sufe-
rit nid o perdere.
0 sutä de oam eni' ai bande'
-grecegti din Surgu lîngä Pravig-
o
ta aü fost omorîti ; restul, sunt
înconj urafi.
Constantinopol,8 Aprilie.
,.Se, spera la Yldiz-Kiosk, cä ar-
cä escadra turceascä din Darda- escadri a pirisit Dardanelele pen-
nele este incapabila de a tine tru a merge la Lemnos.
piept.
Constanti.:opol, 8 Aprilie.
Circula gtirea cä trupele tur-
cegt' ar fi ocupat Tyrnavos.
LUPTELE DIN TESALIA
Constantinopol p8 Aprilie.
7oate poziliunile ocupate de greci de tiva lor n'a reucit.
la 5 Aprilie, ait fost luate inapoi de
turca, afara numa' de muntele Analipsis
a cárui ocupare se agteapta in fie -care
moment.
A doua escadrá, comandata de a-
miralul Kalan vorn Ilofe, a plecat la
Dardanele.
Se asigura ça Edhem-paa inainteaza
asupra Larissel a caret ocupare se ag-
teapta pe azi sait mUne.
As8im -bey a sosit.
Constantinopol, 8 Aprilie. bine informate gi adaogá ça se consi-
Dupa informaliuni turce,îtt, trupele dera ça sigur la Petersburg ça trupele
otoinane ait ocupat pîna acum 9 pozi- internationale vor rämînea in Creta.
liunl grecegti la granita. Grecil fugind
párasesc mult material de resbel.
Un mare numar de greci ait fost
prinsl prizonieri.
Turcii se prepara sa înainteze pe te-
ritoriul grec.
Sultanul a trimes lui Edhem paga gi
armatel sale mulluntirl gi salutari.
Londra, 8 Aprilie.
Se anuntä clin Elassona Agenliei Reu-
ter eu data de 7 seara ça Turcii, ait re-
început dupa amiazi focal lor asupra Lupta la Damassi a urmat toatá ziva;
Tyrnavel. Dupa ce ait pus mina pe ulti- turcil bat In retragere spre Nipe ; pro -
ma positiune greceascä între Melonna si babil ca rezultatul obtinut aci va fi de-
Tyrnavos, Grecil ait pus potina resisten-
ta. Mai multi greci ait fost facutl pri-
Atena, 8 Aprilie
invitîndu -i sa Mar
Luptele din Epir
Atena, 8 Aprilie.
Bombardarea Prevezei a reinceput ;
timpul este minunat; se spera sä se ter-
mine azi eu Preveza.
Greeil îneercind sä arunce in pod po
Araclatos, Turcii i -ail respins.
Arta a fest bomurdat ieri de Turca la
5 ore si jum. seara. S'a angajat o luptil
vie.
Atena, 8 Aprilie.
Depesl oficiale din Arta anuntä cis dupä
trecerea Araelatulul si ocuparea Neveho-
rieï si a Pachy- Haliamului, colonelul Ma-
nos a inaintat apre Tspprasli.
Arta este bombardata in parte. Bate -
riile grecestï ail redus la tacere bateria
din linaret, in fata orasulu'.
Turcii tncercînd sa treacá podul Artel
la 5 ore de dimineatii, aú fest respinsi
eu perderi.
Mal mult,I ofiterl ai fost omoriti si rä-
nitï.
Cofetitría ltaclaìeria
LA CRUCEA DE AUR
T'EIOMA t.,'ONSTANTINESC IT
Succesorul Coteti-t riei D. M. B A(;.1 I )1 Iti U
41, Str. Carol I, 41. Bucuresci.
Bucuresci.
Dupa cum am anuntat prin circular' speciale, cä am luat In posesiune
afacerea de Cofetarie iii Rachierie a Case' D. M. BRAGADIRU, pe care
am condus -o Limp de mal multi ant, si sper cä Onor. Public, precum si ve-
chea si numeroasa clientela a acestul renumit magazin, va bine -voi a'mI w
continua increderea.
Nu voiat cruta niel de acum inainte or' -ee sacrifici' pentru a ama face
demn de increderea Onor. clienti pe cari II servesc de 32 ani, time de cind
lucrez in branca cofetariel.
Fac tot- d'odata cunoscut ca am REDUS preturile la toate marfurile nu
numal in scop de concurenta ci si pentru satisfacerea vechel clientele cä
PENTRU SFINTELE SARHATORI ale PASiTELLÌ
AM ASORTAT COFETARiA eu o ROGATX yi N'AMATI COLECTIUi'E de
CAI)OURI tit SURPRISE
Drayant
OUA' de C)tocolatcs, OUP de zaletir
Fabrica4iune Speciale de Cozonaci
CIIGLIIFIIRI, PASCI si BRIOJÏ lucrali ou eel mai bun material
PATISERIE SI BOMBONERIE Mare Deposit de diferité Dulcéturl vanilaté
'
lucrate in rie -care zi. lucrate din zahär carat
L I Q U E R U R I SI R A C H I U R I ÎNDULCITE PENTRU MENAJUL CASEI
DEPOSIT GE1VEl1.477 al COGIV.4CUL UI "O D O R E S C I"
Servici' speciale pentru BOTEZURI, LOGODNE, NIINTI, SOIRELE, etc., etc.
-' CU FRET UR I MODERATE -1110I
Cu stima, THOMA CONSTANTINESCII.
1> ®s
niamisiiimaimomommemstaienumg
Miscarea flotelor grecesti
Si turce§tï CASA RIE GII:i
Atena, 8 Aprilie. Are onoare de a avisa
Escadra a plecat la miezul nop-
pe numeroasa sa clien-
.ii cu ordine secrete.
tela, ca incepind de
Mai multe coribii ale floteï de Duminica 6
comert aú fost înarmate in grabá.
S'ali imbarcat mai multe corpuri
a. c. in ma-
destinate si fie trausportate in
a expus crasi nul saü
alte localititI. precum si In
salonul saü
Constantinopol, 8 Aprilie.
Dnpá ziarele turce0, prima
Cellllare
Oui de mistasä, bronz,
lemn, porcelan, email, cri-
stal, chocolatä, zachar, etc.
Atac indrdznef DE LA. 1-200 FRANC'
Berlin, 8 Aprilie. Anu1 aoesta s'a prevazut cu multe noutatt
care de sigur ca vor satisface pe onor. public.
Se anuntil din Constantinopol
«Agentiei Wolf », ça un deta4a-
ment cle trupe grecegti debareate
la Leftaz, ail voit sa distrugil li- C.F.R.
nia driinnulul de fier de la Salo -
Serviciul Maritim Romîn
Grecil ail avut 50 de morti.
Administratiunea Cailor Ferate Romine acor-
Atitudinea Puterilor da, eu ocaziunea Sárbatorilor de Pa,stl, pe ]j-
Viena, 8 Aprilia. nüle sale, precum si pe vapoarele Serviciulul
«Noua Presa Liberia zite cd, fard sá Maritim Romîn
fi fost negociárl pins acuma, se consi- O reducere de 50 la eutal,
din pretul biletelor de clasa I-a si a II-a, du-
sidera ça sigur ça nici o putere nu va cere V, întoarcere, din Bucuresti, toute capitalele
interveni antre belingeranti, ?Ana re unul districtelor. punctele de fruntarie Vêrciorova.
din ei nu va cere ajutor Puterilor, in Predeal si Burdujeni si din Constante
la Consit.antinopr>1 rli linapoií.
contra învingaitorului. Biletele sunt valabile de la 31 Martie (12 A-
«,Feues Wiener Tagblatt» exprima a- prilie) pina la 19 Aprilie (1 Main) 1897, eu oprire
ceeagl parere parvenindu -i de la cercurl facultativa, in aceste limite, in Constante si
Bucuresti (pentru calatorii ale ear or bilete sunt
eliherate via Bucuresti).
D-uiT calatorl pot lua toate trenurile accele-
rate si de persoane, afara de trenurile de lux
Ostenda-Express si Orient-Express, si toute va-
poarele M: S. R., care pleaca din Constante
ITLTI1.9 A- OBI Mania 10 ore seara; Joia 10 ore seara; si in
noaptea de Simbdtü spie Duminica, la 2'¡2 ore,
pana si inclusiv pe acela de Mar(l 17!27 Aprilie.
jar la intoarcere .toate vapoarele S. M. R. care
SERVICIUL NOSTRU SPECIAi. pleaca din Constantinopol, Martea, 2 ore p. m.
si Duminied, 9 ore dimineata. pina si inclusiv
(PRIN FIR TELEGIRAFIC) po acela de Viner! 18/so Aprilie.
Pret,urile biletelor, de ducere si Intoarcere,
111i learea / lotet greve a
Atena, 9 Aprilie.
BucureVl Constantinopol sunt :
Clasa 1-a, 57 lei 95 b.
Clasa 2-a, 36 « 80 b.
Biletele se elibereaza la casele Garef do Nord
si la Sucursala S. M. R. calea Victories 56.
Pentru ors-ce alte amamante sa se consulte
afisul de prin strade, stabiiimento publice si
garile tutulor capitalelor do districte. instiinta-
cisiv.
rile care vor fi incartate in ziare si sa se adre-
Grecia aü cucerit trel posturl po linfa seze la biuroul Sucursala S. M. R. Calea Vic-
Reveni. toriei, 56. (Hall de l'Indépendance Roumaine).
Bombardarea Preveze' a încetat seara
din cauza furtuneï.
Ptärmlicathan'Íáe
Cuirasatul «Spetzai a pirasit
marea Ionici pentru a so uni cu Pentru eonstruirea spitaluluï «Anton
flota orientali la Tsagliezi lîn gáí Cincu» din orasul Teeucid
Volo. Flota va pleca apoi pentru Se da In intreprindere construirea unid api-
o destinatie necunoscut .. tal in orasul Tecuciu in valoare dupa deviz in
suma de 218.000 lei.
Moralul armate' e excelent. Conditiuuilo generale, caetul de serein!, pro -
Doua plutoane de Turet atacînd mun- iectele si devizelé se pot vedea la Tecucin la
d. Theodor Cinco, insarcinatul comisiunef insti -
tele Analipsis, ocupat de Greci, aü fost tuile de defunctul Anton Ciuco pentru acest
literalmente distruse.
T. Pisani stop.
Ofertele se vor p: imi inscris si sigilate in ziva
licitatiunel la d. Theodor Cinco, in'recuein, onde
va fi lntrunita comisiuvea; ele vor fi insotite
! SENSA'IONAL ! deo garantie provisorie in b,+nt san efecte in
valoare da 50;0 din valoarea devizului.
DULCAMAR A. Efectele se primesc si in detatin de fie -rare
CaleaVictoriel 152 sìrLipscani 10, etajul I
lucrare si in total, specificindu -se detaliat anu-
nie lucrarile pe care se aegajaza oferlatorul a
le face.
Paiarioare miel fantesie si »larl de paie
elegante, de la 15 lei In sus.
La deschidei ea ofertelor, comisiunsa este in
drept daca va crude de cuviintl a tino si lici-
Umbrelute albe si negre de matase lei 10 trAiune orala.
Asemenee se vor primi si supra - oferte, pina
Corsete eu balene veritabile . . . a 5
Lucrad artistice eu fiori naturale. Deco- f ternieu de 8 zite de la cea d'intai liitati-
une; supra ofertele vor fi eu eel putin 50 0 mal
ratiunl dupd natura eu fiori artificiale. Spe- jos de lit pretol esit la prima licitatie.
cialitate in Rochil si Palaril de doliü. Co- 'Garantie definitiva va fi de 100!0 din valoarea
roane de fiori san fol de stcjar, lanr eu pretulul oferit de acela asupra canna a rimas
guinde si palmiere aurite eu 30, 40, 50, 60, lu rare«.
70, 80, 90, 100, 150, 200 lel, franco tn ori -ce Licitatiunea va aves loe in ziva de Duminica
oras al Carel, avind panglic& fina inseriptia 22 lume, iar supra- licitatia in ziva de 29'unie
si cartonage. a. c.
Adresa telegrafica, Cätuleseu, Bucurestl. Tecucin, 7 Aprilie 1897.
Expediliunli cu trenurl accelerate
Reparatiunl de palarii aproape gratis.
 4 EPOCA
A se citi in pagina III-a
Buletinul Bitzboiuluií i
toate deperiïlle ili corespon-
den4ele privitoare la nier -
sul rázboiul.
EPOCA` IN PROVINCIE
GALAÇI
8 Aprilie, 1897.
In chest's transactiel
Intr'o corespondent9 a mea din saptamina
trecutA am aratat conditiile uoulul anga,lament
intervenit intro comuna Galati si concosionarul
iluminatului eu gaz aeriform ,i a tranvaiulul
electric.
M'arn narginit alune! numai sA relatez fap-
tele, fera sa trag vre -o incheiere ; asta-zi void
cauta sa pur in vedere cititorilor <Eporei. pa-
rerea unul liberal asupra aseste] transactil.Lu-
erul este eu atila mal interesant, Cu cit acest
liberal la parte activa la luptele noastre politi-
ce, a facut de mat multe or! parte din cunsrhul
comunal al ora,uluT, e versat lu chestil de in-
teres public, pe linga cA e in curent eu ce se
se petrece in culisele adninistratieT noastre
comunale.
Vorbind cu acest liberal, el ami spunea ca
transactia incheiata de primarul C. Plesnila cu
concesionarul iluminatului nu aduce niel un
FOITA ZIARULUÏ EPOCA »
13
PENTAD MOTENIRE
I'ARTEA iNTiIA
l 1 procurä o sumedenie de lucrära spe-
ciale pe care Ist propuse sl ie studieze In
fond si din care, cune bine se Intelege, nu
pricepea o boaba, de oare -ce speculatiile
Cu b ,zarul sad II initiaser& prea putin In
istorie si In arbeologie.
Ast fel, renuntind in curind la teorie, se
didea practicel, spre desnadejdea lui Teofil
clruia 11 fccea zile fripte.
Sepa In dreapta si In stinga, fäíä niel un
Dumnezed, fart nretoada la voia Inchipui-
puirel sale, eu aere de pedant, lntrebuin-
tind In modul cel mal fantastic expresiu-
nile teenice pe care le pastrase din Incer-
carile lui de citire.
Teofil tremura pururl la ideia vre -unel
ireparabile nedibleil, savlrsite de ciudatul
sad colaborator si se nevoia ca sal Indrep-
teze activitatea asupra unor puncte, In care
era aproape sigur cä nu se va descoperi
nimic.
Cand Adriana Il parasi, el 1si micsora
pasul, asa ca sä Ingadue fetel a intra in
casa mai 'nainte ca el.
Nalionala
Societate generalä de asigurare în
Bucuregti
Capital Social deplin värsat
lei 2,000,000
Reserva lei 6,953,997.80
Resultatul adunärei generale
a actionarilor din 6 (18) Aprilie 1897
At fost present! 39 ActionarT, repre-
zentind 5810 aetiuni eu 435 voturi.
Dupa ce s'a luat cunovstinta de rapor-
turile Consiliului de Administratie al cen-
sorilor si al Direetiunel Generale pentru
gestiunea anulut 1896.
_
S'a aprobat complectarea fondulu4 de
reserva la suma de Leí 1,060,000 $i 50
la suca din capital social (Art. 43 din
Statute) fi s'aü fixet dividendele conform
cu propunerile fdcute de Consiliul de Ad
ministratie in raportul sai catre Adu-
narea Generala, adica Lei 35 de fie -care
ac(iune, li Lei 264.25 de fie -care titlu de
fundator.
Domnit Consilierl Menelas Germani si
i franco
Ja, ques Negruzzi, esitl prin vechirne, ad
fost reale,] prin acicmatiune, iar pentru Tipografía EPOCA execute tot fetal de lucrarl atingatoare de acea-
locul ramas liber, in urma demisiunel d -lui
Em. M. Porumbaru, adunarea a hotarït stA arta, ca cea mat mare acurateta $i ca preturl foarte moderate.
ca acest toe ss ramiie de o earn data
vacant, si a autorisat pe Consiliul de Ad-
ministratiune de a'1 indeplini prin coop -
tare in cursul anulul 1897 cind va crede
de cuviinta.
Censoria : d -nil H. Hornstein, C. Vrana
si G. N. Duca, precum si Censoril su-
pleantl: d -nil Th. Jeschek, I. Margari-
tescu si G. Meitani, ad fost realesi prin
aclamatinne.
Direct' nnea Gteneralá.
Str. Doarnnet No. 12
StICIETATEA
ele
Basalt Artificial Si fie
De la ('otroeeui
Ceramica
Capital social 2.500.000 întrog vl£rsat
Se aduce 1a cunostinta d -lor detentori
de actiuni ale Soctetatel de Basalt, ea
cuponul de dividend No. 12 al exereitiu-
lut 1896, se plateste eu incepere de Lunt
7 Aprilie 1897, eu cite lei 25 de fie -care,
la rasa de bancA Iesehek & C -je, strada
Lipscanl No. 1.
La Typografia EPOCA se ail de vin
zare hírtie maculaturá eu 50 Bani ki-
loxr. in pxehptpdp eîts iii tri- lortramp
Cea mal buna APÄ MINERALA PURGATIVA
BREAZIJ .Iaì
premiata cu Medalla de Aur la Expositiunea Cooperatorilor din Bucurestl In 1894
si recomandatä en preferintä de d -nil medici. Efect prompt si sigur.
Bosh 'ideal, gust pliteut.
Cerei dar Batumi Apá minerari de fREAZU
care se gaseste la toti vinzatoril de APE
falos comuneT, ca se vede prea bine ce pierde
comuna, dar nu se vede ce cistigA.
Intr'adevar, lata o socoteala pe care mi -o fa
cea acest liberal :
-
Dupa vechea conventie pentru un metru cub
de gaz platead :
Particularil
Primaria
26 b.
16 b.
Statut si jddetul 20 b.
Sad In total
62 b.
Impartind pe 62 eu 3 pentru a afla pretul
medid, obtinelu 20 haul si 66 sutiml dintr'un
ban Aplieind acestul pret neducerea de 10 la
sota la fie -care zece ant pe lntregul termen de
40 ana al coneesiuniT, care reducere este In to-
tal 6 haul si 20 sutiml de metru cub, gasim
ea costui media al unul metru cub de gaz,
dupa vechea conventie, ar fi numal de 14 ban'
si 46 sutiml dintr'un ban, cind, dupa noua con-
ventie, pretul medid al unul metru cub de
gaz va fi de 15 baut pe tot termenul concesiu-
n1. Intr'adevar, dupa noua concesie, gazul se
va debita :
Particularilor eu 18 b.
PrimarieI » 12 b.
Statulul si judet. 15 b.
Sad in total 45 b.
jar media este de 15 ban], ceea -ce confirma a-
ratarea de mat sus.
Avea prin urmare dreptate ace' liberal sa zica
ca se vede prea bine ce pierde comuna, dar nu
se vede ce elstigä. Comuna pierde lumir.a elec.
tries, admite schimbarea sistemulul de tracti-
une a tramvaiulut electric, a sistenulu] prin a-
cumulatorl, care se va inlocui cu sistemul si
Ea intra din nod In gradina si de acolo
apol se urca pe terasa, alaturl de Marga-
reta 'Zagan, foarte linistitita, deplina sta-
pina, pe sine, si lua parte la convorbirea
generala eu o desävirsita libertatede spirit.
Teofil sosi aproape imediat, scuztndu-se
cä vine col din urma : avusese mull de fa-
cet, dupa amiazi.
Da, stiam aceasta, raspunse 'Zamfrr
AI fost la Jilava.
Da, si vid obosit de tot, aproape cam
bolnav. Dar n'am vrut s& pierd ocazia feri-
citl de a tua masa la d-v.
Numal sa'ml dat1 voe sa mä nrä retrag
clt mai repede, continua el, privind pe A-
driana, pe furis. Sunt cu adevärat sleit de
putera.
EI strtnsese mina notarulul si salutase pe
doctor, cu curtenie, dar cu o r&ceala vadita.
Nu-1 cnnostea de cit alit cit Il vazuse la
Porescu si nu se simtea atras de simpatie
catre el.
Doctorul, gray, mindru, raspunse la salu-
tul sad inclintndu-se usor, fara ca sa fie cu
putinta sä i se vaza pe fata, daca iss da
socoteala de aceast& raceala sad se credea
atins.
Si ai explorat sub-solul, acolo, la Ji-
lava, d-le Zorescu ? Intreba 'I.amfir.
As fi vrut. Dar pentru ca sa 'I cerce-
tez, trebuia mal intiid sä curat tarimul de
o multime de ramasite, si ar fi fost o mun-
am ca prea mare.
De altminteril adäoga el, am renuntat de
o eamdata la sistenrnl de sapaturi pe carel
M. K0HAliT Galati §i Bráila
REPRESENTANT SI DEPOSITAR
PENTRU FABRICELE RENUMI'l'E TN TOATE ARTICOLELE
PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE
CARL POCHTLER, Viena
Aparate de Ape Gazoase, Syfoane,
Umplutoare, Sticle, etc. etc.
S. REICH & C -ie, Viena
Suele pentru sifoane din Bohemia, hustle pentru limonada, Stiele pen -
tru vinurt, pentru bere, sampanie, cognac, etc. etc.
BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manchester
Aparate dN fabrieat Apa Gazoasa, Umplutori englezesti 'Monarch. Slide, etc.
DAN RYLANDS Limited Barnsley
STICLE engleze,tl pentru limonada
UMPLUTOR englezese eunoscut ca eel mal bun, zis si .Rapid Paragon,. etc.
IOIhN Win DOB ON Barnsley
SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEsTI
CELE MAl SOLIDE
Prefur4 oorente dupa cerere gratis
larommommawmal
Promptitudinea $i exactitatea aunt devise Tipografiel.
FABRiCILE UNITE ROMANE
PRIMO INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC
FÁRÁ VITRIOL
LICHID
Lipsit de ori -ce inconveniente, atti sanitare cat si
technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer.
GARANTAT, PUR si FARA MIROS
Tot d'o datä aducem la cunostinta c& posedam si
producem ori -ce articole, fara esceptinne, pentru fa-
bricarea Bäuturilor Gazoase si Ape Minerale.
TURNATORIE de ARMATURIr de SIFOANE
Aparate de Debitarea Brril sub presinno de Acid Carbonic
Prospecte se trintit gratis §i franco.
este aceea de la:
MINERALE din Tara.
Bucurest.I. Tipografia <EPOCA), Strada Clemente', 3,
tuft si prirnejdios al firelor aeriane. (:piar pen-
tru iluminatul eu gaz se va plati, dupa noua
alcatuire, mat mult de cit dupa vechea alcatuire,
curo s'a aratat mal sus.
Cuenrignl d -lai C. Plesnilit
Singura lucrare prefacerea actualulul local
al primariel, cu care ',i inaugureaza d. C.
Plesnila activitatea sa de primar, desteapta 1n-
grijirea Galatenilor asupra destoiniciel noue!
adrninistratii comunale.
Am aratat malta corespor dente ca aceasta
lucrara va costa dupa devizul aprobat de con -
siliul comunal le! 96 de mil. Ce! cunoscatorl
Insà afirma ca aceasta suma va fi insuticienta
fara 120,000 de lel nu se va putea ter-
mina cucurigul d -lut Plesnila.
Se cheltueste o sumi colosal pentru a se
ridica o constructie mareata (P!?) pe ni,te zi-
durl vetch!, cu temeli! nesanatoase ,i cari de
sigur nu vor putea rezista. Apol, acest eucurig
va fi si foarte incomod atlt pentru personalul
comunel cit ,i pentru public. Dupa plan, fuca-
perile celor mal insemuate servici! vor fi in
etagiul al II si in mansarda. Sa 's] Inchipuiasca
cine -va acum cit de incomod va fi sa urcl zil-
nic cite doua rinduri de scar! pentru a ajunge
la cancelaria unde al interes.
Or -,rum ve! considera aceasta lucrare a d -lui
C. Plesnila, ea nu poate fi admisibila din niel
un punct de vedere.
Pe ]unge consideratiile de mai sus, positia
dosnica a locului ar li trebuit sa -1 faca pe d -1
C. Plesnila sa nu angajeze o suma atnt de mare
pentru o lucrare ca aceea pe care vrea s'o exe-
cute. Sa fi tria] avut ceva rabdare, sa fi tncer-
practicat pin& aci.
Arhivele schitulul, trebuiadWit dorsi poate
sa fie depuse, nu Intr'o ascunzatoare de asta
cade sobolan sail In vr'un condor secret, cum
se gaseste adesea, pe locurile unde ad fost
niscaiva case marl, pe vremuri, In vr'o hrubl,
sad In vr'o cripta.
Dar, fiind -ca staretia schitulul si toate de-
pendintele el fusesera ridicate pe beciurl
marl, criptele si subteranele erari foarte nu-
meroase.
Teofil se gtndea st. fata un fel de harts
pe care sa fie aratate toate capattiele de
subterane si de galerii afíate pins In tim-
pul de fata.
0 data terminata aceasta lucrare, are sä
arate eu boil prelungirile si punctele de in-
tilnire mal de seamä.
Atuncl, avtnd dinainte un plan al sub -
solurilor,' destul de exact reconstituite, are
sa 'I fie mai usor sä aprecieze locurile pe
care pozitiunea Ion particular de avanta-
gioasa, putuse sä fie aleas& de starei.
Zamfir aproba din toat& puterea aceasta
metod &, asupra careia Incepea deja s& tra-
ga incheiere, cu un aer profund si cunos-
cator, dud vestirea mese' Il sili sa'st cur -
me un moment cuvintarea, spre a 'si oferi
bratul frumoasei Margareta.
ÍWATSO
MAINI AGRICOLE
BUCURESCi.
REPRESENTANTI GENERALI AÏ FABRICEI
LALtIER, VERNOT & Co., :A FERTÉ-SOUS-JOUARRE
W'PIETRE DE MO ARA
Adevarat fzantìuze$tI, lucrate din 4 -6 bucai in ciment,
legate a}i foarte durabile
SPECIALE PENTRII MORI DE MALAI SI DE FAINA
0 cantitate mare in depozit din dimensiunile 36, 42 si 48 tolurl
wfor
x91
TOT FELUL DE MAkINI AGRICOLE
Uataloage llu(vtrate gratis ti franco.
Gut,uraie, Tuse
Eronsita
Bubóie
Bóle de Piele
APA MINERALA OE BORSZEK (BORVIS)
Pentru excelentele sale proprietatl a primit la expozitia
Viena diploma de distinctiune si la expozitia din Paris
poseda o excelentä putere de vindecare in diverse
Multe autoritätl medicale ail recunoscut ca aceasta ape de argint.
sAti eel placut vi bogatul continui mineral, aeeastä apä
cu vin, e recunoscutä ca o bauturä placuta si räcoritoare, amestecata
altor ape minerale.
Expoi'tatorl generali : D -nil Lazrir 4. Ferzar
Deponitul general pen -
VJ4 `IL CRETE StradaNo.COVACI
fru Capitalü la D-nul
In provincie lit differiti depositari principali
cat a continua tratArile cu d. Skender lnceput
sub conservatori pentru cumpararea locului de
lange squarul municipal, pe care s'ar putea
construi un palet comunal de toata frumusetea.
Cheltuiala ar ti fost In acest cas neaparat
mal mare, dar ora,ul ar fi posedat un monu-
ment mal nuit, ridicat pe un loe central si
la fata.
Procesnl Robesen
Luni ad continuat 'naintea sectiel a II-a a
Curti! de Apel din Galati desbaterile In pro-
cesul d-lui Robescu.
Primul, care a vorbit, a fost procurorul-óe-
neral Basteche. D-sa a insistat asupra unor
puncte din acuzatie. D.liastache a fost de ran-
dul acesta de o rara violent!.
Procurorului general i-ad rsspuns d-ui! G.
Panu ,i M. Cornea.
La orele 6 p. m. Curtea a declarat desbate-
rile inchise.
Pronuntarea decisiei s'a aminat pe maine
Miercur].
O rectificare
D. P. Radovicl, fest mare comerciant in ora-
tul nostrtt, scum rentier, este foarte suparat
de o notita ofensAtoare pentru d -sa aparuta, sub
forma de rectificare, in <Galatil de aseara.
D. Radovici are eu ant mal mutt drept sa fie
suparat, cu cit autorul acole! notita declara ca
vorbeste in numele comitetulu! partidului con-
servator.
Din sorginte sigura'risk pot afirma ca comi-
tetul partidului conservator din Galati n'a au-
torizat pe nimenea sA faca vre -o rectificare, cu
CAPITOLUL X
Tocmal In césul cind mosafiril d-lui Zain-
fir Porescu, luad loc In sofragerie, un on
era trintit Intr'un lan de grid, pe marginea
unul drum prafuit, la patru kilometri de-
partare de curte.
Soarele disparuse dincolo de muntl.
Pe cerul senin scYlrteiad deja cele d'in-
tüd stele.
Omul dormea un somn zbuciurnat.
.ra Imbracat cu o bluza si cu ud pan-
talon de pinza albastr&, In zdrente si In-
caltat Cu ghete groase, cu tinte.
O barba neagra, deasa si scurtl II aco-
perea obrajil si partea de jos a figurel.
Pataria lui veche de ptsla, cu margini
largi, era trasa pe frunte.
Capul era rezemat pe umärul sting, In-
doit, si mina dreapta stringea un baston,
cit un cionlag, care putea sa fie de o po-
triva Intrebuintat ca maciuca sad ca
baston.
Latratul unui cline si zgomotul unel ca-
rute pe drum, Il desteptarä fana de veste.
Se scula, dete la o parte, cu bagare de
seama, spicele de grill si se uit&.
Alaturi de carutas mergea un taran cu
un ttrnacop in cap.
Omul facu un gest de necaz.
Stint dol ! zise el, stringindu-sa pum-
nil eu mtnie. Dol zaplanl sdzavenl! Fara
sa mal puid la socoteala clinele ! Nimic de
facut ! Arhanghelul !.. Trebue sl mininc,
lnsä, continua el cu o furie concentrata.
YO !UE l, N..
INDUSTRIALE.
Srada Academieï, 14 (fost Rasca) !
bine
CALI TATE HECUNO SCUTA
INSTALATIUNI
DE
Mori Si Fabrici de Spirt
Grippe, Influenta
Astmä
LIQUEUR * CAPSULE
A se cere adresa
Catare
In töte farmaclile básicei
universalä din
medalla
casuri.
nlineralä
Prin gustul
superioarä
In Brasov
Stra
17.
Bucurestl.
alit mai putin in terrnenil ofensatori, In cari
ea a fost facuta.
De sigur ea acea notitA a fost strecurata In
ziarul <Gala i1. de vre-o persoana strains de
redactie, find dat faptul ca chiar directorul
ziarutul, d. I G. Nebunelli, lipsea din oral In
area zi find dims la Bucuresti pentru 1.rtrunrrea
conservatoare.
Irla.
4111111.
ECOURÌ
*** D. Dimitrie §tefänescu a fost confir-
mat In functiunea de primar al comunel ur-
bane Filipesta, din Praliova.
***D. medic-veterinar D. Buzenchi a fost
nurnit definitiv veterinar ajutor al orasului
Galati. D-sa este Insarcinat cu serviciul a-
batoriulul.
***La conferintele institutorilor din Austria,
s'a propus si adoptat eu mare majoritate,
o motiune, prin care se cere separarea mi-
nisterului instrucfiunei publice de acei al
cultelor.
*** Afism c& d-na Eugenia Beslegeanu,
nascuta Briol, cunoscuta proprietar& a ma-
gasinuluT de mode de la Hotel Manu, vis-
it-vis de Episcopie, s'a relators de la Paris
de unde a adus un mare asortiment de p&-
lariT pentru doamne si domnisoare.
In loe ca sä se mal Intinza iar pe pa-
mint, se puse jos In grid, cu coatele pe
genuchi, eu capul Iii colini, ascultind zgo-
motul, tot miesortrtdu -se, al copitelor de cal
si al roatelor cärutil.
Cind nu Inni auzi nim:, se scull, esi din
Ian, si se uitä to dreapta si In stinga pe
drumul pustid.
In fata tut, terenul se Ilea In jos pina
la o perdea de arbor!,
Trebue sl fie ye') glrlú p'acolo si
poate vr'o casa sing'tratieä pe malul girlel
murmura el. Mal tirzid poate
e ceva de
facut.
Trebue sä viz.
Tre, u drumul, scobort coasta si se gasi
dupa cite -va minute pe rnalul unul r1í.1.
Lungindu -se pe pamint, bad cite -va Inghi-
titurl.
Apol se scull, se puse pe o piatr &, si
scoase Inclltlnlintea lui groasa si Ist bag&
in spa picioarele '1 sfarintate de un mers
Indelungat.
Un zgomot de past care se apropiad re-
pede Il facu sa tresara.
Far& indoiala, c& 'st avea cuvintele sale
pentru a se feci de vederea oainenilor. tact
iute, si fata s& se mai gtudeasca, sari in
sus si se assunse inlr'un stuf.
Daca noaptea nu '1 ar fi tmpedicat sa
deosibeasc& persoana, a carat aptopiere
zgomotoasa 1l bagase In fiori, de sigur ca
s'ar fi crezut de trebuinta sA se sustraga.
(Va urina)
ROMANIA
Prefectura judetului Tulcea
Public-attune
D 1 Luca, -a Ioachim s Jicitind a l se da
putorisatiutie de stabilirea sa in comuna
Mahmudia, plasa Tuleea, acest judet,
Pentru a se putea avisa asupra acestei
cereri, se publica spre cunostinta generala
ca, in termen de 40 zile de asta -zt, sa se
presinte la prefectura ace! cari ar avea
motive de a contesta moralitatea sad a
denunta alte fapte ce ar cunoaste ea cad
in greutatea numitulul.
p. Prefect, G. Cernescu.
p. Director, C. Demetrescu
No. 2153.
1897, Martie 24.
Pnblica(iune
D -nul G. Manoliu solicitind a i se da
autorisatiune de stabilirea sa in comuna
Mahmudia, plasa Tulcea, acest judet,
Pentru a se putea avisa asupra aeestei
carer!, se publica aceasta spre cunostin a
generala ca, in termen de 40
asta -z1 sa se presinte la prefecuura ace!
zile de
cari ar aves motive de a contesta mo-
ralitatea sad a denunta alte fapte ce ar
cunoaste cA cad In greutatea numitulul.
p. Prefect, G. Cernea.
p. Director, C. Demetrescu.
No. 2156.
1897, Marcie 24.
N. (,}rigorescu
43, ('Lied Vietorle,, 43
cis -a-vis de cofetaria Capin, Bucuresci
Aduce la cunostinta
onorabilului public, ca
In atelierul met se eon -
fectioneaza inealtamin-
te pentru daine, co-
pi!, din materialele cele
mat fine. Comandele se
efectueazà prompt : se gasese si In-
cAltltminte gata cu preturi moderate.
N. B. Pentrn oonservarea ineAitómintelor re-
oomand veritabila Or.ma- mellonianil neagrii 41
calori din fabric,.
(BROWN
SON
din Londra : Feriti -va de contrafacerl
1111111111011111111111b
40.10.1"
Societatea enonimä a hirtiilor
Abadie din Franta
Cu marl sacrificil si in urina une! ana-
lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-
minesti, In ce priveste aroma si cantita-
tea for de grssime. A pus in vinzare in
Bucure,ti vechea i prea cunoscuta
hrtie de Ligara PANAMA
Singura hirtie de orez de Panama care;
u Inegreste Ligara absolut de fel,
u stinge Ligara de loe,
u Tontine un fir de bumbac,
u altereaza absolut de fel aroma guava
a tutunurilor rominstl, ca alte hlrtil, care
last& un miros foarte neplfcut pentru com-
pania distinsa a unid salon high -lift.
Dopozitul g -1 al hirtiel .Panama.: Bu
curesti str. Plnzam No. 10. Uade se vor
dresa toate informatiile si comandole
in Rorninia.
Hîrtie tint de tipar
De vinzare 61 de topurl
1000
ii
coals fie -rare :It in greutate de 24 kil.,
birbe RalbiniA, blue satinata, format
No. 1óo2C1n.
A se adisse: strada Polena
...