Sunteți pe pagina 1din 4

SERIA II. ANUL III, No. 423 E.

(iitia a treta JOI, 10 APRILIE, 1897

NUMARUL 10 BANI NUMARUL 10 BANÏ

ACA
ABONAMENTELE ANIINCIIIRILE

E
[ncep la 1 si 15 ale fle -càrel luni si se plätese [n Bucuret}tl si judete se primesc numai la
tot- d'a -una mainte Adcninistra ie

In Bucureftt la Casa Administratiel In streinatate, direct la administra/le si la


In jodele si streinatate prin mandate postale toate oficiile de publicitate
Un an in tara 30 let ; in streinatate 50 lei Anuncinri la pag. IV 0.30 b. linia
lunl ... 15 , , , 25 s > > III 2. lel s
ace
el lune ... 8 » » » t3 » > > II . . 3. > »

Un numar In atreinatat 30 baril in.sertiile reclamele 3 lei rindul

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÄ Un numiïr veohiií 80 banli;


REDAC'1FIA
ADIIIINII9TRATIA
No. 3 STRADA CLEMENTEI No. 3 No 8 STRADA CLEMENTEf Ne. 3

SUCCESELE TURCILOR IN TESLtLIit ambitiile nejustificate printre tine- Angajamentele Colectivi§tilor orma celor petrecute in penultima sedinta
SUBSCRIPTIUNE PUBLICA
pentru ridicarea unui monument lui rime, inseamna a strica capetele si
a Senatulut, s'a invederat cä d lui Sturdza
ii lipseste chier sprijinul acesta cu totul
TRIBUNA 1ITERAR1
Alexandra Lahovari a otravi inimile tuturor mediocri - O interpelare eenza4ionalsï<. Auga-
platonic.
INVÄTAMÎNTUL PRIMAR
Lista incredinfata d -lut N. Filipescu tatilor, dîndu -le dreptul a aspira Asa dar, guvernul, inept si neputincios
jamentele gavernului Ctï<learea cum e, va avea sl lupte cu toatd lumea : RURAL
LeT. nejustificat si fara vreme la cele angajamentelor. eu conservatoril, eu democratil, eu aure -
mai malte demnitati. lianistil si, pina la un punct chiar cu (Diseurs rostit la adunarea generali a cereulnl
Printul Dimitrie Stirbey 1000 de studii)
Nicu Viatcu 20 Ione) Bratianu ministru semni- O interpelare eenzailonalcs propril sal partizaul. In asa situatie, nu tre -
bue sil fie cine -va om prea adlue ça sa
Fi lip Corletescu 500 fica ea tot( copiil de familie an profetizeze rezultatul luptel. lUrmare)
300 Prin nesocotirea cea mai revoltätoare
N. Lahovari dreptul, prin nastere, aocupa dem- a dreptului de interpelare, atit gaver- Dar balamucul e mal mare de cIt pare De fapt, am cules made proaste, si, pen-
P. Dimitriu 100 la prima vedere. Guvernul dlui Sturdza e tru a va convinge, observan de aproape
C. Beerescu 300 nitatile tinute de parintii for ; sern- nul d-lui P. S. Aurelian cil ,yi acel at snstinut numai de Voinfa Nalionalä si de ce se petrece la tard.
40 uifica ça taleatul, valoarea, munta d-lui Dim. Sturdza ait' fugit de o grea o toit& itnundä a caret prozä insipida tre -
Magdalena räspundere, pe care si-aft asuniat-o co- Afarä de miel exceptiuni, In ce priveste
Al. Ersarhu 100 sunt sacrificate pentru nume, tra - lectivi,stii numai de dragul puterii, in
bue sa Ingretoseze chier pe patroni) sal, $i copiil micilor proprietari, Ceva mal eu dare
Vladimir Alhanasovici 100 clitie si mediocritate. e co,nbàiui de toalä presa capitaleä, eve- de mana, saü pe copiil de invät &tori, preotl,
500 ceNtiu nea mitropolita na. niment nev &zut Inca ln tara romineaseä. si ceca ce este trist si frequent, copiil de
Edgar Mavrocordat Si bagati de seamna, ça parti - Guvernul a foct interpelat ce de ce Si cind te gindestl ea, pentru a ajunge circiumar, cari pot beneficia de invatamin-
N. Cesianu 200
G. G. Soutzo 40 dul liberal cauta a implanta ase- nu .s'a f inut de angájamentele luate fa f a la acest balamuc, d. Sturdza a trebuit sa tul primar actual si tree 14 gimnazil saü
100 inenea precedente. de I. P. S. Sa Ghenadie, fost al Ungro- porneasca de la unanimitati, mimai atunel seminar, la ce servesc scolile de la sat ?
General Gorjan Vtahiei. ,Si interpelarea a produs o im- III poti face o idee exacta de antoritatea, Ce transformare aü adus ele;tn moravurl, In
Alexandru Yurascu 200 Djuvara ministru, inseamna ça presie alit de penibila la Camera, in de tactu! si de cumiñtenia sefulul colecti- casa locuitorulul, In ridicarea nivelulul vie -
M. Mitilineu 100 usurinta, versabilitatea, flecaria, co- vitatil. tel sociale, familiare, higienice si econo-
20 cit d. Aurelian s'a gräbit a recurge la
loan Hagi Pop pilaria menta]a, fanfaronada si in- o miciune insolenta, declarînd ca nu mice a s &teanulul ? Nimic, absolut nimic !
Costica Manu 200 Ertare... Ag produs ceva si produc zilnic
300 triga ordinare, capata mai la urina va rdrspunde la o asemenea interpelare un mare rag, c &el In genere, copilul ade -
Marcel Branzä
Al* xandru Gr. lonescu 100 recompensa. Niel o data in viata pentru cuvintul simplu ca n'a luat nici TRIBUNA POLTi IrA v &ratulul satean, care are inteligenta, räb-
Dem. Ghika Comenestl 500 noastra politica n'am avut un tinar un angajameut in cestiunea mitropoli- -11131
darea si timpul spre a termina scoala si
45 tanä. Campania intreprinsa de noi in tim- care foarte adesea ori nu poate merge mal
Jean Cerkez mai ridicul, mai pretentios si mai Cu drept cuvint lumea politice in cu- departe din lipsa de mijloace, e un neno-
N. Filipescu 1000 pul din urina a pus in lumina roadele
versati). Cu alte moravuri, Djuvara rent cu toate fazele acestei grave cestiuni rocit, un declasat. El a Inv&tat multe lu-
Total 5.765 trebuea lasat sa serveasca toata a ramas inmärmurita fafä de o ntin- muncei statornice intreprinsa de con- crurl pe de rost, din care 90 la sute lucrurl
ciuna atit de neobräzata, rostita cu o servatori. ce nu'i sevesc de loe si pe care le uitä.
viata de trist exemplu generatiei seninätate imperturbabile de d. P. S. EI se crede o flint& a parte, aproape are
tinere, pentru ça aceasta sa ia in- Aurelian. Intrunirea Cercului de studii a invederat rusine de al sai si adesea satul nu -1 mal
TINERETUL LIBERAL vatalnintul ça sa se pazeasca de a ca tinerimea culta ne urmeaze, si ne ur- place.
imita pe o papusa politica, fara Angajamenlele guvernuluäE Rezultatul practic e cd nu mal lucreazä
meaza cu entusiasm ; congresul convocat pamtntul.
Cu d -nit Djuvara, I. Bratianu si idei, fara convingeri, eu capul plin Cind s'aü prosternat la picioarele Observati -1!... Am gäsit adesea pe sedrile
Haret, ininistrii noua din acest al trei- numai de intrigi si de uuratatt. d-lui Lascar Catargi ca sa-i scape din pentru a asculta declaratiile sefulul nos - primarie) cite 5 -6 din ace01 coco,st de sat,
lea minister liberal, se ridira la 9 A trebuit un Sturdza cazut in nelegiuirile in care s'aü scufundat, d-nit tru, a dovedit ca marea proprietate, pro cum i -am numit alta data, stind acolo, pen-
numarul tinerilor pe cari partidul ultimul grad de copilarie, pentru ea P. S. Aurelian, Gogu Cantacuzino si fesiunile libere si, intr'un cuvint, tot.) tru a se incalzi la razele puterel si astep-
Vasile Lascar aü luat angajan><ente Und ca sil se infiinteze cite un loe de seri -
ai pune in vaza si la Incercare. sa ridice la demnitatea de ministru, ln seriai, err, reintegrind pe I. P. S.
oamenii cari an un nume in tara aceas- itor, saü a Inlocui pe cel ce'l are cite o-
Faptul ça in un an si jumatate in lipsa de alt clue -va, un nume, Sa Ghenadie in toate drepturile lui, a- ta, merg cu noi in potriva reglmulul dat& comuna.
Traesc ca parasitic, sunt o superfetatie In-
partidul impinge la inaltele demni- Ione) Bratianu, si un fruct sec po- nulîmd sentinfele ilegale smulse de firma odios care ne guverneaza ; si, in fine, tre semenil lor, o sartina pentru ptíiinti, si
tati politice respectabilul numar de litic Djuvara. Sturdza-Stätescu-Poni, ii vor achita ultima intrunire publica a probat in mod nimenl, niel chiar el, nu cistiga nimic din
noua nouï, dovedeste lucrurl foarte Cit despre Haret, cine nu '1 stie leafa pe cele pase Inni cît a fost in fructele ce le -a cules, In asa n'imita noas-
mod ilegal definut la Caldaru,sani evident ca si masele, paturile sociale tra cscoalä ruralä». Armata se tnsärcineazä
displacule pentru liberali. In ïnvatamant, ça este mintea cea cd-i vor da prin o lege speciale, o re- adinc1 si felurite, sunt cu noi, pentru eu restul.
Mal antii aceasta dovedeste ça mai ingusta, belferul eel mai po- compensa lot atit de mare, cit a avut Z Devin pretentiosl, sumetl, dispretuitorc
Mbini/1, adica vechiul Stat major sac din tara; om care in mate- ca in momentul acesta tot) oamenil cu nemuncitorl, si ajung ori proletari in oras,
P. S. Sa Io.vi f Gheorghian.
colectivist, nu exista de cit sub for- rie de învatamant nu antelege alt Aceste angajamente sunt luate fafe de cinste si cu inima sunt vräjmasi colec- ori glzl pentru al lor in serviciul arenda-
D'lajestatea Sa ,si fafe de d. Lascar Ca- sulul.
ma de ruine, din cari pe ici pe ceva de cit sunarea clopotelului la tivitatii. A ajunge acum jandarm la tara, iatä ce
colea mal zarestl cite -va coloane timp, intrarea profesorilor la ora targi. documentai In serfs se Colectivistil se dumice si se distrug pot sa faca mal bun.
anis' ln m4luiile M. Sale Itegelali. noi ne luminam si ne interim. Dupa registrele reerut &rel se poate vedea
stind inca incovoiate si strambe. si Inergerea scolarilor Duminica la DeNfidem pe d-nis Aurelian, V. Las- c& el neaviud ce citi de la 12 ani si pan&
Acele coloane sunt d -nit Aureli- biserica ? car si Gogu Cantacuzino sa ne des- E, cum se vede, o actiune paralela. la epoca recrutatiel, uitä In mare parte si
an, Stolojan, Ferechide, Giani si Or! cit de slabi an fost tineriï mintä. putinul ce stiaü la esirea din scoala.
Causa acestel stare de lucruri se poate
Nacu. In colo pustiul... din cele- l'alte doua ministere, se Cdlearea angajamentelor explica eu usurinta. Invetämintul e teore-
Dar daca faptul aratat mai sus, vede totusi ça acesti tre! non! nu- POTLOCARIA DIN URMA
tic, pretentios, si absolut gol in sine. In
ar dovedi numai aceasta ! Nu : ui- mit! sunt deja ]nati din fundul pa- Srepafi din incurcatura, eolectivistii scoala copilul nu castiga nimic serios si
ail inceput se nesocoteasce angájamen- practic, de clt aiureala ce -1 ameieste.
tindu -se la tinerii exibati pina a- nerulul si ça dupa dinsii n'an mai tele for in sois, aducînd ast -fel o in- Parlamentul colectivist s'a încheiat cum El stie ce e o petalä, cunoaste ceva des -
cum, cine -va se convinge ça si ca- ramas de cit bracuri. sulta indirecte ,si Suveraaului. trebuia sä se încheie ori -ce tîrg de oameni pre Australia, a auzit ceva despre Radu-
drele noua ale partidului sunt um- ,Si atunci întrebain pe colec:ti- Intîiú, in toc sa pleteasca 1. P. S. necinstitl: cu o potlogârie. Negru, conjuga, declina; s'a necajit eu frac -
Sale Ghenadie lea fa pe cele ,cease lune tiile zecimale, a invatat pe larg cine a fost
plute tot eu mediocritatl, eu seca- vist! : De zece ani va tot laudati din fondu) preväzut in budgetul minis - Era vorba, cum stili, st se aleagä cinti Solomon, Nabuchodonosor, Rehecha, saü
turi si cu nevalori. cu tinerii liberali, cu tinerimea li- terului cultelor, guvernul 'i -a plätit din membri in comisia pentru luarea socoteli- alta Ovreica Dare- care adesea eu detalil
Aducerea la guvern a d -for Stoi- berala. Unde este ea ? aratati -ne fondurile secrete, ca on -cärui Paul Std lor Statulul. murdare din Biblia veehe dar el nu stie
cescu, Porumbaru, Cantacuzino si un tinar de valoare ; aratati -ne un judeca, i practica nu stie a mesura un
tescu. A facut croc, fìind -cd d. Poni a Faptul cá membri) acestel comisiuni pri- volum saü suprafata, nu a Invetat s& al-
Lascar a fost urmata de o mare baiat convenabil politiceste.Pus- impartit leafa Mitropolitului Primat ile- mesc diurna. tot anul, flcuse ca întreg toiasc& un porn, sa ingrijascä un stup, ce
deceptie. Dar cet putin, atea adu- tiul, iinensul pustin. galei locotenenfe mitropolitane. Al doilea, sindicatul sä candideze la acest ghelir. Aceas- e o päsiune artificiale, cum se seamanä o
cere era in ordinea naturala a lu- angnjamentul in privinta recompenses tt navalá a pus pe guvern in mare incur sfeel& si ce servicil poate a -1 aduce ; cum
lar Sturdza, ignobilul Sturdza, are nationale, nu numai cd l'a nesocotit, dar sa ingrijeascä vara, cum sa creascä o pa-
crurilor partidului. soarta pe care o merita ; a inceput a avut nerusinarea sa -I tägaduiascä. cáturá. sare, nimic... nimic !
Numirea ansa a lui Djuvara, I. primul saü minister eu Pallade si Acum e d. Sturdza la putere, care S'a votat intr'o sedinta. anterioart, si, din La eel bune, daca Invatatornl a fost om
Bratianu si Haret ça ministri este Stoicescu, si sfìrseste ultimul cu I. niai nu urea se ,ytie de angajamentele pricina prea marci îmbulzell de candidali, eu pricepere si tregere de inima, se ob-
o adevarata surprindere ; ea a pro- Bratianu si Djuvara. predPcesorului säÚ. Ne mirant, incä, de nu s'aú putut alege de cat doul membri : spalatitotusl,
serva ca sunt mal cu regula, mal
si aü eonstiinta nationale mult mal
dus o stupoare generala. d. Gogu Cantacuzino, care acum pre - d -nil Ciocazan si Petrescu. desvoltata. `Desteaptä -te Romane» rasunä
tinde cd angojamentul pe care l'a luat
Cu acesti tre! nouï, eolectivistii este nul ,si neavenit, de vreme ce nu La al douilea scrutin, pentru alegerea asta -z1 in multe comune departate ale taret,
dar adesea ura de cías& e inuit mal des -
an esit din domeniul naturalului, A se citi in pagina III-a Bu- mal e cl. Aurelian prim - ministru cu celor- ]'alti tre), na.vala chilipirgiilor a Post voltata la acestia de cit la ascendentic lor.
pentru a intra in acela al minuna- letinul Rázboinlnï toate depe- toate cd acest ministru a facut parte ,ci asa de mare in cat a trebuit st intervie E natural, cace scoala ast -fel cum o avem,
tulul, si mai cu seama in acela al tile si corespondentele privitoare din cabinetul cerptorilor. le stimulea,.ä ilu siile, le m &reste ambitiile,
ministri! si biuroul si alegerea tot nu s'a fara
A,sa fat : untel vine ,si al- a le da mijlocul practic In serviciul a-
scandalosului. la mert3ul rázboinlnï. tul pleacä, fare sa fie seams de anga- putut face. Din cauza aceasta, in anul 1897 cestor tendinti naturale firel omenestl.
Faptul acesta loveste intru alita jamentele luate rind de unii rind de nu va fiinta comisia pentru luarea socote- decurg la noi din ca-
Toate ateste refe,
bunul simt, in cit te intrebi, ade - uz& c& scoala noastra ruralä nu räspunde
alfü. Aurelian e intocmai ca Sturdza lilor Statulul. unes necesitäti reale. Resulta eu deosebire
varat este ça Djuvara e ministru ROMANIA SI BULGARIA i vice- versa. Partea cea mai interesantá a acestel lupte din aceea ca familia, clerul, bunul exem plu,
de justicie ? nu este curava o far- pentru diurna este, insä, momentul când Invätamintele utile, povetele practice, biblio-
Nu s'an uitat inca atacurile ce, din teca specialä a sateanulul, nu exista la noi ;
sa de 1 Aprilie, stirea ça Ionel curat senin, presa, Parlainentnl si gu- BALAMUCUL s'a despuiat scrutinul si s'a vézut mano adica, suntem lipsitl de acesll puternicl co-
Bratianu este seful inginerilor din vernul bulgaresc ad indreptat acum rit- pera întrebuintatt de candidati pentru a laboratori al scoalel in apus, cari tori con -
tara, car Haret ministru de ins- va timp in contra Statulul rornin, pe Zap &ceala care domnea pinä acum In si- fi ales!.
tribue zilnicfia face din copil un om.
truetie ? tema unel inchipuit.e persecutari a Bul- nul colectivitatil s'a mal matit Inca de clod Votaserä, dupt procesul - verbal al sedin- Presupunem cd un satean stie bine citi.
garilor ecetatenl rominl> din Dobrogea. Ce poate el avea la dispozitie, din literatura
Multe pacate are Sturdza, de
Presa noastra si -a facut fireste dato
d. Sturdza a reusit sä se tirascä pin& la lei, 140 de deputai! si din urnl aú esit noastra, pentru a -c fi util, a-1 ridica mora -
multe va trebui orlata sa tras fie guvern. lul si a -1 da povete practice ? arara de presa
ria, dovedind netemeinicia atacurilor. Aveam pina acum pe aurelianistl la mi- 168 de buletine !
la raspundere. Fapta ansa cea mat nister, pe flevisti in espectativa si pe stur- tendeutioasa, rare -i antäreste su(ìetul, saü
Se pare arum ca vecinil nostri an Aceastt potlogárie dovedeste ca. uni! din care ti descrie miselil reale saü.inchipuite. 1).
rea pe care a facut'o din acest spe- revenit la sentimento mai bune fata eu dzistl la pindä acestia din urina, foarte
dtrjl In conversatiile particulare, dar umi-
tre candidat!, pentru a -s! corecta norocul,
cial punct de vedere in cariera sa, Romania.
liti si sfiosi plu& la lasitate in Parlament. b:tgasert in urnt buletine cu nemiluita ca 1) Un om eu inima si liberal convins, ehiar
este de sigur primirea acestor tre! Indépendance Roumaine a publicat Arum, lucrurile s'aü Incurcat mal tare st majoreze pe adversar dar in graba for foarte inaintat In v- derile sale. imi spunea de
acum cite -va zile o corespondenta din si cu toate acestea par mal lamurite : curind ca e o nenorocire ea ziarele merg si in
In minister. Sofia trimeasa de o marcanta persona - Sturdzistil sunt la putere, dar tot umiliti de a birui cu ori -ce pret, aú pätit ca ti comunele rurale.
Facind aceasta, Sturdza s'a reve- litate bulgara. In aceasta scrisoare se ganul care voia st încalice : aú särit din Erectul produs de ele edezastros. La nol, imi
si tot sfiosl piuä la lasitate; flevistil ail spunea el. aut in pe rind pe d -nil X si Y ca
lat subt o noua forma, sub aceea vorbeste, ru inulta dreptate, de intere - parasit atitudinea blajinä si ad intret, eu colo de mágar. prefect) al parlidulul conservator si liberal. Am-
de corumpei tor al moravurilor po sul pe care il an Romania si Bulgaria guvernul. Intr'o luptä pe viata si pe moarte De alt -fel, pentru un Parlament colecti- bil sent absolut onevtl, coretti $i lucreaza pen-
de a trai In hune relatiuni. iar aurelianistil, alungatl in mod perfid tru binele judetulul, ceea ce din nefericire e o
litice, de stricätor al tinerimeï, de Inregistram cu piacere acest reviri- de unde se credeaü la locul tor, niel nu vist incidentul este normal si logic, de exceptie in tara. Totusl, ambii ari cite ofituica
oträvitor al unes generaiii in- ment in spiritul si dispozitiunile veci vor sä audit de d. Sturdza si de cel cari aceea nu pentru a evita repetarea lui scriem in localitate unde se Injure prin scribi pieliti
In mod ordinar. Tot ce face eel ce e be putere
tregi de bä.eti. nilor nostri si nu dorico alt -ceva de cit 11 slujesc.
Si mal e o deosebire : pe clad lupia la aceste rindurl, ci pur si simplu pentru a -1 e hutte, prostie, miselie! Aceste ziare se vend
A face din Ionel Bratianu mi- ca el sa fie durabil. face cunoscut publiculul. In foarte multe comune. Salenit vdd ast -fel ca
Intuueric In contra tormatiunel Aurelian, d. ti unit ,si aí91 din guvernantir nostri sunt tii te
nistru, inseamna a degrada demni- Sturdza reusise a face sä se creada cute rnisei, viste ho il... Ort -ce autoritate e imp osi-
tatea, inseamna a destepta toate cä are de partea sa pe d. St &tescu; azi, ln bila in ast -fei de conditi(, orl -ce re forma ilu-
EPOCA
La nimic din toate acestea nu ne -am
gtndit. Pe la 1850 s'ad publicat cite -va ma-
publiee, 4i pe d -nil asile Bra - i la vinul Bravais ce are de basa kola, 700 lire sterline valoarea acestel garniturl s'a cademiel Romfne, in sectia stiintifica,
urcat la 1400 lire sterline, si coin pretul nu era
nuale si ehiar un ziar ilustrat, ce ar fi ad- tianu $i 1111u 6iehina, advocatkl coca,
cacao,
guarana, taunatele de cocaine,
guaranina si teobromina. satisfäcätor, nu a fost vindutä.
in locul doctorului Brandia.
mirabile si In present, pentru sätenil nos - al d -lui Hallier, ea sa se consfa-
tri. Acestea se datoreaü nu vre -unul lnvri- taiasciä asupra gravelor diferen- Regele Siaimului. Regele Siamulul va Din Galati ni se telegrafeaza :
tat deosebit, dar unid om cu bun simt ri Rugnm pe Domnil AGRICULTOR! a veni sä viziteze Europa. Chulaloukorn are 43 Astri-zi urma sa se pronunte hotärlrea In
care cuuostea perfect situatia noastra la de ce s'aeñ il it fntre intreprinza- visita expositiunea noastrri de de ant. El va cälätori pe iactrtul sag Maha- procesul Robescu.
tara, regretatul Alexe Marin 2). MASINE AGRICOLE Chakri, construit in Anglia ; cälätoria pe apä Curtea a fricut divergenta si procesul a
Cand domnul Take Ionescu arata acum tor gi minister. onde pot vedea modelele pe 1897 deja va dura col putin patru säptäminl. ramas sa se reia de complectul judecäto-
trel and cu date statistice, ca scoalele ru- Consfatairea n'a dat fusa niel montate de Legiitoarele DEERING -PONY Regele este asteptat la Inceputul lune! Maiü, rilor.
rale nu dridusera, de cIt cite jumritatede ab- un rezultat. Secerï<toare si Cositoare DEERING- si inainte de a se duce la Berlin va vizita Ita- A fost fixat termenul pentru 1 Mal viitor.
solvent pe an, de fie - care, ceea ce era ab-
solut ridicut si descurajator In sine, crede- Promitem a da cititorilor nor IDEAL" tonte eu lagiire Cu YALTURI lia, locuind cata va vreme pe marginile laculul

.
si BILE de otel. WATSON & YOUELL de Geneva, pentru a se ohisnui eu climatul In locul d -lui Varthiadi, avansat ge-
ti-ma ca m'am bucurat pina la un punc t
oare -care. Mi -am zis andata, cä numal eu
tri amanunte interesante asa- Str. Academiei,14 (fost. Rases) european. neral, a fost numit comandant al scoa-
ast -Eel de demonstratiuni ne vom convinge, pra acesteï ce/Aluni. Majestatea Sa va asista la jubilent reginil lei militare din Capitala d. colonel An-
nu numal de iuferioritatea luvritatorilor, dar
si de faptul ca aceste scolI suet neprac- Rominul a aparut ieri in doliú, fiind
-- Victoria. Se va duce de asemenea in Rusia, in ghelescu, comandant al pietei.
tice si neutile säteanulul nostru. Acesta
prin inertia si indiferenta sa, pentru scoala
a 12-a aniversare a morti! lui C. A.
Rosetti. Si, desi d. V. C. A. Rosetti a.
TELEGIRAIIIE Danemarca si in Suedia.
Industria germana compteaza Inuit pe Sian,
In locul acestuia, la comanduirea pie -
tel, va fi numit d. colonel Iarca.
ce i -am dat, ne scapa astlel de un desas- unde ea construeste deja drumul de fer intre
tru. Casi, ce ar fi Post oare, daca pe ]roya taca cu violenta pe d. N. Eleva si apara (Servielul Agentíel Romine) Bangkok si Karat aviad o lungime de 268 chi - Asta seara, Mercure 9 Aprilie, saü va-
proletariatul Invatamtutulul secundar din grozav pe d. Dim. Sturdza,aceasta nu- lometri. canta tribunalele si curtile din tara.
mal de cite-va zile,totus! Voinfa Na- Berlin, 8 Aprilie.
tara, care creste zilnic, s'ar mal fi adaogat In ultima vreme un siamez a obtinut titlul Vacantele dureaza pina a doua zi
ri faptul, ce. fie -care scoala ruralri, In fie - tionala nu pomeneste de toc de aceasta Ini.püratul Wilhelm a plecat seara la Viena
C ipenhaga, 8 Aprilie.
de doctor, la universitatea din Tillinger. dupla Dumineca Tome!.
care comuna, de la Infiintarea sa si pilla aniversare, scumpa colectivistilor numai
acorn, ar fi dat sistematic, ceea ce excep- in opozitie. Tarina väduvä a plecat. 0 scrisoare turceascä. In anul 1718, un
tional produce astrizi, adica ar fi declasat Berlin, 8 Aprilie. turc se amurezase de engleza Lady Monta - Primäria comunes urbane Térgul-
pe fie -care an cite 50 -60 de copil ! Ne
D. colonel de intendenta Oprescu a Pri.itul Bulgarie! a sosit erl incognito. que, care venise sa petreacri efts -va zile la Ocna, din judelul Bacäü, a cumpärat
producind mal nimic bun, ne -a frica totusi Miene va pleca la Schwerin pentru a asista Constantinopol. Utile Nastasache cu suma de 100.000
un mare bine, prin aceea ca ea a produs fost numit, pe ziva de 8 Aprilie, inten- la inmormintarea marelul duce de Mecklen- Blonda engleza primi din parte -! o scri- ele pe când dupa avisul comisiunei
eel mal patio räü posibil. dent general al armate!. burg- Schwerin. soare de forma unu! saculet mie de matase de experti înlocuitä de prefectura
(Va urina) Dr. C. Istrati Printul a fost tnvitat azi la dejun de MM. rosie si parfuniata, continind urmatoarele
LL. Imperiale. A Meut o vizita si baronulul
lucrurl : o mica margea, o manure, o bu-
äe`nu valoreaza de cal 48.000 lei.
Depes1 particulare sosite in capitala Marschall. Gheseftul ar fi fost pus la cale de
anunta cä generalisimitl armate! tuece catica de hirtie, o para, o oleica eu bulion,
un carbune, un trandafir, o rochie, un pai, persoane simandicoase din Bavait, in
din Tesalia, maresalul Edhem -para, a unire eu primarul din 7. -Ocna.
trecut, In fruntea unu! corp de 15 IDYY -+ it* 'Hl:, o cuisoara, un fir de our, un par, o mo-
neda de aur ri o culiuta plana eu piper. Proprietarul bäiior Nastasache , d
20.000 oameni, granita greceasca, inain- Lady Montague, eu toata osteneala ce'si- '.olonel Panait Botes, concilier comunal
tind spie Larissa. DIN CAPI7 ALA a dat -o, i -a fost eu neputinta sä descifreze in Iasi, a fost zilele din urma in Ca-
Atacul acestel localitatl va incepe nsemnritatea acestor lucrurt, precum ri sco- pital,, spre a stärui pentru aprobarea
astazi, mull miine. Furt Cu spargere.-0 noua incercare de pul pentru ce i -aü fost trimise. votului consiliului comunal.
CR UCEA SEMI-L UNEI Stirea nu a fost confirmata Inca In spargere s'a fäcut asta noapte la tipografia Din fericire, dInsa avea cite -va prietine
mod oficial. Basilescu, instalata in calea Victoriel, aldture cunoscnte ri credincioase din harem, eu al
Sä nu te mir! si sa te'nchinl caror ajutor a putut descifra Intelesul aces - Suntem rugat! a pune urmatoarea in-
Cind chipul lune! s'a stirbit
cu prefectura Politie! Capitale!. tel ascrisori de amor'. trebare d -lui C. Ienescu, de la Ploesti.
D. Teodor Vasiliu, profitind de pre- Pungasil, dupa ce aü spart un geam de la o Maigeaua Iusemna: a tineretei frumu- Este d -sa, da saü nu conservator ?
Si Muegini 'n minaret zenta sa in capul directoratulul învata- fereastra, s'aíl introdus in biuroul tipografie! si sete ; manusa : tu etti ata de mlädioasä, Adaogam din parte -ne ca vom da cu
Incep sa se boceascä ; mintului secundar, s'a numit pe sine ail cdutat sa sparga casa de fier. ca aceasta nuse; leartia : släbesc in fie piacere, in coloanele noastre, ospitali-
insusl, in ultimele zile ale ministei'ulus ce clips; para : lasa -mg sä sper; bulionul : tate raspunsulu! d -lu! Ienescu.
Iar ochi! lor de lacrimi plin! d-lui Gh. Mîrzescu, profesor de istorie Nereusind, spärgätoril ad fortat un biuroü de
sunt bolnav, (de amoral led) carbunele:
Spre discul e! s'aü pironit la cursul superior al liceului internat. unde ad furat o mica. suma de bani si cite-va asa urea set mor ear pina la moarte fie -
Si 'n gind invoaca pe profet, alte obiecte. care an al vietei mele ed fie al tëü ; tran- Printre delegatil partidulu! conserva-
De rele sa-1 fereasca'. Profesorul Caraiani, de la universita- Se bänuieste cd autorul acestel spargerl ar fi dafirul : tu fie fericitä, ear suferinlele tale tor din Vlasca, s'a omis a se trece si
un fost servitor al d-lui Basileseu. (sa dea Alah !) sa fie ale mele; paiul: dä -mi d. Ghita Grigoriu, alegätor in colegiul
tea din Iasl, se afia in capitala. Politia cerceteazä. roe sä fiü sclavul tëü ; rochia : tu egti ne- I. care, inpreuna cu d -nil Ulubeanu si
In fata lune!, umilit D-sa a fost cltiemat de Milita Stur- preluitä comoarä ; cuisoara : and de dorul Urlici, aü fost Insarcinat! sa is parte la
Aliotmanul, spaimîntat, dza, care vroieste sa'1 insarcinéze Cu o O exploziune iugrozitoare.Eri di
tes, !Jaca' ra privirei tale and otnoarä; fi rul consfatuirea de la 6 Aprilie, conform
misiune in Macedonia. mineata, pe la orele 9 si jumätate, o explozi- de aur : nu -!i întoarce privirea aiurea,
0 noapte 'ntreaga a 'mpuscat D. Caraiani s'a Inscris astaz! si la une puternicd a inspäimintat pe loc.uitoril din chiar de m'ar acide ; perul : coroana ca-
procesului verbal incheiat la 5 Aprilie
In pelele din luna ; Palat. capatul strade! Romana din spre calea Mo; pului mole; moneda de aur : toatä ferici- de cotnitetul local. Se face dar aceasta
rea mea este a ta ; si in fine piperul din rectificare.
0, stie el, caci e petit, Cu aceasta ocazie, trebuie sä amin- silor.
De mult, asa s'a Intimplat tim ca, de cind profesorul iasan face pe Iacd ce se intimplase : cutiutä : rog respectuos rëspunde-mi într'o
comisul-voiajor, pe comptul engrosistu- Copilul Vladimir, in virstd de 10 ani, fiul scrisoare închisä in plic. Ministrul de razboiü a comunicai te-
Cu luna, si s'a cletinat lu! de infami! Mitita Sturdza, negligeaza Lady se grain a-I raspunde si alese pen- legrafie tutulor comandantilor de cor-
d-lui Josif Dabanski, domiciliat In aces strada la tru acest scop limbagiul florilor din occi-
Imperiul de furtunä. cu totul catedra de literatura greaca de No, 187, profitind de lipsa tatalul sag de a- pur! de armata declaratiunea oficiala de
la universitatea din Iasl. casa, s'a furisat In biuroul acestu;a si luind o dent, trimetend Infiacaratulul turc un gin - razboiü dintre Grecia si Turcia, pentru
La ce sa tremurl si sa pungi, In cursul anulu! scolar curent, d. Ca- gas cosulet, On eu fiori tocmal contrariul a fi pusa in vederea sefilor de corpuri
cutie plinä au cartuse de vinat, a esit in curte aspiratinnilor turculul, adicri In semn de refuz.
Popor, din ginta lui Iafet? raiani n'a facut de cit cite-va lectiunl. ca sa se ,joace eu alti copii. Jucîndu-se, co pH! din raionul comandamentulu! Ion.
Din nefericire pentru Lady, si din neno-
Ce perzi tu, daca s'ar sfirsi Diferitii ministri de instructie cari s'aü se vede cä aü lovit prea tare vre-un cartes rocire pentru turc, pe vremile atete, In
Tiranica -ti Domnie ? succedat, i-ad tolerat numeroasele ab- sag poate, aü dat foc intregei cutil,acest lu- limbagiul florilor din Orient. lnsemna toc- Din C.-Lung ni se anunEa ca la
sente nemotivate, fara sa'! impuna ma- cru n'a putut fi inca stabilit la un moment mal contrariul presenta unul asemenea co- prefectura judelului Museel s'a desco-
Bagajul, n'ai de cit sa -t! string!, car un suplinitor, nevoind ast-fel sä su- detunätura puternicä a zguduit intreg sulet, adica tu estl iubitul mein ! de all pu- perit o mare potlogärie.
Si mergi in vale a din Tibet, pere pe protejatul d-lu! Sturdza. cartierul si nor! grosl de fum acoperi Intreaga
tea trimite anima mea, ar fi In acest cosulet. Tonte garanfiile depuse de antrepre-
Sa 'ntinzl, acolo ti -ar prii, De sigur, ca deosebirea Intre simbolul nori,in suma de peste 60,000 lei,
curte undo se ïntimplase nenorocirea. cosuletulul din Orient si Occident, a adus aìít fost terpelite.
0 noua imparatie. Inalta Curte de Casatie Sectia II -a a Panica a fost de nedescris si nimeni r u stia oare -si care confuzie, pina clad i s'a des -
inceput, de ieri, a judeca apelurile elec- caret intimpläri se atribue aceasta puternicä de- lusit nenorocitulul amorezat gruazuica In- Afacerea se alla deja la inatrucfie.
Tu n'a! aci nimica sfint, torale si va continua In zilele de 9, 22, tunatura. semreare, adica : «Eü nu te iubesc, ri nu D. Adrian, judecätorul de instrucEie, in
25, 26 si 27 Aprilie. Dupa ce se mai tmprästie fumul, vecinil si te pot iubi niel odata.» urma anchetei preliminare ce a fäcut,
Si munti si codri! ti's strain! ; Tinerul turc porta In suflet acest dis- a fost chemat telegrafia la Bucuresti,
Tot ce infloreste pe campii Cele mal multe apelurl sunt de la oameni! casel se indreptarä spre locul unde se
pret al Lady! Montague eu o fiegma fur - de cätre procurorul general, d. St.a-
Ilfov. Mare a fost niirarea arhivarulul Intimplase exploziunea. Un spectacol ingrozitor
Al ineü fu 'ntot -de -una ; respectiv ca anul acesta n'a infiintat ceasca, cum suportl orl ce s'ar Intimpla In tesr,u.
t! asteptaü sci : mod fatal, fard a Indrazni sa se gindeascri
Al me! si morti's din mormint ! nia un dosar pe numele d -lui Scarlat Micul Vladimir era intins pe pdmint In ne- Prefeetul de Muscel, d. Nicolau, sea-
macar de a se asvlrli In Bosfor. rue din räsputeri, pentru ca afacerea
Nu mal tipati vo! Muegini, Pastia din Iasl, eel cu contestatiile clti- cunoscinta si scaldat in singe. sa se faca musama.
lometrice de alta data.
Ce -1 putred se va prabusi...
Lasat! In pace luna.
Ministrul de Instructie a aprobat noul
Nenorocitul copil avea o puternicd rand la
cap, mina dreapta sfarimatd si laba piciorulul
retezata de cartusele cari fdcuserä exploziune.
Edi4ia a III-a Cu aceasta ocazie, ni se asigura ca
si la primaria din C.-Lung s'ar fi pe-
trecut lucruri neregulate cu prilejul pa-
Petru Vulcan.
regulament al facultatilor de licere. Intr'o stare alarmantä, copilul a fost trans- värei orasului si a adueerei apei in
Vor fi 4 licente : In filosofie, in filo- portat ln ingrijirea spitalului Colentina. gradina publicä si in piafä.
INFORMATIF-Ji logia modeina, in filologia clasicä, si in Contrabandiï de tutun.In lima un®i
ULTIME !NFORMAT1 Z,
istorie. denunt primat zilele trecute la politie, agentil M'ara de delegati! cari ad luat parte
MM. LL. Regele si Regina pleaca di- Se va da si diploma de doctor in sigurantei aü facut er! o perchizitiune domici- Aplicarea leggii minelor la congresul partidulu! conservator si
seara, la orele 5.40, la Abazzia. una din aceste matera pe basa une! teze ciliarä lui Gheorghe Niculae, päzitor la via aü aderat la rezolutiunile luate, ad anal
Suveranil vor fi însotiti de d-nel9 Ma- de doctorat. Bosie din strada Felintarl. S'aü gdsit in casa
Afläm cri legea minelor, ava
cum a fost promulgata sub con- trimis aderarile lor telegrafice urmato-
vrogheni si Bengescu, si de d-ni1 colonel vierulu! o cantitate de 337 kilograme tutun. ri! membri al partidulul :
Priboianu si maior Gratoski. Stirea data de Epoca, sunt acum Vierul sustine cd aceastd enormä cantitate servatori, va fi pus' in curind Bacäit : d. Eugen Teodorini.
Trenul regal va sosi miine dupa amiazi cite -va saptamini, despre avansarea la de tutun i-a fost vindutä de niste necunoscutl, in aplicare, devi d. Dim. Sturdza Braila : d. Nicolae Perlea.
la ora 1 si juma,tate la Budagesta, de rangul de general a d -loa colonel! Var- Tutunul de contrabandä a fost confiscat si de aproape de douï ani se opune B; osteni : d-nil I. Calangescu, Ion M.
unde dupa o ora va pleca grin Agram la tiadi si Beler, se confirma in mod oficial. vierul a fost dat judecätei. cu disperare la aplicarea ei, pre- Drinceanu, Manole 111anastireanu, Const.
Fiume si la Abazzia. Pe ziva de 8 Aprilie ambi! colonels Chitulescu, M. R. Cernaianu, Gh. G.
aü fost facuti generals. DIN TARA gätindu-se s'o modifice. Bengulescu, I. Benonielescu, T. Giurescu,
Dupa o tire din Constantinopol, Sul - D. General Vartiadi a fost numit co- Aceasta se datorevte pe de o Gh. Ghita,: Boncosiu si I. Saidac, tot!
Foc de p idnre. Din Cimpu -Lung afldm
tanul a semnat tractatul de comert ro- mandant al regiunel fortificate Focsani- cri zilele trecute un incendia s'a declarat In pa- parte plingerilor individuale a- proprietari si alegato.4 a! colegiulu! I
mano -turc, incheiat asta iarna antre Ro- N :ci noloasa- Galati; iar d -lui general Beler durea d -lui C. Manolescu, situata pe teritoriul dresate de 53 de persoane M. Sale de Mehedintl.
i s'a incredintat comanda brigade! de
minia si Turcia. comune! Micestl din jud. Muscel. Regelui, pe de altri parte interven- CCtmpulung. d-ni! Istrate Rizeanu,
rosiurl din Birlad. V. Georgescu, C. Dumitrescu, M. N. Vla-
Gratie ajutorulul dat la timp, foin] a fost lo- Íiei directe a Suveranuluï. descu, P. Aninosanu, N. Dimitriu, H,
Amicul nostru, d. A. A. Badaraü, pro- Ni se scrie din Iasi : e dizat, dupa ce flaearile distrusese vre -o 5 po- adevär, un numär foarte mare Zlatianu, D. Petroni si D. Florian.
fesor din Iass, se afta In Capitala. (:.,rtea de Apel Sectia I a stabilit o goane de pädure bdtrinä.
de cereri de exploatei ri de mine
In orma cercetarilor fäcute se constata 01 Dorohoiú : d. Mihail Holban.
interesanta jurisprudenta in materie de focal a luat nastere de la vetrele pe cari le s'aü fei cut ministerului domeniilor, Iasl: d. Dabija.
Atacerea puzzolanel a refnviat casai orie. dar toate aceste cereri sta it de mai Mizil: d. Vasile Mares
fac ça sa se inct;lzeascä, copia cari päsuneazd
din de asta data a intrat l'reotul V. Loptes, impreuna cu no-
vitele prin pädure. bine de un an nerezolvate la mi- Halta Negri : d. Nicu Negri.
tallit une! comuni din jud. Vasluiü, fu-
fntr'o faz foarte acuta, ci-ici in- sesera Tcrgu Jiu : d. C. Savoiu.
condamnati de tribunalul acelul Cadavre gäslt pe gtrla. Ni s3 co- nister, din cauza ignoranlei vi a
treprilnzätorul porínlul Constan- judet, pentru fals in acte publice. Fal- munica din Calärasl, cd zilele trecute s'a gäsit rei utälei d -lui Dim. Sturdza. Turnu-Severin : d-ni! M. Fratostiteattu,
ta, d. Hallier, ameuinta pe gu- sul consista intr'aceea cä preotul si cu In riul Borcea, in dreptul comunel Toues, ca- M. Sa s'a interesat apoi direct D. Stancescu, Miculescu I. Blujdea, Gh.
vern Cu reziliarea contractulul notarul
nastere
aü schimbat in extractul de
pentru o cununie, data lucru
davrul tinärulu! Tudor Hubuleci, cioban la tir- de toate aceste cereri, primind in Gh. Ionescu, Iovan, Georgescu, Vasile
rli Cu un proees senzatioual. tapi Ion Banu din baltile acelul judet. Ionescu, Ionita Bitescu, D. N. Frangu-
care facea ca viit.oarea sotie sa aiba 15, " Din cercetärile Meute de parchet, rezulta cri
audienja pe 'unii ingineri de la lescu, I. Tleanscu, N. Georgescu, G.
Miuistrnl luerarilor publice, d. in loc de 14 an! si 6 lunl, cit avea In Hubuleci se lnecase eu cite -va zile mal inainte serviciul minelor vi pe mai muli Parvulescu, C. R. Chitimia, N. Smëdu,
Joue! Bratianu, a couvocat ieri rcalitate. clin aceia cari au fäcut cereri de
si cri apele aü adus cadavrul la suprafatfi.
G.;ttea, in majoritate a achitat pe I. Traila, Zaharia, Tache Miculescu, I.
la minister pe d-nil AI. llarglsl- itr illl !, gasind ca n'a fost niclun Ne fiind niel o bänuialä asupra mortel, par - exploatare.
In urma informaliilor luate Railescu, C. Ungureanu, Bernescu, Gheorghiü, Gli. Birtulescu,
loman, C. Stoicescn, Ein. Forum- prejudiciü, de oare-ce, dupa art. 127 chetul a autorizat lnmormintarea cadavrulul.
I. Opriteanu,
barn, fotti at luerarilor din codul nostru, nu se cere 15 an! ìm- DIN STREINATATE M. Sa a invitat pe d. Sturdza sri
pliniti pentru ca o fata sa se poata ma- Rijuteriile Coroanel imperlale a puna in aplicare cil mai curind Condeescu, Teodor F. Mihailescu, N.
D. Drunden, E. M. Bengulescu,
S.
1.
G.
norie. Ura e Intrebuintatä de ce! puri a mo- rita, ci numal sa fi intrat in anul al 15. Francasi. 0 parte din bijuteriile Coroanel legea minelor, räminid ça gaver-
raliza. Spiritul de desordine e intretinnt de eel Procurorul general a facut recurs pen- imperiale a Franciat aü fost vtndute, prin lici- nul sri face in sesiunea viitoare Isvoranu Aristide Anastasiu, Aristide
puri a semana concordia, iubirea si buna re- tru ca sa se pronunte si Curtea de Ca-
gula. tatie publics, Mercuri, la Londra. Intre ele fi- modifiai rite pe cari le crede de Serghiad, si Nae Miculescu
satie asupra acestei cltestiuni de drept. gureazd
2) Astronomia popular, 1837. o garniturä de corsaj care a apartinut cuviiníä. Gara Todireni : d. T. G. Godrescu.
Convorbiri de geometrie practica, 1839.
Principil de meci+nicä, 1840. fostel impardtese Eugenia. Aceasta garnit ura Se spera cri legea va fi pus, in
Convorbirl de metani, -d usualä, 1842. Sleirea nervoasa, anemia cerebrala are o dimensiune care poate cuprinde tot cor Zilele acestea a avut toc examenu-
Aritmetica practica, 1843. sont greü de tratat. Dar progresul nee- pul; ea este compusä din 110 pietre scumpe, aplicare pe ziva de 1 Maiü, prin de sub - locotenent in rezerva al volunl
Cunostinte pentru scoalele nrimare, 1848. dicines i-a favorizat cu toate acestea printre cari superbe diamante, rubino, satire, rezolvirea tutulor cererilor de ex- tarilor bacalaure.etl, din artilerie.
Technologie ferulul, lemnulul, constructiuni- mijtoacele prin unirea celor ma! buns
lor, artelor ceramice si materialelor teestile, smaralde, grenats, ametiste si mal inulte perle ploatari de mine. Din 36 de bac., laureate, titl s'aü pre -
duna Guilery. 1858. tonici a! síngelue, stomacului si nervi- In forma de para. zintat, aü reusit 30, si cintre acestia a
Mussul national. foaie hebdomsdara de stiintä, lor. Stiinta recomanda in unanimitate Cind s'a vindut primele bijuteril, ele aü fost D. Angliel Saligni, directorul general isbutit cet d'intifii distinsul student in
agricultura si invatainiut, 1856 -1859. la toti nervosii si anemici! sa recurgä cumpärate de reposatul baron de llorn. De la matematici Ionel Murat.
al C. F. H., a fost ales membru al A -
EPOCA

Cofetitría ltaclaìeria
BULETINUL RÉZBOIULVI LA CRUCEA DE AUR
Depesile cu data de 7 eti «Times» anunta cd bandele grecestl aü statat cä turci' aü executat ata-
8 Aprilie, detti tot tenden- pierdut In total 200 de oameni.
Ralla contra räscoalelor
cullor lîngä Nezero in patrupuncte. T'EIOMA t.,'ONSTANTINESC IT
ioase, expunind l ucrurile <Standard» din Londra primeste de la Greci' aü menfinut positiunile lor Succesorul Coteti-t riei D. M. B A(;.1 I )1 Iti U
dupa interesul partit de la Atena urmdtoarea stire interesante lingä Reveni. Turcii aü f ost res-
41, Str. Carol I, 41. Bucuresci.
care pleacii, lana totu i i sá Ambasadorul Rusiel la Constantinopole a pini ling ä Melonna gi Grizovali. Bucuresci.
se înteleaga cil Tiircil ail trimes consulilor rusl din Macedonia si Epir
o circulara, invitlndu -I sa recomande cres- Turci' aü înaintat nía' întïiú cu Dupa cum am anuntat prin circular' speciale, cä am luat In posesiune
afacerea de Cofetarie iii Rachierie a Case' D. M. BRAGADIRU, pe care
avut Duminica 6i Luni suc - rinilor, In numele TaruluT, proteetorul se- perderi mari, daa' aïcc fost respingi
am condus -o Limp de mal multi ant, si sper cä Onor. Public, precum si ve-
cese ale ciiror urina-tri pot cular al crestmilor ortodoxa, sil se arate
prudenti In atttarile cari ar putea sil le fie
de grec'. Turci' primind apoi chea si numeroasa clientela a acestul renumit magazin, va bine -voi a'mI w
fi fatale Grecilor. funeste. ajutoare, aft terminat prin a res- continua increderea.
Pe linfa principals« de o- Circulara dd asigura.re cd Sultanul va fu- pinge pe greci, cu desävïrgire e- Nu voiat cruta niel de acum inainte or' -ee sacrifici' pentru a ama face
pera>iune, care e linfa de troduce reforme In favoarea crestinilor din puisati. demn de increderea Onor. clienti pe cari II servesc de 32 ani, time de cind
la Elassona pria Tirnava Imperiul sa') si ordond consulilor rus1 sa -sl
intrebuinteze toatu influenta asupra episco- Londra, 8 Aprilie. lucrez in branca cofetariel.
Fac tot- d'odata cunoscut ca am REDUS preturile la toate marfurile nu
la Larissa, armata lui Ed- pilor greci pentru a Intoarce pe crestiul de Se anuntä din Elassona lui numal in scop de concurenta ci si pentru satisfacerea vechel clientele cä
hem -para, dupai liipte inver- la sfaturile cele rele. « Daily Telegraph» ca turci' sunt PENTRU SFINTELE SARHATORI ale PASiTELLÌ
ttuliate in cari trupele gre- Negocierile pentru Creta acum in posesiunea întregi' linii AM ASORTAT COFETARiA eu o ROGATX yi N'AMATI COLECTIUi'E de
Asta-z1, dupa declararea razboiulul, nu CAI)OURI tit SURPRISE
celti ait destiillarat o admi- mal poate fi vorba de negocien futre Lu- a înällimelov de la granitä.
Drayant
rabila bravura. a isbutit sa cia si Grecia ln privinta Cretel. E totusl Constantinopol, 8 Aprilie. OUA' de C)tocolatcs, OUP de zaletir
treacá înaltimele §ai sit se
coboare spre Tîrnava, de
interesant sa se cunoascd conditiile asupra
curora Incepusera negocien directe intre Dupä depe0 oficiale, toate înäl-
simile care domineazcí Tirnavos
Fabrica4iune Speciale de Cozonaci
Atena si Constantinopole. CIIGLIIFIIRI, PASCI si BRIOJÏ lucrali ou eel mai bun material
lande drumul e meurt *1 les - Lata conditiunile propuse de Sultan prin aft fost luate. Lupta continua la PATISERIE SI BOMBONERIE Mare Deposit de diferité Dulcéturl vanilaté
nicios la Larissa. Karatheodory -pasa : '

1) Creta va orma sa faca oficial parte Dolaschkotene. lucrate in rie -care zi. lucrate din zahär carat
4) ltire clin Constantino- din imperiul otoman. Corabiile grecegt' aü reînceput L I Q U E R U R I SI R A C H I U R I ÎNDULCITE PENTRU MENAJUL CASEI
pole vestelte chiar ocupa- 2) Insula va fi ocupatd de trupele rege- bombardarea Prevezei la 4 jum. DEPOSIT GE1VEl1.477 al COGIV.4CUL UI "O D O R E S C I"
rea Tîrnavei, dar Itirea a- lul George, care va numi un reprezentant
eu titlul de guvernator general al Cretel. Bateriile turcegt' aft räspuns la Servici' speciale pentru BOTEZURI, LOGODNE, NIINTI, SOIRELE, etc., etc.
ceasta are ilevoe de confir- 3) Acesta va fi considerat ca vasai al focul bastimentelor gi le-aü silit -' CU FRET UR I MODERATE -1110I

mare. Turciel si va primi investitura de laPoartd.


4) Creta va plati Sultanulul un tribut a-
sä se retragä. Turcii n'aü sufe- Cu stima, THOMA CONSTANTINESCII.
Ori -cum, Turcii ait riizbit nual. rit nid o perdere. 1> ®s
pe teritoriul grecese ili tre 5) Grecia se va angaja sa respecte d'aci 0 sutä de oam eni' ai bande' niamisiiimaimomommemstaienumg
bue sii ne awteptitm, azi mil - Inainte posesiunile europene ale Turciel. -grecegti din Surgu lîngä Pravig- Miscarea flotelor grecesti
ne, la o bátsilie mare antre
grossit armatelor coman-
6) Sultanul promue sa consinata la o
rectificare a fruntariilor greco - turce din par - ta aü fost omorîti ; restul, sunt Si turce§tï CASA RIE GII:i
tea Epirulul, înconj urafi.
date de Edliem -pala i Di- Constantinopol,8 Aprilie. Atena, 8 Aprilie. Are onoare de a avisa
adochul (11lo.tenitorul) Gre- Primele lupte In f ormatiunile lui Edhem-paqa Escadra a plecat la miezul nop-
pe numeroasa sa clien-
ciei. releveazä dibäcia gi energia ata- .ii cu ordine secrete.
tela, ca incepind de
In aceeali vretne, ne pu- Alacul de la Nezeron curilor grecegti, precum gi tenaci- Mai multe coribii ale floteï de Duminica 6
tem a, tepta la inceperea, Cu data de 5 Api ilie, primim, prin posta tatea Cu care grec.ii apärä posi- comert aú fost înarmate in grabá.
din partes Greciei, a unsi de la corespondentul nostru din Atena, ur- fiunile lor din Melonna, Papali-
S'ali imbarcat mai multe corpuri
a. c. in ma-
ac>i.uni pe api. Se Ide cil matoarele detalil asupra ataculul postulul vada gi Tyrnavos.
destinate si fie trausportate in
a expus crasi nul saü
Grecil sunt tari in aceasta Nezeron :
Atena, 5 Aprilie. ,.Se, spera la Yldiz-Kiosk, cä ar- alte localititI. precum si In
parte i ei vor citata de si- In ultimul moment aflu urmátoarele mata greceascä va fi învinsa in salonul saü
gur sa paraliseze pe talea
aceasta succesele Turcilor
grave amánunte, dupá o telegramá ve-
nitá din curînd ; dar este temere de veo Constantinopol, 8 Aprilie.
Dnpá ziarele turce0, prima
Cellllare
Larisa, 5 Aprilie 10 dim. actiune navalä a Grecii, pentru Oui de mistasä, bronz,
pe useat. La postul de lx"ngá satul Nezeron, lu-
crurile póreaïd de cite-va zile incordate.
cä escadra turceascä din Darda- escadri a pirisit Dardanelele pen- lemn, porcelan, email, cri-
Numitul post nu era ocupat de nimeni, nele este incapabila de a tine tru a merge la Lemnos. stal, chocolatä, zachar, etc.
CoNFLICTUL ORIENTAL
intru cit apartine zonel neutre. Are o po- piept. Atac indrdznef DE LA. 1-200 FRANC'
sitie strategicó importantá. In josul pos- Constanti.:opol, 8 Aprilie.
tulul era a,sezat reg. 7 de vînótori greci. Berlin, 8 Aprilie. Anu1 aoesta s'a prevazut cu multe noutatt
Fruntaria greco- turcA. Plerderile Turcil din partea opusá înaintaü mereú Circula gtirea cä trupele tur- care de sigur ca vor satisface pe onor. public.
turco- grecetlti.- 1tlisia contra zilnic, cäutînd só 'l ocupe. Aseará pe la cegt' ar fi ocupat Tyrnavos. Se anuntil din Constantinopol
rascoale1or. Negocierile orele 8 cele douá armate s'atid gásit falá
«Agentiei Wolf », ça un deta4a-
pentru Creta in falá. ment cle trupe grecegti debareate
Tureir, voind sá ocupe postul, Grecil aú LUPTELE DIN TESALIA la Leftaz, ail voit sa distrugil li- C.F.R.
Fruntaria greco -aurea dcschis focul ,si l'aú ocupat eï. Turcil, re- nia driinnulul de fier de la Salo -
Armata de rdsarit corpul principal trágandu-se aú respuns atacului. Lupta
a nie la Dedeagaei, dar ers tenta -
Greciel. se alla asezata ila cimpia Tesaliel,
a durat pa,nó la orele 4 dimineata, cand
Constantinopol p8 Aprilie.
7oate poziliunile ocupate de greci de tiva lor n'a reucit. Serviciul Maritim Romîn
Tulrcii ad fost sililï sá se retragá cu to-
In jurul Tirnavel, Larisel, Tricolel si Cala - la 5 Aprilie, ait fost luate inapoi de Grecil ail avut 50 de morti.
bacel. Munti tnaltl Inconjura aceasta elm-tut, unindu-se cu corpul de armatá cam- turca, afara numa' de muntele Analipsis Administratiunea Cailor Ferate Romine acor-
pie de toate partile, numal In spre mare pa la Kuria.
se deschid doua Inguste scufundaturl, una a cárui ocupare se agteapta in fie -care Atitudinea Puterilor da, eu ocaziunea Sárbatorilor de Pa,stl, pe ]j-
La orele 9 dimineala Turcii voind sá Viena, 8 Aprilia. nüle sale, precum si pe vapoarele Serviciulul
la nord -ost, valea Tempe vestita pentru goneascá pe Greci din post, aïd reînceput moment. «Noua Presa Liberia zite cd, fard sá Maritim Romîn
frumusetea el, alta la sud -ost spre gollul focul. A doua escadrá, comandata de a- fi fost negociárl pins acuma, se consi- O reducere de 50 la eutal,
Volo. ** miralul Kalan vorn Ilofe, a plecat la din pretul biletelor de clasa I-a si a II-a, du-
0 mal buna bazd de operatiune de cIt Larisa, 5 Aprilie. Dardanele.
sidera ça sigur ça nici o putere nu va cere V, întoarcere, din Bucuresti, toute capitalele
aceasta nu se poate Inchipui. Cimpia e bine interveni antre belingeranti, ?Ana re unul districtelor. punctele de fruntarie Vêrciorova.
Arrdiazá. Se asigura ça Edhem-paa inainteaza din ei nu va cere ajutor Puterilor, in Predeal si Burdujeni si din Constante
cultivai& si una din cele mal bogate din Focul, reînceput azl diminealá, continuó. asupra Larissel a caret ocupare se ag- la Consit.antinopr>1 rli linapoií.
Grecia, localitutile principale sunt legate Turcii se retrag. Grecil al,stigá teren. Ar- contra învingaitorului. Biletele sunt valabile de la 31 Martie (12 A-
Intre ele prin o linie feratd. Din spre mare tileria nimiceste pe Turd cari aú dat un teapta pe azi sait mUne. «,Feues Wiener Tagblatt» exprima a- prilie) pina la 19 Aprilie (1 Main) 1897, eu oprire
prin portul Volo, se deschide un drum de asalt cu baioneta. Postul Turcesc Kotroni As8im -bey a sosit. ceeagl parere parvenindu -i de la cercurl facultativa, in aceste limite, in Constante si
aprovizionare cum nu se poate mal lesnicios. a fost aruncat in aer cu dinamitá. Alte Constantinopol, 8 Aprilie. bine informate gi adaogá ça se consi- Bucuresti (pentru calatorii ale ear or bilete sunt
Din nenorocire pentru Greci, linfa frunta- treï posturl Caravida, Sf. Atanasie ,si Ana- Dupa informaliuni turce,îtt, trupele dera ça sigur la Petersburg ça trupele eliherate via Bucuresti).
riel le e foarte nefavorabild. lipsis de jos ad fost cucerite. Turcil pá- D-uiT calatorl pot lua toate trenurile accele-
La nord, granita trece pe creasta muntilor
otoinane ait ocupat pîna acum 9 pozi- internationale vor rämînea in Creta. rate si de persoane, afara de trenurile de lux
rcdsesc postul Karias, temßndu-se de un liunl grecegti la granita. Grecil fugind Ostenda-Express si Orient-Express, si toute va-
Cassia. Inaltianile variaza aci Intre 1.500 atac al artileriel. poarele M: S. R., care pleaca din Constante
si 3.0J0 metri. párasesc mult material de resbel.
Trecdtorile, din Grecia In Macedonia si
Albania, «fard de potecile nelnsemnate,
La 1886 ostilitátile, metre Turca ,si Greci,
aü început tot la acest punct.
Un mare numar de greci ait fost
prinsl prizonieri.
ITLTI1.9 A- OBI Mania 10 ore seara; Joia 10 ore seara; si in
noaptea de Simbdtü spie Duminica, la 2'¡2 ore,
pana si inclusiv pe acela de Mar(l 17!27 Aprilie.
sunt trel: drumurile comerciale de la La- T. Pisani. Turcii se prepara sa înainteze pe te- jar la intoarcere .toate vapoarele S. M. R. care
rissa la Elassona si linia de la Calabasa, ritoriul grec. SERVICIUL NOSTRU SPECIAi. pleaca din Constantinopol, Martea, 2 ore p. m.
(ultima siatiune a rail ferate din Tesalia) Sultanul a trimes lui Edhem paga gi si Duminied, 9 ore dimineata. pina si inclusiv
(PRIN FIR TELEGIRAFIC) po acela de Viner! 18/so Aprilie.
la Castoria si Ianina prin Metzova. Acest armatel sale mulluntirl gi salutari.
din urma drum e de o Insemnatate capital&. Pret,urile biletelor, de ducere si Intoarcere,
Ali -pasa din Ianina, care la 1822 supusese
Intreaga Albanie, Epirul si Macedonia, a
construit acest drum si a Intdrit trecdtoarea
DIN ORIENT Londra, 8 Aprilie.
Se anuntä clin Elassona Agenliei Reu-
ter eu data de 7 seara ça Turcii, ait re-
111i learea / lotet greve a
Atena, 9 Aprilie.
BucureVl Constantinopol sunt :
Clasa 1-a, 57 lei 95 b.
Clasa 2-a, 36 « 80 b.
Biletele se elibereaza la casele Garef do Nord
Zygos, care se afld Mainte de Metzova, la SERVICIUL NOSTRU SPECIAL început dupa amiazi focal lor asupra Lupta la Damassi a urmat toatá ziva; si la Sucursala S. M. R. calea Victories 56.
1.700 metri Inaltime. Tyrnavel. Dupa ce ait pus mina pe ulti- turcil bat In retragere spre Nipe ; pro - Pentru ors-ce alte amamante sa se consulte
Punctele aceste, Zygos si Metzovo, se pot (PRIN FIR TELEGRAFIC) afisul de prin strade, stabiiimento publice si
ma positiune greceascä între Melonna si babil ca rezultatul obtinut aci va fi de- garile tutulor capitalelor do districte. instiinta-
asemana : eel dint&I cu trec&toarea Sipea, Tyrnavos, Grecil ait pus potina resisten- cisiv.
eel de al douilea eu Plevna, cari ad aluns Viena, 8 Aprilie. Ora 3.30 rile care vor fi incartate in ziare si sa se adre-
faimoase In razboiul din 1877-78. Turcil nu- itirile sosite aici eu privire la ta. Mai multi greci ait fost facutl pri- Grecia aü cucerit trel posturl po linfa seze la biuroul Sucursala S. M. R. Calea Vic-
Reveni. toriei, 56. (Hall de l'Indépendance Roumaine).
mese Zygosul «trecdtoarea trecatorilor, pria Inaiutarea trupelor turceiiti de zonierl. Atena, 8 Aprilie Bombardarea Preveze' a încetat seara
care niel un grec nu poate strabate vin».
De rindul acesta, de cind s'ad Inceput
snit comanda lui Fdlieiii -Pala, Lupta a reinceput de dimineala Vinez din cauza furtuneï.
arate era soarta razboiului se va Reveni. In primete zite rezistenla a fost Ptärmlicathan'Íáe
concentrarile de forte la fruntaril, ta upele
turcestl ad lucrat eu rnillta activitate la decide loarte curind la Larissa. ferma. Cuirasatul «Spetzai a pirasit
lntdrirea Meltzovel si a Zygosulul ; s'ad ri- Aci se va da lupt.a decisiva. Ministrul de interne a adresat o cir- marea Ionici pentru a so uni cu Pentru eonstruirea spitaluluï «Anton
dicat valurl de pamfnt si s'ait ados ça la 11larile putera nu vor interveni culará flota orientali la Tsagliezi lîn gáí Cincu» din orasul Teeucid
vr'o 60 de tunurl de la Castoria. de cit atunel dud uniul dila be- meze peprimarilor, invitîndu -i sa Mar
loti cetálenil valizi gi sa -i tri - Volo. Flota va pleca apoi pentru Se da In intreprindere construirea unid api-
Act.asta e fruntaria nordica a Tesaliel. ligeranti va cere aceasta.
Tot ala de potin favorabil pentru greci se In genere se crede ca razboiul meala la granita sa combats cu armata
pentru onoarea patriel.
o destinatie necunoscut .. tal in orasul Tecuciu in valoare dupa deviz in
suma de 218.000 lei.
prezintá lantul de munti al Pindulai, care
desparte la apus Tesalia de Epir. Inaltimile
va tine foarte seurt tiuip. Moralul armate' e excelent. Conditiuuilo generale, caetul de serein!, pro -
Viena, 8 Aprilie, ora 6 seara. Doua plutoane de Turet atacînd mun- iectele si devizelé se pot vedea la Tecucin la
v ariazd aci Intre 1.700 si 2,328 metri. d. Theodor Cinco, insarcinatul comisiunef insti -
Dintre cele doua intrart din spi.-e mare Un snare scliimb de depeli Luptele din Epir tele Analipsis, ocupat de Greci, aü fost tuile de defunctul Anton Ciuco pentru acest
ln cimpie, valea Tempe la nord -ost si valsa dintre familia regala gre- literalmente distruse.
T. Pisani stop.
Volo 1:1 sud -ost, cea dintal e potin Insenlnata
din putiet de vedere militar. Rial Peneios
ceascá 8i augustele ei rude Atena, 8 Aprilie. Ofertele se vor p: imi inscris si sigilate in ziva
licitatiunel la d. Theodor Cinco, in'recuein, onde
Ist face aci drumul Intre Pelion si Ossa prin dill Europa, --- printre cari Bombardarea Prevezei a reinceput ; va fi lntrunita comisiuvea; ele vor fi insotite
val greti de strabätut cari pe une locnn un înseniilat numar de te- timpul este minunat; se spera sä se ter-
mine azi eu Preveza. ! SENSA'IONAL ! deo garantie provisorie in b,+nt san efecte in
valoare da 50;0 din valoarea devizului.
se strlmteaza pin& la 60 metri. legrama foarte importante Greeil îneercind sä arunce in pod po DULCAMAR A. Efectele se primesc si in detatin de fie -rare
Insemnata e fus& iutrarea din spre Volo.
Golful Volo e larg si naturalmente bine a- adresate de entre regele Araclatos, Turcii i -ail respins.
Arta a fest bomurdat ieri de Turca la CaleaVictoriel 152 sìrLipscani 10, etajul I
lucrare si in total, specificindu -se detaliat anu-
nie lucrarile pe care se aegajaza oferlatorul a
pArat ; el are o larga cale de actes, absolut George, tarinei vitduve 5 ore si jum. seara. S'a angajat o luptil le face.
liber& si sigur pentru Greci, Intre iusula
Eubea si continent De la Volo, o linie fe-
a fost surprins in Albania vie.
Paiarioare miel fantesie si »larl de paie
elegante, de la 15 lei In sus.
La deschidei ea ofertelor, comisiunsa este in
drept daca va crude de cuviintl a tino si lici-
rat& duce la Larissa, Tricola si Calabaca, transmis Sultanului. Atena, 8 Aprilie. Umbrelute albe si negre de matase lei 10 trAiune orala.
Asemenee se vor primi si supra - oferte, pina
adio& prin toata cimpia Tesaliel. Volo e usa 11I. Ring Depesl oficiale din Arta anuntä cis dupä Corsete eu balene veritabile . . . a 5
trecerea Araelatulul si ocuparea Neveho- Lucrad artistice eu fiori naturale. Deco- f ternieu de 8 zite de la cea d'intai liitati-
oral Inoit, foarte frumusel, eu strade largl une; supra ofertele vor fi eu eel putin 50 0 mal
si constructiunl dupa modelul celor din rieï si a Pachy- Haliamului, colonelul Ma- ratiunl dupd natura eu fiori artificiale. Spe- jos de lit pretol esit la prima licitatie.
Atena. VICTORIILE TURCILOR nos a inaintat apre Tspprasli. cialitate in Rochil si Palaril de doliü. Co- 'Garantie definitiva va fi de 100!0 din valoarea
Arta este bombardata in parte. Bate - roane de fiori san fol de stcjar, lanr eu pretulul oferit de acela asupra canna a rimas
Plerderile turco- grecettl riile grecestï ail redus la tacere bateria guinde si palmiere aurite eu 30, 40, 50, 60, lu rare«.
Abie acum sosesc amanunte ceva mal se- SERVICIIIL A.GENTIEÏ ROMANE" din linaret, in fata orasulu'. 70, 80, 90, 100, 150, 200 lel, franco tn ori -ce Licitatiunea va aves loe in ziva de Duminica
rioase asupra pierderilor suferite de turcl Turcii tncercînd sa treacá podul Artel oras al Carel, avind panglic& fina inseriptia 22 lume, iar supra- licitatia in ziva de 29'unie
si de greci In fnctierarile cari s'ad produs Londra, 8 Aprile. la 5 ore de dimineatii, aú fest respinsi si cartonage. a. c.
la prima inculcare a fruntariel. eu perderi. Adresa telegrafica, Cätuleseu, Bucurestl. Tecucin, 7 Aprilie 1897.
«New.York- Ileraldi spune c& turcil ait Se anunnä din Atena ziarulul Mal mult,I ofiterl ai fost omoriti si rä- Expediliunli cu trenurl accelerate
pierdut 240 de morti si ranitl. « Times a cu data de 7 cä s'a con- nitï. Reparatiunl de palarii aproape gratis.
4 EPOCA
A se citi in pagina III-a falos comuneT, ca se vede prea bine ce pierde tuft si prirnejdios al firelor aeriane. (:piar pen- cat a continua tratArile cu d. Skender lnceput alit mai putin in terrnenil ofensatori, In cari
Buletinul Bitzboiuluií i comuna, dar nu se vede ce cistigA.
Intr'adevar, lata o socoteala pe care mi -o fa
tru iluminatul eu gaz se va plati, dupa noua
alcatuire, mat mult de cit dupa vechea alcatuire,
sub conservatori pentru cumpararea locului de
lange squarul municipal, pe care s'ar putea
ea a fost facuta.
De sigur ea acea notitA a fost strecurata In
toate deperiïlle ili corespon- cea acest liberal :
-

curo s'a aratat mal sus. construi un palet comunal de toata frumusetea. ziarul <Gala i1. de vre-o persoana strains de
den4ele privitoare la nier - Dupa vechea conventie pentru un metru cub
de gaz platead : Cuenrignl d -lai C. Plesnilit Cheltuiala ar ti fost In acest cas neaparat redactie, find dat faptul ca chiar directorul
sul rázboiul. Particularil
Primaria
26 b.
16 b.
Singura lucrare prefacerea actualulul local
mal mare, dar ora,ul ar fi posedat un monu-
ment mal nuit, ridicat pe un loe central si
ziarutul, d. I G. Nebunelli, lipsea din oral In
area zi find dims la Bucuresti pentru 1.rtrunrrea
al primariel, cu care ',i inaugureaza d. C. la fata. conservatoare.
Statut si jddetul 20 b. Plesnila activitatea sa de primar, desteapta 1n-
Sad In total grijirea Galatenilor asupra destoiniciel noue! Procesnl Robesen Irla.
EPOCA` IN PROVINCIE 62 b.
Impartind pe 62 eu 3 pentru a afla pretul adrninistratii comunale. Luni ad continuat 'naintea sectiel a II-a a 4111111.

medid, obtinelu 20 haul si 66 sutiml dintr'un Am aratat malta corespor dente ca aceasta Curti! de Apel din Galati desbaterile In pro-
GALAÇI
8 Aprilie, 1897.
ban Aplieind acestul pret neducerea de 10 la
sota la fie -care zece ant pe lntregul termen de
40 ana al coneesiuniT, care reducere este In to-
lucrara va costa dupa devizul aprobat de con -
siliul comunal le! 96 de mil. Ce! cunoscatorl
Insà afirma ca aceasta suma va fi insuticienta
cesul d-lui Robescu.
Primul, care a vorbit, a fost procurorul-óe-
neral Basteche. D-sa a insistat asupra unor
ECOURÌ
In chest's transactiel tal 6 haul si 20 sutiml de metru cub, gasim fara 120,000 de lel nu se va putea ter- puncte din acuzatie. D.liastache a fost de ran- *** D. Dimitrie §tefänescu a fost confir-
Intr'o corespondent9 a mea din saptamina ea costui media al unul metru cub de gaz, mina cucurigul d -lut Plesnila. dul acesta de o rara violent!.
dupa vechea conventie, ar fi numal de 14 ban' Se cheltueste o sumi colosal pentru a se Procurorului general i-ad rsspuns d-ui! G. mat In functiunea de primar al comunel ur-
trecutA am aratat conditiile uoulul anga,lament ridica o constructie mareata (P!?) pe ni,te zi- Panu ,i M. Cornea. bane Filipesta, din Praliova.
intervenit intro comuna Galati si concosionarul si 46 sutiml dintr'un ban, cind, dupa noua con-
ventie, pretul medid al unul metru cub de durl vetch!, cu temeli! nesanatoase ,i cari de La orele 6 p. m. Curtea a declarat desbate- ***D. medic-veterinar D. Buzenchi a fost
iluminatului eu gaz aeriform ,i a tranvaiulul sigur nu vor putea rezista. Apol, acest eucurig rile inchise.
electric. gaz va fi de 15 baut pe tot termenul concesiu- nurnit definitiv veterinar ajutor al orasului
M'arn narginit alune! numai sA relatez fap- n1. Intr'adevar, dupa noua concesie, gazul se va fi si foarte incomod atlt pentru personalul Pronuntarea decisiei s'a aminat pe maine Galati. D-sa este Insarcinat cu serviciul a-
tele, fera sa trag vre -o incheiere ; asta-zi void va debita : comunel cit ,i pentru public. Dupa plan, fuca- Miercur].
Particularilor eu 18 b. perile celor mal insemuate servici! vor fi in batoriulul.
cauta sa pur in vedere cititorilor <Eporei. pa- etagiul al II si in mansarda. Sa 's] Inchipuiasca O rectificare
rerea unul liberal asupra aseste] transactil.Lu- PrimarieI » 12 b. ***La conferintele institutorilor din Austria,
erul este eu atila mal interesant, Cu cit acest Statulul si judet. 15 b. cine -va acum cit de incomod va fi sa urcl zil- D. P. Radovicl, fest mare comerciant in ora- s'a propus si adoptat eu mare majoritate,
liberal la parte activa la luptele noastre politi- Sad in total 45 b. nic cite doua rinduri de scar! pentru a ajunge tul nostrtt, scum rentier, este foarte suparat o motiune, prin care se cere separarea mi-
ce, a facut de mat multe or! parte din cunsrhul la cancelaria unde al interes. de o notita ofensAtoare pentru d -sa aparuta, sub
jar media este de 15 ban], ceea -ce confirma a- Or -,rum ve! considera aceasta lucrare a d -lui forma de rectificare, in <Galatil de aseara. nisterului instrucfiunei publice de acei al
comunal al ora,uluT, e versat lu chestil de in- ratarea de mat sus. C. Plesnila, ea nu poate fi admisibila din niel cultelor.
teres public, pe linga cA e in curent eu ce se Avea prin urmare dreptate ace' liberal sa zica D. Radovici are eu ant mal mutt drept sa fie *** Afism c& d-na Eugenia Beslegeanu,
se petrece in culisele adninistratieT noastre un punct de vedere. suparat, cu cit autorul acole! notita declara ca
ca se vede prea bine ce pierde comuna, dar nu Pe ]unge consideratiile de mai sus, positia vorbeste in numele comitetulu! partidului con- nascuta Briol, cunoscuta proprietar& a ma-
comunale. se vede ce elstigä. Comuna pierde lumir.a elec.
Vorbind cu acest liberal, el ami spunea ca dosnica a locului ar li trebuit sa -1 faca pe d -1 servator. gasinuluT de mode de la Hotel Manu, vis-
tries, admite schimbarea sistemulul de tracti- C. Plesnila sa nu angajeze o suma atnt de mare Din sorginte sigura'risk pot afirma ca comi- it-vis de Episcopie, s'a relators de la Paris
transactia incheiata de primarul C. Plesnila cu une a tramvaiulut electric, a sistenulu] prin a- pentru o lucrare ca aceea pe care vrea s'o exe-
concesionarul iluminatului nu aduce niel un cumulatorl, care se va inlocui cu sistemul si tetul partidului conservator din Galati n'a au- de unde a adus un mare asortiment de p&-
cute. Sa fi tria] avut ceva rabdare, sa fi tncer- torizat pe nimenea sA faca vre -o rectificare, cu lariT pentru doamne si domnisoare.

FOITA ZIARULUÏ EPOCA » Ea intra din nod In gradina si de acolo practicat pin& aci. CAPITOLUL X In loe ca sä se mal Intinza iar pe pa-
apol se urca pe terasa, alaturl de Marga- Arhivele schitulul, trebuiadWit dorsi poate mint, se puse jos In grid, cu coatele pe
reta 'Zagan, foarte linistitita, deplina sta- sa fie depuse, nu Intr'o ascunzatoare de asta Tocmal In césul cind mosafiril d-lui Zain-
13
pina, pe sine, si lua parte la convorbirea genuchi, eu capul Iii colini, ascultind zgo-
cade sobolan sail In vr'un condor secret, cum fir Porescu, luad loc In sofragerie, un on
generala eu o desävirsita libertatede spirit. motul, tot miesortrtdu -se, al copitelor de cal
se gaseste adesea, pe locurile unde ad fost era trintit Intr'un lan de grid, pe marginea si al roatelor cärutil.
Teofil sosi aproape imediat, scuztndu-se niscaiva case marl, pe vremuri, In vr'o hrubl,
PENTAD MOTENIRE cä vine col din urma : avusese mull de fa- sad In vr'o cripta.
unul drum prafuit, la patru kilometri de-
partare de curte.
Cind nu Inni auzi nim:, se scull, esi din
cet, dupa amiazi. Dar, fiind -ca staretia schitulul si toate de-
Ian, si se uitä to dreapta si In stinga pe
Soarele disparuse dincolo de muntl. drumul pustid.
Da, stiam aceasta, raspunse 'Zamfrr pendintele el fusesera ridicate pe beciurl Pe cerul senin scYlrteiad deja cele d'in-
I'ARTEA iNTiIA AI fost la Jilava. marl, criptele si subteranele erari foarte nu- tüd stele.
In fata tut, terenul se Ilea In jos pina
Da, si vid obosit de tot, aproape cam meroase.
la o perdea de arbor!,
Omul dormea un somn zbuciurnat. Trebue sl fie ye') glrlú p'acolo si
l 1 procurä o sumedenie de lucrära spe- bolnav. Dar n'am vrut s& pierd ocazia feri- Teofil se gtndea st. fata un fel de harts .ra Imbracat cu o bluza si cu ud pan-
citl de a tua masa la d-v. pe care sa fie aratate toate capattiele de poate vr'o casa sing'tratieä pe malul girlel
ciale pe care Ist propuse sl ie studieze In talon de pinza albastr&, In zdrente si In- murmura el. Mal tirzid poate
fond si din care, cune bine se Intelege, nu Numal sa'ml dat1 voe sa mä nrä retrag subterane si de galerii afíate pins In tim- caltat Cu ghete groase, cu tinte.
e ceva de
facut.
pricepea o boaba, de oare -ce speculatiile clt mai repede, continua el, privind pe A- pul de fata. O barba neagra, deasa si scurtl II aco- Trebue sä viz.
Cu b ,zarul sad II initiaser& prea putin In driana, pe furis. Sunt cu adevärat sleit de 0 data terminata aceasta lucrare, are sä perea obrajil si partea de jos a figurel.
putera. Tre, u drumul, scobort coasta si se gasi
istorie si In arbeologie. arate eu boil prelungirile si punctele de in- Pataria lui veche de ptsla, cu margini
EI strtnsese mina notarulul si salutase pe tilnire mal de seamä. dupa cite -va minute pe rnalul unul r1í.1.
Ast fel, renuntind in curind la teorie, se largi, era trasa pe frunte. Lungindu -se pe pamint, bad cite -va Inghi-
didea practicel, spre desnadejdea lui Teofil doctor, cu curtenie, dar cu o r&ceala vadita. Atuncl, avtnd dinainte un plan al sub - Capul era rezemat pe umärul sting, In- titurl.
clruia 11 fccea zile fripte. Nu-1 cnnostea de cit alit cit Il vazuse la solurilor,' destul de exact reconstituite, are doit, si mina dreapta stringea un baston,
Porescu si nu se simtea atras de simpatie sa 'I fie mai usor sä aprecieze locurile pe Apol se scull, se puse pe o piatr &, si
Sepa In dreapta si In stinga, fäíä niel un cit un cionlag, care putea sa fie de o po-
catre el. care pozitiunea Ion particular de avanta- scoase Inclltlnlintea lui groasa si Ist bag&
Dumnezed, fart nretoada la voia Inchipui- triva Intrebuintat ca maciuca sad ca in spa picioarele '1 sfarintate de un mers
puirel sale, eu aere de pedant, lntrebuin- Doctorul, gray, mindru, raspunse la salu- gioasa, putuse sä fie aleas& de starei. baston. Indelungat.
tind In modul cel mal fantastic expresiu- tul sad inclintndu-se usor, fara ca sa fie cu Zamfir aproba din toat& puterea aceasta Latratul unui cline si zgomotul unel ca-
putinta sä i se vaza pe fata, daca iss da Un zgomot de past care se apropiad re-
nile teenice pe care le pastrase din Incer- metod &, asupra careia Incepea deja s& tra- rute pe drum, Il desteptarä fana de veste. pede Il facu sa tresara.
carile lui de citire. socoteala de aceast& raceala sad se credea ga incheiere, cu un aer profund si cunos- Se scula, dete la o parte, cu bagare de
Teofil tremura pururl la ideia vre -unel atins. cator, dud vestirea mese' Il sili sa'st cur - Far& indoiala, c& 'st avea cuvintele sale
seama, spicele de grill si se uit&. pentru a se feci de vederea oainenilor. tact
ireparabile nedibleil, savlrsite de ciudatul Si ai explorat sub-solul, acolo, la Ji- me un moment cuvintarea, spre a 'si oferi Alaturi de carutas mergea un taran cu
sad colaborator si se nevoia ca sal Indrep- lava, d-le Zorescu ? Intreba 'I.amfir. bratul frumoasei Margareta. iute, si fata s& se mai gtudeasca, sari in
un ttrnacop in cap. sus si se assunse inlr'un stuf.
teze activitatea asupra unor puncte, In care As fi vrut. Dar pentru ca sa 'I cerce- Omul facu un gest de necaz.
era aproape sigur cä nu se va descoperi tez, trebuia mal intiid sä curat tarimul de Daca noaptea nu '1 ar fi tmpedicat sa
nimic. Stint dol ! zise el, stringindu-sa pum- deosibeasc& persoana, a carat aptopiere
o multime de ramasite, si ar fi fost o mun- nil eu mtnie. Dol zaplanl sdzavenl! Fara
Cand Adriana Il parasi, el 1si micsora am ca prea mare. zgomotoasa 1l bagase In fiori, de sigur ca
pasul, asa ca sä Ingadue fetel a intra in sa mal puid la socoteala clinele ! Nimic de s'ar fi crezut de trebuinta sA se sustraga.
De altminteril adäoga el, am renuntat de facut ! Arhanghelul !.. Trebue sl mininc,
casa mai 'nainte ca el. o eamdata la sistenrnl de sapaturi pe carel (Va urina)
lnsä, continua el cu o furie concentrata.
Nalionala ROMANIA
Societate generalä de asigurare în
Bucuregti M. K0HAliT Galati §i Bráila ÍWATSO Prefectura judetului Tulcea
Capital Social deplin värsat REPRESENTANT SI DEPOSITAR
PENTRU FABRICELE RENUMI'l'E TN TOATE ARTICOLELE
YO !UE l, N.. Public-attune
D 1 Luca, -a Ioachim s Jicitind a l se da
lei 2,000,000
Reserva lei 6,953,997.80 PENTRU FABRICARE DE APE GAZOASE MAINI AGRICOLE INDUSTRIALE. putorisatiutie de stabilirea sa in comuna
Resultatul adunärei generale CARL POCHTLER, Viena
Aparate de Ape Gazoase, Syfoane,
BUCURESCi. Srada Academieï, 14 (fost Rasca) !
Mahmudia, plasa Tuleea, acest judet,
Pentru a se putea avisa asupra acestei
cereri, se publica spre cunostinta generala
a actionarilor din 6 (18) Aprilie 1897 Umplutoare, Sticle, etc. etc.
ca, in termen de 40 zile de asta -zt, sa se
At fost present! 39 ActionarT, repre-
zentind 5810 aetiuni eu 435 voturi.
S. REICH & C -ie, Viena
Suele pentru sifoane din Bohemia, hustle pentru limonada, Stiele pen -
REPRESENTANTI GENERALI AÏ FABRICEI presinte la prefectura ace! cari ar avea
motive de a contesta moralitatea sad a
Dupa ce s'a luat cunovstinta de rapor- tru vinurt, pentru bere, sampanie, cognac, etc. etc. LALtIER, VERNOT & Co., :A FERTÉ-SOUS-JOUARRE denunta alte fapte ce ar cunoaste ea cad
turile Consiliului de Administratie al cen- in greutatea numitulul.
sorilor si al Direetiunel Generale pentru
gestiunea anulut 1896.
BRATBY & HINGHLIFFE Limited Manchester
Aparate dN fabrieat Apa Gazoasa, Umplutori englezesti 'Monarch. Slide, etc.
W'PIETRE DE MO ARA p. Prefect, G. Cernescu.
Adevarat fzantìuze$tI, lucrate din 4 -6 bucai in ciment, p. Director, C. Demetrescu

_
S'a aprobat complectarea fondulu4 de bine No. 2153.
reserva la suma de Leí 1,060,000 $i 50
la suca din capital social (Art. 43 din
DAN RYLANDS Limited Barnsley legate a}i foarte durabile 1897, Martie 24.
STICLE engleze,tl pentru limonada SPECIALE PENTRII MORI DE MALAI SI DE FAINA
Statute) fi s'aü fixet dividendele conform UMPLUTOR englezese eunoscut ca eel mal bun, zis si .Rapid Paragon,. etc.
cu propunerile fdcute de Consiliul de Ad 0 cantitate mare in depozit din dimensiunile 36, 42 si 48 tolurl Pnblica(iune
ministratie in raportul sai catre Adu-
narea Generala, adica Lei 35 de fie -care
IOIhN Win DOB ON Barnsley
SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZEsTI
D -nul G. Manoliu solicitind a i se da
CELE MAl SOLIDE CALI TATE HECUNO SCUTA autorisatiune de stabilirea sa in comuna
ac(iune, li Lei 264.25 de fie -care titlu de Prefur4 oorente dupa cerere gratis Mahmudia, plasa Tulcea, acest judet,
fundator.
Domnit Consilierl Menelas Germani si
i franco
larommommawmal
Pentru a se putea avisa asupra aeestei
carer!, se publica aceasta spre cunostin a
wfor
Ja, ques Negruzzi, esitl prin vechirne, ad
fost reale,] prin acicmatiune, iar pentru Tipografía EPOCA execute tot fetal de lucrarl atingatoare de acea-
INSTALATIUNI generala ca, in termen de 40
asta -z1 sa se presinte la prefecuura ace!
zile de
locul ramas liber, in urma demisiunel d -lui DE cari ar aves motive de a contesta mo-
Em. M. Porumbaru, adunarea a hotarït stA arta, ca cea mat mare acurateta $i ca preturl foarte moderate. ralitatea sad a denunta alte fapte ce ar
ca acest toe ss ramiie de o earn data cunoaste cA cad In greutatea numitulul.
vacant, si a autorisat pe Consiliul de Ad-
ministratiune de a'1 indeplini prin coop -
Promptitudinea $i exactitatea aunt devise Tipografiel. Mori Si Fabrici de Spirt p. Prefect, G. Cernea.
x91 p. Director, C. Demetrescu.
tare in cursul anulul 1897 cind va crede No. 2156.
de cuviinta.
Censoria : d -nil H. Hornstein, C. Vrana TOT FELUL DE MAkINI AGRICOLE 1897, Marcie 24.
si G. N. Duca, precum si Censoril su-
pleantl: d -nil Th. Jeschek, I. Margari-
tescu si G. Meitani, ad fost realesi prin
Uataloage llu(vtrate gratis ti franco. N. (,}rigorescu
43, ('Lied Vietorle,, 43
aclamatinne. cis -a-vis de cofetaria Capin, Bucuresci
Direct' nnea Gteneralá. Aduce la cunostinta
Str. Doarnnet No. 12 onorabilului public, ca
FABRiCILE UNITE ROMANE In atelierul met se eon -
StICIETATEA PRIMO INDUSTRIE DE Gut,uraie, Tuse Grippe, Influenta fectioneaza inealtamin-
te pentru daine, co-
ele Eronsita Astmä pi!, din materialele cele
Basalt Artificial Si fie
De la ('otroeeui
Ceramica
ACID CARBONIC
FÁRÁ VITRIOL
LICHID mat fine. Comandele se
efectueazà prompt : se gasese si In-
Capital social 2.500.000 întrog vl£rsat cAltltminte gata cu preturi moderate.
Lipsit de ori -ce inconveniente, atti sanitare cat si
Se aduce 1a cunostinta d -lor detentori technice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de aer. N. B. Pentrn oonservarea ineAitómintelor re-
de actiuni ale Soctetatel de Basalt, ea oomand veritabila Or.ma- mellonianil neagrii 41
calori din fabric,.
cuponul de dividend No. 12 al exereitiu- GARANTAT, PUR si FARA MIROS LIQUEUR * CAPSULE (BROWN
lut 1896, se plateste eu incepere de Lunt Tot d'o datä aducem la cunostinta c& posedam si SON
7 Aprilie 1897, eu cite lei 25 de fie -care, din Londra : Feriti -va de contrafacerl
la rasa de bancA Iesehek & C -je, strada producem ori -ce articole, fara esceptinne, pentru fa- A se cere adresa 1111111111011111111111b
40.10.1"
Lipscanl No. 1. bricarea Bäuturilor Gazoase si Ape Minerale.
TURNATORIE de ARMATURIr de SIFOANE Societatea enonimä a hirtiilor
La Typografia EPOCA se ail de vin Aparate de Debitarea Brril sub presinno de Acid Carbonic Abadie din Franta
zare hírtie maculaturá eu 50 Bani ki- Prospecte se trintit gratis §i franco. Cu marl sacrificil si in urina une! ana-
loxr. in pxehptpdp eîts iii tri- lortramp lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-
Bubóie Catare minesti, In ce priveste aroma si cantita-
Bóle de Piele tea for de grssime. A pus in vinzare in
In töte farmaclile básicei Bucure,ti vechea i prea cunoscuta
hrtie de Ligara PANAMA
Cea mal buna APÄ MINERALA PURGATIVA Singura hirtie de orez de Panama care;
u Inegreste Ligara absolut de fel,
u stinge Ligara de loe,
este aceea de la: APA MINERALA OE BORSZEK (BORVIS) u Tontine un fir de bumbac,

BREAZIJ .Iaì
premiata cu Medalla de Aur la Expositiunea Cooperatorilor din Bucurestl In 1894
Pentru excelentele sale proprietatl a primit la expozitia
Viena diploma de distinctiune si la expozitia din Paris
poseda o excelentä putere de vindecare in diverse
universalä din
Multe autoritätl medicale ail recunoscut ca aceasta ape de argint.
medalla
casuri.
nlineralä
Prin gustul
u altereaza absolut de fel aroma guava
a tutunurilor rominstl, ca alte hlrtil, care
last& un miros foarte neplfcut pentru com-
pania distinsa a unid salon high -lift.
Dopozitul g -1 al hirtiel .Panama.: Bu
si recomandatä en preferintä de d -nil medici. Efect prompt si sigur. sAti eel placut vi bogatul continui mineral, aeeastä apä curesti str. Plnzam No. 10. Uade se vor
cu vin, e recunoscutä ca o bauturä placuta si räcoritoare, amestecata dresa toate informatiile si comandole
Bosh 'ideal, gust pliteut. altor ape minerale. superioarä in Rorninia.

Cerei dar Batumi Apá minerari de fREAZU Expoi'tatorl generali : D -nil Lazrir 4. Ferzar
Deponitul general pen - In Brasov Hîrtie tint de tipar
De vinzare 61 de topurl
care se gaseste la toti vinzatoril de APE Stra 1000
VJ4 `IL CRETE StradaNo.COVACI
ii
MINERALE din Tara. fru Capitalü la D-nul coals fie -rare :It in greutate de 24 kil.,
17. birbe RalbiniA, blue satinata, format
In provincie lit differiti depositari principali No. 1óo2C1n.
A se adisse: strada Polena
Bucurest.I. Tipografia <EPOCA), Strada Clemente', 3, ...
Bucurestl.