Mesaj de la Dromihete

„Onoare şi dreptate! Sunt cel pe care istoria voastră l-a păstrat în înscrisuri
cu numele de Dromichete.

Multă vreme am fost plecat de pe Pământ, pentru meritele pe care le-am

câştigat trăind aici, pe vechiul şi dragul pământ al maicii noastre Dacia. Acum
mi s-a trimis o chemare de ajutor de către fratele Zamolxe şi nu puteam sta
de-o parte, ştiind şi văzând că urmaşii neamului meu sunt obidiţi într-atât de
mult de veneticii altor neamuri, cârmuite viclean de trimişii altor civilizaţii.
Eu şi cei ca mine aveam curaj deplin în vremurile noastre, şi vreau să vă spun
că erau mai mari pericolele de atunci decât cele de acum, pentru că
duşmanii noştri aveau implantate în ceafă de către civilizaţiile ostile nouă
nişte bobiţe mici meşteşugite cu tehnologie de pe altă planetă. Aceste
bobiţe îi făceau furioşi şi dedaţi la cotropiri şi jafuri. Dacă nu am fi avut
curajul bazat pe credinţa în bine, nu am fi biruit de fiecare dată.

Văd prin ce treceţi şi eu împreună cu alţi regi daci, cu sacerdoţi şi cu fraţi din
Pleiade, vom pune în mişcare energii care să vă ajute şi care vor schimba
mentalităţi, obiceiuri, atitudini, astfel încât cu mic, cu mare, de la mare pân
la soare, schimbarea cuvenită să aibă loc. Octogonul, care exista cu multe
zeci de milenii înainte ca eu să fiu rege, trebuie realimentat nu doar cu
credinţa, ci şi cu fiecare gând şi sentiment pe care-l aveţi. Eu am condus cu
blândeţe şi înţelepciune, dar şi cu exigenţă şi agerime, păstrând astfel
echilibrul şi glia strămoşească. Munţii noştri dragi, cu pădurile lor, cu apele
lor, cu vieţuitoarele lor, vă sunt aliaţii cei mai buni, iar glia – maica noastră
bună, vă dă energia necesară de a rămâne dârji şi neînfricaţi, aşa cum am
fost şi noi la vremea noastră. Şi noi am avut duşmani pe măsură, dar nu ne-
am temut nicio clipă de întuneric, de ceea ce voia acesta să arunce asupra
noastră. Acum şi voi sunteţi într-o situaţie asemănătoare. Amintiţi-vă că noi

1
trăim prin voi, existăm în fiecare respiraţie a voastră, în fiecare gând şi
sentiment al vostru şi aşa puteţi readuce măreţia de neam al luminii şi
dreptăţii din nou pe meleagurile Daciei străvechi!

La bună reîntâlnire!”