Rolul apei in alimentatie

Din cele mai îndepărtate timpuri, apa a fost considerată elementul primordial, simbolul renaşterii,
originea vieţii. Toate culturile vechi venerau apa. Rolul terapeutic al apei în menţinerea şi consolidarea
sănătăţii fiinţei umane, a fost, de asemenea, recunoscut, din vremuri străvechi, ea făcând parte din
filosofia medicală în vechiul Egipt, India, China sau Grecia. De exemplu, în tradiţia chineză, apa era sursa
energiei chi sau energia vieţii.
În organismul uman apa se găseşte în fiecare celulă, reprezentând aproximativ două treimi din
masa corpului nostru. După oxigen, ea este următoarea ca importanţă majoră pentru menţinerea vieţii.
În fiecare zi, noi pierdem în jur de 3 litri de apă prin: urină (1 – 1,5 l), respiraţie (300 – 400 ml),
materii fecale (100 -150 ml) şi prin piele (650 – 750 ml), pe care ar trebui să îi compensăm prin apa de
băut şi cea din alimente. Menţionăm că mai există o a treia sursă de apă, şi anume cea rezultată din
metabolim, dar ea este total insuficientă pentru nevoile organismului, din 2500 kcal fiind produşi doar
250 – 300 ml de apă, în 24 de ore.
Apa îndeplineşte numeroase roluri în ceea ce priveşte buna funcţionare a tuturor organelor:
 Ea este mediul în care se desfăşoară toate procesele metabolice. Reacţiile chimice şi enzimatice au
loc în prezenţa apei.
 Evaporându-se sub formă de transpiraţie, ea previne supraîncălzirea corpului, fiind astfel reglată
temperatura organismului nostru.
 Lubrefiază articulaţiile, dar şi suprafeţele delicate ale unor organe cum ar fi ochii, inima sau
plămânii.
Apa contribuie la buna desfăşurare a digestiei, a absorbţiei subsatnţelor nuritive din hrană, pe care
le transportă ulterior la celule.
 La fel de important este şi rolul pe care îl joacă în detoxifierea organismului, reziduurile toxice şi
substanţele inutile pentru organism fiind transportate în sens invers către ficat, rinichi, intestin,
piele sau plămâni pentru a fi eliminate. Prin urmare, munca organelor şi a celulelor responsabile
de excreţie este mult uşurată printr-un aport hidric adecvat.
 Apa, ca plasmă, este vehicul şi pentru hormoni, oxigen sau anticorpi, toţi aceştia exercitându-şi
rolurile mult mai eficient în soluţii de vâscozitate redusă (adică mai diluate). Această teorie
pledează pentru un consum regulat de cel puţin 2 litri de apă pe zi.
 85% din creier este apă. El are nevoie de 5% din aportul sanguin. Deshidratarea are efecte
negative asupra bunei funcţionări a acestui organ vital şi există cercetări care arată că un aport
inadecvat de apă favorizează sau chiar accentuează depresia şi sindromul de oboseală cronică.
 dieta cu un conţinut de apă de aproximativ 70% previne litiaza renală, îmbunătăţeşte digestia şi
tensiunea arterială, menţine un ten curat, tânăr şi sănătos.
 Consumul regulat de apă joacă un rol important în prevenirea şi chiar în tratarea obezităţii. Apa nu
conţine calorii, grăsimi sau colesterol, iar studii recente au arătat că un aport scăzut de apă creşte
depozitele de grăsimi. În plus, atunci când ţinem o cură de slăbire, mâncăm mai puţin şi, automat
este scăzut şi nivelul de apă care provine din alimente. Acesta ar fi un motiv în plus ca să creştem
aportul hidric atunci când vrem să scăpăm de kilogramele în plus.

De câtă apă avem nevoie?

În cazul în care consumăm multe legume şi fructe în stare crudă, necesarul de apă va fi obţinut în
mare parte din alimente ceea ce nu exclude faptul că trebuie să consumaţi în continuare lichide, cel
puţin 1,5 l/zi. Cu cât aportul de lichide este mai mare, cu atât este mai bine pentru organismul
dumneavoastră, care se va simţi în permanenţă regenerat şi împrospătat. Prin gătire sau prelucrare,
alimentele pierd o bună parte din cantitatea de apă pe care o conţin şi aportul nostru zilnic de lichide
ar trebui să fie de aproximativ 3 l/zi.

Când este indicat să bem apă?

Cel mai bine este să consumăm apa imediat după ce ne-am trezit (efectul său fiind, în acest caz,
similar unui ”duş interior”), cu 30 de minute înainte de masă şi între mese. Evitaţi, pe cât posibil, să
beţi apă în cantitate mare în timpul sau imediat după masă, deoarece aceasta va dilua sucurile
digestive, diminuând astfel acţiunea enzimelor implicate în procesul digestiei. Ca urmare a acestui

1
 fapt, e posibil să ne confruntă cu o senzaţie de îngreunare, hiperaciditate, greaţă sau chiar indigestie.
Dacă sunteţi printre cei la care apare o sete intensă când mănâncă, este indicat să beţi apă cu o jumate
de oră înainte de a servi masa. Apa va acţiona în acest caz ca un puternic lubrefiant al mucoasei
tubului digestiv, facilitând digerarea hranei şi absorbţia principiilor nutritive din alimente.

Asocierea diferitelor grupe de alimente cu apa

 Amidonoase – apă
În această grupă intră cartofii, făina albă, mălaiul, grişul, grâul, hrişca, orezul, pastele făinoase, pâinea,
porumbul, secara, castanele. Aceste alimente au nevoie de apă pentru a fi digerate într-un mod
corespunzător şi, de aceea, este bine să fie asociate cu salate diverse (care conţin apă). Dacă, totuşi, setea
devine foarte intensă, puteţi bea 2 -3 înghiţituri de apă. Important este să atragem atenţia aupra faptului că
nici consumarea sucurior de fructe la terminarea meselor bazate pe alimente din amidon, nu este
favorabilă organismului. Sucurile de fructe nu potolesc setea, din cauza zaharurilor concentrate pe care le
conţin şi, în plus, asocierea amidon-zahăr este total incompatibilă. De altfel, la fel ca şi apa, orice fel de
sucuri naturale din fructe (şi aici ne referim desigur la sucurile obţinute la storcător) se consumă cel mai
bine între mese, sau cu cel puţin o oră înainte de masă.
 Zaharuri duble – apă
Alimentele care conţin zaharuri duble sunt: zahăr, sfeclă, arţar, siropuri cu zahăr, dulceţuri. Transformarea
zaharoaselor (dizaharidelor) în zaharuri simple (monozaharide) necesită prezenţa apei, astfel încât este
foarte probabil să simţiţi senzaţia de sete în timpul consumării acestui tip de alimente. În acest caz, beţi 2
-3 înghiţituri de apă, dar fiţi totuşi prudenţi, mai ales dacă faceţi parte din categoria persoanelor
devitalizate sau a celor cu tulburări digestive, deoarece, prin natura lor, dizaharidele atrag apa în tubul
digestiv, putând duce la tulburări de tranzit şi de digestie, mai accentuate la cei cu o anumită sensibilitate
fizică.
Amintim faptul că toate produsele care conţin zahăr sunt nocive pentru organism.
 Zaharuri simple – apă
Dintre alimentele care conţin zaharuri simple (monozaharide) amintim: mierea naturală şi toate fructele.
Asociere relativ neutră, ea trebuie totuşi să fie folosită cu precauţie la cei devitalizaţi şi la cei cu tulburări
digestive, aşa cum am menţionat mai sus.
 Proteine - apă
Digestia alimentelor bogate în proteine (lapte, iaurt, brânză, carne, fasole, linte, mazăre, ciuperci, alune,
germeni de grâu, nuci etc.) se face şi prin hidroliză, adică prin scindarea moleculelor în mediu apos. Din
acest motiv, este salutară asocierea cu legume verzi bogate în apă. Dacă şi în acest caz apare setea intensă,
puteţi consuma puţină apă, în nici un caz în cantităţi mari, pentru că, aşa cum am arătat, aceasta ar întârzia
considerabil digestia.
 Lipide – apă
Ingerate sub formă concentrată, alimentele bogate în lipide (uleiuri, unt, smântână, brânză, gălbenuş de
ou, măsline, migdale, arahide, alune, nuci, fistic etc.) vor necesita pentru digestia lor, la fel ca şi în cazul
celorlalte, apă, de preferat cea obţinută din verdeţuri proaspete.
Aşadar, nu ezitaţi să adăugaţi o salată la o masă bogată în lipide.
Simplul fapt că odată cu înaintarea în vârstă conţinutul în apă al organismului scade (75% la nou-născut,
63% la adult, 58% la vârstnici), ceea ce contribuie la procesul de îmbătrânire, ar trebui să ne pună pe
gânduri.

- să beţi minimum 2 litri de apă pe zi;

- să creşteţi acest consum în perioadele de efort fizic mărit, când aveţi febră sau pe timpul verii;
- să fiţi atenţi când beţi apă: cu 30 de minute înainte de mese sau între mese, dar niciodată în timpul sau
imediat după masă.