Pedagogie Semestrul I (Probleme fundamentale si curriculum)

Pentru toate formele de invatamant (Zi, FR si ID)

TRUE/FALSE

1. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este reprezentativ pentru
educaŃia permanentă (în acest caz răspundeŃi prin Adevărat), sau pentru autoeducaŃie (în
acest caz răspundeŃi prin Fals).

Persoana participantă este integrată instituŃional, orientată şi dirijată.

2. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este reprezentativ pentru
educaŃia permanentă (în acest caz răspundeŃi prin Adevărat), sau pentru autoeducaŃie (în
acest caz răspundeŃi prin Fals).

Resursele necesare sunt mobilizate şi organizate individual, utilizate în funcŃie de posibilităŃi.

3. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este reprezentativ pentru
educaŃia permanentă (în acest caz răspundeŃi prin Adevărat), sau pentru autoeducaŃie (în
acest caz răspundeŃi prin Fals).

ConŃinuturile sunt selectate, ierarhizate şi programate pe baza unor criterii specifice,

individuale.

4. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este reprezentativ pentru
educaŃia permanentă (în acest caz răspundeŃi prin Adevărat), sau pentru autoeducaŃie (în
acest caz răspundeŃi prin Fals).

Timpul disponibil este organizat instituŃional, eşalonat pe cicluri, programe sau module.

5. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este reprezentativ pentru
elevul excepŃional (în acest caz răspundeŃi prin Adevărat), sau pentru elevul supradotat (în
acest caz răspundeŃi prin FALS).

Elevul are în mod constant performanŃe remarcabile într-o activitate umană semnificativă, fie
aceasta învăŃare sau creaŃie ştiinŃifică şi artistică.

6. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este reprezentativ pentru
elevul excepŃional (în acest caz răspundeŃi prin ADEVĂRAT), sau pentru elevul supradotat
(în acest caz răspundeŃi prin FALS).

Elevul prezintă deviaŃii de ordin intelectual, fizic, social sau emoŃional faŃă de colegii săi,
deviaŃii care ridică semne de întrebare privind oportunitatea plasării sale într-un program
şcolar pentru populaŃia generală.

7. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este reprezentativ pentru
elevul excepŃional (în acest caz răspundeŃi prin ADEVĂRAT), sau pentru elevul supradotat
(în acest caz răspundeŃi prin FALS).
 Elevul are un coeficient de inteligenŃă între 80 şi 95

8. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este reprezentativ pentru
elevul excepŃional (în acest caz răspundeŃi prin ADEVĂRAT), sau pentru elevul supradotat
(în acest caz răspundeŃi prin FALS).

Elevul are un coeficient de inteligenŃă peste 150.

9. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este reprezentativ pentru
elevul excepŃional (în acest caz răspundeŃi prin ADEVĂRAT), sau pentru elevul supradotat
(în acest caz răspundeŃi prin FALS).

Elevul este caracterizat de deficienŃe senzoriale (cel mai frecvent în domeniul vederii sau al
auzului).

10. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este reprezentativ pentru
elevul excepŃional (în acest caz răspundeŃi prin ADEVĂRAT), sau pentru elevul supradotat
(în acest caz răspundeŃi prin FALS).

Elevul manifestă un viu interes pentru cuvinte şi idei, consultând în acest sens dicŃionare şi
enciclopedii.

11. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă el este reprezentativ pentru
concepŃia curriculară (în acest caz răspundeŃi ADEVĂRAT) sau este irelevant sau disonant în
raport cu această concepŃie (în acest caz răspundeŃi FALS):

Lipsa supravegherii permanente a profesorului poate periclita ritmul şi eficienŃa învăŃării la

unii elevi.

12. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă el este reprezentativ pentru
concepŃia curriculară (în acest caz răspundeŃi ADEVĂRAT) sau este irelevant sau disonant în
raport cu această concepŃie (în acest caz răspundeŃi FALS):

Specialiştii în domeniul diferitelor discipline ştiinŃifice sunt singurii implicaŃi în dezvoltarea

curriculară.

13. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă el este reprezentativ pentru
concepŃia curriculară (în acest caz răspundeŃi ADEVĂRAT) sau este irelevant sau disonant în
raport cu această concepŃie (în acest caz răspundeŃi FALS):

Se extinde gama componentelor curriculare în legătură cu care deciziile sunt luate la nivelul
comunităŃii sau instituŃiilor de învăŃământ.

14. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă el este reprezentativ pentru
concepŃia curriculară (în acest caz răspundeŃi ADEVĂRAT) sau este irelevant sau disonant în
raport cu această concepŃie (în acest caz răspundeŃi FALS):

Structura sistemului cultural al unei comunităŃi naŃionale devine mai importantă decât
sistemul disciplinelor ştiinŃifice.
15. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă el este reprezentativ pentru
concepŃia curriculară (în acest caz răspundeŃi ADEVĂRAT) sau este irelevant sau disonant în
raport cu această concepŃie (în acest caz răspundeŃi FALS):

Tehnicile obiective de testare educaŃională sunt de preferat preferate celor subiective.

16. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta este reprezentativ pentru tendinŃele de
evoluŃie ale funcŃiilor instituŃiilor educaŃionale, pentru a satisface principiul educaŃiei permanente.
RăspundeŃi prin ADEVĂRAT sau FALS

CompetenŃele de bază se formează numai în cadrul educaŃiei iniŃiale (învăŃământul preşcolar şi şcoala
primară), astfel încât accesul celor ce eşuează în această etapă la alte forme de educaŃie să fie blocat.

17. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta este reprezentativ pentru tendinŃele de
evoluŃie ale funcŃiilor instituŃiilor educaŃionale, pentru a satisface principiul educaŃiei permanente.
RăspundeŃi prin ADEVĂRAT sau FALS

InstituŃia educaŃională devine instituŃie de interes public, iar societatea civilă are dreptul de a controla
şi de a participa la decizii privind oferta educaŃională şi resursele pe care ea le implică.

18. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta este reprezentativ pentru tendinŃele de
evoluŃie ale funcŃiilor instituŃiilor educaŃionale, pentru a satisface principiul educaŃiei permanente.
RăspundeŃi prin ADEVĂRAT sau FALS.

MotivaŃia învăŃării continue a devenit mai importantă decât simpla prezenŃă la cursuri sau alte tipuri de
activităŃi educaŃionale.

19. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta este reprezentativ pentru tendinŃele de
evoluŃie ale funcŃiilor instituŃiilor educaŃionale, pentru a satisface principiul educaŃiei permanente.
RăspundeŃi prin ADEVĂRAT sau FALS.

SelecŃia în cadrul sistemului şcolar trebuie să aibă la bază exclusiv criterii interne, proprii instituŃiei, şi
nu combinate cu criterii externe date de nevoile vieŃii active.

20. ApreciaŃi dacă enunŃul surprinde caracteristici reprezentative pentru unul sau mai multe dintre
elementele-nucleu ale curriculumului (în acest caz răspundeŃi ADEVĂRAT) sau este irelevant din
această perspectivă (în acest caz răspundeŃi FALS):

Din punct de vedere axiologic, în ultimele decenii s-a produs o răsturnare a priorităŃilor în stabilirea
finalităŃilor educaŃionale, accentul punându-se pe formarea atitudinilor şi a aptitudinilor.

21. ApreciaŃi dacă enunŃul surprinde caracteristici reprezentative pentru unul sau mai multe dintre
elementele-nucleu ale curriculumului (în acest caz răspundeŃi ADEVĂRAT) sau este irelevant din
această perspectivă (în acest caz răspundeŃi FALS):

Evaluarea rezultatelor permite formularea unor concluzii cu privire la nivelul de realizare a

obiectivelor educaŃionale.

22. ApreciaŃi dacă enunŃul surprinde caracteristici reprezentative pentru unul sau mai multe dintre
elementele-nucleu ale curriculumului (în acest caz răspundeŃi ADEVĂRAT) sau este irelevant din
această perspectivă (în acest caz răspundeŃi FALS):
 Fenomenul ″exploziei educaŃionale″, înŃeles în sens demografic, informaŃional şi al aspiraŃiilor umane,
a creat presiuni asupra surselor conŃinuturilor şcolare.

23. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta este Adevărat sau Fals.

Curriculum-ul la decizia şcolii nu este 100% obligatoriu.

24. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta este Adevărat sau Fals.

Ariile curriculare şi ciclurile curriculare sunt structuri care nu pot fi puse în legătură.

25. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta este Adevărat sau Fals.

Programa şcolară nu face parte din curriculum-ul scris sau oficial.

26. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

EducaŃia tehnologică poate fi realizată, în primul rând, prin studierea unor discipline de profil.

27. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

EducaŃia tehnologică poate fi realizată, în primul rând, prin proiectarea judicioasă a evenimentelor de
instruire în interiorul disciplinelor şi domeniilor de conŃinut deja prezente în curriculum.

28. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

EducaŃia pentru carieră şi educaŃia profesională reprezintă două domenii distincte ale educaŃiei.

29. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

EducaŃia profesională are în vedere formarea personalităŃii din punct de vedere profesional, cultivând
şi structurând atitudini, trăsături, deprinderi.

30. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevarat sau Fals.

Arta este o componentă a esteticii şi are mai multe domenii de studiu, printre care idealul estetic,
gustul estetic, sentimentele şi convingerile estetice, spiritul estetic, spiritul de creaŃie.

31. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

Ca metode şi tehnici de realizare a educaŃiei estetice se pot aminti educaŃia literară, muzicală,
plastică, coregrafică, cinematografică etc.

32. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.
 Ca obiective ale educaŃiei fizice pot fi menŃionate: întărirea şi călirea organismului elevilor,
formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi a calităŃilor fizice ale mişcărilor,
formarea şi dezvoltarea principalelor calităŃi morale de voinŃă şi de caracter.

33. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

EducaŃia civică are în vedere cunoaşterea şi aplicarea în practică a codului bunelor maniere de
comportare în societate (de exemplu să cedezi locul în tramvai unei persoane vârstnice, etc.)

34. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

IntenŃionalitatea educaŃiei religioase este imprimată şi de prezenŃa unui scop, a unui proiect al
devenirii personalităŃii umane în perspectiva unor valori ce merită a fi acceptate de individ.

35. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este adevărat (DA) sau neadevărat (NU).

EducaŃia pentru pace vizează în principal combaterea ideilor care favorizează atitudinile
ostile, intolerante, războinice.

36. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

EducaŃia pentru pace vizează în principal promovarea şi cultivarea conduitei paşnice, de respect
şi înŃelegere faŃă de ceilalŃi (indivizi, comunităŃi, popoare).

37. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

EducaŃia pentru participare şi democraŃie îşi propune formarea unui om activ şi responsabil,
capabil să se implice social şi civic.

38. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

EducaŃia pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului reprezintă o componentă

fundamentală a educaŃiei actuale, fiind corelată cu creşterea duratei învăŃământului obligatoriu
şi cu realizarea dezideratului “educaŃiei pentru elite”.

39. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

Necesitatea educaŃiei ecologice este accentuată de consecinŃele dezastruoase produse de

dezechilibrul între mediu şi dezvoltare, de procesul industrializării neraŃionale, de poluarea
mediului, de creşterea frecvenŃei şi impactului evenimentelor meteorologice nefaste asupra
aşezărilor umane şi asupra sănătăŃii oamenilor.

40. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.
 EducaŃia economică şi casnică modernă urmăreşte, între altele, menŃinerea concepŃiei
tradiŃionale privind definirea spaŃiului privat şi a raportării indivizilor faŃă de bunuri.

41. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

EducaŃia pentru comunicare şi mass-media îşi propune ca, printr-o serie de practici
educaŃionale, să asigure accesul tinerilor la noi coduri de lectură a mesajelor, să dezvolte
capacitatea acestora de a amenda şi neutraliza informaŃiile false, să activeze competenŃele de
comunicare.

42. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

FaŃă de educaŃia interculturală, care, începând cu anii 80, a devenit parte a agendei oficiale în
multe Ńări ale lumii, educaŃia multiculturală se impune în prezent ca o nouă metodologie de
abordare pedagogică a diferenŃelor culturale.

43. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

EducaŃia globală, în accepŃiunea de educaŃie pentru înŃelegerea interdependenŃelor între

naŃiuni, are drept scopuri principale: clarificarea atitudinilor faŃă de alte naŃiuni şi
restructurarea percepŃiilor comune faŃă de aceste probleme.

44. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă acesta (judecat prin prisma celor
învăŃate la curs) este Adevărat sau Fals.

În exercitarea funcŃiilor sale economice ca şi în exercitarea funcŃiilor sale sociale, societatea

comercială face frecvent apel la programe educaŃionale nonformale (calificare,
policalificare, recalificare, perfecŃionare profesională).

MULTIPLE CHOICE

1. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre
concepŃiile privind educaŃia este caracteristic (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese).

Cuvinte cheie: directivitate, lipsă de interes pentru caracteristicile şi aspiraŃiile subiecŃilor

educaŃiei, pedepse corporale

a. educaŃia ca dezvoltare
b. educaŃia ca drept
c. educaŃia ca formare
d. educaŃia ca proces de creştere
2. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre
concepŃiile privind educaŃia este caracteristic (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese).

Cuvinte cheie: nondirectivitate, asigurarea unui mediu propice dezvoltării propriului potenŃial

a. educaŃia ca dezvoltare
 b. educaŃia ca drept
c. educaŃia ca formare
d. educaŃia ca proces de creştere
3. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre
concepŃiile privind educaŃia este caracteristic (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese).

Cuvinte cheie: nondirectivitate, expunerea elevilor unei largi varietăŃi de experienŃe de

învăŃare

a. educaŃia ca dezvoltare
b. educaŃia ca drept
c. educaŃia ca formare
d. educaŃia ca proces de creştere
4. Instructaj: CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre
concepŃiile privind educaŃia este caracteristic (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese).

Cuvinte cheie: factor determinant al bunăstării economice şi echilibrului emoŃional, nivel

rezonabil de succes educaŃional, majoritatea participanŃior implicaŃi în programe educaŃionale

a. educaŃia ca dezvoltare
b. educaŃia ca drept
c. educaŃia ca formare
d. educaŃia ca proces de creştere
5. Instructaj: examinaŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi decideŃi pentru care dintre factorii de
presiune asupra educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):

PopulaŃia are cel mai rapid ritm de creştere în Ńările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare:

a. competiŃia şi cooperarea internaŃională

b. creşterea nevoii de educaŃie
c. modificarea structurilor şi persistenŃa inegalităŃilor
d. mutaŃii la nivelul planificării şi politicilor educaŃionale
e. evoluŃii pe piaŃa forŃei de muncă
6. Instructaj: examinaŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi decideŃi pentru care dintre factorii de
presiune asupra educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):

Sectorul educaŃiei se află în competiŃie pentru alocaŃii bugetare cu alte sectoare importante ale
vieŃii sociale şi economice, cum ar fi sănătatea sau cercetarea ştiinŃifică:

a. competiŃia şi cooperarea internaŃională

b. modificarea structurilor şi persistenŃa inegalităŃilor
c. mutaŃii la nivelul planificării şi politicilor educaŃionale
d. evoluŃii pe piaŃa forŃei de muncă
e. restricŃii financiare
 7. Instructaj: examinaŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi decideŃi pentru care dintre factorii de
presiune asupra educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):

Eforturile pentru creşterea competitivităŃii economiilor naŃionale au condus, într-o primă

etapă, la creşterea şomajului în rândul populaŃiei tinere:

a. competiŃia şi cooperarea internaŃională

b. creşterea nevoii de educaŃie
c. modificarea structurilor şi persistenŃa inegalităŃilor
d. mutaŃii la nivelul planificării şi politicilor educaŃionale
e. evoluŃii pe piaŃa forŃei de muncă
8. Instructaj: examinaŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi decideŃi pentru care dintre factorii de
presiune asupra educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):

Creşterea ratei tinerilor înrolaŃi în învăŃământul superior este acompaniată, în unele Ńări, de
creşterea ratei analfabetismului:

a. competiŃia şi cooperarea internaŃională

b. creşterea nevoii de educaŃie
c. modificarea structurilor şi persistenŃa inegalităŃilor
d. mutaŃii la nivelul planificării şi politicilor educaŃionale
e. restricŃii financiare
9. Instructaj: examinaŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi decideŃi pentru care dintre factorii de
presiune asupra educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):

Îşi fac apariŃia tot mai frecvent organisme specializate cu atribuŃii de decizie în finanŃarea
educaŃiei, evaluare educaŃională sau dezvoltare curriculară:

a. competiŃia şi cooperarea internaŃională

b. creşterea nevoii de educaŃie
c. modificarea structurilor şi persistenŃa inegalităŃilor
d. mutaŃii la nivelul planificării şi politicilor educaŃionale
e. rapiditatea evoluŃiilor ştiinŃifice şi tehnologice
10. Instructaj: examinaŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi decideŃi pentru care dintre factorii de
presiune asupra educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):

Comunitatea Europeană a lansat în anul 1994 şi 1995 două mari programe de cooperare
internaŃională în domeniul educaŃiei, Leonardo da Vinci şi Socrates:

a. competiŃia şi cooperarea internaŃională

b. creşterea nevoii de educaŃie
c. modificarea structurilor şi persistenŃa inegalităŃilor
d. mutaŃii la nivelul planificării şi politicilor educaŃionale
e. rapiditatea evoluŃiilor ştiinŃifice şi tehnologice
11. Instructaj: examinaŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi decideŃi pentru care dintre factorii de
presiune asupra educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):
 Atitudinile de acceptare, căutare şi generare de noi cunoştinŃe au devenit mai importante decât
înmagazinarea unui volum important de informaŃii:

a. creşterea nevoii de educaŃie

b. mutaŃii la nivelul planificării şi politicilor educaŃionale
c. evoluŃii pe piaŃa forŃei de muncă
d. rapiditatea evoluŃiilor ştiinŃifice şi tehnologice
e. restricŃii financiare
12. Care dintre elementele de mai jos (unul singur) nu reprezintă o caracteristică a auto-
discursului suportiv? (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

a. Afirmă abilităŃile de care dispune persoana

b. Diminuează anxietatea
c. DirecŃionează eforturile pentru rezolvarea situaŃiei
d. Formulează predicŃii adecvate ale riscurilor
13. Care dintre elementele de mai jos (unul singur) nu reprezintă o deficienŃă privind stabilirea
de obiective realiste? (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

a. Formularea de generalizări nejustificate

b. Insuficientă specificitate
c. Lipsa unei perspective temporale
d. Lipsă de realism
14. Dacă o persoană nu reuşeşte să elimine distorsiunile introduse de propriile stări afective sau
de generalizări nejustificate atunci când judecă oamenii şi evenimentele, putem aprecia că are
deficienŃe legate de una din următoarele abilităŃi vitale ale gândirii: (tastaŃi litera
corespunzătoare variantei alese)

a. Asumarea răspunderii pentru propriile opŃiuni

b. Formularea de predicŃii realiste
c. Realismul percepŃiilor
d. Stabilirea de obiective realiste
e. Utilizarea auto-discursului suportiv
15. Care dintre elementele de mai jos (unul singur) nu reprezintă o etapă în cadrul unui proces
decizional eficient? (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

a. Autoaprecierea globală
b. Confruntarea situaŃiei problematice
c. Generarea de alternative
d. Planificarea şi implementarea
e. Selectarea alternativei optime
16. O persoană nu va dispune de un punct de plecare solid pentru a evalua informaŃiile provenite
din mediul extern şi din cel intern atunci când: (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

a. Formulează predicŃii nerealiste

b. Nu are un bun contact cu propriile trăiri emoŃionale
c. Nu stabileşte obiective realiste
 d. Nu utilizează percepŃii realiste
e. Utilizează auto-discursul negativ
17. Pentru care dintre tehnicile de educaŃie morală de mai jos este caracteristic faptul că
participanŃii răspund în scris, prin Da sau Nu, la un număr de şapte întrebări? (tastaŃi litera
corespunzătoare alternativei corecte)

a. Focalizarea valorilor
b. Ierarhizarea valorilor
c. Matricea valorilor
18. Pentru care dintre tehnicile de educaŃie morală de mai jos este caracteristic faptul că
participanŃii notează sintetic, prin cuvinte cheie, poziŃia proprie faŃă de un număr de teme de
interes, cu conotaŃii morale? (tastaŃi litera corespunzătoare alternativei corecte)

a. Focalizarea valorilor
b. Ierarhizarea valorilor
c. Matricea valorilor
19. Pentru care dintre tehnicile de educaŃie morală de mai jos este caracteristic faptul că
profesorul se asigură că fiecare dintre participanŃii care iau cuvântul denumesc fiecare dintre
alternativele la care se referă? (tastaŃi litera corespunzătoare alternativei corecte)

a. Focalizarea valorilor
b. Ierarhizarea valorilor
c. Matricea valorilor
20. Pentru care dintre tehnicile de educaŃie morală de mai jos este caracteristic faptul că
participanŃii examinează şi discută alternative de răspunsuri la un set de întrebări
preformulate? (tastaŃi litera corespunzătoare alternativei corecte)

a. Focalizarea valorilor
b. Ierarhizarea valorilor
c. Matricea valorilor
21. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă reprezintă o componentă de
comandă şi control (CC), o resursã (R), sau o componentã structuralã (S) a sistemului de
învăŃământ. (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

AlocaŃii bugetare

a. CC
b. R
c. S
22. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă reprezintă o componentă de
comandă şi control (CC), o resursã (R), sau o componentã structuralã (S) a sistemului de
învăŃământ. (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

Cadre didactice, populaŃie şcolară

a. CC
 b. R
c. S
23. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă reprezintă o componentă de
comandă şi control (CC), o resursã (R), sau o componentã structuralã (S) a sistemului de
învăŃământ. (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

Manageri, administratori, experŃi

a. CC
b. R
c. S
ANS: B DIF: 1 TOP: CompSistInv

24. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă reprezintă o componentă de
comandă şi control (CC), o resursã (R), sau o componentã structuralã (S) a sistemului de
învăŃământ. (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

ÎnvăŃământ gimnazial

a. CC
b. R
c. S
25. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă reprezintă o componentă de
comandă şi control (CC), o resursã (R), sau o componentã structuralã (S) a sistemului de
învăŃământ. (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

ÎnvăŃământ superior

a. CC
b. R
c. S
26. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă reprezintă o componentă de
comandă şi control (CC), o resursã (R), sau o componentã structuralã (S) a sistemului de
învăŃământ. (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

Curriculum

a. CC
b. R
c. S
27. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă reprezintă o componentă de
comandă şi control (CC), o resursã (R), sau o componentã structuralã (S) a sistemului de
învăŃământ. (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

Clãdiri, mobilier, mijloace de învăŃământ

a. CC
b. R
 c. S
28. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă reprezintă o componentă de
comandă şi control (CC), o resursã (R), sau o componentã structuralã (S) a sistemului de
învăŃământ. (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

LegislaŃie, regulamente, reglementări diverse

a. CC
b. R
c. S
29. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă reprezintă o componentă de
comandă şi control (CC), o resursã (R), sau o componentã structuralã (S) a sistemului de
învăŃământ. (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

Principii şi valori utilizate drept criterii de referinŃă în decizii

a. CC
b. R
c. S
30. CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre calităŃile unui bun
curriculum este reprezentativ: (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

Cuvinte cheie: permisivitate, încurajare, individualizare, diferenŃe, colegi de generaŃie

a. diferenŃiere
b. echilibru
c. extensie
d. progresie şi continuitate
e. relevanŃă
31. CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre calităŃile unui bun
curriculum este reprezentativ: (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese)

Cuvinte cheie: abordarea fiecărei arii curriculare semnificative a sistemului cultural, în relaŃie cu toate
celelalte componente, în relaŃie cu curriculum-ul ca întreg

a. diferenŃiere
b. echilibru
c. extensie
d. progresie şi continuitate
e. relevanŃă
32. CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre modalităŃile de
organizare a conŃinuturilor specificate mai jos este el reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare
variantei corecte)

Cuvinte cheie: discipline independente, hiperspecializare, performanŃe cognitive relativ facile, lipsa
perspectivei de ansamblu asupra realităŃii

a. Abordare modulară
b. Interdisciplinaritate
 c. Monodisciplinaritate
d. Multidisciplinaritate
e. Pluridisciplinaritate
33. CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre modalităŃile de
organizare a conŃinuturilor specificate mai jos este el reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare
variantei corecte)

Cuvinte cheie: transferuri disciplinare, juxtapunere a informaŃiilor şi/sau metodelor, evidenŃierea

caracteristicilor comune, redundanŃă, supraîncărcarea programelor.

a. Abordare modulară
b. Interdisciplinaritate
c. Monodisciplinaritate
d. Multidisciplinaritate
e. Pluridisciplinaritate
34. CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre modalităŃile de
organizare a conŃinuturilor specificate mai jos este el reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare
variantei corecte)

Cuvinte cheie: mai multe perspective asupra unei problematici, evidenŃierea relaŃiilor existente,
enciclopedism

a. Abordare modulară
b. Interdisciplinaritate
c. Monodisciplinaritate
d. Multidisciplinaritate
e. Pluridisciplinaritate
35. CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre modalităŃile de
organizare a conŃinuturilor specificate mai jos este el reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare
variantei corecte)

Cuvinte cheie: întrepătrunderea domeniilor, coordonarea cercetărilor, nou spaŃiu de cercetare, axare pe
nevoile şi interesele subiectului

a. Interdisciplinaritate
b. Monodisciplinaritate
c. Multidisciplinaritate
d. Pluridisciplinaritate
e. Transdisciplinaritate
36. CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre modalităŃile de
organizare a conŃinuturilor specificate mai jos este el reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare
variantei corecte)

Cuvinte cheie: abordare globală a fenomenelor, transferuri de cunoştinŃe/concepte/ metode,

contextualizare a rezultatelor, aplicabilitate în realitate

a. Abordare modulară
b. Interdisciplinaritate
c. Monodisciplinaritate
d. Pluridisciplinaritate
e. Transdisciplinaritate
37. CitiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care dintre modalităŃile de
organizare a conŃinuturilor specificate mai jos este el reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare
variantei corecte)

Cuvinte cheie: seturi de situaŃii/conŃinuturi/activităŃi, adaptare la cerinŃele şi ritmul de studiu al

elevilor

a. Abordare modulară
b. Interdisciplinaritate
c. Multidisciplinaritate
d. Pluridisciplinaritate
e. Transdisciplinaritate
38. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi pentru care dintre ciclurile curriculare este acesta
reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):

Formarea capacităŃilor de bază pentru necesare pentru continuarea studiilor.

a. Ciclul achiziŃiilor fundamentale

b. Ciclul de aprofundare
c. Ciclul de dezvoltare
d. Ciclul de observare şi orientare
e. Ciclul de specializare
39. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi pentru care dintre ciclurile curriculare este acesta
reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):

Orientarea în vederea optimizării opŃiunii şcolare şi profesionale ulterioare.

a. Ciclul achiziŃiilor fundamentale

b. Ciclul de aprofundare
c. Ciclul de dezvoltare
d. Ciclul de observare şi orientare
e. Ciclul de specializare
40. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi pentru care dintre ciclurile curriculare este acesta
reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):

Adâncirea studiului în profilul şi specializarea aleasă, asigurând concomitent o pregătire generală pe

baza disciplinelor şcolare din trunchiul comun.

a. Ciclul achiziŃiilor fundamentale

b. Ciclul de aprofundare
c. Ciclul de dezvoltare
d. Ciclul de observare şi orientare
e. Ciclul de specializare
41. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi pentru care dintre ciclurile curriculare este acesta
reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):

Prespecializarea în vederea accesului în învăŃământul superior sau valorificarea unor oportunităŃi pe

piaŃa muncii.

a. Ciclul achiziŃiilor fundamentale

 b. Ciclul de aprofundare
c. Ciclul de dezvoltare
d. Ciclul de observare şi orientare
e. Ciclul de specializare
42. CitiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi pentru care dintre ciclurile curriculare este acesta
reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei alese):

Acomodarea la cerinŃele sistemului şcolar şi alfabetizarea iniŃială.

a. Ciclul achiziŃiilor fundamentale

b. Ciclul de aprofundare
c. Ciclul de dezvoltare
d. Ciclul de observare şi orientare
e. Ciclul de specializare
43. Instructaj: citiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care nivel de
generalitate în definirea educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei
alese)

Sistemele socio-umane, transferul între generaŃii, informaŃii, abilităŃi, limbaje, reguli şi valori

a. EducaŃia ca acŃiune socială

b. EducaŃia ca dimensiune a procesului de învăŃământ
c. EducaŃia ca proces
d. EducaŃia ca suport al integrării sociale
e. EducaŃia ca suport al participării sociale
44. Instructaj: citiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care nivel de
generalitate în definirea educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei
alese)

Sistem de comunicare şi interacŃiune, deplasarea sistemelor educate, starea finală dorită

a. EducaŃia ca acŃiune socială

b. EducaŃia ca dimensiune a procesului de învăŃământ
c. EducaŃia ca proces
d. EducaŃia ca suport al integrării sociale
e. EducaŃia ca suport al participării sociale
45. Instructaj: citiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care nivel de
generalitate în definirea educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei
alese)

Activitatea prin care sistemele socio-umane, integrarea indivizilor, în reŃeaua de statute, roluri
şi instituŃii

a. EducaŃia ca acŃiune socială

b. EducaŃia ca dimensiune a procesului de învăŃământ
c. EducaŃia ca proces
d. EducaŃia ca suport al integrării sociale
e. EducaŃia ca suport al participării sociale
46. Instructaj: citiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care nivel de
generalitate în definirea educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei
alese)

Activitatea prin care se asigură condiŃiile cognitive şi atitudinale, pentru angajarea în

comportamente instrumentale, valorile şi obiectivele prezente, valori şi obiective viitoare ale
sistemului socio-uman

a. EducaŃia ca acŃiune socială

b. EducaŃia ca dimensiune a procesului de învăŃământ
c. EducaŃia ca proces
d. EducaŃia ca suport al integrării sociale
e. EducaŃia ca suport al participării sociale
47. Instructaj: citiŃi cu atenŃie setul de cuvinte cheie de mai jos şi decideŃi pentru care nivel de
generalitate în definirea educaŃiei este reprezentativ (tastaŃi litera corespunzătoare variantei
alese)

Ansamblul procedurilor de comunicare şi interacŃiune, dezvoltarea de atitudini, aptitudini,

valori, interese şi aspiraŃii, abilităŃi cu înalt nivel de generalitate, trăsături de personalitate.

a. EducaŃia ca acŃiune socială

b. EducaŃia ca dimensiune a procesului de învăŃământ
c. EducaŃia ca proces
d. EducaŃia ca suport al integrării sociale
e. EducaŃia ca suport al participării sociale
48. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi alegeti cuvântul (unul singur) care îl face
adevărat.

Lipsa unei intenŃionalităŃi explicite reprezintă o notă definitorie pentru educaŃia ...

a. formalã
b. informalã
c. non-formalã
49. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi alegeti cuvântul (unul singur) care îl face
adevărat.

OpŃiunea explicită pentru participare reprezintă o notă definitorie atât pentru educaŃia formală
cât şi pentru educaŃia ...

a. formalã
b. informalã
c. non-formalã
50. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi alegeti cuvântul (unul singur) care îl face
adevărat.

Raportarea demersurilor educaŃionale la strategii şi priorităŃi naŃionale reprezintă o notă

definitorie pentru educaŃia ...
 a. formalã
b. informalã
c. non-formalã
51. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este asociat cu o funcŃie
socială îndeplinite de sistemul de învăŃământ, sau cu un principiu ce stă la baza funcŃionării
sistemului de învăŃământ.

Accesibil şi deschis pentru toate ciclurile de învăŃământ

a. funcŃie
b. principiu
52. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este asociat cu o funcŃie
socială îndeplinite de sistemul de învăŃământ, sau cu un principiu ce stă la baza funcŃionării
sistemului de învăŃământ.

Asigurarea fără discriminare a dreptului la educaŃie pentru toŃi cetăŃenii

a. funcŃie
b. principiu
53. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este asociat cu o funcŃie
socială îndeplinite de sistemul de învăŃământ, sau cu un principiu ce stă la baza funcŃionării
sistemului de învăŃământ.

Autonomie universitarã

a. funcŃie
b. principiu
54. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este asociat cu o funcŃie
socială îndeplinite de sistemul de învăŃământ, sau cu un principiu ce stă la baza funcŃionării
sistemului de învăŃământ.

Compensarea unor deficite majore de dezvoltare

a. funcŃie
b. principiu
55. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este asociat cu o funcŃie
socială îndeplinite de sistemul de învăŃământ, sau cu un principiu ce stă la baza funcŃionării
sistemului de învăŃământ.

Libertatea constiinŃei

a. funcŃie
b. principiu
56. Instructaj: citiŃi cu atenŃie enunŃul de mai jos şi apreciaŃi dacă este asociat cu o funcŃie
socială îndeplinite de sistemul de învăŃământ, sau cu un principiu ce stă la baza funcŃionării
sistemului de învăŃământ.
ObŃinerea unor rezultate de învãŃare specifice

a. funcŃie
b. principiu