1 Circuite electronice .

Metode de analiză a circuitelor electronice

1.1 Noţiuni generale

Definiţie: Prin circuite electronice se subînţeleg toate circuitele electrice , care constau
din rezistoare,condensatoare, inductanţă şi alte elemente pasive care conţin şi componente
electronice diode,tranzistoare, circuite integrate analogice.
Definiţie: Funcţia de transfer a unui circuit electronic este raportul dintre semnalul de
ieşire şi semnalul de intrare.
La general aceasta se reprezintă prin raportul:

A( P) a0  a1 p  a2 p 2  ...an p n
T ( P)   (1.1)
B( P) b0  b1 p  b2 p 2  ...bm p m
a. A( P)  a0  a1 p  a2 p 2  ...an p n  0 dacă egalam cu zero se obţin n valori a lui p, pentru
care:
P1, 2 ....Pn  rădăcini, A( P)  0  nulurileT ( P) ;
b. B( P)  b0  b1 p b 2 p 2  ...bm p m  0
P1, 2 ...Pm  radăcini, B( P)  0  poliiT ( P) .

1.2 Formarea matricei de conductanţă a circuitelor electronice

Matricea Y constă din două tipuri de elemente:

a. Yii - este conductibilitatea proprie a nodului i şi este egală cu suma tuturor
conductibilităţilor conectate la acest nod ;
b. Yij se numeşte conductibilitatea reciprocă dintre nodurile i şi j şi este egală cu
conductibilitatea dintre nodul i şi j luată cu semnul minus.

Y11Y12Y13
Y  Y21Y22Y23
Y31Y32Y33

Linia matricei Y care corespunde cu numărul nodului conectat la ieşirea

amplificatorului operaţional se completează
a. La intersecţie cu coloana care corespunde nodul la care este conectată intrarea
inversoare a operatorului operaţional se indică +1.

b. În coloana care corespunde nodul la care este conectată intrarea directă a

operatorului operaţional se notează -1 , toate celelalte sunt zerouri.

1.3 Caracteristicile de bază în domeniul frecvenţă

 Definiţie: Sub noţiunea de caracteristică amplitudine frecvenţă se înţelege
dependenţa amplitudinii semnalului de ieşire de valoarea frecvenţei semnalului de
intrare pentru o valoare stabilă a amplitudinei semnalului de intrare.

Re 2 A( jw)  Im 2 A( jw)
CAF  T ( jw)  (1.4)
Re 2 B( jw)  Im 2 B( jw)
Definiţie: Sub noţiunea de CFF se înţelege dependenţa diferenţei de fază dintre
semnalul de intrare şi cel de ieşire a circuitelor electrice la schimbarea frecvenţei a
semnalului de intrare.

Im T ( jw)
CFF  arg T ( jw)  arctg (1.5)
Re T (iw)

④
①

Uintr ③ Uieș

Figura 1. Schema circuitului electronic

Formarea matricei |Y| a CE dat.

𝑦3 0 −𝑦3 0
0 𝑦1 + 𝑦2 0 −𝑦2
|Y| = |
−𝑦4
|
𝑦3 0 𝑦3 + 𝑦4 + 𝑦5 + 𝑦6
−1 1 0 0

Calcularea impedanţa de intrare Z int a CE dat

∆11
Z int = .
∆

𝑦1 + 𝑦2 0 −𝑦2
∆11 = | 0 𝑦3 + 𝑦4 + 𝑦5 + 𝑦6 −𝑦4 | = 𝑦2 ( 𝑦3 + 𝑦4 + 𝑦5 + 𝑦6 ) =
1 0 0

= y2 y3 + y2 y4 + y2 y5 + y2 y6

𝑦3 0 −𝑦3 0
0 𝑦1 + 𝑦2 0 −𝑦2
∆= | | =
𝑦3 0 𝑦3 + 𝑦4 + 𝑦5 + 𝑦6 −𝑦4
−1 1 0 0

0 −𝑦3 0
1+4
= (−1) ∗ (−1) |𝑦1 + 𝑦2 0 −𝑦2 | +
0 𝑦3 + 𝑦4 + 𝑦5 + 𝑦6 −𝑦4

𝑦3 −𝑦3 0
+1 2+4
∗ 1| 0 0 −𝑦2 | = −𝑦3 𝑦4 (𝑦1 + 𝑦2 )+ (−𝑦2 𝑦32 ) +𝑦2 𝑦3 (𝑦3 + 𝑦4 +
𝑦3 𝑦3 + 𝑦4 + 𝑦5 + 𝑦6 −𝑦4

+ 𝑦5 + 𝑦6 ) = 𝑦2 𝑦3 𝑦5 + 𝑦2 𝑦3 𝑦6 −𝑦1 𝑦3 𝑦4

y2 y3 +y2 y4 +y2 y5 +y2 y6 y2 y3

Z int = = +
y2 y3 y5 + y2 y3 y6 −y1 y3 y4 𝑦2 𝑦3 𝑦5 + 𝑦2 𝑦3 𝑦6 –𝑦1 𝑦3 𝑦4

y2 y4 y2 y5
+ + +
𝑦2 𝑦3 𝑦5 + 𝑦2 𝑦3 𝑦6 –𝑦1 𝑦3 𝑦4 𝑦2 𝑦3 𝑦5 + 𝑦2 𝑦3 𝑦6 −𝑦1 𝑦3 𝑦4

y2 y6
+ =
𝑦2 𝑦3 𝑦5 + 𝑦2 𝑦3 𝑦6 −𝑦1 𝑦3 𝑦4
1 1 1 1
= 𝑦 𝑦 + 𝑦3 𝑦5 𝑦 𝑦 𝑦 𝑦 + 𝑦3 𝑦6 𝑦1 𝑦3 𝑦4 + 𝑦3 𝑦5 𝑦 𝑦 𝑦 =
𝑦5 + 𝑦6 – 1y 4 + 3 6 – 1 3 𝑦3 + 𝑦 − 𝑦 + 𝑦3 − 1 3 4
2 𝑦4 𝑦4 𝑦2 5 2 𝑦5 𝑦6 y2 y6

1 1 1 1
unde : y1 = R ; 𝑦2 = R ; y3 = R ; y4 = 𝑝𝐶4; 𝑦5 = 𝑅 ; y6 = 𝑝 𝐶6 ;
1 2 3 5
 1 1 1
= 𝑝𝐶4R + 𝟏 𝑝𝐶6 R + 𝑝 𝐶6𝑅 +
1
+ 𝑝𝐶6 – 2 + – 2 1
+ 5 −
𝑝𝐶4 R2 𝑅5
𝑅5 R1 𝒑𝑪𝟒 R3𝑅 𝑝𝐶4𝑅 R1R R3 R3 R1 R3
5 3 3

1
+ 1 1 𝑝𝐶4R
𝑝 𝐶6R
+ R −𝑝 𝐶 R 2
3𝑅5 3 6 1R3

unde :
1 𝟏 1 1
1) =R; 2) = L; 3) = R; 4) = L;
𝑅5 𝒑𝑪𝟒 R3𝑅5 R3 𝑝 𝐶6R3𝑅
5

𝑝𝐶6 𝑝 𝐶6𝑅5 1
𝑝𝐶6 =C; = R; = C; = C;
𝑝𝐶4𝑅3 R3 R3

𝑝𝐶4R2 R2 𝑝𝐶4 R2 𝑅5 𝑝𝐶4R2

=C ; = R; = C; = R;
R1 R1R3 R1 R3 𝑝 𝐶6 R1R3

Construim shema echivalentă a Zint a CE dat.

Zintr

Figura 2. Schema echivalentă a Z int a CE dat

Construim în prima aproximare graficul funcţiei Zint =f(ω).

 ③

① ⑤
②

Uin ④ Uieș
tr

Formarea matricei |Y| a CE dat.

y0 −y0 0 0 0
−y0 y0 + y3 0 −y3 0
| |
|Y| = | 0 0 y1 + y2 0 −y2 |
0 −y3 0 y3 + y4 + y5 + y6 −y4
0 −1 1 0 0
Găsirea formulei de calcul a T(p) a CE dat din matricea |Y| formată.

𝐴(𝑝) 𝑅𝑒𝐴(𝑗𝜔)+𝐼𝑚𝐴(𝑗𝜔) ∆𝑎𝑏 ∆15

T(p) = = ; T(p) = = ;
𝐵(𝑝) 𝑅𝑒𝐴(𝑗𝜔)+𝐼𝑚𝐴(𝑗𝜔) ∆𝑎𝑎 ∆11

−y0 y0 + y3 0 −y3
0 y1 + y2 0
∆15 = (−1)1+5 | 0 |=
0 −y3 0 y3 + y4 + y5 + y6
0 −1 1 0

−y0 0 −y3
2+4
= (−1) ∗(-1) | 0 y1 + y2 0 |+
0 −y3 y3 + y4 + y5 + y6
 −y0 y0 + y3 −y3
3+4
+ (−1) ∗1 | 0 0 0 |=
0 −y3 y3 + y4 + y5 + y6

= (-1)[−y0 (y1 + y2 )( y3 + y4 + y5 + y6 )]+ (-1)[0] = y0 (y1 + y2 )( y3 + y4 +

+y5 + y6 )= y0 y1 y3 + y0 y1 y4 + y0 y1 y5 + y0 y1 y6 + y0 y2 y3 + y0 y2 y4 + y0 y2 y5 +
+y0 y2 y6

y0 + y3 0 −y3 0
0 y1 + y2 0 −y2
∆11 = | |=(−1)1+4 ∗ (−1)
−y3 0 y3 + y4 + y5 + y6 −y4
−1 1 0 0

0 −y3 0
| y1 + y2 0 −y2 | +(−1)2+4 ∗ 1
0 y3 + y4 + y5 + y6 −y4

y0 + y3 −y3 0
| 0 0 −y2 |=−y3 y4 ( y1 + y2 )– y2 y32 +
−y3 y3 + y4 + y5 + y6 −y4

y2 (y0 + y3 )( y3 + y4 + y5 + y6 )= −y1 y3 y4 −y2 y3 y4 – y2 y32 + y0 y2 y3 + y0 y2 y4 +

+y0 y2 y5 + y0 y2 y6 +y2 y32 + y2 y3 y4 + y2 y3 y5 + y2 y3 y6

y0 y1 y3 + y0 y1 y4 +y0 y1 y5 +y0 y1 y6 +y0 y2 y3 +y0 y2 y4 +y0 y2 y5 +y0 y2 y6

T (p) =
+y0 y2 y3 +y0 y2 y4 +y0 y2 y5 +y0 y2 y6 +y2 y3 y5 +y2 y3 y6 −y1 y3 y4

1 1 1 1 1 1 1
𝑝𝐶0 +𝑝2 𝐶0 𝐶4 +𝑝𝐶0 +𝑝2 𝐶0 𝐶6 +𝑝𝐶0 +𝑝2 𝐶0 𝐶4 +𝑝𝐶0 +
𝑅1 𝑅3 𝑅1 𝑅1 𝑅5 𝑅1 𝑅2𝑅3 𝑅2 𝑅2 𝑅5
= 1 1 1 1 1 1 1
𝑝𝐶0 +𝑝2 𝐶0 𝐶4 +𝑝𝐶0 +𝑝2 𝐶0 𝐶6 + +𝑝𝐶6 −𝑝𝐶4
𝑅2 𝑅3 𝑅2 𝑅2 𝑅5 𝑅2 𝑅2 𝑅3𝑅5 𝑅2 𝑅3 𝑅1𝑅3

1
+p2 C0 C6 R
2
=
1 1 1 1 1 1 1 1
𝑝(𝐶0 𝑅 𝑅 + 𝐶0 𝑅 𝑅 + 𝐶0 𝑅 𝑅 + 𝐶0 𝑅 𝑅 )+𝑝2 (𝐶0 𝐶4 𝑅 + 𝐶0 𝐶6 𝑅 + 𝐶0 𝐶4 𝑅 + +C0 C6 R )
1 3 1 5 2 3 2 5 1 1 2 2
=
1 1 1 1 1 2 1 1
𝑅2 𝑅3 𝑅5 + 𝑝(𝐶0 𝑅2 𝑅3 + 𝐶0 𝑅2 𝑅5 + 𝐶6 𝑅2 𝑅3 − 𝐶4 𝑅1 𝑅3 ) + 𝑝 (𝐶0 𝐶4 𝑅2 + 𝐶0 𝐶6 𝑅2 )

Delimitam partea reala de cea imaginara.

 𝑅𝑒𝐴(𝑗𝜔)+𝐼𝑚𝐴(𝑗𝜔) 𝑅𝑒𝐴(𝑝)+𝐼𝑚𝐴(𝑝)
T(p) = =
𝑅𝑒𝐴(𝑗𝜔)+𝐼𝑚𝐴(𝑗𝜔) 𝑅𝑒𝐴(𝑝)+𝐼𝑚𝐴(𝑝)

1 1 1 1 1 1 1 1
𝑝2 (𝐶0 𝐶4 𝑅 + 𝐶0 𝐶6 𝑅 + 𝐶0 𝐶4 𝑅 + +C0 C6 R ) + 𝑝(𝐶0 𝑅 𝑅 + 𝐶0 𝑅 𝑅 + 𝐶0 𝑅 𝑅 + 𝐶0 𝑅 𝑅 )
1 1 2 2 1 3 1 5 2 3 2 5
1 2 1 1 1 1 1 1
𝑅2 𝑅3 𝑅5 + 𝑝 (𝐶0 𝐶4 𝑅2 + 𝐶0 𝐶6 𝑅2 ) + 𝑝 (𝐶0 𝑅2 𝑅3 + 𝐶0 𝑅2 𝑅5 + 𝐶6 𝑅2 𝑅3 − 𝐶4 𝑅1 𝑅3 )

În cazul dat vom avea 2 nuli si 2 poli.

𝑅𝑒 2 𝐴(j𝜔)+𝐼𝑚2 𝐴(j𝜔) 𝑅𝑒 2 𝐴(p)+𝐼𝑚2 𝐴(p)

CAF = |T (j𝜔)| =√ =
𝑅𝑒 2 𝐵(j𝜔)+𝐼𝑚2 𝐵(j𝜔) 𝑅𝑒 2 𝐵(p)+𝐼𝑚2 𝐵(p)

unde 𝑝2 = (j𝜔) = 𝜔2

1 1 1 1 1 1 1 1
𝜔4 (𝐶0 𝐶4 𝑅 +𝐶0 𝐶6 𝑅 +𝐶0 𝐶4 𝑅 +C0 C6 R )2 +(𝐶0 𝑅 𝑅 +𝐶0 𝑅 𝑅 +𝐶0 𝑅 𝑅 +𝐶0 𝑅 𝑅 )2
1 1 2 2 1 3 1 5 2 3 2 5
=√ 1 1 1 1 1 1 1
[𝑅 𝑅 𝑅 −𝜔2( 𝐶0 𝐶4 𝑅 +𝐶0 𝐶6 𝑅 )]2 +(𝐶0 𝑅 𝑅 +𝐶0 𝑅 𝑅 +𝐶6 𝑅 𝑅 −𝐶4 𝑅 𝑅 )2
2 3 5 2 2 2 3 2 5 2 3 1 3

Im T|(jω)| Im T(p)
CFF = − arctg Re T|(jω)|
= −arctg Re T(p) ;
Unde:
1 1 1 1
𝑝(𝐶0 + 𝐶0 + 𝐶0 + 𝐶0 = a;
𝑅1 𝑅3 𝑅1 𝑅5 𝑅2 𝑅3 𝑅2 𝑅5
1 1 1 1
𝑝2 (𝐶0 𝐶4 + 𝐶0 𝐶6 + 𝐶0 𝐶4 + +C0 C6 ) = b;
𝑅1 𝑅1 𝑅2 R2
1 2( 1 1
− 𝑝 𝐶0 𝐶4 + 𝐶0 𝐶6 ) = x;
𝑅2 𝑅3 𝑅5 𝑅2 𝑅2
1 1 1 1
𝑝(C0 + 𝐶0 + 𝐶6 − 𝐶4 ) =y;
𝑅2 𝑅3 𝑅2 𝑅5 𝑅2 𝑅3 𝑅1 𝑅3

Atunci:
[p2 b+py][x−pa] p2 bx−p3 ba+𝑝𝑦𝑥−𝑝2 𝑦𝑎 p2 (bx−𝑦𝑎)+𝑝𝑦𝑥−p3 ya
= = =
[x+pa][x−pa] x2 −p2 a2 x2 −(jω)2 a2

3
−1ω2 (bx−ya)+jωyx−(jω) ya
=
x2 +ω2 a2

𝑅𝑒𝑇(𝑗𝜔) 𝐼𝑚𝑇(𝑗𝜔)
3
ω2 (bx−𝑦𝑎)+j(ω ya+ωyx) ⏞
ω2 (bx−𝑦𝑎) ⏞
ω3 ya+ωyx
T (j𝜔)=
x2 +𝜔2 a2
= x2+𝜔2a2 +j x2 +𝜔2 a2
 ω3 ya+ωyx
𝐼𝑚𝑇(𝑝) x2 +𝜔2 a2 𝜔3𝑦𝑎+𝜔𝑦𝑥
CFF = −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = =
𝑅𝑒𝑇(𝑝) ω2 (bx−𝑦𝑎) 𝜔2(𝑏𝑥−𝑦𝑎)
x2 +𝜔2 a2

Concluzii:
În această lucrare individuală am luat cunoştinţe importante despre analiza
 11
unui CE. Realizînd formarea matricei Y am calculat Zint = , ce ne-a ajutat la

realizare schemei echivalente şi a graficul funcţiei Zint =f(ω). Lucrarea dată ma
ajutat să obţin
cunoştinţe importante în analiza unui circuit electronic, care sunt foarte importante
la realizare unui dispozitiv electronic.