Traseul Babele – Peștera

merg.in/busteni/de-facut/trasee-cabane/traseul-babele-mecetul-turcesc-cascada-obarsia-ialomitei-pestera-3867.html

Traseul Babele – Mecetul Turcesc – Cascada Obârșia Ialomiței – Peștera

Marcaj: - De la Babele spre Omu, până la baza vârfului Găvanu, se merge pe
tarseul marcat cu bandă galbenă
- De la Vârful Găvanu, Mecetul Turcesc, cascada Obârșia Ialomiței până
la Peștera se merge pe traseul marcat cu bandă albastră
Timp: 4 ore (urcat), 3 ore (coborât)
Dificultate: medie
Închis iarna
Recomandat: tuturor turiștilor/ turiștilor bine pregătiți
Campare: Zona Peștera

Traseul Babele - Mecetul Turcesc - Cascada Obârșia Ialomiței - Peștera este un traseu
pitoresc pe platoul Bucegi ce înconjoară munții Obârșiei, trece pe deasupra obârșiei Văii
Jepilor, obârșiei Văii Cerbului, ca mai apoi, purtați de-a lungul Văii Ialomiței, presărată cu
derulări de cascade și văi, să se ajungă la Cabana Peștera.

De la Cabana Babele spre Cabana Omu

Din Bușteni la Babele se poate ajunge cu telecabina. Se poate ajunge și pe jos parcurgând
traseul Jepii Mici [LINK TRASEU]. În fața stației de telecabină de pe platoul Bucegilor, de la
Babele, indicatoarele ne îndrumă spre Cabana Omu pe marcajul cu dungă galbenă, durata
traseului fiind de două ore – două ore și jumătate. De la Cabana Babele, lăsând în urmă
siluetele pietrificate ale „Babelor”, pornește poteca spre Cabana Omu. Primul popas, la
numai câteva minute de „Babe”, se face la „Sfinx”, megalitul-simbol al Bucegilor. De altfel,
pe tot platoul, ochiul uimit al turistului înregistrează o ireală desfășurare de stânci și
megaliți, într-o diversitate de forme și dimensiuni, care i-au impresionat și continuă să îi
impresioneze pe cei care o contemplă. Poteca cu suișuri și coborâșuri trece pe deasupra
obârșiei Văii Jepilor, lasă în urmă Refugiul Salvamont de la poalele Babei Mari și se întinde
de-a lungul Văii Șugărilor.

După douăzeci, treizeci de minute de mers se ajunge la Curmătura Șugărilor. Aici, străjuită
pe fundal de Colții Morarului se întâlnește prima ramificație, indicatoarele ne îndrumă spre
Vârful Caraiman, Crucea Eroilor (marcaj cu cruce roșie) și spre Omu [LINK TRASEU]. Mai
departe poteca urcă în creasta Colții Obârșiei și apoi pe platforma Pintenului Obârșiei, de
unde se despart două variante: se urcă la stânga spre drumul de iarnă sau dreapta spre
flancul nordic al crestei, pe o potecă îngustă ce străbate o prispă lungă cu bolovănișuri pe
sub „Cerdacul Obârșiei”. După aproximativ douăzeci de minute se poate face un nou popas
în Curmătura Văii Cerbului. În acest punct, unde Valea Cerbului este despărțită de Valea
Obârșiei Ialomiței, unde drumul de vară se întâlnește cu drumul de iarnă și mai departe
după o scurtă porțiune se desparte din nou spre Vârful Omu și spre Peștera, peisajul este

1/2
de vis. În dreapta, Colții Morarului își etalează, mândri, siluetele, în față este blocul de
calcare albe ce formează Vârful Găvanele (2478 de metri), străjuit la bază de stânca în
formă de zeu, botezată din moși- strămoși „Saturn”, iar în stânga Valea Obârșia Ialomiței.

Valea Obârșia Ialomiței

Din Vârful Văii Cerbului străjuit de „Saturn”, părăsim drumul spre Cabana Omu și, conform
indicatoarelor, spre Peștera urmăm de acestă dată marcajul cu dungă albastră timp de o
oră și jumătate, două ore. Poteca coboară pe sub imensul bloc de calcare, cunoscut ca
„Mecetul Turcesc” datorită formei sale, în căldarea superioară a Văii Obârșia, de aici
șerpuiește pe firul văii, prin pajiști cu iarbă înflorită până deasupra „Cascadei Obârșia”,
însoțită de cele două pârâiașe, „Valea Cotlonului” și „Valea Bisericii”, ce pornesc dinspre
Mecetul Turcesc și se unesc în pârâul Obârșia. Acest pârâu a dat numele și munților din
stânga sa, Colții Obârșiei (2.480 de metri) și Obârșia (2.403 metri). Curgând domol, la
umbra Culmei Doamnelor, din dreapta sa, pârâul Obârșia se învolburează brusc în fața
unui prag de piatră pe care îl sare zgomotos și spectaculos, formând Cascada Obârșia
Ialomiței. Valea Obârșiei este de origine glaciară, formată din două căldări, una inferioară și
una superioară, despărțite de pragul în care s-a format cascada. Este cea mai înaltă
cascadă din Carpații Meridionali și a doua de pe suprafața României, în ceea ce privește
înălțimea căderii de apă, aproximativ 100 de metri. Cascada se numără printre cele mai
căutate atracții din masivul Bucegi.

Locul unde ia naștere Ialomița

Din stânga cascadei, sărind din prag în prag, se alătură Șiștoaca Obârșiei. Poteca ușor
șerpuită coboară coasta puternic înclinată din stânga cascadei, traversează Șiștoaca
Obârșiei și se așterne lin printre blocuri de stânci și bolovănișuri impresionante, ireal risipite
pe pajiște. Aici este timpul unui nou popas. Întins pe spate pe covorul verde, inspirând
parfumul florilor și „pulberea” ionizată a apei formată în cădere, îți imaginezi că așa ar putea
fi „Raiul”, dar îți revii repede gândindu-te prin ce zbucium au trecut acești munți atunci când
s-au desprins asemenea blocuri de piatră din ei. Completând rezervele de „sănătate” și de
apă din rucsac, revenim la poteca ce urmează flancul vestic al Obârșiei și, după
parcurgerea unei coame scunde, se traversează Valea Șugărilor. Firul apei, de-a lungul
căreia merge paralel poteca, până în acest punct se strecoară relativ ușor pe fundul uriașei
căldări glaciare a Obârșiei, iar după ce primește din stânga Valea Șugărilor și din dreapta
Valea Doamnelor, dobândește „cartea de identitate” cu numele Ialomița. Din punctul de
traversare a Văii Șugărilor poteca urcă ușor pe coamă, iar apoi coboară pe Piciorul Babelor
spre Peștera. După ce intersectează drumul dinspre Babele poteca coboară pe platoul larg
unde se află stația de telecabină Babele – Peștera și Refugiul Salvamont Dâmbovița. La
capătul poienii poteca traversează Valea Cocorei și după un urcuș scurt se ajunge la
punctul unde pe vremuri a fost „Cabana Peștera”. La ora actuală aici se află Hotelul
Peștera. De aici revenim la Bușteni prin intermediul releului de telecabine, Peștera-Babele
și Babele-Busteni.

Echipați corespunzător, în special cu bocanci de munte, haine de ploaie, traseul merită

parcurs, peisajul inedit, ireal din zona cascadei, oferă iubitorilor de natură și drumeții un
spectacol din povești.

2/2