Wolfgang Amadeus Mozart (n�scut Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart)

s-a n�scut la 27 ianuarie 1756 la Salzburg, pe atunci capitala unui principat-

arhiepiscopat (germ. F�rstbistum) ce f�cea parte din Sf�ntul Imperiu Roman de Na?
iune German� (dup� 1804 devenit Imperiul Austriac). Tat�l s�u, Leopold Mozart, a
fost un talentat violonist �n orchestra de la curtea principelui-arhiepiscop de
Salzburg, apreciat ?i pentru aptitudinile sale pedagogice. �n registrul de botez,
Mozart a fost �nregistrat cu numele: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus.
Mai t�rziu, �n Italia, ?i-a luat numele de "Amadeus", traducerea latin� a lui
�Theophilus� (�Iubitor de Dumnezeu�).

�nc� de mic copil, Mozart d� dovada geniului s�u muzical. La v�rsta de 5 ani,
�nainte de a ?ti s� scrie, compune c�teva piese pentru pian, transcrise imediat de
tat�l s�u. �n ianuarie 1762, Leopold Mozart ob?ine de la arhiepiscopul Sigismund
von Schrattenbach un concediu de trei s�pt�m�ni, pentru �a ar�ta lumii acest
miracol�. Turneul a durat �n realitate 9 ani. Prima apari?ie are loc la M�nchen,
unde Wolfgang c�nt� la clavecin �n fa?a prin?ului elector de Bavaria, dup� care
familia Mozart pleac� la Viena, t�n�rul Wolfgang concert�nd �n fa?a familiei
imperiale. Urmeaz� un lung turneu european: Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris ?i
Versailles. R�m�ne un an la Londra, apoi se �ntoarce �n Austria, trec�nd prin Fran?
a, Elve?ia ?i Bavaria. �ntre decembrie 1769 ?i martie 1771 �ntreprinde un lung
turneu �n Italia: Verona, Milano, Floren?a, Roma ?i Napoli au fost principalele
sta?iuni de concerte. Peste tot, publicul era fascinat de talentul acestui copil
precoce, �ntre timp devenit adolescent.

�n serviciul cur?ilor princiare

Familia Mozart revine la Salzburg la 15 decembrie 1771. Wolfgang �mpline?te 16
ani ?i pleac� pentru c�teva luni la Bologna, unde studiaz� cu Giovanni Battista
Martini (1706-1784), un renumit pedagog �n arta compozi?iei. La �ntoarcere este
angajat ca maestru de concert (Konzertmeister) de c�tre noul arhiepiscop din
Salzburg, Hieronymus von Colloredo, cu un salariu de 150 de guldeni pe an, ceea ce
constituia o sum� apreciabil�. �n aceast� func?ie r�m�ne timp de ?ase ani, de?i
rela?iile cu noul arhiepiscop nu sunt din cele mai bune, acesta trat�ndu-l ca
angajat ?i interzic�ndu-i s� p�r�seasc� ora?ul Salzburg. Nemaiput�nd suporta aceste
convenien?e sociale, Wolfgang Amadeus Mozart ?i-a dat demisia �n 1777 ?i a plecat,
�nso?it de mama sa, la M�nchen, unde a solicitat un angajament la curtea
principelui elector Maximilian al III-lea. Acesta �ns� �l refuz�. Dup� o alt�
tentativ� nereu?it� la Mannheim, se hot�r�?te s�-?i �ncerce soarta la Paris, unde -
�n timpul turneului din 1763 - avusese mult succes. Publicul parizian nu-?i mai
amintea �ns� de copilul minune de atunci ?i Mozart se love?te de multe greut�?i. La
toate acestea se adaug� moartea mamei, care �l �nso?ise peste tot. Starea lui
moral� se amelioreaz� cu greu, compozi?iile sale �ncep s� fie apreciate la cur?ile
domne?ti. Lipsurile materiale �l constr�ng totu?i s� p�r�seasc� Parisul ?i iat�-l
la 15 ianuarie 1779 din nou la Salzburg, unde r�m�ne doi ani. �ntre timp compune
opera Idomeneo, cu care �nregistreaz� un mare succes. Se decide totu?i �n 1781 s�
plece la Viena, capitala imperiului.

Constanze Mozart. Portret de Joseph Lange din 1782.

Viena era �n acea epoc� capitala mondial� a muzicii clasice. Mozart se simte �n
sf�r?it independent ?i �?i creeaz� un cerc de rela?ii, con?tient de faptul de a fi
un virtuoz f�r� egal al pianului. �nregistreaz� primul mare succes cu opera R�pirea
din serai, fiind felicitat de �nsu?i �mp�ratul Iosif al II-lea cu cuvintele: o
muzic� prea frumoas� pentru urechile noastre. Mozart d� numeroase concerte
publice ?i private, execut�nd din propriile compozi?ii, improvizeaz� spontan pe
teme date, aplauzele nu contenesc, publicul este �n extaz. Redescoper� operele lui
Bach ?i H�ndel, pe care le face cunoscute publicului vienez.

La 4 august 1782 se c�s�tore?te cu Constanze Weber. La 1785 este vizitat de tat�l

s�u, Leopold, care - p�n� atunci foarte reticent - constat� cu satisfac?ie reu?ita
fiului s�u. Este �nc�ntat s� aud� din gura lui Joseph Haydn: "Fiul Dumneavoastr�
este cel mai mare compozitor pe care l-am cunoscut". La sf�r?itul unui concert �n
Burgtheater, dup� interpretarea concertului nr. 20 pentru pian, �mp�ratul Iosif -
prezent �n sal� - se ridic� �n picioare agit�ndu-?i p�l�ria ?i strig�nd "Bravo
Mozart!". �n aceast� perioad� Mozart compune �ntr-un ritm neobi?nuit, lucreaz� cu
obstina?ie la splendidele cvartete dedicate lui Haydn ?i la opera Nunta lui Figaro,
dup� o pies� a lui Pierre Beaumarchais, oper� revolu?ionar�, ca muzic� ?i con?inut
istoric, reu?ind s� dep�?easc� dificult�?ile din partea nobilimii.

Ultimii ani
�n timp ce Mozart termin� compozi?ia operei Don Giovanni, tat�l s�u se �mboln�ve?te
?i moare la 28 mai 1787. Leopold a jucat un rol important �n educa?ia muzical� a
fiului s�u, instruindu-l �nc� din copil�rie ?i contribuind astfel la dezvoltarea
geniului muzical al lui Mozart.

Mozart �mpreun� cu sora sa Maria Anna ?i tat�l Leopold, pe perete un portret al

mamei, Anna Maria - Tablou de Johann Nepomuk della Croce, 1780
�ntre 1784 ?i 1786, Mozart realizeaz� �n medie o compozi?ie la fiecare dou�
s�pt�m�ni, cele mai multe adev�rate capodopere. Premiera operei Don Giovanni are
loc la Praga ?i este primit� de public cu entuziasm. Urmeaz� opera Cosi fan tutte,
reprezentat� cu mai pu?in succes. Mozart pierde treptat din popularitate, �ntre
timp murise ?i protectorul s�u, �mp�ratul Iosif II, cel care �l numise "compozitor
al cur?ii imperiale".

�n martie 1790 d� ultimul s�u concert public, interpret�nd concertul pentru pian
KV595. Compune �nc� opera Flautul fermecat, cu care ob?ine un succes enorm.
�ncep�nd din luna noiembrie 1791, s�n�tatea lui Mozart se degradeaz� �ns�
progresiv. Se pare c� suferea de o febr� reumatismal� recurent� cu insuficien?�
renal�.

Cauza decesului nu este clar�. Diagnosticul medicului constatator era: hitziges

Frieselfieber (�febr� cu eczem�). Alte cauze pomenite erau: febr� reumatic� ,
sifilis, trichineloz�, Purpura Sch�nlein-Henoch (�hiperemie generalizat�),
congestie renal�, insuficien?� cardiac� ?i venisec?ie. Probabil cauza mor?ii lui
Mozart trebuie c�utat� �ntr-o boal� contractat� �n timpul copil�riei lui. Medicina
modern� tinde spre o infec?ie cu streptococi, care nu a fost tratat� �n mod
adecvat, ?i ca urmare s-a produs o insuficien?� cardiac� ?i care a antrenat ?i
afectarea altor organe.

Necrologul lui Mozart �n Notenbl�tter zur musikalischen Korrespondenz der teutschen

filarmonischen Gesellschaft din 28 decembrie 1791
Specula?iile nu au lipsit, suspect�ndu-se o otr�vire pus� la cale de rivalii lui,
cum ar fi fost Antonio Salieri. Versiunea a devenit celebr� ?i datorit� filmului
lui Milos Forman, Amadeus, care a c�?tigat nu mai pu?in de 8 Premii Oscar.[15] La 4
decembrie starea lui se amelioreaz� trec�tor, mai lucreaz� la compozi?ia
Requiemului, pe care �ns� nu va reu?i s�-l termine. Exist� m�rturii c� Requiemul a
fost comandat compozitorului de o persoan� necunoscut�, care i-a venit �n vizit�
fiind �mbr�cat� �n straie de culoare neagr�. Persoana a fost mai t�rziu
identificat�. Acesta era un slujitor al unui conte vestit. Contele, pe numele
Welsegg, avea inten?ia de a se interpreta Requiemul compus de Mozart cu ocazia
�ncet�rii din via?� a so?iei sale, reclam�nd crea?ia drept o compozi?ie proprie.
Despre aceast� �nt�mplare Mozart nu a mai aflat. El era convins c� muzica ?i-o
scrie pentru propria sa moarte. �n ziua de 5 decembrie 1791, via?a scurt� a lui
Wolfgang Amadeus Mozart se stinge pentru totdeauna. Avea numai 35 de ani. Dup� un
scurt serviciu divin la Catedrala Sf�ntul ?tefan din Viena (Stefansdom), trupul
ne�nsufle?it al lui Mozart este dus f�r� un cortegiu de �nso?itori (cu toate c� a
avut parte de un succes imens �n timpul vie?ii, din cauza vremii nefavorabile,
foarte pu?ine persoane ce l-au cunoscut pe Mozart au �nso?it cortegiul), la
cimitirul Sankt Marx. Mottoul lui a fost: " M� simt cuprins de muzic�. Muzica este
�n mine".

Opera muzical� a lui Mozart

Articol principal: Lista compozi?iilor de Wolfgang Amadeus Mozart.

Monumentul Mozart din Burggarten, Viena

�n scurta sa via?�, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un num�r enorm de opere
muzicale, cele mai multe neegalate �n frumuse?e sau profunzime. �n 1862 Ludwig von
K�chel a clasificat ?i catalogat compozi?iile lui Mozart, fiind numerotate cu men?
iunea KV (K�chel-Verzeichnis = catalogul K�chel). Ultima sa crea?ie, Requiem-ul,
are num�rul 626.

Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de men?ionat Simfonia nr.
35 Haffner, nr. 36 Linz, nr. 40 ?i nr. 41 Jupiter.

A compus 27 concerte pentru pian ?i orchestr�, 7 concerte pentru vioar� ?i

orchestr�, concerte pentru clarinet, pentru harp� ?i flaut, pentru corn ?i
orchestr�, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade.

�n domeniul muzicii de camer� sunt de men?ionat cele 6 cvartete pentru coarde

dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioar� ?i pian, triouri
pentru vioar�, violoncel ?i pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul O
glum� muzical� etc.

Pasionat de oper�, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate ?i
ast�zi pe scenele tuturor teatrelor de oper� din lume, sunt: R�pirea din Serai,
Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat.

A mai compus 19 mise, cantate, motete pentru sopran� ?i orchestr�, oratoriul "Die
Schuldigkeit des ersten Gebots" ?i, �n fine, "Requiem"-ul �n re minor.