Octavian Goga

Date personale
N�scut 1 aprilie 1881
R�?inari, Austro-Ungaria
Decedat 7 mai 1938 (57 de ani)
Ciucea, Rom�nia
�nmorm�ntat Ciucea
C�s�torit cu Hortensia Cosma (1906),
Veturia Triteanu (n�scut� Mure?an) (1921)
Na?ionalitate Rom�n
Cet�?enie Rom�nia
Religie Ortodox
Ocupa?ie om politic
poet
dramaturg
jurnalist
traduc�tor
scriitor
Prim-ministrul Rom�niei
�n func?ie
28 decembrie 1937 � 11 februarie 1938
Loc?iitor 1900
Precedat de Gheorghe T�t�r�scu
Succedat de Miron Cristea
Ministrul de Interne
�n func?ie
30 martie 1926 � 4 iunie 1927
Precedat de Ion I. C. Br�tianu
Succedat de Barbu ?tirbei
Partid politic Partidul Na?ional Cre?tin
Alma mater Universitatea �E�tv�s Lor�nd� din Budapesta
Profesie Poet, jurnalist, politician
Membru titular al Academiei Rom�ne
Semn�tur�

Modific� date / text

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, R�?inari � d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet
rom�n, ardelean, politician de extrem� dreapt�, prim-ministrul Rom�niei de la 28
decembrie 1937 p�n� la 11 februarie 1938 ?i Membru al Academiei Rom�ne din anul
1920.

Cuprins
1 Biografie
1.1 Primii ani
1.2 Debutul publicistic
1.3 Aprecieri critice referitoare la debutul editorial
1.4 Moartea
2 Activitatea
2.1 Activitatea de gazetar
2.2 Activitatea de dramaturg
2.3 Activitatea de traduc�tor
2.4 Activitatea politic�
2.4.1 �Duce� sau �F�hrer� rom�n
2.4.2 Goga ?i Masoneria
3 Alegerea la Academia Rom�n�
4 Opera poetic�
4.1 Poezii (1905)
4.2 Ne cheam� p�m�ntul (1909)
4.3 Din umbra zidurilor (1913)
4.4 C�ntece f�r� ?ar� (1916)
4.5 Din larg (1939) - poeme postume
5 Cronologie
6 C�ntece pe versuri de Octavian Goga
7 Lucr�ri corale pe versuri de Octavian Goga
8 Note
9 Referin?e
10 Bibliografie
11 Bibliografie suplimentar�
12 Leg�turi externe
13 Galerie de imagini
Biografie
Primii ani
Octavian Goga s-a n�scut la 1 aprilie 1881 �n satul R�?inari, de pe versantul
nordic al Carpa?ilor Meridionali, �n casa de pe Uli?a Popilor nr. 778, fiind fiul
preotului ortodox Iosif Goga ?i al Aureliei, �nv�?�toare (?i colaboratoare �n
tinere?e la ziarul Telegraful Rom�n ?i la revista Familia). �ntre anii 1886-1890
Goga a urmat ?coala primar� din satul natal, av�ndu-l �nv�?�tor pe Moise Fr�?il�,
intelectual patriot, personajul posibil din poezia Dasc�lul, a?a cum sora sa,
Victoria, stins� din via?� de timpuriu, a fost personajul din D�sc�li?a.

Cea mai mare parte a vacan?elor, a?a cum poveste?te Octavian Goga �n diverse texte
autobiografice, le-a petrecut �n satul natal al tat�lui s�u, Cr�ciunelu de Sus,
jude?ul Alba. Satul se afl� pe T�rnava Mic�, ast�zi fiind parte a comunei Cetatea
de Balt�; circa 20 % din familiile din sat poart� numele de Goga. Poetul spunea:
�Via?a ?�ranilor de pe delni?ele Cr�ciunelului mi-a fost surs� de inspira?ie pentru
�Plugarii ?i Cl�ca?ii��[1].

�n 1890 poetul s-a �nscris la liceul de stat din Sibiu (ast�zi Colegiul Na?ional
�Gheorghe Laz�r�), ale c�rui cursuri le-a urmat p�n� �n 1899, c�nd s-a transferat
la liceul rom�nesc din Bra?ov (�n prezent Colegiul Na?ional �Andrei ?aguna�). La
absolvirea liceului, �n 1900, s-a �nscris la Facultatea de Litere ?i Filosofie a
Universit�?ii din Budapesta, continu�ndu-?i apoi studiile la Berlin ?i �ncheindu-le
�n 1904.

Pe 14 octombrie 1906 se c�s�tore?te cu Hortensia Cosma, fiica cea mic� a

politicianului ?i bancherului Partenie Cosma, directorul B�ncii �Albina� din Sibiu,
unul dintre cei mai �nst�ri?i rom�ni din Transilvania[2]. Ceremonia a avut loc la
Catedrala Mitropolitan� din Sibiu, na?i fiind Alexandrina ?i Alexandru Vlahu?�[3].
Aceast� c�snicie s-a destr�mat dup� 14 ani, c�nd Goga s-a �ndr�gostit de c�nt�rea?a
Veturia Triteanu, n�scut� Mure?anA, cu care s-a c�s�torit �n ianuarie 1921.

Debutul publicistic
�n num�rul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a
publicat prima poezie, Atunci ?i acum, semnat� �Tavi�. Ion Pop-Reteganul de la
Revista Ilustrat� (Bistri?a) i-a scris la po?ta redac?iei: �Ai talent, tinere amic,
cultiveaz�-l cu diligen?�, c� po?i deveni mare. Ziua bun� de diminea?� se arat�. Nu
cumva s� neglijezi datorin?ele de studinte.� Dup� aceste �ncuraj�ri i se public� pe
o jum�tate de pagin� poezia Nu-i fericire pe p�m�nt[4]. Goga, elev la liceul cu
limba de predare maghiar� din Sibiu, �nc� nu �mplinise ?aptesprezece ani.

Urm�toarele poezii pe care le-a publicat �n Revista Familia a lui Iosif Vulcan
(Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) ?i �n ziarele Tribuna ?i
Luceaf�rul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate,
cu prec�dere, tot �Octavian� ?i apoi �Nic. Otav�. Abia la 15 septembrie 1903 a
semnat, �n Luceaf�rul, prima poezie (Sf�r?it de septembrie), cu numele �Octavian
Goga�.
La 1 iulie 1902 a ap�rut la Budapesta revista Luceaf�rul, publica?ie pentru cultura
na?ional� ?i unitatea politic� a rom�nilor din Transilvania, unde Goga ?i-a
publicat majoritatea poeziilor. �nfiin?area revistei s-a datorat studen?ilor rom�ni
care activau la Budapesta �n cadrul Societ�?i �Petru Maior�: Al. Ciura, semnatarul
articolului ��n loc de program� din primul num�r, ?i Goga, cel care �n 1933 a
afirmat c� titlul revistei �era �nrudit cu starea sufleteasc� ?i cu con?tiin?a
literar� din acele vremi�. Majoritatea crea?iilor incluse de Goga �n volumul Poezii
(1905) au ap�rut �n revista Luceaf�rul, �n paginile c�reia poetul s-a afirmat ca
talent literar autentic.

�n 1904 a ap�rut �n Luceaf�rul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta

poezie Oltul, apoi �n nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia D�sc�li?a, semnate
�Nic. Otav�, iar �n 1905, poeziile: Plugarii, L�utarul, Dasc�lul, Rug�ciune ?i
Cl�ca?ii.

Aprecieri critice referitoare la debutul editorial

Goga a intrat �n publicistica literar� cu recomand�ri din partea lui Ilarie Chendi,
Sextil Pu?cariu, Nicolae Iorga, Ion Gorun, Vasile Goldi?, Eugen Lovinescu.

�n 1905 a ap�rut la Budapesta volumul Poezii, reeditat apoi de editura �Minerva�,

la Bucure?ti �n 1907 ?i la Sibiu �n 1910. Dup� acest debut editorial, devenit un
adev�rat eveniment literar, poetul a intrat tot mai mult �n con?tiin?a opiniei
publice. Criticul literar Ion Dodu B�lan aprecia c� volumul lui Goga ��nseamn�
�nceputul unei noi epoci pentru sufletul nostru rom�nesc�, pentru c� �nimeni n-a
�ntrecut la noi vigoarea, puritatea ?i muzica limbii, bog�?ia colorilor,
originalitatea ideilor, senin�tatea concep?iilor, candoarea expresiilor ?i fondul
s�n�tos na?ional, ce se concentreaz� �n aceste poezii�. Poeziile din acest volum
sunt socotite �crea?iuni geniale� ?i cei mai valoro?i critici ��n?eleg rosturile
sociale, na?ionale ?i estetice ale acestei apari?ii �n istoria liricii rom�ne?
ti�[necesit� citare].

Dup� critica din Familia [5], Iosif Vulcan revine, cu ocazia public�rii poeziei A?a
a fost s� fie, cu aprecierea c� Goga este �un talent original inspirat numai de
sufletul poporului�, iar poezia, �un eveniment literar�. Volumul Poezii a fost
primit cu entuziasm de critici ?i scriitori.

Titu Maiorescu ?i-a revizuit �ntr-o bun� m�sur� teoria estetic� din 1866 (�Politica
este un product al ra?iunii; poezia este ?i trebuie s� fie un product al fanteziei
- altfel nu are material: una, dar, exclude pe cealalt�). �n no?iunea de politic�,
mentorul Junimii includea ?i patriotismul �ca element de ac?iune politic�,
recunosc�nd p�n� la urm� c� �patriotismul a devenit unul din izvoarele poeziei lui
Goga ?i-l inspir� �n modul cel mai firesc. Dovada st� �n aducerea ?i descrierea
unor figuri obi?nuite din via?a poporului, care �ns� c�?tig� deodat� - pe l�ng�
valoarea ?i menirea lor normal� - o �nsemn�tate, am putea zice o iluminare ?i
str�lucire extraordinar�, ce nu se poate explica dec�t din aprinderea luptei pentru
ap�rarea patrimoniului na?ional.�

Alte aprecieri de pre?uire au formulat Sextil Pu?cariu, I. L. Caragiale, George Co?

buc, Alexandru Vlahu?�, Eugen Lovinescu, Barbu ?tef�nescu Delavrancea, George Panu.
Considerat poet al neamului, pe ambii versan?i ai Carpa?ilor, poetul s-a bucurat,
la numai 25 de ani, de un prestigiu literar remarcabil.[necesit� citare]

Moartea
Retras singur la Castelul de la Ciucea - so?ia sa, Veturia Goga a preferat s�
r�m�n� la Bucure?ti - Goga a suferit la 5 mai 1938, �n parcul conacului, un
accident vascular cerebral cu hemiplegie ?i a intrat �n com�. A decedat dup� dou�
zile, pe 7 mai 1938 la ora 14,15, la v�rsta de 57 de ani. Regele Carol al II-lea a
dispus s� i se fac� funeralii na?ionale care, datorit� s�rb�torii de 10 Mai, urmau
s� �nceap� la 11 mai. Cale de dou� zile, duminic� 8 mai ?i luni 9 mai prin fa?a
catafalcului din Ciucea a continuat pelerinajul oamenilor care l-au iubit ?i i-au
pre?uit opera. Mar?i, 10 mai, trenul mortuar a pornit spre Bucure?ti. Sicriul a
fost a?ezat miercuri, 11 mai, �n rotonda Ateneului, unde a stat p�n� s�mb�t� 14
mai, c�nd s-au desf�?urat funeraliile na?ionale. Conform dorin?ei sale men?ionate
�n testament nu s-au rostit cuv�nt�ri iar pe corpul ne�nsufle?it a fost depus� o
zvastic� nazist�[6].

Goga a fost �nmorm�ntat la Bucure?ti, la cimitirul Bellu. Ulterior trupul poetului

a fost re�nhumat la conacul s�u de la Ciucea, conform dorin?ei acestuia[7].

Activitatea
Activitatea de gazetar
�nceputurile ziaristice ale poetului au fost legate de revista Luceaf�rul, �nfiin?
at�, din ini?iativa sa, la 1 iulie 1902, la Budapesta, al�turi de Al. Ciura ?i Oct.
T�sl�uanu. Goga s-a men?inut succesiv, ca redactor responsabil sau director, p�n�
�n 1912. Apari?ia revistei Luceaf�rul s-a confundat �n bun� m�sur� cu
preocup�rile ?i durerile unor tineri studen?i, anima?i de acelea?i visuri:

�Revista noastr�, ca organ al tinerimii, are menirea de a ne prezenta publicului

mai de-aproape, de a stabili apoi o leg�tur� mai str�ns� �ntre public ?i tinerime.�
(O. Goga).
Ace?ti tineri ardeleni de la Budapesta ?tiau c� au datoria s� apere idealurile unei
�ntregi colectivit�?i.

�Cu un asemenea bagaj de idei, m�rturise?te Goga, s-a fondat revista Luceaf�rul de
la Budapesta la 1902. Vreo patru ani c�t am stat acolo ?i un an la Berlin noi am
mers �nainte, afirm�nd ideea unit�?ii suflete?ti�.
Luceaf�rul a ap�rut la Budapesta, la 1 iulie 1902, din ini?iativa ?i cu sprijinul
material al lui A.P. B�nu?, sus?inut de un grup de studen?i rom�ni patrio?i. �Era
de lips� ?i pentru Ardeal, afirma Goga, o revist� literar� �n ale c�rei r�nduri s�
se imprime caracterul local cu toate deosebirile lui de alte p�r?i ale neamului
nostru�. Contribu?ia lui Octavian Goga la ascensiunea Luceaf�rului a fost imens�:
�Octavian Goga, scria Ion Chinezul, a mai scris ?i la alte reviste, a �ntemeiat
chiar unele; numele lui e legat de Luceaf�rul.�

Cu activitatea sa �n cadrul Asocia?iei transilv�nene pentru literatura rom�n� ?i

cultura poporului rom�n-Astra, preocup�rile publicistice s-au intensificat cu
trecerea timpului, dezv�luind �nc� o latur� a talentului s�u literar. Sub
conducerea sa a ap�rut, de la 1 ianuarie 1907, revista ?ara noastr�, care a
�nlocuit temporar revista Transilvania. Goga, care a condus efectiv acest
s�pt�m�nal, a ap�rut mai �nt�i cu titlul de redactor, apoi ?i de proprietar -
editor. �n primul num�r a publicat editorialul intitulat �C�tre c�rturarii no?tri�,
�n care a afirmat c� �?i propune s� redacteze:�o gazet� cuminte. O gazet� ridic�
punte �ntre sufletele c�rturarilor ?i ale ?�ranilor care o slovesc duminica pe
genunchi. To?i c�rturarii, care simt �n sufletul lor r�sunetul datoriei ce cere
�mplinire, �?i vor spune cuv�ntul pe aceast� h�rtie, ale c�rei foloase vor fi
folosul a?ez�m�ntului nostru cultural.� Revista ?ara noastr� a ap�rut s�pt�m�nal la
Sibiu p�n� la 5 decembrie 1909. A reap�rut apoi la Cluj (1922 - 1931), av�nd ca
director pe Octavian Goga, ?i apoi la Bucure?ti (1932 - 1938). Num�rul din 29 mai
1938 a fost �nchinat in memoria �ntemeietorului s�u, decedat la 7 mai.

P�n� la declan?area primului r�zboi, Goga s-a impus ca ziarist str�lucit prin
articolele publicate �n revista ?ara noastr�, ziarul Epoca, Adev�rul, revista
Flac�ra ?i revista Rom�nia, proza sa jurnalistic� fiind comparabil�, stilistic ?i
tematic, cu a celei eminesciene. Articolele i s-au apropiat de valoarea operei unui
prozator de voca?ie. Scrierile �n proz� (cuprinse �n volumul Precursori) au fost
fie discursuri ?inute �n ?edin?ele Academiei, fie cuv�nt�ri aniversare sau pur ?i
simplu omagii aduse unor personalit�?i ori prieteni ai scriitorului. Considerate
piese antologice �ntr-o posibil� istorie a portretului, T. Vianu l-a dedicat un
semnificativ capitol �n Arta prozatorilor rom�ni.

Goga ?i-a axat publicistica pe problemle �rom�nismului� (originea rom�nilor,

continuitatea ne�ntrerupt� �n vatra de formare a poporului rom�n, ideea unit�?ilor
tuturor rom�nilor, idealul unirii �ntr-un stat na?ional, lupta �mpotriva asupririi
austro-ungare). Prin revista Luceaf�rul a reu?it s�-?i �nt�reasc� leg�turile
culturale cu Rom�nia, spre unirea politic� de mai t�rziu. ?i revista ?ara Noastr�,
axat� pe ideologia lui Goga, ?i-a �nt�rit leg�tura cu oamenii de la sate, fiindu-le
sf�tuitor, dar ?i un factor capabil s� le rezolve nevoile spirituale ?i materiale.

Activitatea de dramaturg
De?i pu?in numeroas�, inegal� ?i aflat� sub nivelul realiz�rilor din poezie,
dramaturgia lui Goga, mai ales prin Domnul notar, (publicat� la editura
Institutului de Arte Grafice din Bucure?ti), a fost un reper urmat mai t�rziu.
Premiera piesei a avut loc la Teatrul Na?ional din Bucure?ti, la 14 februarie 1914.
Piesa analizeaz� repercusiunile pe care le au �n rela?iile de familie ?i �n pozi?ia
din ob?tea satului tranzac?iile ?i concesiile f�cute de anumi?i indivizi, ca
rezultat al politicii de atragere a unor elemente rom�ne?ti �n sistemul de dezna?
ionalizare ?i oprimare a rom�nilor. Ac?iunea se petrece �ntr-un sat ardelean
(Lunca) de la �nceputul secolului, aflat sub domina?ie habsburgic�. Revolta �n
timpul c�reia a fost sanc?ionat renegatul Traian V�leanu, a restituit dramei
individuale adev�ratele dimensiuni sociale. Notarul, ca ?i candidatul Blezu, erau
uneltele domina?iei str�ine. La alegeri, dorin?elor ob?tii li s-a opus coali?ia
renega?ilor, baz�ndu-se pe for?a coercitiv� (jandarmii) ?i pe elementele
descalificate (Mitru?�), chiar pe infractori de drept comun (Hop�rtean).

Prin Me?terul Manole, reprezentat� �n 1927 ?i publicat� �n 1928, Goga a �ncercat s�

adapteze vechiului mit la drama psihologic�, reabilit�nd artistic vechea intrig� a
timpului conjugal prin dezvoltarea ?i examinarea motiva?iilor erotice. Personajul
principal era un artist, cinic, fermec�tor, c�l�tor �nveterat, mare amator de
experien?e erotice pasagere.

Goga a l�sat, sub form� de proiect, ?i dou� piese �ntr-un act (Sonata lunei ?i
Lupul), sceneta Frunta?ul, un articol dialogat din 1911 ?i traducerea Tragedia
omului de Mad�ch Imre.

Activitatea de traduc�tor
Adversar al politicii transilvane a guvernelor maghiare, Goga a fost, �n acela?i
timp, un prieten adev�rat al marilor scriitori ai literaturii maghiare clasice ?i
moderne. A studiat �nc� din anii de liceu de la Sibiu ?i apoi ca student, la
Universitatea din Budapesta, opera lui Pet�fi ?i Imre Mad�ch, si a fost prieten cu
unii din cei mai de seam� scriitori maghiari ai timpului ?i a fost apropiat de Ady
Endre. Mad�ch l-a atras pe Goga din tinere?e, primele �ncerc�ri de traducere din
Tragedia omului dat�nd din anii de ?coal�. Dup� c�teva tablouri ?i scene din
Tragedie, publicate �n Luceaf�rul �n (1903) sau �n ?ara noastr� (1909), apari?ia
Tragediei omului �n volum �n traducerea lui Goga s-a produs �n 1934, primit� ca �o
str�lucit� crea?ie poetic� av�nd aceea?i valoare ca ?i originalul�. A doua edi?ie
rom�neasc� (1940) a ap�rut rev�zut� de autor.

Tudor Vianu scria c� Memento mori ?i Tragedia omului sunt �poeme ale omenirii
v�zute prin speran?ele, �nfr�ngerile ?i luptele popoarelor�. G. C�linescu a
observat c� traducerea lui Goga e f�cut� �ntr-o rom�neasc� ce se apropie de perfec?
iunea ?i frumuse?ea limbii lui Eminescu: �E limba de ?i chiar stilul lui Eminescu
potrivit vremii noastre ?i e tocmai interesant s� se vad� un poet clasic care
izbute?te s� fie plastic prin vorbe, pentru ureche, nu prin colorism�.

Activitatea politic�
Devenit mesager al aspira?iilor na?ionaliste ale rom�nilor transilv�neni Goga a
fost ales �n septembrie 1906, secretar literar al Asocia?iei transilvan� pentru
literatura rom�n� ?i cultura poporului rom�n (ASTRA), urm�nd ca, �mpreun� cu
Octavian C. T�sl�uanu, s� politizeze activit�?ile celui mai important a?ez�m�nt
cultural din Transilvania. Prin articole publicate �n revista �?ara noastr� a
adoptat o pozi?ie critic� fa?� de exploatarea la care erau supu?i ?�ranii din
Rom�nia ?i fa?� de guvernan?ii de atunci ai Rom�niei. Ca o consecin?� a acestor
atitudini, Goga a fost de?inut �n iarna anului 1911 timp de o lun� �n penitenciarul
din Seghedin, unde a fost vizitat de Caragiale, care a protestat �n articolul
�Situa?ie penibil� �mpotriva arest�rii. Dup� doi ani, �n 1913, Goga a fost arestat
din nou, la Seghedin.

Octavian Goga
Dup� izbucnirea Primului R�zboi Mondial, Goga s-a stabilit �n Rom�nia, continu�nd
lupta pentru alipirea Transilvaniei la Rom�nia ?i pentru des�v�r?irea unit�?ii
statale rom�ne. S-a lansat �ntr-o ampl� campanie publicistic� �n ziarele �Adev�rul�
?i �Epoca� asupra situa?iei fra?ilor de peste Carpa?i, supu?i la persecu?ii. A
semnat, al�turi de Octavian T�sl�uanu, Onisifor Ghibu ?i Sebastian Bornemisza,
scrisoarea ziari?tilor ardeleni refugia?i �n Rom�nia (�Epoca�, 15 iunie 1915), cu
scopul de a continua activitatea publicistic� �n vederea alipirii Transilvaniei.

La 14 decembrie 1914 s-a desf�?urat �Congresul extraordinar al Ligii Culturale�

(pre?edinte V. Lucaciu, vicepre?edinte: Barbu ?tef�nescu Delavrancea, secretar:
Nicolae Iorga, iar Goga era membru al comitetului, ca reprezentant al
Transilvaniei.

La �ntrunirea organizat� de �Liga politic� a tuturor rom�nilor�, la Bucure?ti, �n

ziua de 15 februarie 1915, declara: �Pentru jertfa de m�ine am trecut grani?a, s�
venim �n ?ara Rom�neasc�. Noi ne-am pierdut ?ara, noi ne-am pierdut patria, dar
avem �nc� capetele noastre. Vi le d�m dumneavoastr�, face?i ce vre?i cu ele. Ele
pot s� cad�, Ardealul nu poate c�dea�.

Din cauza activit�?ii sale politice �n Rom�nia, guvernul maghiar de la Budapesta i-

a intentat lui Goga - ca cet�?ean austro-ungar - un proces de �nalt� tr�dare, fiind
condamnat la moarte �n contumacie. S-a �nrolat �n armata rom�n� ?i a luptat ca
soldat, �n Dobrogea. La �ncetarea ostilit�?ilor ?i semnarea p�cii de la Bucure?ti,
Goga a fost nevoit s� p�r�seasc� Rom�nia, plec�nd �n Fran?a. �n vara anului 1918 s-
a constituit la Paris �Consiliul na?ional al unit�?ii rom�ne�, forum de presiune
asupra marilor puteri pentru ob?inerea unit�?ii statale rom�ne?ti. La �nceputul
anului 1919, Goga s-a re�ntors �n Rom�nia Mare.