Vasile Alecsandri (n. 21 iulie S.N. 2 august 1821, undeva �n ?

inutul Bac�ului,
Moldova � d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mirce?ti, jude?ul Roman, Rom�nia) a
fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru
fondator al Academiei Rom�ne, creator al teatrului rom�nesc ?i al literaturii
dramatice �n Rom�nia, personalitate marcant� a Moldovei ?i apoi a Rom�niei de-a
lungul �ntregului secol al XIX-lea.

Cuprins
1 Biografie
1.1 Primii ani
1.2 Anii de formare
1.3 Exilul
1.4 Anii de maturitate
2 Activitate cultural�
2.1 Alecsandri ?i Junimea
3 Opera. Evolu?ie ?i tendin?e
3.1 Pastelurile
3.2 Autorul dramatic
3.3 Volume de teatru. Comedii
3.4 Volume de poezie
3.5 Proze
3.5.1 Proze din periodice
3.6 Drame
3.7 Opere complete
3.8 Prezen?� �n antologii
4 Vezi ?i
5 Note
6 Bibliografie
7 Leg�turi externe
Biografie
Primii ani
Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri ?i al Elenei
Alecsandri, n�scut� Cozoni. Dup� unii cercet�tori, anul na?terii ar putea fi 1821,
1819 sau chiar 1818. Locul na?terii sale este incert, deoarece na?terea s-a
petrecut �n timpul refugiului familiei Alecsandri �n mun?i din calea armatei lui
Alexandru Ipsilanti. Se consider� c� s-a n�scut undeva pe raza jude?ului Bac�u. A
avut un frate, Iancu Alecsandri ?i o sor�, Catinca Alecsandri, c�s�torit� cu
Constantin Rolla, boier ?i om politic rom�n, militant �nfocat pentru Unirea
Principatelor Rom�ne (1859) ?i ministru �n mai multe r�nduri �n guvernele Moldovei.

Alecsandri ?i-a petrecut copil�ria la Ia?i ?i la Mirce?ti, unde tat�l s�u avea o
mo?ie ?i unde a revenit pe �ntreaga durat� a vie?ii sale s�-?i g�seasc� lini?tea. A
�nceput �nv�?�tura cu un dasc�l grec, apoi cu dasc�lul maramure?ean Gherman Vida.

�ntre anii 1828 ?i 1834, s-a deschis la Ia?i pensionul lui Victor Cuenim. Sp�tarul
Alecsandri l-a �nscris pe fiul s�u la pensionul francez, unde a studiat al�turi de
Mihail Kog�lniceanu ?i de Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie ?
i admira?ie ?i pentru care a scris Chiri?ele ?i o mare parte din C�nticelele
comice.

Anii de formare

Vornicul Alecsandri, Vasile ?i Iancu

�n anul 1834, �mpreun� cu al?i tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn
Al. I. Cuza ?i pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde ?i-a
dat bacalaureatul �n anul 1835. �n 1837 s-a preg�tit pentru un bacalaureat �n ?
tiin?e, urm�nd cursurile Facult�?ii de Inginerie, pe care nu a terminat-o.
�n 1838 apar primele �ncerc�ri literare �n limba francez�: Zunarilla, Marie, Les
brigands, Le petit rameau, Serata. �n anul urm�tor s-a �ntors �n ?ar� ?i a ocupat
un post �n administra?ie p�n� �n 1846. �mpreun� cu Costache Negruzzi a f�cut o
c�l�torie �n Italia, care a devenit motiv de inspira?ie pentru nuvela romantic�
Buchetiera de la Floren?a.

�n 1840, �mpreun� cu Mihail Kog�lniceanu ?i Costache Negruzzi a luat conducerea

teatrului din Ia?i ?i ?i-a �nceput activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai
constante succese. Opera sa dramatic� �nsumeaz� circa 2000 de pagini, r�m�n�nd cel
mai rezistent compartiment al activit�?ii sale literare ?i va constitui baza solid�
pe care se va dezvolta dramaturgia rom�neasc� �n principalele sale direc?ii
tehnice: comedia str�in� ?i drama istoric�. �n noiembrie s-a jucat Farmazonul din
H�rl�u iar �n februarie 1841, Cinovnicul ?i modista, ambele preluate dup� piese
str�ine.

Din 1842 dateaz� importanta sa c�l�torie �n mun?ii Moldovei, �n urma c�reia

descoper� valoarea artistic� a poeziei populare. Scrie primele sale poezii �n limba
rom�n� pe care le va grupa mai t�rziu �n ciclul Doine ?i care sunt foarte str�ns
legate de modelul popular din care au luat na?tere.

�n 1844, �mpreun� cu Mihail Kog�lniceanu ?i Ion Ghica scoate s�pt�m�nalul Prop�?

irea, �n care poetul va publica versuri ce vor fi incluse �n ciclul Doine ?i
l�crimioare, iar �n 11 ianuarie se reprezint� piesa Iorgu de la Sadagura, comedie
de rezisten?� �n dramaturgia scriitorului.

�n 1845 cu ocazia seratelor literare de la M�njina o cunoa?te pe Elena, sora

prietenului Costache Negri, de care se �ndr�goste?te ?i c�reia, dup� moartea
timpurie din 1847 (la doar 2 ani dup� ce a cunoscut-o), �i dedic� poezia Stelu?a ?i
apoi �ntreg ciclul de poezii L�cr�mioare.

Exilul

Vasile Alecsandri a fost unul dintre frunta?ii Revolu?iei de la 1848. Mi?carea

revolu?ionar� din Moldova a avut un caracter pa?nic (fiind denumit� �n epoc�
�revolta poe?ilor�). La 27 martie 1848, la o �ntrunire a tinerilor revolu?ionari
moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Ia?i, a fost adoptat� o peti?ie
�n 16 puncte adresat� domnitorului Mihail Sturdza, peti?ie redactat� de catre
Vasile Alecsandri.

Dup� �nfr�ngerea mi?c�rii pa?optiste Vasile Alecsandri este exilat. Dup� ce

c�l�tore?te prin Austria ?i Germania se stabile?te la Paris, unde se �nt�lne?te cu
al?i militan?i pa?opti?ti munteni; din perioada exilului dateaz� poeziile Adio
Moldovei ?i Sentinela rom�n�.

�n mai 1849 pleac�, �mpreun� cu ceilal?i exila?i, la Bra?ov, apoi �n Bucovina, iar
�n toamna aceluia?i an, la Paris.

Scrie primele �c�ntecele comice� (?oldan Viteazul, Mama Anghelu?a) ?i c�teva

scenete comice ?i muzicale. Se �ntoarce �n ?ar� �n luna decembrie.

Anii de maturitate
Nicolae B�lcescu, prietenul lui Vasile Alecsandri, moare la Palermo �n 1852. �ntre
anii 1852-1853, Alecsandri r�m�ne pentru mai mult� vreme �n Fran?a. �n vara anului
1853, porne?te spre sudul Fran?ei, �ntr-o c�l�torie spre Pirinei, Marsilia,
Gibraltar, Tanger, Africa, Madrid, o c�l�torie care va l�sa urme �n crea?ia sa
poetic�, �n gustul pentru exoticul mauro-hispanic.

�n 1855 s-a �ndr�gostit de Paulina Lucasievici, cu care a avut o fat�, Maria, �n

noiembrie 1857. S-au c�s�torit nou�sprezece ani mai t�rziu, pe 3 octombrie 1876.
Din 1860 se stabile?te la Mirce?ti, unde r�m�ne p�n� la sf�r?itul vie?ii, chiar
dac� lungi perioade de timp a fost plecat din ?ar� �n misiuni diplomatice.

Vasile Alecsandri ?i Ion Ghica la Istanbul �n 1855

�n 1882 este ales pre?edinte al sec?iei de literatur� a Academiei. C�l�tore?te �n
Fran?a pentru a primi premiul oferit de felibri; este s�rb�torit la Montpellier. �l
viziteaz� pe ambasadorul Rom�niei la Londra, prietenul s�u Ion Ghica. Pleac� la
Paris �n 1885, ca ministru al Rom�niei �n Fran?a. �n 1889, prime?te vizita poe?ilor
francezi Sully Prudhomme ?i Leconte de Lisle.

Vasile Alecsandri s-a stins din via?� la 22 august 1890, dup� o lung� suferin?�,
fiind �nmorm�ntat cu toate onorurile la conacul s�u de la Mirce?ti.

Activitate cultural�
A fost unul dintre frunta?ii mi?c�rii revolu?ionare din Moldova, redact�nd �mpreun�
cu Kog�lniceanu ?i C. Negri Dorin?ele partidei na?ionale din Moldova, principalul
manifest al revolu?ionarilor moldoveni.

�n 1854 - Apare sub conducerea sa Rom�nia literar�, revist� la care au colaborat

moldovenii C. Negruzzi, M. Kog�lniceanu, Al. Russo, dar ?i muntenii Gr.
Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu.

�n 1859 - Este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va

fi trimis �n Fran?a, Anglia ?i Piemont pentru a pleda �n scopul recunoa?terii
Unirii.

Prime?te Premiul Academiei pentru Literatur� �n 1881.

Alecsandri ?i Junimea
�n 1863 ia na?tere la Ia?i societatea Junimea, al c�rui membru onorific a fost p�n�
la sf�r?itul vie?ii. �n anul 1867 este ales membru al Societ�?ii literare rom�ne,
devenit� Academia Rom�n�.

Cu ocazia serb�rilor de la Putna din 1871, poetul trimite dou� c�ntece care au
�nsufle?it marea mas� de oameni: Imn lui ?tefan cel Mare ?i Imn religios c�ntat la
serbarea junimei academice rom�ne. �n acela?i an Titu Maiorescu public� �n
Convorbiri literare studiul Direc?ia nou� �n poezia ?i proza rom�neasc� �n care
spune: ��n fruntea noii mi?c�ri e drept s� punem pe Vasile Alecsandri. Cap al
poeziei noastre literare �n genera?ia trecut�, poetul <Doinelor ?i l�crimioarelor>,
culeg�torul c�ntecelor populare p�ruse a-?i fi terminat chemarea literar� (...).
Deodat�, dup� o lung� t�cere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse �n izolare
la Mirce?ti, ?i iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat �n literatura ?�rii,
poetul nostru re�nviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... �

Opera. Evolu?ie ?i tendin?e