Rezumat

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

DEPARTAMENTUL TEHNOLOGIA MATERIALELOR ŞI SUDARE
ŞCOALA DOCTORALĂ INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR
TEHNOLOGICE
CONTRIBUŢII TEORETICE ŞI EXPERIMENTALE PRIVIND IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI A UNEI ÎNTREPRINDERI CONSTRUCTOARE DE MAŞINI
THEORETICAL AND EXPERIMENTAL CONTRIBUTIONS

ENVIRONMENTAL IMPACT OF A COMPANY MECHANICAL ENGINEERING
REZUMAT
ING. VIORICA AIONESIE
CONDUCĂTOR DOCTORAT
PROF.EMERIT.DR.ING. CALEA GHEORGHE
BUCUREŞTI
2016
CUPRINS
Introducere ............................................................................. Error! Bookmark not defined.
Capitolul 1........................................................................................................................... 11
Evoluţia stadiului actual al cercetărilor privind caracterizarea mediului inconjurator cu
particularizare Societăţii FECNE S.A. supus experimentării ....................................... 11
1.1. Noţiuni gernerale ...................................................................................................... 11
1.2. Caracterizarea solurilor din incinta Societăţii FECNE S.A. Error! Bookmark not
defined.
1.2.1. Puncte de prelevare probe de sol ................. Error! Bookmark not defined.
1.2.2. Caracterizarea stării de calitate a solului ..... Error! Bookmark not defined.
1.2.3. Caracterizarea gradului de poluare a solurilor ............................................. 11
1.3. Resursele de apă ....................................................... Error! Bookmark not defined.
1.3.1. Apa de suprafaţă .......................................................................................... 12
1.3.2. Apa freatică .................................................. Error! Bookmark not defined.
1.3.3. Apele uzate................................................... Error! Bookmark not defined.
1.4. Emisiile atmosferice ................................................. Error! Bookmark not defined.
1.4.1. Emisii atmosferice în zona locurilor de muncă ........................................... 13
1.5. Emisii de poluanţi în atmosferă................................ Error! Bookmark not defined.
1.5.1. Sursele de poluanţi ....................................... Error! Bookmark not defined.
1.6. Natura poluanţilor şi caracteristicile toxicologice.... Error! Bookmark not defined.
1.6.1. Oxizii de azot ............................................... Error! Bookmark not defined.
1.6.2. Monoxidul de carbon ................................... Error! Bookmark not defined.
1.6.3. Pulberile în suspensie .................................. Error! Bookmark not defined.
1.6.4. Acţiunea nocivă a pulberilor industriale asupra organismului uman .... Error!
Bookmark not defined.
1.6.5. Corindonul (alumină)................................... Error! Bookmark not defined.
1.6.6. Potenţialul seismic ....................................... Error! Bookmark not defined.
1.6.7. Topografia .................................................... Error! Bookmark not defined.
1.6.8. Clima............................................................................................................ 16
1.6.9. Topoclima .................................................... Error! Bookmark not defined.
1.7. Concluzii .................................................................................................................. 16
Capitolul 2........................................................................................................................... 17
Obiectivele tezei de doctorat și metodica cercetării ........................................................ 17
2.1. Generalități ............................................................... Error! Bookmark not defined.
2.2. Obiectivele tezei de doctorat .................................................................................... 17
2.3. Metodica cercetării ................................................................................................... 17
Capitolul 3: ......................................................................................................................... 19
Studiul privind caracterizarea mediului înconjurător a locaţiei Societăţii FECNE S.A.
3.1. Noţiuni generale ....................................................... Error! Bookmark not defined.
3.2. Caracterizarea fizico-geografică a zonei pentru Societatea FECNE S.A. ........ Error!
3.2.1. Identificarea amplasamentului şi localizareaError! Bookmark not defined.
3.2.2. Surse de poluare zonală ............................... Error! Bookmark not defined.
3.3. Caracterizarea fizico-geografică a zonei .................................................................. 19
3.3.1. Geomorfologie, morfologie ......................................................................... 19
3.3.2. Geologie ....................................................... Error! Bookmark not defined.
3.3.3. Litologie ....................................................... Error! Bookmark not defined.
3.4. Concluzii .................................................................................................................. 19
Capitolul 4........................................................................................................................... 19
Contribuții privind metodica de cercetare, programul experimental și metodica de evaluare
a impactului asupra mediului ........................................................................................... 19
4.2. Metodica de cercetare și programul experimental ... Error! Bookmark not defined.
4.3. Echipamentul folosit pentru determinări în programul experimental ...................... 19
4.4. Determinarea impactului asupra mediului natural a Societăţii FECNE S.A. .......... 21
4.4.1. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de cabina de sablare
............................................................................................................................... 21
4.4.2. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de cuptorul de
tratamente termice (detensionare).......................................................................... 21
4.4.3. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de centrala termică
............................................................................................................................... 23
4.5. Contribuții privind metodica de stabilire a impactului asupra mediului a Societăţii
FECNE S.A. ................................................................................................................... 24
4.5.1. Cantitatea de gaze obținute prin măsurarea directăError! Bookmark not
defined.
4.5.2. Calculul concentraţiei de CO2 ..................... Error! Bookmark not defined.
4.5.3. Calculul concentrației de NOx ..................... Error! Bookmark not defined.
4.5.4. Determinarea concentrației de CO nediluat . Error! Bookmark not defined.
4.5.5. Determinarea masei componentelor gazelorError! Bookmark not defined.
4.5.6. Calculul coeficientului de poluare .............................................................. 24
4.5.7. Calculul indicatorilor de calitate a mediului Error! Bookmark not defined.
4.5.7. Calculul de dispersie a nivelului imisiilor ... Error! Bookmark not defined.
4.5.8. Determinarea poluării cumulative în sinergism ........................................... 24
4.6. Contribuții privind poluarea fonică la Societatea FECNE S.A. .............................. 25
4.7. Contribuții privind poluarea solului și a apei în jurul Societăţii FECNE S.A. Error!
4.7.1. Impactul asupra solului a substanțelor poluante rezultate din procesele
tehnologice de la Societatea FECNE S.A. ............ Error! Bookmark not defined.
4.7.2. Impactul asupra surselor de apă a substanțelor poluante rezultate din procesele
tehnologice de la Societatea FECNE S.A. ............ Error! Bookmark not defined.
4.7.3. Poluarea cumulativă în sinergism ................ Error! Bookmark not defined.
4.8.Concluzii ................................................................................................................... 26
Capitolul 5: ............................................................................. Error! Bookmark not defined.

Contribuții privind impactul asupra mediuluiu de lucru a fiecărui proces tehnologic
utilizat de Societatea FECNE S.A. ................................................................................... 26
5.2. Metodica cercetării și programul experimental pentru determinarea impactului procesului
tehnologic asupra mediului de lucru ............................... Error! Bookmark not defined.
5.2.1. Contribuții originale privind impactul asupra mediului a procesului tehnologic desfășurat în
hala de elaborare oțeluri ....................................................................................................... 26
5.2.2. Contribuții originale privind impactului asupra mediului de lucru a procesului
tehnologic desfășurat în hala de turnare ................................................................ 27
5.2.3. Contribuții originale privind impactul asupra mediului de lucru a procesului
tehnologic desfăşurat în halele de forjă. ................................................................ 28
tehnologic desfășurat în hala de mecano-sudare ................................................... 29
5.2.4.1. Contribuții privind mecanismul formării emisiilor poluante în cazul procedeelor
de sudare utilizate .................................................... Error! Bookmark not defined.
5.2.4.2. Contribuții privind emisiile și subprodusele poluante rezultate în urma procesului
de sudare.................................................................................................................. 29
tehnologic desfășurat în secțiile de tratamente termice ......................................... 30
tehnologic desfășurat în secțiile de prelucrări mecanice ....................................... 31
5.2.7. Contribuții originale privind poluarea cumulativă în sinergism în mediul de lucru
în cadrul unor secții de la Societatea FECNE S.A................................................. 32
5.3. Evaluarea riscului în secțiile unei întreprinderi constructoare de mașini (studio de caz
societatea FECNE S.A.) ................................................................................................. 33
5.3.1. Generalități .................................................. Error! Bookmark not defined.
5.3.2. Prezentarea sintetică a procesului tehnologic de sudareError! Bookmark not
defined.
5.3.3. Sănatatea şi securitatea muncii .................... Error! Bookmark not defined.
5.3.3.1 Reguli privind securitatea muncii la forjarea liberă şi în matriţăError! Bookmark
not defined.
5.3.3.2 Reguli privind securitatea muncii la turnarea aliajelorError! Bookmark not
defined.
5.4. Concluzii
Capitolul 6........................................................................................................................... 37
Contribuţii privind evaluarea riscului chimic asupra sănătăţii şi securităţii muncii în
secţiile Societăţii FECNE S.A.. Metodologiea simplificată de evaluare a riscului chimic.
6.1. Prezentarea generală a metodei ........................ Error! Bookmark not defined.
6.2. Evaluarea riscurilor .......................................... Error! Bookmark not defined.
6.3. Contribuții privind evaluarea simplificată a riscurilor pentru sănătate (ESRS)33
6.4. Evaluare riscului prin inhalare ......................................................................... 34
6.5. Evaluarea riscului prin contact cutanat ............................................................ 35
6.6. Evaluarea simplificată a riscului de incendiu - explozie ………………….
6.7. Evaluarea simplificată a impacturilor de mediu (ESIE) ................................... 36
6.8. Concluzii .................................................................................................................. 33
Capitolul 7........................................................................................................................... 37
Contribuţii teoretice şi experimentale privind optimizarea procesului de producţie în
vederea transformării unei organizaţii industriale într-o organizaţie ecotehnologică 37
7.1. Ipoteze de lucru ........................................................ Error! Bookmark not defined.
7.2. Obiectivele modelării procesului de producţie......................................................... 37
7.3. Contribuţii originale privind determinarea funcţiei dezvoltării durabile a unei organizaţii
industriale ........................................................................................................................ 37
7.3.1. Contribuţii privind indicatorii componentei economice .............................. 38
7.3.2. Contribuţii privind indicatorii componentei sociale .................................... 38
7.3.3. Contribuţii privind indicatorii componentei de mediu (ecotehnologici) ..... 38
7.3.4. Restricţii impuse variabilelor ....................... Error! Bookmark not defined.
7.3.5. Contribuţii teoretice şi experimentale privind optimizarea procesului de producţie
............................................................................... Error! Bookmark not defined.
7.3.6. Contribuţii privind optimizarea din punct de vedere al dezvoltării durabile a unei
organizaţii industriale din construcţia de maşini ... Error! Bookmark not defined.
7.4. Rezultatele experimentale obţinute în cazul optimizării procesului de producţie la
Societatea FECNE S.A.................................................................................................... 39
7.4.1. Contribuţii originale privind optimizarea procesului de producţie .............. 39
7.4.2. Concluzii privind rezultatele experimentale obţinute pe anii 2012, 2013 şi 2014
............................................................................... Error! Bookmark not defined.
7.5. Concluzii .................................................................................................................. 42
Capitolul 8........................................................................................................................... 42
Concluzii finale. Contribuţii originale. Tendinţe şi perspective în domeniu. ............... 42
8.1. Concluzii finale ........................................................................................................ 42
8.2. Contribuţii originale ................................................................................................. 42
8.2.1. Contribuţii originale în domeniul cercetărilor teoretice .............................. 43
8.2.2. Contribuţii originale în domeniul cercetărilor experimentale ..................... 44
8.3. Tendinţe şi perspective în domeniu .......................................................................... 44
Bibliografie.......................................................................................................................
Introducere
Pămȃntul este otrăvit, pămȃntul este ȋn pericol mai ales datorită activităţilor oamenilor,
activităţi ce conduc la modificarea temperaturii globale. Temperatura globală este cel mai bun
indicator de sănătate al Terrei, iar vina principală pentru creşterea temperaturii globale o are
creşterea conţinutului de CO2, a cărui concentraţie a crescut ȋn atmosferă de la 240 ppm, ȋn
perioada industrială, la peste 390 ppm, ȋn etapa actuală, iar ȋn ultimii 30 de ani, concentraţa de
CO2 a crescut cu o rată fără precedent de 1,6 ppm/an.
Concentraţia de CO2 şi a altor gaze cu efect de seră va determina creşterea temperaturii cu
1,5…5,8oC pȃnă ȋn anul 2050, ceea ce reprezintă o rată de creştere pe care ecosistemele nu o pot
suporta şi poate apare colapsul climateric. De această creştere sunt răspunzătoare ȋn proporţie de
42% industria energetică, de 24% industria transporturilor, de 20% procedeele industriale şi de
14% prestările de servicii şi utilizările casnice.
Politica de mediu este elementul motor al implementării unui sistem de management al
mediului prin care să se menţină sau să se amelioreze performanţa de mediu ȋntr-un areal
geografic.
Ȋn arealul geografic respectiv trebuie avută ȋn vedere acţiunea sinergică a tuturor surselor
de poluare din zonă pentru care trebuie stabilite obiective generale şi obiective specifice.
Foarte important ȋn stabilirea politicii de mediu sunt procesele industriale desfăşurate ȋn
diferite locaţii ale unor firme plasate ȋn zonă, dar şi celelalte surse de poluare exterioare
(transporturile, factorii climatici cu variabilitatea lor etc.) care trebuie luate ȋn considerare ȋn
corelaţie.
Obiectivul principal al acestei lucrări ȋl constituie stabilirea impactului asupra mediului a
unei ȋntreprinderi constructoare de maşini ȋn acest caz fiind vorba de Fabrica de Echipamente şi
Componente pentru Energia Nucleară (FECNE S.A.). Se va stabili impactul asupra mediului de
lucru (este considerat mediul de lucru cel ȋn care operatorii ȋşi desfăşoară activitatea de
producţie) şi impactul asupra mediului ȋnconjurător (este considerat mediul ȋnconjurător spaţiul
din jurul ȋntreprinderii pe o rază de 500 m).
Principalele obiective specifice impuse de obiectivul general au fost urmăoarele:
- stabilirea unei metode de determinare şi evaluare a impactului asupra mediului de
lucru, corespunzător fiecărei secţii de producţie (turnătorie, sudare, prelucrarea prin aşhiere,
tratamente termice, acoperiri de protecţie);
- realizarea unui stand experimental universal, care să permit determinarea concentraţiei
de gaze rezultate ȋn urma procesului tehnologic ȋn mediul de lucru;
- stabilirea unor metodici de determinare şi evaluare a impactului asupra mediului
natural produs de FECNE S.A.;
- realizarea unui stand experimental care să permit determinarea concentraţiei de gaze şi
alte substanţe poluante pe o rază de 500 m ȋn jurul societăţii FECNE S.A.;
- realizarea unui model matematic privind dezvoltarea durabilă a societăţii FECNE S.A.
şi optimizarea procesului de producţie;
Pentru realizarea acestor obiective cercetările au ȋnceput făcȃnd o analiză a stadiului actual
privind caracterizarea fizico-geografică a zonei ȋn care se găseşte plasată societatea FECNE S.A.,
pentru ca apoi să se insiste pe metodica cercetării, pe programul experimental, pe caracterizarea
proceselor tehnologice şi ȋn final pe determinarea impactului asupra mediului de lucru şi asupra
mediului natural al societăţii FECNE S.A., precum şi optimizarea procesului de producţie făcȃnd
modelarea matematică a unei funcţii de producţie.
Teza de doctorat este structurată pe 8 capitole, dezvoltate pe 208 pagini şi cuprinde 29
figuri, 86 tabele şi 212 relaţii matematice.
Structura tezei de doctorat se prezintă ȋn figura 01.
Titlul tezei: Contribuții teoretice şi experimentale privind
impactul asupra mediului a unei întreprinderi
constructoare de mașini Realizarea unui model
matematic privind
dezvoltarea durabilă a
Obiectul principal: Stabilirea impactului asupra mediului a unei societății FECNE SA și
întreprinderi constructoare de mașini optimizarea procesului
de producție
Stabilirea unei metodici de Realizarea unui stand experimental Stabilirea unei metodici de
determinare și evaluare a impactului universal pentru determinarea determinare și evaluare a impactului
asupra mediului de lucru, concentrației de substanțe poluante asupra mediulu natural produs de
corespunzător fiecărui proces în mediul de lucru societatea FECNE S.A.
tehnologic
Cap. 1. Stadiul actual al cercetărilor

privind caracterizarea mediului
înconjurător societății FECNE S.A. Cap. 5. Contribuții privind impactul asupra mediului
de lucru a fiecărui proces tehnologic utilizat la
societatea FECNE S.A.
Cap. 2. Obiectivele tezei de doctorat Cap. 6. Contribuţii privind evaluarea riscului chimic.
și metodica cercetării Metodologia simplificată de evaluare a riscului
chimic privind sănătatea şi securitatea muncii în
secţiile societăţii FECNE S.A.
Cap.7. Contribuții privind realizarea unui model

matematic de transformare a societății FECNE S.A.
Cap. 3. Studiu privind caracterizarea într-o organizație ecotehnologică și optimizarea
fizico-geografică a locației pentru procesului de producție
societatea FECNE SA
Cap.8. Concluzii finale. Tendințe și perspective
Cap. 4. Contribuții privind metodica

de cercetare, programul experimental
Bibliografie
și metodica de evaluare.
Figura 0.1: Structura tezei de doctorat

Pentru documentare şi pentru realizarea părţii scrise şi experimentale s-a folosit o
bibliografie selectivă formată din 240 referinţe bibliografice.
Ȋn capitolul 1, intitulat „Stadiul actual al cercetărilor privind caracterizarea mediului
ȋnconjurător al societăţii FECNE SA” se face o caracterizare a solurilor din incinta societăţii
FECNE SA, a resurselor de apă şi a atmosferei. Se trec ȋn revistă emisiile de poluanţi ȋn
atmosferă şi pe sol, natura poluanţilor şi caracteristicile toxicologice, potenţialul seismic al zonei,
clima şi topoclima.
Ȋn capitolul 2, intitulat „Obiectivele tezei de doctorat” se prezintă obiectivul principal al
cercetărilor cuprinse ȋn lucrarea de doctorat, etapele cercetării şi metodica cercetării, principalele
rezultate previzibile şi modalitatea de evaluare a rezultatelor obţinute.
Ȋn capitolul 3, intitulat „Studiul privind caracterizarea fizico-geografică a locaţiei
pentru societatea FECNE SA” se prezintă principalele detalii de amplasament, se face
caracterizarea fizico-geografică a zonei ȋn elemente de geomorfologie şi morfologie, se prezintă
principalele elemente de geologie şi litologie.
Ȋn capitolul 4, intitulat „Contribuţii privind metodica cercetării, programul
experimental şi metodica de evaluare” se prezintă ȋntr-o analiză detaliată metodica de
cercetare, programul experimental, etapele cercetării, metodica de evaluare, metodele de
prelevare şi analiză, nivelul de emisii şi ȋncadrarea ȋn norme, poluarea cumulativă ȋn sinergism şi
metodica de calcul a coeficientului de poluare.
Ȋn capitolul 5, intitulat „Contribuţii privind impactul asupra mediului de lucru a
fiecărui process tehnologic folosit de societatea FECNE SA” se face o scurtă descriere a
procedeelor tehnologice folosite ȋn procesul de producţie de realizare a unei structuri
componente pentru un echipament nuclear şi se insistă pe impactul asupra mediului de lucru
produs de fiecare procedeu şi asupra mediului natural produs de întreg procesul de producţie
după ce se analizează structura poluării mediului de lucru şi a mediului natural.
Ȋn capitolul 6 intitulat „Contrtibuţii privind evaluarea riscului chimic. Metodologia
simplificată de evaluare a riscului chimic privind sănătatea şi securitatea muncii în secţiile
societăţii FECNE S.A. ” se prezintă succint procesele tehnologice din secţiile societăţii cu
principalele riscuri privind securitatea muncii, ierarhizarea riscurilor, evaluarea riscurilor şi o
metodă simplificată de evaluare a riscurilor în secţia de sudare.
Ȋn capitolul 7, intitulat „Contribuţii privind realizarea unui model matematic de
transformare a societăţii FECNE SA ȋntr-o organizaţie ecotehnologică şi optimizarea
procesului de producţie” se prezintă modelul matematic pentru o funcţie de dezvoltare durabilă
a unei organizaţii industriale pentru construcţii de maşini şi cele 3 componente esenţiale:
componenta economică, componenta socială şi componenta de mediu. Se analizează succinct
fiecare variabilă luată ȋn considerare pentru a face apoi reprezentarea grafică a celor 4 funcţii f1,
f2, f3, şi f4, ce prezintă optimizarea procesului de producţie din punct de vedere al dezvoltării
durabile.
Ȋn capitolul 8, intitulat „Concluzii finale. Contribuţii originale. Tendinţe şi perspective”
se prezintă concluziile generale desprinse pe parcursul a peste 7 ani de cercetări şi contribuţiile
aduse de această teză de doctorat atȃt ȋn domeniul cercetărilor teoretice cȃt şi ȋn domeniul
cercetărilor experimentale. Se prezintă de asemenea cȃteva tendinţe şi perspective ȋn domeniul
stabilirii impactului asupra mediului a unei ȋntreprinderi industriale şi modalitatea de optimizare
a procesului de producţie din punctul de vedere al unui coeficient de poluare minim.
Teza de doctorat se ȋncheie cu o bibliografie selectivă format din 240 referinţe bibliografice
ce cuprind cele mai recente cercetări ȋn domeniul analizat cuprinzȃnd: cărţi de specialitate,
reviste de specialitate, articole şi lucrări ştiinţifice, contracte de cercetare cu specific, lucrări
publicate ȋn diferite proceedings-uri sau susţinute la diferite conferinţe şi congrese ştiinţifice,
cite-uri de specialitate şi norme de reglementare.
Ȋn ȋncheiere doresc să aduc mulţumirile mele sincere tuturor membrilor Departamentului
Tehnologia Materialelor şi Sudare din facultatea IMST pentru sprijinul acordat ȋn realizarea
acestei lucrări.
Mulţumesc ȋn mod deosebit Domnului prof. univ. dr. ing. Gheorghe AMZA, primul
ȋndrumător de doctorat, care a avut ȋncredere ȋn mine şi mi-a călăuzit cercetările ȋn acest
domeniu, pentru care cuvintele de mulţmire sunt de prisos.
Mulţumesc d-lui prof. em. univ. dr. ing. Gheorghe CALEA, pentru că m-a acceptat să
finalizez cercetările ȋncepute şi pentru sfaturile preţioase date pe parcursul elaborării lucrării de
doctorat.
Nu ȋn ultimul rȃnd mulţumesc familiei mele, care a fost ȋn permanenţă alături de mine, mai
ales ȋn momentele grele, cȃnd eram pe punctual de a abandona cercetările ȋncepute.
CAPITOLUL 1
Stadiul actual al cercetărilor privind caracterizarea mediului inconjurator

societăţii FECNE S.A. supus experimentării
1.1. Noţiuni gernerale
Ȋn această lucrare se defineşte mediul ca fiind spaţiul ȋn care funcţionează o organizaţie şi
care include: aerul, apa, solul, subsolul, resursele naturale, flora, fauna, fiinţele umane şi relaţiile
dintre acestea. |19|.
1.2.3. Caracterizarea gradului de poluare a solurilor
Zona studiată din punct de vedere al poluării mediului înconjurător este foarte complexă.
Complexitatea este datorată faptului că cele şapte societăţi comerciale prezente pe platforma
IMGB au profile de producţie diferite, care generează diferite tipuri de poluanţi, care vor fi
analizaţi ȋn această lucrare.
De asemenea, distanţa între aceste societăţi comerciale este destul de mică, acest fapt
contribuind la suprapunerea emisiilor şi astfel, fiecare suprafaţă de teren este mai mult sau mai
puţin afectată de cel puţin două surse. Sursele prezente pe teritoriul platformei au înălţimi relativ
egale, acest fapt favorizând distribuţia mai mult sau mai puţin uniformă a poluanţilor emişi în
atmosfera înconjurătoare. |19|, 188|, |189|
1.2.3.2. Gradul de încărcare al solurilor cu metale grele. Conţinutul normal al metalelor
grele, precum şi LMA pentru zonele industriale (folosinţe mai puţin sensibile), conform
Ordinului 756/97 se prezintă în tabelul 1.1. sau ȋn figura
Fig.1.1. Conţinutul normal în metale grele pentru zonele industriale şi limitele maxime admisibile (LMA)
În zona studiată, la cele 5 profile analizate, evoluţia principalelor metale grele şi a

conţinuturilui lor, pe adâncimile investigate, sunt prezentate în tabelul 1.3.
Tabelul nr. 1.3. Caracteristicile chimice ale solurilor analizate
Nr. Nr. Tipul şi Adân- Hu- C orga- N C/N P K pH CaCO3 Clasa
crt. pro- subtipul cimea mus% nic total mobil mobil H2O % textu-
fil de sol cm % ppm ppm rală
1 Protosol 0-5 3,08 1,78 0,158 13,1 425 76 7,2 0,0 LL

1 antropic
2 molic 30-35 2,20 1,28 0,084 17,8 127 15 6,8 0,0 LA
3 Protosol 0-5 4,26 2,47 0,116 24,8 516 196 7,6 0,0 LL
2 antropic
4 tipic 30-35 3,15 1,95 0,08 28,3 245 212 7,0 0,0 LL
5 Protosol 0-5 3,42 1,98 0,232 9,9 413 232 8,1 2,4 LP
3 antropic
6 tipic 30-35 1,30 0,75 0,148 5,9 106 436 8,2 6,0 LP
7 Protosol 0-5 3,16 1,97 0,231 9,9 495 420 8,0 1,5 LL
4 antropic
8 tipic 30-35 2,51 1,42 0,136 12,0 215 316 6,7 0,0 LL
9 Protosol 0-5 3,52 2,04 0,211 11,3 400 440 7,2 0,0 LL
5 antropic
10 tipic 30-35 2,49 1,45 0,137 12,3 136 320 6,6 0,0 LL
1.3.1. Apa de suprafaţă

În jurul Societăţii FECNE S.A., cele mai importante ape de suprafaţă sunt:
 Râul Dâmboviţa care este regularizat, este amplasat faţă de societatea FECNE S.A. la
distanţa de aproximativ 4000 m. |2|, |9|
 Lacul Cernica II - Pantelimon este amplasat faţă de societatea FECNE la aproximativ 11
Km.
Din analiza tabelelor 1.5. şi 1.6. se poate trage concluzia că:
- apa cantonată în straturile acvifere de mică adâncime este poluată, situaţie care
caracterizează întreaga zonă. Factorii care contribuie la poluarea pânzei freatice sunt: alimentarea
în principal din precipitaţii; oscilaţiile nivelului apei până aproape de suprafaţa terenului în
perioadele ploioase; influenţa puţurilor absorbante în special în zonele rezidenţiale; inexistenţa
perimetrelor de protecţie sanitară.
- apa cantonată în straturile acvifere de medie adâncime se încadrează în limitele
admisibile şi excepţionale de calitate prevăzute de STAS 1342/91.
- apa
- antonată în straturile de mare adâncime este potabilă la toţi indicatorii chimici,
înscriindu-se în limitele normale STAS; se remarcă valorile reduse ale mineralizării şi durităţii
totale.
1.4.1. Emisii atmosferice în zona locurilor de muncă
1.4.1.1. Secţia de sudare. Câteva rezultate experimentale se prezintă în tabelul 1.7. De
precizat că s-a făcut un sistem de evacuare de tip hotă mare (cca.100x60x25 m) ventilată natural
direct.
Tabelul nr. 1.6. Caracteristicile fizico-chimice ale apei subterane din zona FECNE
Caracte- Duritate
Locul şi data Na+ Reziduu alcalinitate
ristici pH H2S CO2 Ca2+ Mg2+ NH4+ Fe2+ Mn2+ NO3- NO2- SO42- HCO3- CO32- Cl- CCO-Mn totală
prelevării + K+ fix (m)
fizice
probei
o
unit. pH mg/l G mval
Apa freatică (acvifer de Colentina)
F6(IMUC) opalescent 67,4 105, 0,000 143,
7,6 - 11,3 106,17 abs. 0,42 0,6 32 477,2 0,04 101,74 741,13 27,15 30,29 7
1.02.98 inodor 7 31 4 2
Apă freatică (acvifer de Colentina) şi apă de medie adâncime (acvifer de Mostiştea)
P2G
Incolor,
Turnătorie 39,4 0,000 91,4 74,3
inodor, fără 7,3 0 0,06 77,4 93,2 abs. 0,55 0,07 6,2 418,2 0,08 686,12 28,13 21,34 3,8
(IMGB) 8 4 4 5
sedimente
10.06.91
Apă de medie adâncime (acvifer de Mostiştea)
Incolor,
F1G (IMGB) 25,3 75,1 0,000 89,0
inodor, fără 6,8 0 0,14 152,16 abs. 0,51 0,02 10,9 302,12 0,33 134,74 788,62 16,33 28,51 4,6
6.04.92 9 2 2 6
sedimente
Incolor,
F2G (IMGB) 21,8 14,3 0,000 53,1
inodor, fără 7,1 0 0,81 92,39 abs. 0,26 0,15 5,41 69,6 491,66 0,22 567,35 18,74 18,74 3,3
6.04.92 7 4 4 6
sedimente
Apă de mare adâncime (acvifer de Frăteşti)
Incolor,
E5G (IMGB) 0,001
inodor, fără 7,6 0 0,07 67,9 10,3 69 abs. 0,04 0,01 0 67,5 170,8 4 55,7 390,5 6,95 13,1 3,6
23.03.93 8
sedimente
Incolor,
E1G (IMGB) 18,2 46,4 37,2
inodor, fără 7,2 0 0,11 43,37 abs. urme 0,01 0 0 188,22 0,31 20,1 300,63 8,72 6,2 5,3
19.05.90 6 4 4
sedimente
Limite admisibile conform STAS 1342/91
6,5-
0 - 100 50 - 0 0,1 0,05 45 0 200 - - 250 100 - 800 10 20
7,4
14
Tabelul 1.7. Valorile câtorva substanţe poluante din mediul de lucru ventilat de la secţia de sudare
Poluanţi Concentraţii de scurtă Concentraţia medie CMA
durată (vârf) [mg/mc]
[mg/mc] [mg/mc] De vârf Medie
4.3
5.5
Oxizi de azot 6.3 7.0 8.0 5.0
7.7
8.5
9.7
2.7
3.3
Oxid feric 3.7 4.0 10.0 5.0
4.5
4.7
5.1
0.41
047
Mangan 0.53 0.54 3.0 0.5
0.57
0.63
0.65
0.13
0.17
Ozon 0.20 0.19 0.2 0.1
0.19
0.23
0.21
1.4.1.3. Secţia de vopsitorie. Este una din secţiile cele mai poluante, în mediul de lucru existând o
serie de substanţe poluante în funcţie de natura vopselelor şi diluanţilor utilizaţi.
Cele mai importante substanţe poluante determinate în mediul de lucru la această secţie se prezintă
în tabelul 1.10. |17|, |177|, |179|
Concentraţii de scurtă Concentraţia CMA

Poluant durată (vârf) medie (mg/mc)
[mg/mc] [mg/mc] De vârf Medie
180
215
225
Acetonă 225 500 200
230
243
257
157
160
173
Acetat de butil 176 400 300
180
193
195
115
117
127
Alcool butilic 123 200 100
130
135
15
139
130
145
167
Toluen 179 200 100
180
215
235
Tabelul 1.10. Valorile concentraţiilor pentru substanţele poluante din mediul de lucru la secţia de vopsitorie
1.6.8. Clima
Vântul este unul din factorii foarte importanţi ai menţinerii sau dispersării substanţelor poluante
existente în mediul natural. Frecvenţele vântului pe direcţii se prezintă în tabelul 1.17.
Tabelul nr.1.17. Frecvenţa vântului pe direcţii [%], în cazul FECNE

Direcţia N NNE NE ENE E ESE SE SSE
Frecvenţa (%) 3,7 2,2 8,0 3,3 7,4 2,6 2,4 2,2
Direcţia S SSV SV VSV V VNV NV NNV Calm
Frecvenţa (%) 7,4 1,0 8,2 4,0 4,0 2,5 2,9 3,2 35,0
1.7. Concluzii
140 cele mai des întâlnite afecţiuni datorate prafului rezultat în procesele tehnologice de la
Societatea FECNE S.A. sunt pneumoconiozele care sunt de mai multe feluri: majore (silicoza, azbestoza,
talcoza, pneumoconioza minereului de cărbune); minore (antracoza, silicoza, pneumoconioze de pulberi
vegetale, astmul cerealelor, tusea ţesătorilor, febra morarilor) şi benigne (banitoza, sideroza);
160 viteza medie a vântului este de 1,1...2,0 m/s, calmul atmosferic are o frecvenţă de 35 % şi o
persistenţă de 1...3 ore şi sunt create condiţii specifice de absorbţie şi radiaţie a fluxului radioactiv solar.
16
Capitolul 2
Obiectivele tezei de doctorat și metodica cercetării

2.2. Obiectivele tezei de doctorat
Deoarece teza de doctorat se referă la o întreprindere constructoare de mașini în general s-a ales
această organizație industrială Societatea FECNE S.A. deoarece este una din cele mai complexe
întreprinderi constructoare de mașini, amplasată într-un areal geografic mare, situate la sudul capitalei și
înconjurată de zone de locuit, zone agricole și de agrement.
Obiectivul principal al tezei de doctorat îl constituie stabilirea și determinarea impactului asupra
mediului a organizației industriale FECNE S.A., avându-se în vedere atât mediul de lucru cât și mediul
natural. Este considerat mediul de lucru spațiul în care își desfășoară activitatea toți operatorii ce participă
la procesele tehnologice, iar mediul natural spațiul din jurul întreprinderii pe o rază de 200 m. |3|, |4|
Principalele obiective specifice, impuse de obiectivul general au fost următoarele:
- stabilirea unei metodici de determinare şi evaluare a impactului asupra mediului de lucru,
corespunzător fiecărei secţii de producţie importantă din punct de vedere al existenței surselor de poluare
(secțiile de elaborare metale și aliaje, de turnătorie, de sudare, de tratamente termice, de prelucrare prin
aşchiere, de vopsire, de sablare și de, acoperiri de protecţie);
- realizarea unui stand experimental universal, care să permită determinarea concentraţiei de
substanțe poluante rezultate în urma procesului tehnologic și natura substanțelor poluante ce afectează
factorii de mediu;
- stabilirea unor metodici și a unei tehnologii de determinare şi evaluare a impactului asupra
mediului natural produs de Societatea FECNE S.A.;
- realizarea unui stand experimental pentru stabilirea și determinarea concentraţiei de gaze şi alte
substanţe poluante pe o rază de 200 m ȋn jurul societăţii Societatea FECNE S.A.;
- realizarea unui model matematic privind dezvoltarea durabilă a unei întreprinderi constructoare
de mașini, respectiv pentru dezvoltarea durabilă a societăţii FECNE S.A. şi optimizarea procesului de
producţie luând în considerare componenta economică, componenta socială și componenta de mediu. |6|,
|9|.
2.3. Metodica cercetării În general, metodica cercetării a presupus parcurgerea următoarelor etape:
- analiza procesului tehnologic pentru o componentă a procesului de producție de realizare a
unui echipament tehnologic;
- stabilirea principalelor etape ale procesului tehnologic în care apar substanțele poluante;
17
- stabilirea naturii substanțelor poluante și a factorilor de mediu afectați de poluarea produsă de
aceștia;
- realizarea unei tehnologii de determinare a concentrației fiecărei substanțe poluante și a unui
stand experimental universal care să permită determinarea cu precizie a acestor substanțe în diferite
locații ale procesului tehnologic;
- realizarea unui program experimental de determinări atât în mediul de lucru cât și în mediul
natural, în funcție de fiecare sursă poluantă precum și sinergic;
- stabilirea elementelor de calcul pentru coeficienții de poluare parțiali precum și pentru
coeficientul de poluare total;
- stabilirea elementelor de influență pentru componenta economică, pentru componenta socială și
pentru componenta de mediu;
- optimizarea funcției obiectiv luând în considerare un coeficient de poluare mediu;
- stabilirea unor metode de prevenire și reducere a poluării produse de Societatea FECNE S.A.
Programul experimental și metodica cercetării au fost astfel concepute încât soluțiile obținute să
poată fi ușor extinse și aplicate în oricare întreprindere constructoare de mașini, fără să necesite cheltuieli
suplimentare din partea potențialilor beneficiari.
18
CAPITOLUL 3
Studiul privind caracterizarea fizico-geografică a locaţiei pentru societatea

FECNE S.A.
3.3. Caracterizarea fizico-geografică a zonei
3.3.1. Geomorfologie, morfologie
Suprafaţa studiată face parte din Câmpia Română Estică, unitate de relief Câmpia Vlăsiei,
subunitatea Câmpia Bucureştiului, local Câmpul Cotroceni-Berceni.
Câmpul Cotroceni-Berceni este delimitat de valea Dâmboviţei, lunca Argeş-Sabar şi Câmpia
Câlnăului şi are în zona studiată altitudinea medie de 75,00 m.
Din punct de vedere geomorfologic zona studiată este amplasată pe interfluviul dintre Dâmboviţa şi
Sabar.
Terenul este relativ plat, cu o uşoară înclinare de la NV-SE.
3.4. Concluzii
30. Societatea FECNE S.A. este amplasată ȋntr-o zonă cu specific industrial de prelucrare materiale
metalice ȋn vederea realizării de echipamente nucleare, efecte potenţiale de poluare a mediului avȃnd
unităţile: fabrica metalurgică, fabrica de utilaj complex; fabrica mecano-energetică; secţia de verificare a
calităţii produselor; GENERAL TURBO S.A., CASTUMAG S.A.; UPETROLAM S.A., UNIVERS S.A.
şi UMUC S.A.
Capitolul 4
Contribuții privind metodica de cercetare, programul experimental și metodica de evaluare a
impactului asupra mediului
4.3. Echipamentul folosit pentru determinări în programul experimental

Măsurătorile s-au efectuat conform unei metodologii stabilite experimental şi în conformitate cu
Ordinul MAPPM nr. 462/93, în condiţii de funcţionare normală din punct de vedere tehnologic. Schema
de principiu a standului experimental proiectat şi realizat în experimentare se prezintă în figura 4.1. |5|, |9|
19
Fig. 4.1. Schema de principiu a standului experimental folosit pentru măsurători:
1- senzori; 2 - pompă de prelevare; 3 - etuvă; 4 - pompă aspiraţie; 5 - mâner-acţionare;
6 - elemente filtrante; 7 - element de protecţie; 8 - rezervor condens; 9 - microcontroler;
10 - afişaj de informare
Pentru determinarea unor gaze rezultate din ardere (O2, CO, NO2, SO2, CO2) s-a folosit un analizor
tip MEGALYZER 9600, cu echipare standard a cărui vedere generală se prezintă în figura 4.2. |2|, |3|
Fig. 4.2. Vederea generală a analizorului pentru gaze MEGALYZER 9600, folosit la determinări
20
4.4. Determinarea impactului asupra mediului natural a Societăţii FECNE S.A.
Cu ajutorul standului experimental universal realizat s-au făcut măsurători după diferite direcţii ale
punctelor cardinale şi în anumite condiţii atmosferice pentru fiecare din cele cele mai importante surse de
poluare: cabina de sablare; cuptorul pentru tratamente termice, detensionare şi centrala termică. |5|, |17|
|99|, |113|, |114|
4.4.1. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de cabina de sablare

Determinările experimentale făcute în condițiile de mai sus au condus la rezultatele prezentate în
tabelul 4.1 pentru mașina de încărcat și tabelul 4.2., pentru hidroclon.
Tabelul nr. 4.1. Nivel emisii de pulberi la maşina de încărcat
Concentraţie Conc.medie Debit masic mediu
Poluant
[mg/mc] +10% eroare [mg/mc] [kg/h]
116,4
129,3
121,0
Pulberi de corindon 132,85 0,43 kg/h
112,6
118,8
126,5
Din analiza rezultatelor experimentale prezentate în tabelul 4.1. rezultă că pulberile de corindon cu
concentraţia medie de 132,85 mg/mc depăşesc de peste 2,6 ori VLE conform Ordin 462/93, însă debitul
masic se încadrează în acesta ( 0,5 kg/h).
Tabelul nr. 4.2. Nivel emisii de pulberi la hidroclon
Concentraţie Conc.medie Debit masic mediu
Poluant
[mg/mc] +10% eroare [mg/mc] [kg/h]
78,3
83,6
101,8
Pulberi de corindon 94,16 2,34
94,5
75,0
80,4
Din analiza rezultatelor prezentate în tabelul 4.2. rezultă că nivelul de emisii de pulberi la hidroclon
se încadrează în VLE. |5|, |9|, |169|
4.4.2. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de cuptorul de tratamente
termice (detensionare)
Cuptorul are o sarcină maximă de 550 t şi este utilizat de 1-2 ori/an; pentru detensionare, un tratament
termic având o durată de maxim 48 h. |5|, |9|, |169|.
Valorile determinate pentru concentrațiile de substanțe poluante (pulberi, CO, SO2 și NO2) sunt date în
tabelul 4.5.
Tabelul nr. 4.5. Nivelul emisiilor de poluanţi la cuptorul de tratamente termice(extras)
21
Concentraţia Concentraţia convertită Concentraţia Debit masic
Sursa Poluant măsurată pentru 3% vol. O2 în medie + Eroare mediu
[mg/mc] efluent [mg/Nsmc] [mg/Nmc] [g/h]
1 2 3 4 5 6
1,18 1,34
1,14 1,30
0,95 1,08
PST 1,47 19,53
1,40 1,60
1,25 1,42
1,13 1,29
21,3 24,28
23,6 26,90
24,0 27,36
CO 27,95 371,32
25,2 28,73
22,8 25,99
23,2 26,45
Coş nr. 1
0,80 0,91
SLD -
SLD -
SO2 0,83 11,03
1,20 1,37
1,14 1,30
1,00 1,14
78 88,92
75 85,50
80 91,20
NO2 91,17 1211,19
69 78,66
83 94,62
72 22,08
0,98 1,08
1,22 1,34
1,18 1,30
Coş nr. 2 PST 1,52 20,55
2,00 2,20
1,16 1,28
1,00 1,10
18,5 20,35
21,3 23,43
20,0 22,00
CO 23,25 314,34
19,6 21,56
19,0 20,90
22,4 24,64
1,12 1,23
0,68 0,75
0,35 0,38
SO2 0,90 12,17
1,20 1,32
0,85 0,93
0,50 0,55
112 123,2
108 118,8
125 137,5
NO2 131,09 1772,33
98 107,8
120 132,0
118 129,8
22
1,65 1,95
1,38 1,63
1,44 1,70
PST 1,98 25,66
1,21 1,43
1,30 1,53
2,18 2,57
Coş nr. 3
26,2 30,91
24,4 28,79
25,8 30,44
CO 31,84 412,65
25,0 29,50
24,6 29,03
28,2 33,28
NOTĂ:Eroare  10% pentru pulberi
Eroare  5% - CO, SO2, NO2
4.4.3. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de centrala termică
Societatea FECNE S.A. dispune de centrală termică proprie ce funcționează cu gaze naturale cu
următoarele caracteristici: înălțimea coşului cu: H = 15 m, cu secțiunea S = 0,592 mp, v = 2,9 m/s, Dmăsurat
= 6180 mc/h Defluent  4300 Nmc/h, T = 120oC
Conţinutul de O2 în efluent = 7,3 % vol.
Nivelul emisiilor de poluanți la centrala termică se prezintă în tabelul 4.6. |6|
Tabelul nr. 4.6 Nivelul emisiilor de poluanţi la Centrala Termică(extras)
Concentraţia Concentraţia convertită Concentraţia

Debit masic mediu
Poluant măsurată pentru 3% vol. O2 în medie + Eroare
[g/h]
[mg/mc] efluent [mg/Nsmc] [mg/Nmc]
1 2 3 4 5
1,12 1,47
1,30 1,71
0,98 1,29
PST 1,56 6,71
0,85 1,12
1,00 1,31
1,24 1,63
16,8 22,08
14,4 18,92
14,6 19,18
CO 22,63 97,31
18,3 24,05
15,0 19,71
19,3 25,36
0,95 1,25
1,03 1,35
SLD -
SO2 0,89 3,83
1,14 1,50
0,73 0,96
SLD -
23
4.5. Contribuții privind metodica de stabilire a impactului asupra mediului a Societăţii FECNE S.A.
4.5.5.3. Determinarea masei de CO. Concentrația relativă stabilită pe baza concentrației de O2 în
gaze se determină cu o relație de forma:
COrel [mg/m3] = ∙CO [mg/m3] (4.6.)

în care: COrel este masa de CO în raport cu O2, exprimată în mg/m3; O2 ref – valoarea de referință a O2, în
vol; O2 – valoarea măsurată a oxigenului în aerul pur, în % vol; 20,95 % - valoarea oxigenului în aerul
pur; CO – valoarea măsurată a oxidului de carbon în gazele de ardere, în mg/m3. |5|
4.5.6. Calculul coeficientului de poluare. Coeficientul de poluare Cp se poate stabili cu o relaţie

de calcul de forma:
Cp = (4.7.)
în care: CGel este concentrația gazului respectiv determinată experimental și măsurată în ppm sau în %;
CMA – concentrația maximă admisibilă.
Coeficientul de poluare total Cpt se calculează cu o relație de forma |17|:
Cpt = (4.8.)
în care: CGef tot este concentraţia de gaze cumulate emise în mediul în care se determină impactul
și se calculează cu relația:
CGef tot = CPST + CCO + CNO + CNO2 + CSO2 + CH2S + Can (4.9.)
în care: CPST este concentrația în pulberi și micropulberi; CCO - concentrația de CO emis în atmosferă;
CNO – concentrația de NO emis în atmosferă; CNO2 - concentrația de NO2 emis în atmosferă; CSO2 -
concentrația de SO2 emis în atmosferă; CH2S - concentrația de H2S emis în atmosferă; Can - concentrația
altor substanțe poluante nedetectabile emise în atmosferă.
4.5.8. Determinarea poluării cumulative în sinergism
Pentru o determinare reală a impactului asupra mediului trebuie ținut cont de acțiunea simultană a
tuturor substanțelor poluante existente în acel moment în mediu.
Conform STAS 12574/87 limita maximă admisă pentru substanţe cu acţiune sinergică, prezente
simultan în aer, se calculează cu formula |17|, |19|:
Pc = ci/CMAi1, (4.12)
în care: ci = concentraţia substanţei „i” în aer; CMAi = concentraţia maximă admisibilă pentru substanţa
poluantă „i”; Pc - poluarea cumulativă
24
Se consideră că au efect sinergic de tip aditiv, substanţele toxice care au ca ţintă a agresivităţii lor
acelaşi organ sau sistem al organismului, ori care au acelaşi mecanism de acţiune.
În cazul poluanţilor investigaţi în cadrul acestei lucrări, acţiune sinergică au următoarele variante:
SO2 şi NO2; SO2 şi PST; NO2 şi PST.
4.5.8.3. Cuptorul de tratamente termice (situaţia de cumul pentru 3 coşuri). S-a făcut calculul de
dispersie conform metodicii prezentate mai sus pentru înălțimea sursei de emisie de 15 m, luând în
considerare ca principalele substanțe poluante: pulberile (PST), CO, SO2 și NO2, obținându-se rezultatele
prezentate în tabelul 4.13 cu valorile concentraţiilor de PST, în condiţii de calm atmosferic (v=0,5m/s) şi
stare instabilă (v=1,8 şi 3,2m/s), la cota H=0, pe distanţe între 20 și 4000 m.
Reprezentarea grafică, pentru situţia de calm atmosferic, prin histogramă şi hartă de dispersie (în
plan şi tridimensional) se face analog.
Valorile obținute experimental s-au comparat cu nivelul maxim al imisiilor prezentat în Ordinul
756/97.
Tabelul nr. 4.13 Nivelul maxim al concentrațiilor imisiilor pentru Cuptorul de tratamente termice (situaţia de cumul)
Maxim de concentraţie Distanţa
Poluant Condiţii de dispersie
(mg/mc) (m)
1 2 3 4
Stabil: v = 0,5 m/s 0,00399 700
PST Instabil: v = 1,8 m/s 0,00119 150
v = 3,2 m/s 0,00067 150
Stabil: v = 0,5 m/s 0,06657 700
CO Instabil: v = 1,8 m/s 0,01979 150
v = 3,2 m/s 0,01113 150
Stabil: v = 0,5 m/s 0,00015 600 – 1000
SO2 Instabil: v = 1,8 m/s 0,00005 150
v = 3,2 m/s 0,00003 150 – 200
Stabil: v = 0,5 m/s 0,24863 700
NO2 Instabil: v = 1,8 m/s 0,07392 150
v = 3,2 m/s 0,04158 150
4.6. Contribuții privind poluarea fonică la Societatea FECNE S.A.

Efectele patologice ale zgomotului sunt perturbări ale sistemuluii nervos. Frecvențele mai înalte sunt
mai periculoase decât frecvențele joase. Zgomotele cu intensitate mai mare de 65 decibeli implică
modificări psihice iar la peste 90 decibeli se adaugă leziuni ale aparatului auditiv, creșterea tensiunii
arteriale, diminuarea reflexelor etc., de aceea în lucrare a constituit o preocupare și măsurătorile de
zgomot ce apar în mediul natural și în mediul de lucru.
Rezultatele măsurătorilor sunt centralizate în tabelul 4.17
25
Tabel 4.17 Nivelul de zgomot exterior măsurat la 3 m faţă de peretele clădirii
Circuit de ponderare LIN Frecvenţe [Hz]
Punctul de măsură
A B C 31,5 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
Latura Estică
Zona intrare Hală
Producţie
P1 55 63 69 72 68 66 59 56 49 48 45 37 23
P2 – uşă închisă 54 62 69 70 67 65 57 55 48 47 43 35 21
P3– uşă deschisă 68 70 74 77 70 68 69 63 64 63 60 53 48
P4 – uşă deschisă 70 71 72 73 65 63 62 63 66 64 58 50 48
Latura Sudică
Expunere spre IMGB
P5 55 60 66 73 65 69 60 58 56 51 49 40 36
P6 54 62 68 71 68 66 56 54 49 46 42 34 22
P7 52 58 63 67 62 60 59 57 50 45 39 31 20
P8 - trafic pod rulant 71 75 79 74 79 71 70 69 68 67 60 57 55
- fără trafic pod
64 69 72 75 74 68 66 65 60 58 50 44 37
rulant
Latura Sud-Vestică
Zonă surse emisie
P9 66 69 73 76 69 67 68 62 63 62 58 50 40
P10 59 64 71 74 70 69 61 59 52 51 49 43 38
P11 62 66 69 71 68 66 64 62 55 52 49 42 38
P12 53 58 64 66 60 61 56 49 40 39 34 28 21
Latura Sud-Vestică
Expunere spre
Pavilion Administrativ
P13 55 61 68 71 68 63 58 51 49 46 43 39 27
P14 54 61 67 69 66 62 57 50 48 44 41 36 26
P15 56 61 64 66 62 56 55 57 52 49 46 36 25
4.8.Concluzii
17o apele uzate evacuate de către unitate se încadrează în limitele maxime admise la NTPA
002/1997, precum și în limitele maxime admise prin NTPA 002/2001, cu excepția extractibilelor în eter de
petrol și a materiilor în suspensie, care depășesc păragurile de alertă corespunzătoare.
CAPITOLUL 5
Contribuții originale privind impactul asupra mediului de lucru a fiecărui proces tehnologic utilizat
de Societatea FECNE S.A.
5.2.1. Contribuții originale privind impactul asupra mediului a procesului tehnologic desfășurat
în hala de elaborare oțeluri
În această secție se elaborează oțeluri electrice, de la oțeluri carbon slab și mediu aliate, pînă la
oțeluri înalt aliate după schema de principiu din figura 5.1. Oțelul elaborate în cele două cuptoare electric
cu arc de 70 t capacitate, sunt turnate în lingouri de forjă de 3,4 … 400 t. |9|, |170|.
Folosind ecuația bilanțului de material s-au putut determina principalele emisii și subproduse
poluante rezultate în urma elaborării unei tone de oțel, care se prezintă în tabelul 5.1.
26
Tabelul 5.1. Emisii şi substanțe poluante rezultate la elaborarea unei tone de oțel în cuptorul electric.
Nr. crt. Emisia sau subprodusele poluante U.M. Cantitatea maximă
1 Praf în aer Kg/t 0,6
2 CO Kg/t 25,0
3 SO2 Kg/t 1,2
4 NOx Kg/t 1,1
5 SO2 Kg/t 2204,0
6 Gaze arse (altele) Kg/t 22000,0
7 H2S Kg/t 2,5
8 HPA Kg/t 1,9
9 Particule metale grele Kg/t 0,7
10 Zgură Kg/t 432,0
11 Nămol Kg/t 52,0
12 Praf depus Kg/t 35,0
13 Deșeuri refractare Kg/t 5,0
14 Compuși organici volatili Kg/t 17,2
15 Pulberi Kg/t 6,0
16 Hexaclorbenzen Kg/t 1,6
17 Dioxină și furani Kg/t 0,8
18 Acizi Kg/t 2,9
19 Uleiuri Kg/t 0,8
20 Apă uzată Kg/t 584,0
Total Kg/t 25675,3
În urma măsurătorilor efectuate, în timpul unui singur schimb de lucru, în condițiile în care
procesul tehnologic se desfășoarî normal, prelevându-se probe medii, în zona de lucru, la nivel respirator
s-au constatat următoarele |4|, |5|:
- concentrațiile de pulberi inhalabile, aerosoli și fumuri de diverse metale depășesc valoarea CMA
din Ordinul nr. 1957/95 în proporții diferite funcție de zona de măsurare;
- concentrațiile de NOx depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/95 în proporții diferite
funcție de zona de măsurare;
- concentrațiile de CO depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/95 în fiecare loc de muncă
investigat cât și ca valoare medie admisă;
- concentrațiile de oxid de fier depășesc valoarea CMA din Ordinul nr. 1957/95 în proporții diferite
funcție de locul de măsurare;
5.2.2. Contribuții originale privind impactului asupra mediului de lucru a procesului
tehnologic desfășurat în hala de turnare
Turnătoria primește oțelul și fonta elaborate în cadrul Oțelăriei electrice, în cuptoarele cu inducție de
medie frecvență și permite obținerea de piese cu greutatea brută de până la 250 t. |5|, |17|, |148|
27
Tabelul nr. 5.2. Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei piese turnate în forme
temporare din amestec de formare obișnuit, exprimate în kg/t piesă turnată.
2 CO Kg/t 298,7
3 CO2 Kg/t 7426,2
4 SO2 Kg/t 158,5
5 SO4 Kg/t 199,2
6 NOx Kg/t 6,9
7 NH3 Kg/t 7,2
8 H2S Kg/t 15,7
12 Stropi Kg/t 16,8
13 Deșeuri metalice Kg/t 172,3
14 Compuși organici volatili (COV) Kg/t 59,6
15 Prafuri volatile Kg/t 25,4
16 Vapori Kg/t 38,9
17 Aburi Kg/t 208,6
18 Deșeuri refractare Kg/t 6,9
19 Pulberi Kg/t 32,7
20 Uleiuri Kg/t 27,9
21 Amestec nerefolosibil Kg/t 8327,2
Total Kg/t 28497,4
5.2.3. Contribuții originale privind impactul asupra mediului de lucru a procesului tehnologic
desfăşurat în halele de forjă.
Folosind ecuaţia bilanţului tehnologic de materiale cu intrările şi ieşirile corespunzătoare fiecărui
proces tehnologic s-au stabilit principalele emisii şi subproduse poluante ce apar în urma procesului
tehnologic de forjare a unei piese prezentate în tabelul 5.4.
Impactul asupra mediului de lucru s-a apreciat calculînd un coeficient de poluare la forjare Cpf, cu o
relație dedusă din ecuația bilanțului tehnologic, de forma |17|:
Cpf = Qtf . Quf [kg emisii] (5.9)
în care: Quf este cantitatea de material util ce intră în piesa forjată, exprimată în tone material forjat; Qtf .-
cantitatea totală de emisii și substanțe poluante emise în mediul de lucru, exprimată în kg emisii/ 1 t
material forjat și care se determină cu relația:
Qtf = Qpfa + Qpfl + Qpfs [kg emisii/ 1 t material forjat] (5.10)
unde: Qpfa este cantitatea de substanță poluantă emisă la forjare ce afectează atmosfera, exprimată în kg
emisii/1 t piesă forjată; Qpfl - cantitatea de substanță poluantă a apei, emisă la forjare, exprimată în kg
28
emisii/1 t piesă forjată; Qpfs - cantitatea de substanţă poluantă a solului, emisă la forjare, exprimată în kg
emisii/1 t piesă forjată.
Tabelul 5.4. Emisii și subproduse poluante rezultate în urma realizării unei piese forjate la cald,
în kg/1 t produs forjat
2 CO Kg/t 32,3
3 CO2 Kg/t 4742,0
4 SO2 Kg/t 21,2
5 SO4 Kg/t 14,6
6 NOx Kg/t 4,3
9 Particule în suspensie Kg/t 9,2
10 Aerosoli acizi Kg/t 6,3
11 Aerosoli alcalini Kg/t 3,6
12 Zgură de la tăierea oxiacetilenică Kg/t 157,2
13 Praf de filtru Kg/t 21,8
14 Țunder Kg/t 113,7
15 Șlam Kg/t 72,0
16 Deșeuri materiale refractare Kg/t 21,3
17 Suspensii solide Kg/t 12,4
18 Uleiuri Kg/t 96,7
19 Grăsimi Kg/t 113,2
20 Acizi Kg/t 14,2
21 Substanțe cancerigene Kg/t 1,3
22 Hidrocarburi aromate Kg/t 8,3
23 Dioxină și furani Kg/t 1,9
24 Fe vechi Kg/t 103,2
Total Kg/t 14791,1
desfășurat în hala de mecano-sudare
5.2.4.2. Contribuții privind emisiile și subprodusele poluante rezultate în urma procesului de

sudare. Pentru a stabili impactul asupra mediului de lucru și efectele substanțelor poluante asupra
operatorilor umani, pornind de la ecuația bilanțului de materiale pentru cazurile caracteristice s-au obținut
rezultatele experimentale prezentate în tabelul 5.5, pentru sudarea manuală cu arc electric și electrozi
înveliți, în tabelul 5.6, pentru sudarea sub strat de flux și în tabelul 5.7, pentru sudarea în mediu de gaze
protectoare. |9|, |17|
29
Tabelul nr. 5.5. Emisii și subproduse poluante rezultate la realizarea unei construcții sudate folosind +
sudarea manuală cu arc electric, în kg/1 t cordon de sudare
2 CO Kg/t 275,5
3 CO2 Kg/t 380,2
4 SO2 Kg/t 194,3
5 SO4 Kg/t 87,8
6 NOx Kg/t 103,7
7 NH3 Kg/t 5,9
8 CH4 Kg/t -
12 Stropi Kg/t 21,4
13 Deșeuri materiale de adaos Kg/t 24,6
15 Vapori Kg/t 3,4
16 Aburi Kg/t 16,9
17 Pulberi și oxizi Kg/t 64,2
18 Deșeuri metalice Kg/t 82,6
19 Prafuri volatile Kg/t 11,4
20 Hidrocarburi aromatice Kg/t 2,8
21 Soluții reziduale (tratamente) Kg/t 394,8
22 Apă uzată (tratamente) Kg/t 317,5
Total Kg/t 6652,8
desfășurat în secțiile de tratamente termice
Folosind ecuația bilanțului tehnologic de materiale cu intrările și ieșirile corespunzătoare fiecărui tip
de tratament termic s-au stabilit principalele emisii și substanțe poluante ce apar în timpul unui tratament
termic de recoacere, prezentate în tabelul 5.8., în timpul unui tratament termic de îmbunătățire, prezentate
în tabelul 5.9. și în timpul unui tratament termochimic, prezentate în tabelul 5.10. |18|, |117|
Tabelul nr. 5.8. Principalele substanțe poluante emise în timpul unui tratament termic de recoacere,
în kg/1 t material tratat prin recoacere
Nr.
Emisia sau subprodusele poluante U.M. Cantitatea maximă
crt.
2 Degajare căldură în aer J/m3h 37000
3 CO Kg/t 0,16
4 CO2 Kg/t 0,45
5 SO2 Kg/t 0,15
6 SO4 Kg/t 0,50
7 NOx Kg/t 0,50
8 NH3 Kg/t 0,35
9 CH4 Kg/t 0,40
30
10 H2S Kg/t 2,30
11 Hidrocarburi saturate Kg/t 8,50
12 Gaze evacuate (altele) Kg/t 51,20
13 Praf metale grele Kg/t 0,85
Sîruri uzate (NaCl, Na2CO3, NaNO3, KNO3,
14 Kg/t 75,00
NaNO2, K2CO3, BaCl2 etc.)
15 Cianuri de sodiu și potasiu (NaCN, KCN) 0,15
16 Soluții de neutralizare Kg/t 150,00
17 Soluții reziduale 60,00
18 Metale lichide de încălzire (Pb, Bi, Mg) Kg/t 1,50
19 Vapori toxici (Pb, Bi, Mg) Kg/t 39,00
20 Aburi toxici Kg/t 30,50
21 Aerosoli acizi Kg/t 45,00
22 Aerosoli alcalini Kg/t 42,00
24 Clorofluorocarbonați Kg/t 0,85
25 Poluanți organici persistenți Kg/t 0,80
26 Acizi uzați Kg/t 7,50
27 Abur Kg/t 15,75
28 Noroi Kg/t 4,25
29 Materiale refractare Kg/t 10,20
Total Kg/t 901,81
desfășurat în secțiile de prelucrări mecanice
Folosind ecuația bilanțului tehnologic de material cu intrările și ieșirile corespunzătoare fiecărui
procedeu de prelucrare prin așchiere s-au stability principalele emisii și substanțe poluante ce apar în
timpul așchierii, prezentate în tabelul 5.11.
Tabel 5.11. Principalele emisii de subproduse poluante ce rezultă în urma poluării prin așchiere
Nr.
Emisia sau subprodusele poluante U.M. Cantitatea maximă
crt.
1 Praf în aer g/kg 240…620
2 Particule și microparticule în suspensie g/kg 60…310
3 Așchii (șpan) g/kg Se calculează funcție de mărimea
adaosului de prelucrare
4 CO g/kg 60…90
5 SO2 g/kg 50…70
6 NOx g/kg 18…35
7 Compuși organici volatili (COV) g/kg 7…800
8 Emulsie uzată kg/kg Se calculează funcție de operația de
prelucrare prin așchiere
9 Apă uzată Kg/kg 3,5….9,5
10 Uleiuri g/kg 0,25…0,30
11 Aerosoli acizi g/kg 40…85
12 Aerosoli alcalini g/kg 60…120
13 Vapori g/kg 100…300
14 Grăsimi g/kg 20…50
15 Pulberi diverse g/kg 200…550
Observație: Valorile minime sunt pentru finisare iar valorile maxime sunt pentru degresare
31
5.2.7. Contribuții originale privind poluarea cumulativă în sinergism în mediul de lucru în
cadrul unor secții de la Societatea FECNE S.A.
Pentru toate locurile de muncă analizate mai sus, unde s-au făcut prelevări și analize de aer, apă și
sol s-au făcut calculele pentru poluarea cumulativă în sinergism după metodica prezentată în capitolul 4 și
s-au obținut valori medii ale concentrașiilor de poluanți la locurile de muncă prezentate în tabelul 5.12
pentru poluanții atmosferici măsurați în 2013, în tabelul 5.13, nivelul de zgomot la locurile de muncă în
atelierul montaj și atelierul de prelucrări ușoare, în tabelul 5.14, poluanții atmosferici la locurile de muncă,
măsurate în 2014, în hala de producție, cabina de sablare și atelierul de prtelucrări grele și în tabelul 5.15,
măsurătorile dozimetrice în laboratorul de control nedistructiv, folosind surse de radiații X și Gamma Ir
192-30Ci.
Tabelul nr. 5.12 Valorile medii ale concentraţiilor de poluanţi la locurile de muncă din cadrul
Societăţii FECNE S.A. - 2013
Locul şi momentul recoltării Poluant Concentraţia Concentraţia admisă
[mg/mc] medie [mg/mc]
1 2 3 4
HALA DE PRODUCŢIE
Travee A-B
Ozon 0,267 0,1
Oxid feric 3,8 5
Sudare în mediu protector +
sudare electrică Mangan 0,63 0,5
Oxizi de azot 9 5
Toluen 994 100
Montaj I – Vopsire prin Acetonă 242 200
pulverizare Alcool butilic 74 100
Acetat de butil 197 300
Control cu pulberi magnetice Hidrocarburi alifatice 896 700
Travee B-C
Montaj II – sudare în mediu Ozon 0,2 0,1
protector Oxizi de azot 6,5 5
Montaj II – polizări rezervor, în 7 – 16
Pulberi diverse -
interior şi exterior
Montaj II – la 2 m distanţă de 9 – 14
Pulberi diverse -
Cabina de sablare
Oxid de carbon 12,9 20
Maşina de debitat CONDOR Pulberi diverse 4–7 -
Oxizi de azot urme 5
Travee C-D
Camera curată, în timpul degresării Acetona 458 200
Sector CND
Degersare plăci Acetona 177 200
Control suduri în rezervor în 484
Acetona 200
timpul degresării
32
Pe pasarela podului rulant la o
Pulberi diverse 9 – 14 -
intervenţie
ATELIER SDV
Maşina de ascuţit Pulberi diverse 7 – 12 -
LABORATOR METALOGRAFIE
Acid clorhidric 3,9 – 5,6 -
Nişă
Oxizi de azot 4,6 5
ATELIER-PRELUCRĂRI
MECANICE 5 – 11
Pulberi diverse -
Polizor
5.3. Evaluarea riscului în secțiile unei întreprinderi constructoare de mașini (studio de caz societatea
KVAERNER FECNE SA)
5.4. Concluzii
210 concentraţiile de toluen, acetat de butil şi hidrocarburi alifatice depăşesc valoarea CMA din
Ordinul nr. 1957/1995, la toate locurile investigate şi în proporţii diferite;
CAPITOLUL 6
Contribuţii privind evaluarea riscului chimic asupra sănătăţii şi securităţii muncii în secţiile unei
întreprinderi constructoare de maşini
6.2. Contribuții privind evaluarea simplificată a riscurilor pentru sănătate (ESRS)
Se face în primul rând o ierarhizare a riscurilor potenţiale (IRP), după o schemă prezentată în figura
6.1.
Pericol
Cantitate
Frecvență
Expunere potențială
Risc potențial
Fig. 6.1. Schema evaluării simplificate a riscurilor pentru sănătate
33
Tabelul nr. 6.2. Clasele de pericol în funcţie de etichetare, de VLE şi de natura AC emişi în diverse
activităţi desfăşurate în cadrul întreprinderii constructoare de maşini
Clasa de Faze de risc şi combinaţii de fraze de VLE
Pictograme Natura agentului chimic
pericol risc [mg/m3]
1 Niciuna Niciuna >100
2 R36, R37, R38, R36/37, R36/38, >10-100< Fier/ Cereale şi derivate/
R36/37/38, R37/38 R66 Grafit/ Materiale de
construcţie/ Talc/ Ciment/
Xi - iritant Materiale compozite/
Arderea lemnului tratat/
Sudare metal-plastic/
Vulcanizare/ Materiale
vegetale-animale…
3 R20, R21, R22, R20L/21, R20/22, >1-10<
R20/21/22, R21/22
Sudare inox / Fibre
R33, R34, R40, R42, R43, R42/43
Xi - iritant ceramice – vegetale/
R68/20, R68/21, R68/22, R68/20/21,
vopsirea cu plumb/ Discuri
R68/20/22
abrazive / Sablare/ uleiuri
R48/20, R48/21, R48/22, R48/20/21,
folosite la tăiere
R48/20/22, R48/21/22, R48/20/21/22
R62, R63, R64, R64, R67, R68
4 R15/29 >0,1-1<
R23, R24, R25, R29, R31 R23/24,
R23/25, R23/24/25, R24/25 Lemn şi derivate/ plumb
R35, R39/23, R39/24, R39/25, metalic/ Azbest şi
R39/23/24, R39/23/25, R39/24/25 T - toxic materiale care conţin
R39/23/24/25 azbest/ Turnare şi afinaj de
R41, R45, R46, R48, R49, R48/23, plumb/ Gudron şi jăratic/
R48/24, R48/25, R48/23/24, Mercur/ Benzină
R48/23/25, R24/25, R48/23/24/25 (carburant)/…
R60
R61
5 R26, R27, R28, R32 <0,1
R26/27, R26/28, R26/27/28, R27/28,
R39, R39/27, R39/28, R39/26/27,
R39/26/28 T+ - foarte
toxic
6.2.1. Evaluare riscului prin inhalare

Evaluarea riscurilor presupune observarea şi analizarea sarcinii de muncă reale pentru fiecare GOE
considerat şi constă în trecerea în revistă a diferitelor sarcini realizate, durata acestora şi AC folosit. Pentru
a fi pertinentă, analiza trebuie efectuată împreună cu operatorii pentru a beneficia de experienţa lor.
În continuare se poate stabili scorul de pericol. Se determină scorul pentru fiecare AC, în funcţie de
clasa de pericol care i-a fost atribuită în faza de IRP conform tabelului nr. 6.9.
Tabelul nr. 6.9. Scor atribuit claselor de pericol
Clasa de pericol Scor de pericol
5 10000
4 1000
3 100
2 10
1 0
34
Ţinând cont de elementele prezentate mai sus se determină scorul de protecţie colectivă. Tipul de
protecţie colectivă care funcţionează la postul de lucru care foloseşte AC e determinat de informaţiile
menţionate în figura 6.4. Un scor este afectat fiecărei clase de mijloace de protecţia colectivă. |6|, |17|,
|107|
În cadrul acestei etape, purtarea EIP nu a fost luată în considerare în mod intenţionat. Trebuie
subliniat că utilizarea EIP trebuie limitată la acele operaţii pentru care este imposibil să se aplice reguli de
prevenire a riscului chimic: substituirea, modificarea procedeului, protecţie colectivă.
Se face apoi calculul scorului de risc prin inhalare. Pentru fiecare AC utilizat pentru o sarcină
determinată, scorul de risc prin inhalare notat cu Sinh se calculează cu ajutorul următoarei relaţii:
Sinh=Scor de pericol x Scor de volatilitate x Scor de procedeu x
x Scor de protecţie colectivă (6.2)
Înlocuind în relaţia (6.2) valorile găsite pentru cazul analizat rezultă:
Sinh = 1000 x 1 x 1 x 1 = 1000 (6.3)
Analizând (6.3) rezultă risc moderat care necesită, probabil, implementarea de măsuri
corective şi o evaluare aprofundată (determinări de noxe).
6.2.2. Evaluarea riscului prin contact cutanat
Aşa cum s-a procedat mai înainte se determină un scor de pericol. Clasele de pericol sunt
determinate pornind de la frazele de risc. Fiecărei clase i se va afecta acelaşi scor cu cel folosit pentru
evaluarea riscului prin inhalare (tab. 6.13.).
Se determină apoi un scor de suprafaţă expusă folosind tabelul nr. 6.13.
Tabelul nr. 6.13. Determinarea scorului de suprafaţă expusă

Suprafaţă expusă Scor de suprafaţă
O mână 1
Două mâni
2
O mână şi antebraţul
Două mâini şi antebraţul
3
Un braţ complet
Suprafaţa de contact cuprinde membrele superioare şi torsul şi/sau bazinul şi/sau picioarele 10
Scorul de frecvenţă de expunere se determină folosind tabelul 6.14.

Scorul de risc cutanat se determină cu o relaţie de forma:
Scut = Scor de pericol x Scor de suprafaţă x Scor de frecvenţă (6.4)
În cazul analizat în această teză de doctorat, cu referire la procedeele de sudare s-a obţinut următorul
rezulat:
35
Scut = 1000 x 10 x 10 = 100.000 (6.5)
ceea ce arată un risc probabil foarte mare care impune masuri corective imediate.
6.3.4. Evaluarea simplificată a impacturilor de mediu (ESIE)
Pentru o evaluare simplificată a impacturilor de mediu se pleacă de la rezultatele măsurătorilor

făcute şi prezentate în capitolul anterior, făcându-se o ierarhizare a riscurilor potenţiale ca în figura 6.7.
Pericol Cantitate relativă de

produs
Stare
Impacturi potenţiale fizică
asupra mediului
Impact Impact Impact

potenţial aer potenţial apă potenţial sol
Fig. 6.7. Schema de ierarhizare a riscurilor potenţiale

Ţinând cont de: factorii de risc identificaţi, efectele probabile asupra sănătăţii operatorilor, clasa de
gravitate, clasa de probabilitate şi nivelul de risc s-a întocmit o fişă de măsuri propuse de forma celei
prezentate în tabelul 6.28.
Tabelul nr. 6.28. Fişa de măsuri propuse (Extras)

Nr. Nivel de
Factori de risc Nominalizare măsuri propuse
crt. risc
0 1 2 3
1.  Sudorii vor folosi masca prevăzută cu filtrul de lumină pentru
protecţia ochilor şi a feţei împotriva radiaţiilor şi stropilor de metal
topit;
 Generatorul electric va avea legătură la centura de împământare,
sistemele de activare izolate, cablurile electrice în perfectă stare;
 Echipamentele de sudare, generatoarele şi transformatoarele de
Mijloace de producţie 5 sudare vor fi prevăzute cu dispozitive speciale care să permită
schimbarea nepericuloasä a electrozilor;
 Armăturile şi traseele de oxigen, gaz metan vor fi în stare
corespunzătoare, manevrarea făcându-se cu respectarea normelor
referitoare la substanţe periculoase. Ventilele vor asigura închiderea
completă pentru evitarea acumulărilor accidentale în concentraţii
periculoase;
36
2.  Instructaj încheiat cu verificarea cunoştinţelor;
 Asigurarea supravegherii permanente a lucrărilor de sudare;
 Asigurarea ventilării spaţiului de lucru;
 Utilizarea echipamentului electroizolant şi de protecţie la sudura
electrică;
Executant 5  Utilizarea buteliilor conform instrucţiunjlor privind regimul
recipienţilor sub presiune: ferirea de surse de foc sau căldură,
manipularea cu cărucioare adecvate; manipularea buteliilor de
oxigen cu mâinile şi echipamentul curate, fără urme de grăsime;
reductoare corespunzătoare;
6.4. Concluzii
70 ţinând cont de factorii de risc identificaţi, efectele probabile asupra sănătăţii operatorilor, clasa de
gravitate, clasa de probabilitate şi nivelul de risc, s-a întocmit o fişă de măsuri propuse în vederea
eliminării sau reducerii riscului chimic la diferitele locuri de muncă.
Capitolul 7
Contribuţii teoretice şi experimentale privind optimizarea procesului de producţie în vederea
transformării unei organizaţii industriale într-o organizaţie ecotehnologică
7.2. Obiectivele modelării procesului de producţie
Obiectivele care trebuie urmărite pentru modelare sunt:
 stabilirea funcţiei de dezvoltare durabilă a unei organizaţii industriale la nivel general, care poate
fi apoi particularizat la zona de activitate, regiune sau ţară;
 stabilirea funcţiei de scop la nivelul economic, social sau ecotehnologic, al alocării resurselor
minerale, ecologice, de energie şi de capital;
 stabilirea şi calcularea indicatorilor şi parametrilor ce intervin în componenţa acestei funcţii şi a
relaţiilor dintre aceştia;
7.3. Contribuţii originale privind determinarea funcţiei dezvoltării durabile a unei organizaţii
industriale
Se consideră funcţia dezvoltării, prin care se poate aprecia dezvoltarea durabilă f(t), ca fiind de
forma:
f(t)=[fx(x1(t), x2(t), ..., xn(t)), fy(xn+1(t), xn+2(t), ..., xn+n(t)),
fz(xn+m+1(t), xn+m+3(t), ..., xn+m+p(t))] (7.4.)
sau
(7.5.)
37
(7.6.)
f:N2014 → [0, ∞) x [0, ∞) x [0, ∞) (7.7.)
N2014 = {2014, 2015, …} (7.8.)
:N2014→[0, ∞) (7.9.)
unde: t este timpul, exprimat în ani.
7.3.1. Contribuţii privind indicatorii componentei economice
În alegerea indicatorilor s-a folosit literatura de specialitate cu aplicabilitate la procesul de producţie
al unei întreprinderi constructoare de maşini, în cazul analizat fiind Societatea FECNE S.A.
Funcţia de scop la nivel economic f1(t) se poate considera sub forma:
(7.13.)
7.3.2. Contribuţii privind indicatorii componentei sociale
În alegerea indicatorilor pentru componenta socială s-a utilizat literatura de specialitate şi

particularităţile procesului de producţie la întreprinderea constructoare de maşi analizată (Societatea
FECNE S.A.). În acest mod s-au definit principalii indicatori ai funcţiei componentei sociale f2, de forma:
fy: Nn+1 x Nn+2 x ... x Nn+p → [0, ∞) (7.59.)
fiind dată de expresia:
(7.60.)
7.3.3. Contribuţii privind indicatorii componentei de mediu (ecotehnologici)
Pentru alegerea indicatorilor componentei de mediu (ecotehnologice) s-au ales relaţiile

corespunzătoare din literatura de specialitate şi s-au particularizat pentru procesul de producţie desfăşurat
în cadrul Societatea FECNE S.A.
S-a definit funcţia de mediu fz sub forma:
Fz: Ωn+m+1 x Ωn+m+2 x ... x Ωn+m+p → [0, ∞) (7.105.)
în care:
fz(t) = fz [zn+m+1(t), zn+m+2(t), ..., zn+m+p(t)] (7.106.)
sau:
(7.107.)
unde:
38
pk: N2014→[0, 1]; (7.108.)
(7.109.)
7.4. Rezultatele experimentale obţinute în cazul optimizării procesului de producţie la Societatea
FECNE S.A.
7.4.1. Contribuţii originale privind optimizarea procesului de producţie
Organizaţia industrială analizată în această lucrare societatea FECNE S.A. este o organizaţie de
fabricare echipamente nucleare, alte echipamente tehnologice din domeniul construcţiei de maşini fiind
unul din cei mai importanţi producători de astfel de echipamente din sud-estul Europei.
Valorile indicatorilor economici, sociali şi de mediu obţinuţi pentru anul 2012 se prezintă în tabelul
7.4., pentru anul 2013, în tabelul 7.5. iar pentru anul 2014, în tabelul 7.6. Cu aceste valori obţinute în
fiecare din cei trei ani s-au calculat valorile funcţiilor f1, f2, f3 şi fm conform metodologiei prezentate
anterior.
Tabelul nr. 7.4. Valorile indicatorilor economici, sociali şi de mediu pentru anul 2012
Nr. Indicatorii economici Indicatorii sociali Indicatorii de mediu
crt. Notaţie Valoare Notaţie Valoare Notaţie Valoare
1 x1 21,0 y1 16,7 z1 33,6
2 x2 93,5 y2 14,8 z2 45,0
3 x3 49,7 y3 13,2 z3 132,1
4 x4 37,8 y4 12,5 z4 83,7
5 x5 56,5 y5 19,4 z5 37,7
6 x6 78,9 y6 15,6 z6 140,0
7 x7 72,4 y7 103,4 z7 145,0
8 x8 93,5 y8 29,5 z8 97,7
9 x9 72,6 y9 39,3 z9 194,1
10 x10 44,4 y10 56,2 z10 148,9
11 x11 102,3 y11 48,7 z11 399,9
12 x12 32,8 y12 12,2 z12 749,7
13 x13 12,6 y13 18,3 z13 70,0
14 x14 36,2 y14 54,5 z14 139,9
15 x15 16,8 y15 14,5 z15 100,0
16 x16 37,2 y16 64,6 z16 436,2
17 x17 14,5 y17 17,9 z17 11,8
18 x18 37,4 y18 48,2 z18 18,2
19 x19 0,0 y19 0,0 z19 12,7
20 x20 104,6 y20 14,4 z20 12,5
21 x21 28,9 y21 51,2 z21 76,2
22 x22 37,8 y22 36,6 z22 24,6
23 x23 96,5 y23 46,2 z23 0,0
24 x24 28,6 y24 19,8 z24 15,6
25 x25 105,2 y25 88,8 z25 98,6
26 x26 67,8 y26 17,3 z26 13,5
27 x27 0,0 y27 24,7 z27 52,3
28 x28 0,0 y28 53,1 z28 47,8
29 x29 18,8 y29 99,9 z29 78,2
30 x30 0,0 y30 54,2 z30 18,6
39
31 x31 0,0 y31 89,4 z31 54,7
32 x32 0,0 y32 17,3 z32 37,2
33 x33 0,0 y33 25,6 z33 15,8
34 x34 0,0 y34 57,3 z34 0,0
35 x35 21,8 y35 12,7 z35 56,4
36 x36 39,6 y36 17,8 z36 39,2
37 - - y37 83,9 z37 15,2
38 - - y38 24,2 z38 58,7
39 - - y39 12,7 z39 31,2
40 - - - - z40 34,5
41 - - - - z41 107,8
42 - - - - z42 54,8
43 - - - - z43 31,8
44 - - - - z44 32,4
45 - - - - z45 0,0
46 - - - - z46 18,8
S-au determinat funcţiile:

fx[x1(2012), x2(2012), ..., x36(2012)] = 42,54 (2.205)
fy[y1(2012), y2(2012), ..., y39(2012)] = 29,5 (7.206)
fz[z1(2012), z2(2012), ..., z46(2012)] = 12,6 (7.207)
(7.208)
Fig. 7.4. Graficul funcţiei fx(t)
40
Fig. 7.5. Graficul funcţiei fy(t)
Fig. 7.6. Graficul funcţiei fz(t)
41
Fig. 7.7. Graficul funcţiei fm(t)
7.5. Concluzii
60 pentru o dezvoltare durabilă şi pentru transformarea organizaţiei industriale într-o organizaţie
ecotehnologică este necesară o preocupare mai mare pentru funcţiile socială şi de mediu, astfel încât
valoarea funcţiei fm să fie crescătoare an de an pentru a ajunge într-un timp rezonabil la transformarea
organizaţiei respective într-o organizaţie ecotehnologică.
Capitolul 8
Concluzii finale. Contribuţii originale. Tendinţe şi perspective în domeniu.
8.1. Concluzii finale
680 pentru o dezvoltare durabilă şi pentru transformarea organizaţiei industriale într-o organizaţie
ecotehnologică este necesară o preocupare mai mare pentru funcţiile socială şi de mediu, astfel încât
valoarea funcţiei fm să fie crescătoare an de an pentru a ajunge într-un timp rezonabil la transformarea
organizaţiei respective într-o organizaţie ecotehnologică.
8.2. Contribuţii originale
Cercetările întreprinse în această lucrare au vizat impactul asupra mediului a unei întreprinderi
constructoare de maşini cu particularizare pe o întreprindere fanion în domeniu cum este: Societatera
FECNE S.A. şi impactul acesteia asupra mediului natural şi asupra mediului de lucru.
Pentru a determina impactul asupra mediului de lucru şi asupra mediului natural a proceselor
tehnologice desfăşurate în cadrul Societatea FECNE S.A. s-a plecat de la stabilirea unor obiective şi a unei
metode de cercetare care în final a condus la o serie de rezultate ce demonstrează contribuţiile teoretice şi
experimentale deosebite ale acestei lucrări în domeniu.
42
8.2.1. Contribuţii originale în domeniul cercetărilor teoretice
Pentru o concluzie finală privind impactul asupra mediului a unei organizaţii constructoare de
maşini s-a pornit de la început cu definirea mediului de lucru şi a mediului natural, contribuţiile teoretice
aduse în lucrare fiind general valabile pentru oricare organizaţie industrială constructoare de maşini şi
pentru oricare mediu. Cele mai importante contribuţii teoretice originale ar putea fi următoarele:
10 sinteza cercetărilor privind impactul asupra mediului de lucru (respectiv asupra operatorilor
umani) a proceselor tehnologice desfăşurate în diferite secţii de producţie (pg. 97);
20 sinteza cercetărilor privind impactul asupra mediului natural a unei întreprinderi constructoare de
maşini, cu particularizare Societatea FECNE S.A., asupra zonei învecinate pe o rază de acţiun de
500..4000 m (pg. 74);
30 stabilirea relaţiilor de calcul pentru coeficienţii de poluare, care dau impactul asupra mediului de
lucru în secţiile de bază ale Societatea FECNE S.A.: oţelărie, turnătorie, tratamente termice, forjare,
prelucrări mecanice şi mecano-sudare (pg. 81);
40 elementele de calcul de dispersie a nivelului emisiilor de poluanţi evacuaţi în mediu (pg. 82);
50 elementele de calcul pentru poluarea cumulativă în sinergism pentru cele trei variante: SO2+NO2;
SO2+PST şi NO2+PST (pg. 84);
60 elementele şi metodica de evaluare a riscului în secţiile de bază ale procesului de producţie dintr-
o întreprindere constructoare de maşini (pg. 97);
70 etapele şi elementele de calcul pentru evaluarea riscului pentru inhalare (pg. 141), riscului prin
contact cutanat (pg. 144) a riscului de incendiu-explozie (pg. 146) şi a riscului chimic (pg. 148);
80 etapele şi elementele de calcul pentru evaluarea simplificată a impactului de mediu (pg. 148);
90 stabilirea funcţiei obiectiv ce permite optimizarea procesului de producţie şi transformarea unei
organizaţii industriale constructoare de maşini într-o organizaţie ecotehnologică (pg. 157);
100 stabilirea principalelor variabile ce influenţează funcţia obiectiv şi a principalelor restricţii ce
permit optimizarea procesului de producţei şi ierarhizarea întreprinderilor după rezultatele obţinute (pg.
157);
110 stabilirea celor patru funcţii ce compun funcţia obiectiv care reprezentate grafic permit stabilirea
de metode de prevenire şi reducere a poluării: f1, f2, f3 şi fm cu toate variabilele de dependenţă (pg. 158);
120 metodele şi etapele de optimizare a procesului de producţie al unei organizaţii industriale
constructoare de maşini şi propunerea de modele originale (pg. 178).
43
8.2.2. Contribuţii originale în domeniul cercetărilor experimentale
În cadrul cercetărilor desfăşurate pe parcursul a peste 10 ani au fost obţinute numeroase rezultate
experimentale, care s-au modificat pe parcurs, pentru o interpretare corectă a impactului asupra mediului
fiind reţinute rezultatele măsurabile făcute în ultimii trei ani. Principalele contribuţii originale în domeniul
cercetărilor experimentale ar putea fi următoarele:
10 rezultatele măsurătorilor efectuate în mediul natural şi în mediul de lucru făcute în conformitate
cu standardele în vigoare (pg. 38);
20 standul experimental proiectat şi realizat cu care s-au făcut determinările impactului asupra
mediului de lucru şi asupra mediului natural (pg. 72);
30 rezultatele măsurătorilor făcute privind emisiile de substanţe poluante şi de subproduse poluante
în principalele secţii de producţie ale Societatea FECNE S.A. (pg. 100);
40 diagramele de variaţie a coeficienţior de poluare, respectiv a impactului asupra mediului de lucru
şi asupra mediului natural a proceselor tehnologice desfăşurate la Societatea FECNE S.A., respectiv a
procesului de producţie (pg. 178);
50 rezultatele experimentale obţinute pentru cele trei componente ale funcţiei obiectiv f1, f2 şi f3, cu
particularizare pentru Societatea FECNE S.A. (pg. 183);
60 graficele obţinute pentru componenta economică, componenta socială şi componenta de mediu ce
definesc funcţia obiectiv şi permit stabilirea de metode de prevenire a poluării şi de reducere a poluării
(pg. 187);
70 procesul de producţie optimizat prin metoda originală propusă precum şi procesele tehnologice
optimizate din punct de vedere al impactului minim asupra mediului (pg. 188);
80 toate rezultatele experimentale obţinute privind evaluarea riscului, coeficienţii de risc potenţial şi
a riscului de mediu (pg. 190);
90 scala de ierarhizare a organizaţiilor industriale în funcţie de dezvoltarea durabilă (pg. 196).
8.3. Tendinţe şi perspective în domeniu
 folosirea unor echipamente tehnologice cu poluare minimă, cu consum minim de resurse
neregenerabile, eventual cu funcţionarea integrală pe resurse regenerabile;
 renunţarea la profitul imediat şi admiterea unui profit decent, de lungă durată ce rezultă din
dezvoltarea durabilă a întreprinderii, din transformarea acesteia într-o întreprindere ecotehnologică.
44
BIBLIOGRAFIE
1. Aionesie V. – Contribuţii experimentale privind impactul asupra mediului de lucru a unei
întreprinderi constructoare de maşini, ModTech Internaţional Conference, Modern Tehnologies in
Industrial Engineering 15-18 Iunie, Iaşi 2016.
2. Aionesie V. – Contribuţii teoretice şi experimentale privind impactul asupra mediului înconjurător a
unei întreprinderi constructoare de maşini, ModTech Internaţional Conference, Modern Tehnologies
in Industrial Engineering 15-18 Iunie, Iaşi 2016.
3. Aionesie V.- Evoluţia accidentelor de muncă suferite de lucrătorii tineri, pentru perioada 1996-2006 în
Municipiul Bucureşti – Universitatea Transilvania BRAŞOV – START SIGUR – Lucrările
simpozionului „Săptămâna Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă dedicată tinerilor pentru
debutul activităţii lor profesionale în cele mai bune condiţii de securitate şi sănătate” – Editura
univerităţii TRANSILVANIA, Braşov 26-27.10.2006.
4. Aionesie V.- Afecţiuni dorsolombare din sectorul transporturi feroviare - „Săptămâna Europeană
pentru Securitate şi Sănătate în Muncă – Reduceţi efortul" – Inspecţia Muncii, Inspectoratul Teritorial
de Muncă Constanţa – 2007.
5. Aionesie V.- Evaluarea riscurilor de îmbolnăvire profesională în laboratoarele de determinări fizico-
chimice „Săptămâna Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă Locuri de muncă sigure şi
sănătoase – BINE PENTRU TINE. BINE PENTRU AFACERE” – Inspecţia Muncii, Inspectoratul
Teritorial de Muncă Brăila – 12-14.10.2009.
6. Aionesie V.- – Studiu de impact asupra stării de sănătate a populaţiei din zona oraşului Popeşti –
Leordeni, Jud. Ilfov, în relaţie cu funcţionarea societăţilor PROTAN S.A., ECOREC S.A., Staţia de
Epurare Glina - Simpozionul Internaţional „Mediul şi Industria” – Conferinţa Naţională privind
managementul deşeurilor - SIMI Bucureşti 28-30.10.2009.
7. Aionesie V.- Stresul în organizaţii - Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase –
Gestionarea stresului şi a riscurilor psihosociale la locul de muncă – Buzău 2014.
8. Aionesie V. ş.a. – Sulfura de carbon – impactul asupra stării de sănătate a muncitorilor şi populaţiei
periuzinale – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Bucureşti - Bucureşti 1993
9. Calea, Gh. Recherches Theoretiques et Experimentaus Concernant la Posibilite D’uzinaje Des
Materiaux , Journees D’etudes sur le Zirconium, Paris 1994.
10. Calea, Gh., Ioniţă, E., ş.a. Aspecte privind creşterea rezistenţei la frecare - uzare a suprafeţelor
pieselor prin depunerea de straturi ceramice subţiri, TCMM, Bucureşti, 1999.
11. Calea, Gh., Ioniţă, E., ş.a. Consideraţii privind modelarea termică la depunerea de straturi subţiri
de AI2O3 în jet de plasmă, Rev. Construcţii de maşini, Bucureşti, 2001.
12. Cambell J. -Int. Met. Rev., voi. 26, nr.2, 1991, p. ,71-108
13. Amza Gh. – Tratat de tehnologia Materialelor, Editura Academiei Române, Bucvureşti, 2000
14. Amza Gh. – Ecotehnologie, Editura AGIR, Bucureşti, 2009
28. Dehelean, D.,- Sudare prin topire, Ed. Sudura, Timişoara, 1997.
45. Metode de investigare în domeniul medicinii muncii. Metode de laborator pentru controlul medical
periodic – Ministerul Sănătăţii – academia de Ştiinţe Medicale, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică
. Bucureşti. Secţia de Medicina Muncii - 1978 .
55, Darabont, Al., Nisipeanu, S., Darabont, D., Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura AGIR,
Bucureşti, 2002.
45
83. MEFFERT K. Evaluarea şi estimarea riscurilor complexe, comunicare la Colocviul AISS, Strasburg,
22-23.10.1992.
96. *** Directiva cadru 89/391/CEE .
118. *** HG nr. 355/2007 - privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
159. *** Normele de securitate din cartile tehnice ale echipamentelor de munca.
184. Inspecţia Muncii, pagina dedicată IMM-urilor, riscuri profesionale chimice
http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/p1b.html.
192. STAS 12894-90 – Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă.
46

Rezumat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

CONTRIBUŢII TEORETICE ŞI EXPERIMENTALE PRIVIND IMPACTUL

THEORETICAL AND EXPERIMENTAL CONTRIBUTIONS

ING. VIORICA AIONESIE

Introducere ............................................................................. Error! Bookmark not defined.

Capitolul 5: ............................................................................. Error! Bookmark not defined.

Cap. 1. Stadiul actual al cercetărilor

Cap.7. Contribuții privind realizarea unui model

Cap.8. Concluzii finale. Tendințe și perspective

Cap. 4. Contribuții privind metodica

Figura 0.1: Structura tezei de doctorat

Stadiul actual al cercetărilor privind caracterizarea mediului inconjurator

În zona studiată, la cele 5 profile analizate, evoluţia principalelor metale grele şi a

1 Protosol 0-5 3,08 1,78 0,158 13,1 425 76 7,2 0,0 LL

1.3.1. Apa de suprafaţă

Concentraţii de scurtă Concentraţia CMA

Tabelul nr.1.17. Frecvenţa vântului pe direcţii [%], în cazul FECNE

Obiectivele tezei de doctorat și metodica cercetării

Studiul privind caracterizarea fizico-geografică a locaţiei pentru societatea

4.3. Echipamentul folosit pentru determinări în programul experimental

4.4.1. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de cabina de sablare

Tabelul nr. 4.5. Nivelul emisiilor de poluanţi la cuptorul de tratamente termice(extras)

4.4.3. Determinarea impactului asupra mediului natural produs de centrala termică

Tabelul nr. 4.6 Nivelul emisiilor de poluanţi la Centrala Termică(extras)

Concentraţia Concentraţia convertită Concentraţia

COrel [mg/m3] = ∙CO [mg/m3] (4.6.)

4.5.6. Calculul coeficientului de poluare. Coeficientul de poluare Cp se poate stabili cu o relaţie

4.6. Contribuții privind poluarea fonică la Societatea FECNE S.A.

5.2.4.2. Contribuții privind emisiile și subprodusele poluante rezultate în urma procesului de

Fig. 6.1. Schema evaluării simplificate a riscurilor pentru sănătate

6.2.1. Evaluare riscului prin inhalare

Tabelul nr. 6.13. Determinarea scorului de suprafaţă expusă

Scorul de frecvenţă de expunere se determină folosind tabelul 6.14.

6.3.4. Evaluarea simplificată a impacturilor de mediu (ESIE)

Pentru o evaluare simplificată a impacturilor de mediu se pleacă de la rezultatele măsurătorilor

Pericol Cantitate relativă de

Impact Impact Impact

Fig. 6.7. Schema de ierarhizare a riscurilor potenţiale

Tabelul nr. 6.28. Fişa de măsuri propuse (Extras)

În alegerea indicatorilor pentru componenta socială s-a utilizat literatura de specialitate şi

Pentru alegerea indicatorilor componentei de mediu (ecotehnologice) s-au ales relaţiile

S-au determinat funcţiile:

Fig. 7.4. Graficul funcţiei fx(t)

Fig. 7.6. Graficul funcţiei fz(t)

S-ar putea să vă placă și