TEMA DE CERCETARE

Stadiul actual in domeniul imprimantelor 3D

REALZIAT DE: Miahai Dan Petruse

Coordonator: s.l. dr. Ing. Calin Neamtu

 Stadiul actual in domeniul imprimantelor 3D

Imprimanta 3D în ziua de astăzi reprezintă un subiect care atrage din ce în ce mai

mulți oameni, fie cu sau fără studii superioare, dornici să învețe să opereze pe
această mașină sau chiar să proiecteze una. Printre acești oameni mă număr și eu,
deoarece am fost acaparat de capacitatea sa de a crea obiecte pe care în urmă cu
puțin timp le puteam vizualiza doar ca un model 3D pe ecranul calculatorului, după
care a devinit realitate.

Cu ajutorul imprimantelor s-au realizat piese cu geometrii complexe care nu

s-ar putea obține prin nici o altă metodă. Putem obține piese dintr-o singură bucată
si geometrie complexă doar prin imprimare 3D. Cercetările și experimantările până
in momentul de față au dus la realizarea unor piese din materiale precum titanul,
sau materiale ceramice, pâna și printarea unor componente ale corpului uman. S-a
realizat construcția unei imprimante 3D care are capacitatea de a ridica o casă într-
o singură zi.

Datorită posibilității utilizării pe o scară așa de largă a acestora, tot mai mulți
oameni de știință și reviste afirmă că luăm parte la cea de a treia revolutie
industrială, prima fiind bazată pe descorperiri in domeniul tehnicii și a inventiilor
moderne precum motorul cu abur. Cea de adoua revoluție industrială o constituie
descoperirile din industria electrotehnică, chimică și a automobilelor.

Motivația realizării acestui proiect stă la baza dorinței de a avea posibilitatea

de a transforma un obiect virtual intr-unul real și posibilitatea de a realiza piese
care să semene cât mai bine posibil cu obiectul proiectat sau cu unul scanat.
Dorința de a contribui la această revoluție industrială prin studierea si realizarea de
setări în așa fel încât să realizez o mărire a capacităților de imprimare, prin
realizarea unor piese cu o precizie mai ridicată.

Obiectivele acestui proiect sunt realizarea unei comenzi a imprimantei cât

mai ușoare care o voi realiza să funcționeze fără a fi nevoie să fie conectată în
permanență la un calculator pentru a funcționa. Precizia pieselor printate să fie
ridicată, realizarea unor setări pentru a funcționa în parametri optimi,iar parametrii
vizați sunt temperatura, viteza de printare, rugozitatea suprafețelor cât mai scăzută,
realizarea unei rigidități maxime a pieselor, posibilitatea imprimării unor piese cu
geometrie complexă și să se realizeze la un preț mai scăzut decât alte imprimante
care se găsesc pe piață.

Prima tehnologie de printare 3D pe care o voi prezenta este, una din cea mai
utilizată metodă și anume tehnologia FDM mai exact Fused Deposition Modeling
adică modelare prin depunere de material topit. Aceasta este o tehnologie de
fabricatie ”aditivă” care se realizează prin depunerea de material plastic pe straturi.

Materialele aparținătoare a acestei tehnologii oferă proprietați specializate,

cum ar fi duritatea, disipare electrostatică, translucid, biocompatibilitate. Aceste
lucruri le face perfecte și pentru designerii exigenți și ingineri din industria
aerospatială,industria auto și domeniu medical.

Materialul cel mai des utilizat din această tehnologie de imprimat este ABS-
ul care inseamnă defapt Acrylonitrile Butadiene Styrene și are cea mai largă gamă
de culori fildeș, alb, negru, gri inchis, rosu, albastru, verde de măsline, galben și
galben fluorescent. Piesele tipărite cu acest material au o bună rezistență mecanică
și sunt stabile în timp dar acest material este solubil, iar indepărtarea de material de
sprijin este ușoară și nu necesită un efort suplimentar. Temperatura de lucru este in
jurul temperaturii de 220℃-230℃

ABS-M30i utilizat pentru a construi prototipuri funcționale, scule, iar pe

lâmgă calitățiile specifice ABS-ului aceasta mai are o particularitate importantă și
aceea că se poate steriliza. Rezistență mecanică bună care este în conformitate cu
ISO 10993 si USP clasa IV

PPSF/PPSU(polyphenylsulfone) este un material care oferă cea mai mare

rezistență la căldură dintre toate materialele termoplastice, rezistență mecanică
bună si rezistă la solvenți și petrol. Este material sterilizabil gamma si EtO

ULTEM 9085 este un material thermoplastic de înaltă performanță ce își

extinde aria de utilizare de fabricație aditivă în aplicații care necesită o rezistență
termică ridicată si chiar și în industria chimică. Acest material mai este folosit și în
industria aerospațială ca și componentă interioară aeronavelor și conductelor.

PLA(acid-polilactic) este un polimer biodegradabil, care poate fi produs din

acidul lactic, sau care poate fi fermentat din culturi de porumb. Este mai rigid decât
ABS și se topește la o temperatură mai scăzută intre 180-200℃, iar temperatura
suprafeței de printat trebuie să fie între 60-65℃ astfel încât se dovedește a fi un
material foarte ușor de utilizat. Cu toate acestea PLA are un grad mai ridicat de
frecare față de ABS fapt ce ar putea să provoace dificultăți la extrudare și este
posibilă înfundarea extrudorului, lucru nedorit pentru extrudoare cu un diametru
mai mic de 0,4mm care ar face chiar imposibilă desfundarea.
 Metoda de imprimare utilizând tehnologia FDM

Următoarea tehnologie pe care o voi prezenta se numește Sinterizare

Selectivă cu Laser prescurtat SLS. Aceasta este o tehnologie de fabricație aditivă
prin ce presupune utilizarea unui laser cu putere rdicată. Un exemplu ar fi laserul
cu dioxid de carbon, folosit pentru a realizea o fuziune intre particulele de
plastic,metal sticlă sau material ceramic care sunt sub formă de pudră și sunt
transformate intr-un obiect dorit. Raza laserului trece peste pudra de material
realizând o fuziune intre particule și se face strat cu strat după un model generat
după un model 3D care a fost ”feliat”. După ce laserul parcurge intreaga secțiune,
rezervorul cu pudră coboară cu un strat în funcție de valoarea rezoluție cu care se
dorește a se realiza piesa iar procesul se repetă până la finalizarea modelului 3D.

La această tehnologie desitatea materialului depinde de valoarea maximă a

puterii laserului și nu de timpul în care trece peste material, de acea imprimantele
care funcționează pe această tehnologie folosesc raze laser pulsatorii. Pentru o
calitate mai bună a pieselor imprimate, cuva cu pudră este preâncălzită la o
temperatură ușor scăzută sub pragul de topire pentru a ne asigura că laserul poate
să realizeze cu succes ridicarea temperaturii până în punctul de topire. Spre
deosebire de alte tehnologii de imprimare, aceasta nu are nevoie de structură de
suport datorită faptului că strucuta este scufundată in bazin cu pudră nesinterizată
care se comportă ca un suport si datorită acestui fapt se pot creea piese cu
geometrii care pentru alte metode de imprimare sunt imposibile. În momentul în
care printarea s-a terminat, piesa este scoasă din cuvă iar materialul care nu a fost
sinterizat se desprinde de piesă.

Metoda de imprimare utilizând tehnologia SLS

Imprimantele care funționează pe această tehnologie pot produce o gamă

foarte largă de modele 3D dintr-o gamă relativ mare de materiale care se găsesc
pe piață sub formă de pudră. Printre aceste materiale se numără polimeri cum ar fi
nylonul sau polistirenul, chiar și metale precum oțelul, titanul, metale pe bază de
aliaje sau materiale compozite. Procesul fizic se poate constitui prin topire totală,
parțială sau chiar sinterizare în fază lichidă a materialului. În funcție de densitatea
materialului se poate obține o densitate de 100% a piesei imprimate putând fi
comparată cu o metodă tradițională de fabricație. Din cauză că are un volum mai
ridicat a cuvei, cu această metodă se poate obține și o productivitate mai ridicată
prin imprimarea mai multor piese deodată prin posibilitatea umplerii maxime
posibile a volumului de care dispune.

Sinterizarea Laser Directă a Metalului prescurtat DMLS se bazează tot pe

tehnica de fabricare aditivă care utilizează laserul pentru a sinteriza materialul sub
formă de pudră metalică. Această metodă este similară tehnologiei de sinterizare
selectivă cu laser(SLS) dar diferă detaliile tehnice. Tehnologia îmbină pulberea
metalică intr-un corp solid prin topire locală ce se realizează cu ajutorul unei raze
laser focalizate. Grosimea standard a pieselor printată prin această metodă este de
20 microni iar datorită acestei proprietăți se pot realiza piese cu geometrii
complexe direct dintr-un model 3D, complet automat într-un timp relativ scurt fără
a necesita alte prelucrări.

Piesele care se realizează prin această tehnologie au o precizie ridicata si o

rezoluție foarte detaliată cu o calitate bună a suprafeței și proprietăți mecanice de
excepție.

Piesa unei aeronave Airbus A380 realizat din pudră de oțel inoxidabil
 Model 3D foarte complex realizat prin tehnologia DMLS

Topirea laser selectivă sau SLM. Această tehnologie, diferă de celelalte

tehnologii care folosesc metale, prin faptul că aceasta topește metalul intr-o masă
solidă și omogenă utilizând o rază laser de mare putere. Cel mai des întâlnit este
fibra laser de yterbiu.

Imprimantele care utilizează acestă tehnologie au o rezoluție foarte ridicată

cuprinsă intre 20-100 de micrometri. Imprimarea are loc intr-o incintă cu o
atmosferă strict controlată cu gaz inert, fie el argon fie azot, la un nivel al
oxigenului sub 500 părți per milion.

Structura unei imprimări cu această tehnologie vazută la microscop și mărită de

150 de ori
 Structura unei imprimări cu tehnologia SLS vazută la microscop și mărită de
150 de ori

Datorită acestei structuri, multe piese imprimate urmăresc a avea greutatea

cât mai redusă dar totodată să aibe și o rezistenșă cât mai ridicată, ideale ca piese
pentru industria aerospațială unde procesele tradiționale de fabricație au
constrângeri cum ar fi scule și acces fizic la suprafețele ce trebuiesc prelucrate, in
timp ce această tehnologie permite fabricarea pieselor monobloc in defavoarea
prelucrării pieselor care ar putea reduce semnificativ rezisteța si proprietățile
mecanice ale materialelor din care sunt fabricate.

Topirea cu fascicul de electroni sau EBM este tehnologie de fabricație

aditivă asemănătoare tehnologiei de topire selectivă cu laser doar că difernța dintre
ele o constituie utilizarea unei raze de electroni intr-o incintă cu un nivel ridicat al
vacuumului și că piesele produse sunt pe deplin dense și sunt extrem de rezistente.

Datorită acestor factori, materialul din care sunt făcute piesele oferă caracteristici
de rezisteță asemănătoare parametrilor aceleași piese realizate prin turnare.
Straturile sunt prelucrate utilizând un fascicul de electroni controlat de un
calculator, iar intregul proces are loc în vid, atmosferă potrivită pentru fabricarea
pieselor din materiale reactive cu o mare afinitate pentru oxigen, cel mai bun
exemplu fiind titanul.
 Structura unei imprimante care utilizează tehnologia
EBM
 Bioprinting 3D este procesul de generare a structurilor 3D și geometrii folosind
celule și un material de încapsulare. Aplicațiile medicale ale bioprinting 3D sunt
numeroase, si sunt, prin urmare, obiectul de cercetare intensivă la instituții
academice, cum ar fi Universitatea Cornell și companii, cum ar fi Organovo. Un
domeniu major de aplicare a bioprinting este în domeniul ingineria tisulară de
medicina regenerativa. În plus față de complexitatea asociate cu imprimare 3D, în
general, trebuie să se țină considerente suplimentare cu privire la materiale, tip de
celulă, iar selectia factor de creștere. [47] Din cauza acestor considerații
suplimentare, bioprinting cercetare este cu adevărat un efort trans-disciplinare, care
implică cercetători din domeniile științei materialelor, biologie celulara, inginerie
de toate tipurile, și medicină.

Imprimare scara nanometrica 3D

Tehnicile de imprimare 3D pot fi folosite pentru a construi obiecte de

dimensiuni nanometrice. Astfel de obiecte imprimate sunt de obicei crescute pe un
substrat solid, de exemplu, napolitana de siliciu, la care adera după imprimare,
deoarece sunt prea mică și fragilă care urmează să fie manipulate post-construcție.
În timp ce nanostructuri 2D sunt de obicei create de materiale depunerea printr-un
fel de mască stencil static, nanostructuri 3D pot fi tipărite și de deplasare fizică o
mască stencil în timpul procesului de depunere de material.

Programabil-înălțime nanostructuri cu latimi la fel de mici ca 10 nm au

fost produse de depuneri fizice din vapori metalic printr-o piezo de acționare
controlat de masca stencil cu o nanopore măcinat într-o membrană nitrură de
siliciu. Această tehnică de metal la vapori este de asemenea avantajos, deoarece
acesta poate fi folosit pe suprafețe care sunt prea sensibile la căldură sau chimicale
pentru litografie tradiționale pentru a fi utilizate pe.
 Propunere proprie

Realizarea unei imprimante 3d utilizand tehnologia FDM mai exact Fused

Deposition Modeling adică modelare prin depunere de material topit, in vederea
realizariiunor modele 3d cu o paleta de culori foarte variata.

Aceasta ve fi proiectata in asa fel incat sa se contina o zona unde sa se realizeze

amestecul de culoare pentru a se obtine nuanta dorita, avand un singur cap de
printare.

Concluzie

Imprimantele 3D reprezinta trecerea la o alta era, care ne ofera noi posibilitati in

producerea de piese, modele, jucarii, masini intregi, cladirii de o complexitate ce
depaseste orice limita a imaginatiei.

Singura limita reprezinta imaginatia fiecarui om in parte.

Bibliografie

1. Frederic P. Miller, Agnes F. Vandome, John McBrewster. Fused Deposition Modeling

VDM Publishing, 11 iul. 2010

2. http://printspace3d.com/wp-content/uploads/2013/12/FDM.jpg

3. Donald V. Rosato, Dominick V. Rosato. Concise Encyclopedia os plastics, Kluwer

Academic Publishers, 2000

4. Date extrase din fișa tehnică a producătorului

http://www.stratasys.com/materials/fdm 15.06.2014

5. Lambert M. Surhone, Miriam T. Timpledon, Susan F. Marseken. Slective Laser Sintering

VDM Publishing, 23 iul. 2010

6. http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/3/33/Selective_laser_melting_sy
stem_schematic.jpg/780px-Selective_laser_melting_system_schematic.jpg

7. Frederic P. Miller, Agnes F. Vandome, McBrewster John. Direct Metal Laser Sintering
VDM Publishing, 29 sept. 2010
8. http://ip-saas-eos-
cms.s3.amazonaws.com/public/2da4bdbf5b54be84/7f4e50b29bfbda873282ed9e2b89c9b
9/492_EADS_Halterung.jpg

9. S. Ren Jehoiakim Ethan. Selective laser Melting

Volvpress, 14 dec. 2011

10. http://www.medicaldevice-network.com/contractor_images/layerwise/2-Image2.jpg

11. http://en.wikipedia.org/wiki/Electron_beam_melting

12. Brian Evans. Practical 3D Printers: The science and Art of 3D Printing.

Apress, 2010