Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fericirile - Predica de Pe Munte
Fericirile - Predica de Pe Munte
referat.clopotel.ro
in viata viitoare, prin partasia la fericirea vesnica.
Smerenia este deci prima virtute ce se cere crestinului. Fara ea, nimeni nu poate trai o
viata cu adevarat crestina; fara ea, nimeni nu poate nici macar intra in aceasta viata
crestina, pentru ca ii lipseste dorinta de a se lupta cu pacatele si de a dobandi virtutea.
Fara smerenie, crestinul nu se afla in stare de a simti nevoia harului dumnezeiesc si prin
aceasta se lipseste tocmai de ceea ce are neaparata trebuinta.
referat.clopotel.ro
cuvenita cinste si ascultare mai-marilor sai: nu batjocoreste, nu graieste de rau si nu
osandeste pe semenii sai, ci se arata pe sine totdeauna smerit. Iar cand se intampla
ceva potrivnic dorintelor lui, nu se lasa prada maniei si, mai presus de toate, nu se
razbuna pentru jigniri.
Cea mai inalta treapta a blandetii este iubirea fata de cei ce ne prilejuiesc necazuri si
suparari si care se arata prin iertare si impacare (Matei 5, 23-24). Culmea blandetii sta
deci in purtarea pe care ne-o porunceste Mantuitorul, prin cuvintele: „Binecuvantati pe
cei ce va blesteama, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si
va prigonesc” (Matei 5, 44).
Singura manie ingaduita si folositoare este aceea indreptata impotriva pacatelor si a
patimilor si mai ales impotriva diavolului ispititor, in care nu a ramas nimic bun.
referat.clopotel.ro
Solomon si, indeosebi, proorocii. Astfel, David se plange, in psalmul 73, ca pe pamant
cei rai nu sunt pedepsiti, iar dreptii nu primesc incununarea virtutii. Iar proorocul Ieremia
se revolta impotriva calcatorilor de lege (12, 1, 4). Impotriva asupritorilor si a
judecatorilor nedrepti, Isaia striga: „... Nu mai faceti rau inaintea ochilor mei. Incetati
odata! Invatati sa faceti binele, cautati dreptatea, ajutati pe cel apasat, faceti dreptate
orfanului, ajutati pe vaduva” (1, 16-17).
Crestinii nedreptatiti au privilegiul de a astepta, dupa fagaduinta Domnului, „ceruri noi si
pamant nou, in care locuieste dreptatea” (II Petru 3, 13). Avand aceasta nadejde, ei
indura mai usor suferintele legate de foamea si setea lor dupa dreptate, care, in toata
plinatatea ei, nu se va potoli decat in imparatia cereasca.
referat.clopotel.ro
246. Care sunt faptele milosteniei sufletesti?
Faptele milosteniei sau indurarii sufletesti sunt tot in numar de sapte, si anume:
1) Intoarcerea celor rataciti la calea adevarului si a celor pacatosi la calea virtutii, dar cu
duhul blandetii si al intelepciunii, spre a-i feri atat de pacatul deznadejdii cat si de cel al
prea marii increderi in indurarea lui Dumnezeu.
Insemnatatea acestei fapte o arata Sfantul Apostol Iacov, cand zice: „Fratii mei, daca
vreunul va rataci de la adevar si-l va intoarce cineva, sa stie ca cel ce a intors pe
pacatos de la ratacirea caii lui isi va mantui sufletul din moarte si va acoperi multime de
pacate” (Iacov 5, 19-20).
2) invatarea celor nestiutori si nepriceputi (Fapte 8, 31; Tit 2, 4-7);
3) Sfatuirea celor ce au trebuinta de sfat (I Tes. 5, 11-15). Trebuinta de sfat bun si dat la
vreme au cei cu o viata pacatoasa, cei in nevoie si stramtorare, sau cei a caror viata si
cinste sunt in primejdie.
4) Rugaciunea catre Dumnezeu pentru aproapele nostru (Iacov 5, 16; Filip. 1, 19; Col. 4,
3).
5) Mangaierea celor intristati (I Tes. 5,14), din pricina bolilor, a pacatelor sau a
nenorocirilor de tot felul;
6) Nerazbunarea pentru raul facut de altii, ci rasplatirea raului cu binele (Matei 5, 44-48;
Rom. 12, 19-21);
7) Iertarea greselilor savarsite de altii fata de noi insine, nu numai o data, ci „de
saptezeci de ori cate sapte”, cum spune Mantuitorul (Matei 18, 22).
referat.clopotel.ro
249. Care este a sasea fericire si ce inteles are?
„Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5, 8).
Mantuitorul aseamana inima omului cu ochiul. Precum ochiul sanatos si curat poate
vedea limpede (Matei 6, 22), tot asa numai cel cu inima curata, neacoperita de ceata
pacatului, poate vedea pe Dumnezeu.
Cei curati cu inima sunt mai intai cei nevinovati si lipsiti de viclesug, ca Natanael (Ioan 1,
47) si ca pruncii (Matei 18, 3-4); apoi cei care, prin nevointe si rugaciuni neintrerupte,
izbutesc sa-si smulga radacinile pacatului, adica sa-si goleasca inima de poftele si
gandurile rele, de iubirea celor pamantesti, si sa o umple cu dorul dupa lumina
dumnezeiasca si desavarsire. Acestia ajung sa-L vada pe Dumnezeu chiar din aceasta
viata, aflandu-L pretutindeni, si mai ales in fapturile Sale, precum este Scris: „Cele
nevazute ale Lui se vad de la facerea lumii, intelegandu-se din fapturi, adica vesnica Lui
putere si dumnezeire, asa ca ei sa fie fara, cuvant de aparare” (Rom. 1, 20).
Pe unii ca acestia, Biserica ii numeste «vazatori de Dumnezeu».
Dar vederea lui Dumnezeu in aceasta viata este nedeplina, precum zice Sfantul Apostol
Pavel: „vedem acum ca prin oglinda, in ghicitura, iar atunci, fata catre fata” (I Cor. 13,
12).
De curatenia inimii este strans legata virtutea castitatii. De aceea, Sfantul Ioan Gura de
Aur crede ca prin curatenia inimii trebuie sa intelegem lipsa oricarui pacat in genere si
indeosebi a pacatului desfrinarii655 (Sfantul Ioan Gura de Aur, Cuvantul XV la Matei,
Migne, P. G., LVII, col. 227; Vezi si: Teofilact, Comentar la Matei, P. G., CXXIII, col. 188).
Iar castitatea se pastreaza prin cumpatare si post: „Luati seama la voi insiva - ne
porunceste Mantuitorul - sa nu se ingreuieze inimile voastre de mancare si de bautura si
de grijile vietii, si ziua aceea sa vina peste voi fara de veste, ca o cursa...Privegheati,
dar, in toata vremea, rugandu-va ca sa va intariti sa scapati de toate acestea care au sa
vina si sa Stati inaintea Fiului Omului” (Luca 21, 34-36).
Pentru curatenia inimii s-au invrednicit dreptul Simeon si proorocita Ana sa vada pe
Hristos, Fiul lui Dumnezeu (Luca 2, 25 s.u.).
Curatenia inimii este conditia cea mai insemnata pe care o cere Mantuitorul la
indeplinirea oricarei fapte. Prin aceasta El arata insemnatatea partii launtrice a faptei,
adica a intentiei, a gandului care-i sta la temelie, lucru de care nu se tinea destul seama
in Vechiul Testament. Mantuitorul face din aceasta schimbare a adancului sufletului
omenesc lucrul cel mai ales prin care morala crestina intrece si desavarseste morala
Vechiului Testament.
In Vechiul Testament se oprea, de pilda, omorul; dar in Noul Testament se cauta a se
inlatura si izvorul lui, adica mania din inima omului, caci asa cum spune Mantuitorul: „Din
inima ies: ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase,
hule” (Matei 15, 19). Poftele si gandurile rele sunt semintele din care cresc pacatele si
care, deci, trebuie inlaturate. Cu privire la aceasta, Mantuitorul spune: „Ati auzit ca s-a
zis celor de demult: sa nu ucizi; iar cine va ucide vrednic va fi de osanda. Eu insa va
spun voua ca oricine se manie pe fratele sau vrednic va fi de osanda” (Matei 5, 21-22).
Curatenia inimii este astfel cea mai inalta treapta a desavarsirii, a sfinteniei. De aceea
ea va fi rasplatita cu cea mai mare fericire, care este privirea lui Dumnezeu.
referat.clopotel.ro
intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire” (Luca 2, 14).
Aceasta pace intre oameni si popoare, dupa care nazuieste orice societate, izvoraste,
dupa invatatura crestina, din pacea omului cu Dumnezeu si din pacea cu sine insusi, de
care se bucura numai cei ce savarsesc binele. Despre aceasta pace deplina vorbeste
Mantuitorul cand spune Ucenicilor Sai: „Pace va las voua, pacea Mea o dau voua” (Ioan
14, 27).
Facatori de pace sunt deci, dupa invatatura sfintei noastre Biserici, in primul rand cei ce
savarsesc Domnului, zilnic, jertfa cea fara de Sange, rugaciuni si posturi pentru ca peste
toti oamenii sa se reverse „pacea lui Dumnezeu, care covarseste orice minte” (Filip. 4,
7).
Facatoare de pace, solie a pacii si infratirii este in primul rand Biserica, deoarece ea
propovaduieste totdeauna pacea, care izvoraste din iubirea de Dumnezeu si de
aproapele.
Facatori de pace sunt de asemenea toti cei care nu numai ca iarta pe cei care cauta
invrajbire, dar prin mijlociri intelepte si potrivite si prin pilda vietii lor inlatura neintelegerile
si certurile dintre oameni si ii impaca, facandu-i din vrajmasi, prieteni.
Facatori de pace sunt socotiti apoi si cei ce stabilesc armonie intre vointa trupului lor si
vointa sufletului656 (Zigaben, Comentar la Matei, Migne, P. G., CXXIX, col. 196),
aducand acea impacare a omului cu sine insusi.
Facatori de pace sunt, in sfarsit, toti cei care prin sfaturile, stradaniile si faptele lor
impiedica razboaiele intre oameni.
Facatorii de pace indeplinesc o lucrare asemanatoare celei savarsite de Fiul lui
Dumnezeu, Care a venit in lume sa impace pe omul pacatos cu Dumnezeu. De aceea,
Dumnezeu le fagaduieste numele haric de „fii ai lui Dumnezeu”, insotit, fireste, de
fericirea vrednica de acest nume.
Porunca de a face pace se adreseaza tuturor, precum citim in epistola catre evrei:
„ Cautati pacea cu toti si sfintenia, fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evr. 12,
14).
referat.clopotel.ro
voastra, mintind din pricina Mea. Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este in
ceruri, ca asa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi” (Matei 5, 11-12).
Prin aceste cuvinte, Mantuitorul fericeste pe cei care vor avea de suferit defaimari,
prigoane si chiar moarte, din pricina credintei in El si a raspandirii Evangheliei crestine in
lume.
Pentru credinta in Dumnezeu si pentru nadejdea venirii lui Mesia au suferit prigoane
proorocii Vechiului Testament. De pilda, Proorocul Ilie a fost prigonit de Ahab si Izabela,
fiindca i-a mustrat ca se inchinau la idolul Baal (III Regi 18); Proorocul Isaia a fost taiat
cu fierastraul, din porunca regelui idololatru Manase; Proorocul Ieremia a fost izgonit din
tara, pentru ca a mustrat pe cei nedrepti. Aceleasi suferinte au indurat multi altii pentru
credinta lor cea dreapta (Matei 23, 35; Evr. 11, 32-40).
De aceea, Mantuitorul Iisus Hristos a indemnat pe Ucenicii Sai: „Nu va temeti de cei ce
ucid trupul, iar sufletul nu pot sa-l ucida; temeti-va mai curand de acela care poate si
trupul si sufletul sa le piarda in gheena. Au nu se vand doua vrabii pentru un ban? Si nici
una dintre ele nu va cadea pe pamant fara stirea Tatalui vostru. La voi insa si perii
capului, toti, sunt numarati. Asadar nu va temeti; voi sunteti cu mult mai de pret decat
pasarile” (Matei 10, 28-31).
Urmatori Mantuitorului, apostolii si martirii au dobandit cununa muceniciei, jertfindu-si
viata pentru raspandirea credintei crestine. Calendarul crestin cinsteste amintirea a mii si
mii de martiri care si-au dat viata de buna voie si chiar cu bucurie pentru Hristos. De
aceea si ziua mortii lor a fost totdeauna pomenita de Biserica, nu ca zi de durere si de
infrangere, ci, dimpotriva, ca zi de bucurie si de biruinta.
Pentru aceasta, crestinii sunt indemnati sa se bucure de orice incercare a credintei, ca
Sfantul Apostol Petru, care spune: „... intrucat sunteti partasi la suferintele lui Hristos,
bucurati-va, pentru ca si la aratarea slavei Lui sa va bucurati cu bucurie mare. De sunteti
ocarati pentru numele lui Hristos, fericiti sunteti, caci Duhul slavei si al lui Dumnezeu Se
odihneste peste voi” (I Petru 4, 13-14).
Dupa ce am staruit asupra fiecareia dintre cele noua Fericiri si am lamurit intelesul lor,
sa vedem si legatura dintre ele:
Intre virtutile celor noua Fericiri este o stransa legatura. Sfintii Parinti socotesc cele noua
Fericiri ca pe o scara a desavarsirii. Iata in cateva cuvinte cum se leaga una de alta:
Prima hotarare de a intra pe drumul mantuirii o ia credinciosul numai dupa ce cunoaste
saracia duhovniceasca, prin smerenie. Aceasta cunoastere produce o dispozitie de
tristete, care, din pricina slabiciunii si a pacatelor, da nastere caintei, plansului. Cel ce-si
plange greselile isi poate pastra lesne blandetea, pentru ca supararea vine numai de la
parerea ca esti mai bun decat altii.
Mai departe, credinciosii plini de cainta si blanzi nazuiesc sa introduca binele si in afara,
si astfel ei devin flamanzi si insetosati de dreptate. Ei cer binele mai intai de la ei insisi,
devenind milostivi.
Cei milostivi inlatura din inima lor iubirea de sine, „pofta trupului, pofta ochilor si trufia
vietii” (I Ioan 2, 16), realizand curatia inimii, adica scoaterea raului din inima.
Cel cu inima curata este un purtator al pacii, pretutindeni. Impotriva unor astfel de
ravnitori pentru o viata imbunatatita se ridica pizma si rautatea multora. Ne mai
impacandu-se cu felul de viata al celor cu care traiau altadata laolalta, cei doritori de o
viata mai buna se despart de ei, din care pricina acestia ii prigonesc. Cand ravna pentru
Dumnezeu sporeste si buna inraurire se intinde, creste impotriva lor si ura celor rai, care
ii supun prigoanelor aratate de Mantuitorul in ultima fericire.
referat.clopotel.ro
infaptuite una fara cealalta. Asa, de pilda, milostenia si marturisirea credintei trebuie
savarsite in orice prilej nimerit din viata.
254. Ce alte conditii trebuie indeplinite pentru insusirea virtutilor din cele noua Fericiri?
Prima conditie este ca cineva sa-si insuseasca judecata duhovniceasca, ceea ce este
tot una cu intelepciunea, pe care o aflam in cartile Sfintilor Parinti, in scrierile
duhovnicesti si in sfaturile parintilor duhovnicesti. Crestinii sunt datori sa se conduca
dupa intelepciunea Evangheliei.
A doua conditie este fatarnicia. Fatarnicul, gandindu-se numai la rasplata si negandindu-
se la dobandirea virtutii, nu foloseste nimic. El nu poate fi fericit niciodata.
A treia si ultima conditie este nadejdea statornica in Dumnezeu, prin care crestinul se
intareste in lupta impotriva grijilor pamantesti. Avand nadejde nestramutata in Dumnezeu
- Care, dupa invatatura Bisericii noastre, este izvorul binelui si al sfinteniei - credinciosul
paseste din virtute in virtute, straduindu-se sa se arate folositor atat pentru sine, cat si
pentru obstea din care face parte. El nadajduieste in triumful binelui asupra raului, in
triumful vietii asupra mortii si in triumful pacii asupra razboiului, cunoscand ca Domnul si
Mantuitorul nostru Iisus Hristos a venit in lume pentru ca lumea „viata sa aiba si din
belsug sa aiba” (Ioan 10, 10).
referat.clopotel.ro